Sebastian-Ioan Burduja

Analiza discursului

Populism: 0 · fără
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: —

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

„Apel pentru salvarea istoriei și a patrimoniului nostru cultural”

Zilele trecute, o știre foarte tristă a trecut aproape neobservată de opinia publică – clădirea Ateneului Român, simbol național construit prin eforturile unei întregi generații, a fost mutilată cu spray-uri de graffiti. Doar pentru că se poate, pentru că nu există pedepse suficient de dure și pentru că am devenit prea indiferenți la astfel de acte de vandalism. Situația aduce pe tapet o problemă gravă, care afectează patrimoniul istoric și cultural al întregii țări, de la centre istorice, clădiri de patrimoniu până la Sarmizegetusa. Fenomenul mă preocupă de mai mult timp, astfel că am adresat deja întrebări ministerelor de profil – sunt publice, pe pagina de deputat –, chiar dacă răspunsurile nu sunt de mare ajutor. În mod evident, este nevoie de o abordare pe mai multe planuri, atât local, prin supraveghere video și intervenții ale polițiștilor locali, cât și legislativ, cu demersuri precum înăsprirea pedepselor pentru astfel de fapte, inclusiv cu muncă în folosul comunității, prin care făptașii să șteargă ce au mâzgălit, interzicerea comercializării spray-urilor care nu pot fi curățate ușor etc. Pentru adevărata artă există soluții, pe care unele primării, inclusiv din România, le-au adoptat – amenajarea de spații cu această destinație*, unde artiștii să se poată manifesta liber.

Aceste idei au apărut din dezbaterea subiectului în social media. Am primit sute de comentarii de la cetățeni deranjați de fenomen și care au rezonat cu propunerea mea de a lua atitudine.*

În contextul ședinței

842 cuvinte

Este remarcabil cât de multe idei bune pot rezulta din dialogul deschis cu cetățenii!

O altă idee interesantă adusă în discuție, în social media, a fost teoria ferestrelor sparte, care afirmă că semnele vizibile ale criminalității, comportamentul antisocial și dezordinea civilă creează un mediu urban care încurajează mai multe crime și dezordine, inclusiv infracțiuni grave. Practic, această teorie spune să ne concentrăm pe lucrurile mici și vom reuși să prevenim și delictele mult mai grave. A fost inventată de doi criminaliști americani, James Q. Wilson și George Kelling, care susțin că delincvența este urmarea inevitabilă a dezordinii. „Dacă se sparge o fereastră și nu o repară nimeni, oamenii care trec pe acolo vor trage concluzia că nimănui nu-i pasă și că nimeni nu este răspunzător. În curând, alte ferestre vor fi sparte, iar sentimentul de anarhie se va răspândi din clădirea aceea pe stradă, transmițând semnalul că orice este acceptabil. Într-un oraș, probleme relativ minore, precum graffiti, dezordinea publică și cerșitul agresiv, sunt toate echivalentele unor ferestre sparte, invitații la infracțiuni mai grave.”

Autorii spun, astfel, că delincvența este contagioasă – poate începe cu o fereastră spartă (sau un graffiti) și se poate răspândi în întreaga comunitate. Teoria a fost foarte bine exemplificată și de celebrul autor Malcom Gladwell, în lucrarea „The Tipping Point”, dar și experimentată începând cu câteva decenii în urmă, în metropole precum New York, iar efectele sunt de netăgăduit.

## Modele din alte țări

Mult mai aproape decât SUA, în Europa ne putem inspira din modelele altor state, care au înțeles mult mai devreme efectele nocive ale acestor acte de vandalism.

Astfel, încă din 2009, în Italia au fost luate o serie de măsuri împotriva actelor de vandalism asupra clădirilor publice, prin înăsprirea pedepselor penale (închisoare de la o lună la 6 luni și amendă pentru infracțiunea de degradare a clădirilor și mijloacelor de transport*, închisoare de la 3 luni la un an pentru infracțiuni săvârșite asupra bunurilor istorice și amenzi de până la 3.000 de euro sau închisoare de la 3 luni la doi ani și amendă de până la 10.000 euro în caz de recidivă). De asemenea, este interzisă vânzarea cutiilor de spray către minori, cu vârsta sub 18 ani, încălcarea fiind sancționată cu amendă administrativă de 1.000 de euro aplicată vânzătorului.

În Spania, Parlamentul regional al Comunității Madrid a adoptat, în 2007, o lege care interzice graffitiurile și mâzgăliturile pe drumurile publice, monumente, statui, mobilier urban, arbori, cu excepția situațiilor în care primăria autorizează realizarea de graffitiuri cu valoare artistică în anumite spații publice.

Sancțiunile pleacă de la câteva sute de euro amendă, pentru infracțiunile ușoare, și pot ajunge până la 5.000 de euro. Nivelul sancțiunii se stabilește în funcție de natura prejudiciilor cauzate și de entitatea prejudiciată. Persoana sancționată poate solicita înlocuirea amenzii cu obligația personală de a curăța mâzgăliturile, în condițiile și sub atenta supraveghere a autorităților competente.

Subiectul este, în mod evident, de mare importanță pentru fiecare dintre noi. De la legiuitor, autorități locale sau centrale la fiecare cetățean din această țară, cu toții avem datoria de a păstra, a conserva și a salva patrimoniul cultural românesc.* Iar cei care, de amorul artei, aleg să nu respecte valorile noastre fundamentale* trebuie avertizați și pedepsiți pe măsură.

Am început deja să lucrez la o inițiativă legislativă în acest sens* și îi aștept alături pe toți cei interesați de subiect. Dacă o simplă postare pe social media a generat atât de multe idei valoroase, sunt convins că dezbaterile publice și dialogul pe o propunere concretă de lege vor duce la un rezultat pe măsura importanței acestei teme. Și a moștenirii poporului român.