Stenogramă plen

## Bună dimineața!

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 7 decembrie, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

În prezent, agricultura se confruntă cu provocări majore. Noua echipă de conducere a Ministerului Agriculturii va trebui să identifice în regim de urgență modalitățile concrete de soluționare a acestora.

Pentru început, dați-mi voie să vă reamintesc dispozițiile regulamentare cu privire la declarațiile politice.

Sunt conturate deja câteva probleme prioritare:

Acestea sau alte intervenții se prezintă în scris sau verbal. Dacă declarațiile sau intervențiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăși 3 minute. Dacă deputatul depășește timpul alocat, președintele de ședință are dreptul să îi retragă cuvântul.

– dezvoltarea sistemelor de irigații, refacerea sistemelor de desecare și drenaj;

– problema pesticidelor, care – a stabilit Uniunea – trebuie folosite în cantități mai mici din 2023;

- strategia pe ecosisteme;

Deputații își vor putea susține declarațiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, conform următorului algoritm: trei deputați – PSD, trei – PNL, doi – USR, unu – AUR, unu – UDMR, un deputat al minorităților naționale și un deputat neafiliat.

- sprijin acordat sectorului zootehniei – cel mai

- defavorizat sector din agricultură;

- subvenția pentru tona de grâu procesată;

- susținerea fermierilor români și a produselor românești;

- reluarea programelor performante, cum a fost cel numit

- „Tomata”.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declarație sau o intervenție în această ședință.

Și lista poate fi continuată.

Din păcate, multe dintre aceste neîmpliniri au drept cauză suma de aproximativ 2,3 miliarde de lei, rămasă necheltuită în mandatul anterior. Sunt bani care ar fi trebuit investiți în agricultura românească și care nu au fost alocați eficient. Dar totul poate fi remediat!

Așadar, în continuare, dau cuvântul domnului deputat Constantin Bîrcă, din partea Grupului PSD.

Domnule deputat, vă rog. Este edificatoare inițiativa ministrului agriculturii, domnul Adrian Chesnoiu, de a reda adevărata valoare truditorilor satului românesc.

Afirmațiile sale reprezintă un proiect de viitor: „Trebuie să avem grijă de locurile de muncă în agricultură și industrie alimentară, să oferim salarii atractive lucrătorilor din acest sector, astfel încât să asigurăm venituri decente oamenilor, dar și stabilitate sectorului. Există deja un proiect de lege depus în Parlament, prin care ne dorim să oferim facilități fiscale celor care angajează în agricultură, industrie alimentară, silvicultură și piscicultură.”

Pentru reforma în agricultură avem nevoie de profesionalism și competență, dar și de conlucrare între Parlament, Guvern și structurile asociative reprezentative ale fermierilor și agricultorilor români.

Vă mulțumesc.

Constantin Bîrcă, deputat al PSD, Călărași.

Mulțumesc, domnule deputat. Domnul Florin Piper-Savu, Grupul PSD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică se intitulează „Pensionarii români – pensionari europeni”.

Stimați colegi,

Pentru cei mai mulți dintre părinții și bunicii noștri sărbătorile nu vin cu bucurii, ci cu griji. După o viață de muncă, mulți bătrâni fac coadă la casele de ajutor reciproc, fiind nevoiți să apeleze la împrumuturi pentru a-și achita facturile, pentru a-și cumpăra medicamente și pentru puținele bucurii de sărbători.

Mai bine de jumătate dintre pensionarii români nu își permit un trai decent din indemnizația pe care o primesc de la stat, deși ar trebui să se bucure de acest respect, așa cum se bucură pensionarii din alte state europene.

Datele Institutului Național de Statistică arată că în România sunt peste 5,1 milioane de pensionari, iar pensia medie lunară este de 1.335 de lei.

Aproximativ un milion de pensionari sunt beneficiari ai indemnizației sociale, care întregește veniturile mici ale acestei categorii până la suma de 704 lei.

40% din totalul pensionarilor din România, adică 1,9 milioane de pensionari, au pensii de cel mult 1.000 de lei. Toate acestea, în condițiile în care coșul minim de consum pentru un trai decent era în 2020 de 2.818 lei pentru o persoană adultă singură.

Mai mult, conform Eurostat, unu din patru români de peste 65 de ani este în pragul sărăciei.

Pentru PSD, pensionarii nu sunt niște asistați social, ei au muncit o viață întreagă și nu trebuie considerați o povară pentru societate, pentru că pensionarii de azi, părinții și bunicii noștri, și-au sacrificat tinerețea pentru a ne lăsa nouă – cei care azi decidem pentru ei – o Românie mai bună! Românii ne-au cerut o guvernare care să lucreze pentru ei.

PSD se ține de cuvânt – a stabilizat sistemul de pensii, a găsit banii necesari și a făcut la timp rectificarea bugetară, astfel încât pensionarii au început să-și primească pensiile cuvenite fără întârziere. De la 1 ianuarie 2022 va intra în vigoare noul punct de pensie, de 1.586 de lei, pensia minimă va crește de la 800 de lei la 1.000 de lei, iar pensionarii cu venituri mai mici de 1.600 de lei vor primi un ajutor pentru a-și plăti facturile în această iarnă.

PSD recunoaște că „aceste majorări nu îi vor îmbogăți pe pensionari, că este doar o măsură provizorie de protecție, cât

să le ofere un scut în fața acestui val cumplit de scumpiri”; PSD își propune asigurarea unui trai decent pentru toți românii și este capabil să o facă, așa cum a demonstrat de fiecare dată când a fost la guvernare.

Avem datoria, dragi colegi, să acordăm, prin deciziile noastre, solidaritate, sprijin, dragoste și respect. Deputat al PSD, Teleorman, Florin Piper-Savu.

Mulțumesc.

Urmează domnul Dan-Constantin Șlincu.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi parlamentari,

Miniștrii social-democrați au început să-și facă treaba încă din prima zi de mandat. Astfel, au fost asigurați banii pentru plata pensiilor, a alocațiilor, a compensațiilor la energie, a ajutorului de încălzire, a drepturilor persoanelor cu dizabilități. Toate disputele din spațiul public dintre foștii miniștri liberali privind lipsa banilor de pensii și alocații au fost rezolvate prin acțiunile miniștrilor PSD de la Finanțe, de la Muncă și de la Familie, care au făcut toate demersurile pentru a se face toate plățile la zi.

Mai mult de atât, la rectificarea bugetară de zilele trecute a fost suplimentat bugetul Ministerului Muncii, cu aproximativ 2,2 miliarde de lei, pentru a nu mai fi nicio problemă până la final de an.

În același timp, miniștrii social-democrați lucrează la bugetul pentru anul 2022, care să includă creșterea punctului de pensie cu 10%, de la 1 ianuarie. Tot în acest buget va fi cuprinsă creșterea pensiei minime cu 25%, de la 800 de lei, cât este în prezent, la 1.000 de lei, de la 1 ianuarie. Suplimentar se va acorda și un sprijin pentru perioada de iarnă, în funcție de valoarea pensiei, pentru pensionarii a căror pensie este sub 1.600 de lei.

Este clar că, după intrarea PSD la guvernare, putem să vorbim de revenirea la calendarul normal de plată a pensiilor. Partidul Social Democrat a stabilizat sistemul de pensii, a găsit banii necesari și a făcut la timp rectificarea bugetară, astfel încât pensionarii au început să-și primească pensiile cuvenite fără întârziere.

Pe lângă majorările de pensii, printre măsurile cele mai importante pentru cetățeni care vor fi introduse de miniștrii social-democrați, vreau să amintesc: creșterea salariului minim brut pe economie cu 11%, de la 2.300 de lei, cât este în prezent, la 2.550 de lei, de la 1 ianuarie; creșterea alocațiilor cu 40% pentru copiii sub doi ani, de la 427 de lei la 600 de lei, de la 1 ianuarie; introducerea unei alocații suplimentare pentru copiii cu dizabilități și a unei indemnizații pentru persoanele adulte cu dizabilități, în luna ianuarie 2022; scăderea contribuției de asigurări sociale de sănătate din veniturile părinților, în funcție de numărul de copii, până la scutirea pentru cei cu cel puțin trei copii.

Partidul Social Democrat face la guvernare ceea ce a promis în opoziție.

Vă mulțumesc.

Deputat Dan-Constantin Șlincu, Botoșani.

Mulțumesc. Trecem la Grupul PNL. Doamna Christine Thellmann nu este. Domnul Sorin Năcuță? Vă rog, domnule deputat.

Vă mulțumesc.

## Bună dimineața, stimați colegi!

De câteva zile, pe site-ul Ministerului Transporturilor a fost lansat în dezbatere publică Proiectul de hotărâre pentru aprobarea Planului investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport 2020–2030, care se dorește a fi o actualizare a Master Planului General de Transport al României, în vederea corelării celor trei arii majore de interes – recuperarea deficitului de infrastructură la nivel național, aplicarea standardelor Uniunii Europene referitoare la rețelele transeuropene de transport și respectarea țintelor de înverzire a sectorului de transport, stabilite în cadrul Pactului Ecologic European.

Din păcate, conform acestui plan, Moldova rămâne în atenție doar cu coridorul de conectivitate 3, adică Sibiu–Brașov–Bacău, cu doar 54 de kilometri în Moldova și restul în zona de centru, astfel că titulatura induce în eroare opinia publică.

Viziunea foștilor colegi de alianță USR, care au clamat, prin ministrul Drulă, susținerea proiectului Autostrăzii Unirii – A8, și, mai nou, a colegilor din PSD, se reflectă în acest plan investițional, lăsând iarăși Moldova deconectată de la investiții și dezvoltare economică.

În ciuda progreselor și procedurilor tehnice vizibile în ultima perioadă, conform Planului investițional 2020–2030, autostrada A8 este clasificată ca fiind mai puțin justificată și riscă să nu se realizeze, conform dezideratelor europene și angajamentelor naționale, până în anul 2030.

Din nepricepere, rea-voință sau intervenții politice, în acest plan sunt promovate alte proiecte de transport rutier, fără să se țină cont că pentru A8 avem un studiu de fezabilitate avansat și matur, o finanțare, prin PNRR, de peste 520 de milioane de euro pentru cei 60 de kilometri de autostradă – Târgu Mureș–Miercurea Nirajului și Leghin–Moțca. Deși principiul enunțat este de coeziune regională și de recuperare a deficitului de infrastructură, Planul investițional 2020–2030 se axează mai mult pe proiecte din zona de nord-vest, în loc să se axeze pe zonele de nord-est și sud-est.

Domnule premier Nicolae Ciucă, domnule ministru al transporturilor, în calitate de parlamentar de Iași și de cetățean al regiunii Moldova, vă rog să țineți cont că Autostrada Unirii – A8 este o promisiune a Guvernului liberal, că așteptările sunt enorme din partea moldovenilor și că aceasta trebuie să ne unească cu vestul țării, să deschidă zona pentru investiții și să reducă decalajul economic.

Consider că este mai mult decât oportună reanalizarea criteriilor relevante, care să facă o ierarhizare reală între proiecte, din punct de vedere al oportunității și al conectivității strategice regionale. Fac o singură referire la erorile de evaluare a proiectelor din acest plan, deși ele sunt mai multe și majore, de natură să schimbe ierarhizarea, și anume faptul că populația municipiului Iași luată în calcul este de 290.000 de locuitori, în situația în care populația actuală este mai mare de 350.000 de locuitori, fără zona metropolitană, și este într-o continuă creștere, depășind de mult populația unor municipii precum Clujul sau Timișoara.

Alături de ceilalți colegi parlamentari liberali de la Iași, alături de Asociația „Moldova vrea Autostradă”, vă cer ca Autostrada Unirii – A8 să redevină o prioritate pentru acest guvern și pentru Ministerul Transporturilor, iar sectorul cel mai important, secțiunea montană Miercurea

Nirajului–Leghin, să fie inclus pentru finanțare în orizontul de timp 2020–2030.

Deputat de Iași, Sorin Năcuță. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

Și, dacă tot a ajuns doamna Christine Thellmann, vă rog, doamnă deputat, să luați cuvântul.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, stimați colegi!

Deși anul 2024, an electoral, pare a mai fi încă departe, este responsabilitatea noastră, a parlamentarilor, să asigurăm, prin lege, dreptul la vot al tuturor românilor – și aici mă refer în special la al celor aproape un milion de persoane cu dizabilități.

În fiecare an marcăm Ziua internațională a persoanelor cu dizabilități, pe data de 3 decembrie, și... cam atât.

Conform ultimului studiu al Băncii Mondiale, 33% dintre persoanele cu dizabilități severe au raportat bariere în calea exercitării dreptului la vot la alegerile prezidențiale din 2019, printre care, succint, enumăr:

- incapacitatea de deplasare la secția de votare;

- inaccesibilitatea fizică a secțiilor de votare;

- problema procedurilor complexe de a solicita urna

- mobilă;

– dar și inexistența materialelor accesibile la vot, de genul: buletine de vot, ghiduri speciale create pentru persoane cu dizabilități, cabine de vot;

– site-urile instituțiilor implicate în organizarea și desfășurarea alegerilor nu sunt într-un format accesibil pentru persoane cu dizabilități, fapt care împiedică, de asemenea, accesul la informații.

În acest sens, în perioada următoare voi avea o serie de întâlniri cu reprezentanți ai instituțiilor statului și cu mediul asociativ care se ocupă de apărarea drepturilor persoanelor cu dizabilități și voi propune o nouă inițiativă legislativă, pentru a garanta dreptul acestor persoane la vot.

Pe scurt, autoritățile statului trebuie să fie obligate să ofere acces în secția de votare fiecărei persoane cu dizabilități, indiferent dacă vorbim de dizabilități locomotorii, de auz sau de vedere.

Sper ca în acest demers să mi se alăture cât mai mulți colegi.

Vă mulțumesc frumos.

Christine Thellmann, deputat al PNL, Sibiu.

Vă mulțumesc, doamnă deputat. Domnul Andrei Gheorghe, Grupul PNL.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația mea politică din această dimineață se numește „Oare cine s-a gândit pe la Comisia Europeană să ne fure și Crăciunul?”.

Și îmi pun această întrebare, la prima vedere complet ruptă, să zicem, de o posibilă realitate, ori care ar putea părea o glumă sau ar putea părea o chestiune comică, dar paradoxul face că, recent, o serie de birocrați din cadrul structurii administrative a Comisiei Europene au elaborat un ghid intern pentru angajații Comisiei Europene, în spiritul unei așa-zise incluziuni și unui egalitarism, îmi permit să spun, prin care se vehiculează acolo o serie de lucruri care mi se par complet absurde și lipsite de orice moralitate și legalitate în același timp.

Este vorba de interzicerea în uzul intern a folosirii unor afirmații cu privire la Crăciun, la Nașterea Domnului, la Fecioara Maria și referințe cu privire la elemente de religiozitate creștină. Iar asta chiar în apropierea Sfintelor Sărbători de Crăciun.

Din fericire, acest document a fost retras; era și firesc să fie retras. El încălca sub toate aspectele legislația comunitară, încălca principiul libertății de conștiință, principiul libertății religioase, principiul libertății de expresie, încălca nu doar legislația comunitară ori pe cea națională, ci încălca inclusiv legile bunului-simț.

Este complet absurd să vedem în 2021 cum reapar tot felul de mentalități totalitare. Reapar, pe undeva, pe ușa din dos, prin zone obscure, fără a fi clamate sau asumate de persoane publice, de lideri politici recunoscuți ori de instituții reprezentative, iar acest lucru trebuie să ne pună pe toți să fim mai precauți cu ceea ce privește ofensiva ideologică pe care o trăim astăzi.

De aceea, o astfel de raportare la Sfintele Sărbători de Crăciun, la Nașterea Domnului Iisus Hristos, la Sfinții Apostoli, la Fecioara Maria este inadmisibilă din toate punctele de vedere și constituie o ofensă gravă adusă fundamentelor europene. Europa este o moștenire a spiritualității creștine, o moștenire a instituționalismului roman și a filosofiei grecești.

De asemenea, cred că este foarte important ca în instituțiile europene să nu-și facă loc această ideologie a nihilării și a nihilismului, numită cancel culture, ori această corectitudine politică dusă la extrem și vecină cu neomarxismul.

Este foarte important ca în aceste timpuri foarte tulburi să ne întoarcem la valorile noastre și să respectăm cu adevărat fundamentale spirituale, culturale și morale ale civilizației europene, acum, când, iată, avem de-a face cu o ofensivă a populismului, pe de o parte, și cu o ofensivă a ideologiilor de tip neomarxist, pe cealaltă parte.

Mă bucur că, în sfârșit, Comisia Europeană a retras acest document și sper ca pe viitor să nu mai avem de-a face cu astfel de situații care încalcă orice minimă morală și care riscă să compromită însăși construcția europeană și să ducă în derizoriu valorile europene fundamentale, la care ne raportăm cu toții cu reverență și respect.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al minorităților, domnul Nicolae Miroslav-Petrețchi.

Vă mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Peste câteva zile, mai exact pe 10 decembrie, celebrăm Ziua internațională a drepturilor omului, un eveniment important, care marchează adoptarea și proclamarea Declarației Universale a Drepturilor Omului, fapt care a reprezentat prima exprimare de a oferi șansa tuturor cetățenilor de a se simți liberi, conviețuind fără constrângerile care le-au fost impuse anterior.

Tema propusă de Organizația Națiunilor Unite pentru evenimentul din acest an este egalitatea, mai exact reducerea inegalităților privind promovarea drepturilor omului, o temă la care cu toții ar trebui să contemplăm, privind-o, în același timp, ca pe un ideal comun.

Pe lângă celebrarea Zilei internaționale a drepturilor omului, în acest an celebrăm și 27 de ani de la ratificarea în Parlamentul României a Convenției europene a drepturilor omului, act care a pus bazele unui sistem bine consolidat de protecție a drepturilor și care a ajutat la construirea unui sistem eficient de promovare a acestora.

Bazele construite prin Declarația Universală a Drepturilor Omului, precum și noutățile aduse de Convenția europeană a drepturilor omului au propulsat țara noastră către progrese impresionante, reușindu-se astfel crearea unei societăți în care toate persoanele se nasc libere și egale în drepturi, indiferent de etnie, religie sau sex.

În acest mod, minoritățile naționale de pe teritoriul țării noastre au putut să își conserve limba, tradițiile și obiceiurile, contribuind astfel la dezvoltarea diversității culturale naționale și europene, în același timp, aducându-și un aport la un climat de pace și siguranță.

Cu toate acestea, inclusiv acum, mai mult ca oricând, trebuie să conștientizăm faptul că drepturile și libertățile fundamentale ale omului, deși apărate de legi și organisme competente, sunt fragile, iar neacordându-le atenția cuvenită pot fi în orice moment afectate. Instigarea la ură, dezbinare, discursurile xenofobe sau creșterea inechității sociale pot afecta semnificativ drepturile cetățenilor, motiv pentru care ele trebuie monitorizate și combătute încă din fazele incipiente.

În calitate de reprezentanți ai cetățenilor, trebuie să rămânem garanții acestor drepturi, fiind nevoie de consolidarea permanentă a eforturilor pentru menținerea progreselor realizate în acest domeniu, rămânând, în același timp, conștienți asupra faptului că marcarea acestei zile nu trebuie privită doar ca un moment aniversar, acesta fiind un veritabil prilej pentru ca fiecare dintre noi să reflecteze asupra rolului pe care îl poate avea în respectarea și protejarea drepturilor celor pe care îi reprezentăm, invitând, în același timp, tinere generații să ia parte la acest proces.

Doar promovând și apărând drepturile și libertățile omului, ca parte a unui exercițiu constant și polivalent, prin legi clare și mai ales printr-o punere în aplicare eficientă și responsabilă a acestora, vom reuși să asigurăm consolidarea standardelor actuale, iar mai apoi să le îmbunătățim. Vă mulțumesc mult.

## Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul Beniamin Todosiu.

Vă rog, domnule deputat.

Stimate domnule președinte de ședință,

## Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi vizează un subiect extrem de important – pensiile speciale ale aleșilor locali.

România se pregătește să accepte o nouă formă de inechitate în sistemul național de pensii. De la 1 ianuarie ar urma să intre în vigoare noile pensii speciale ale primarilor. Decizia stă în mâna Guvernului, care poate amâna aplicarea acestei legi nedrepte, inechitabile și incorecte pentru toți pensionarii români.

Chiar dacă decizia nu mai este în Parlamentul României, am hotărât să aduc în actualitate acest subiect, cu rugămintea de a-l trata cu maximă seriozitate. Coaliția de guvernare PNL–PSD trebuie să ia în calcul rapid decizia amânării acestei legi ce are ca scop doar mulțumirea baronilor locali.

Am auzit în ultimele zile că teama de baronii locali este mare, dragi colegi, și, mai nou, unii membri ai Guvernului ar dori să dea vina pe USR și pe Cristian Ghinea, dacă vor amâna această lege.

Fostul ministru al fondurilor europene a inclus în PNRR și reforma sistemului național de pensii, iar măsurile propuse afectează direct noile pensii speciale ale aleșilor locali.

Dacă așa se poate amâna această lege incorectă și inechitabilă, vă rog să dați vina pe USR și pe Cristian Ghinea. Suntem vinovați că ne dorim o reformă serioasă a sistemului național de pensii, bazată pe principii corecte, echitate și contributivitate.

Dacă de la 1 ianuarie 2022 intră în vigoare legea amintită, vom avea o nouă presiune pe sistemul național de pensii – peste 600 de milioane de lei este impactul pensiilor speciale asupra bugetului de stat. Pe lângă pensia calculată în funcție de contributivitate, foștii aleși locali vor mai încasa și o pensie specială, cuprinsă între 1.600 și 5.000 de lei, în funcție de numărul de mandate.

În același timp, peste 80% dintre pensionarii din România trăiesc cu pensii sub 2.000 de lei, iar pensia medie în România este în jur de 1.600 de lei. Să vă mai spun că în prezent cea mai mare pensie specială aflată în plată este în jur de 77.000 de lei, adică peste 15.000 de euro? Este aproape de 100 de ori mai mare decât pensia minimă și de 50 de ori mai mare decât pensia medie.

Unde este echitatea, stimați colegi? Unde este egalitatea în drepturi despre care vorbește Constituția României?

Sistemul de pensii din România trebuie reformat pe principii sănătoase și democratice. Toți pensionarii trebuie să fie egali în fața legii și să primească pensii pe bază de contributivitate!

Vă mulțumesc.

Beniamin Todosiu, deputat al USR de Alba.

Mulțumesc.

Tot de la USR, domnul Brian Cristian? Nu este.

Cristina Camelia Rizea nu este. Domnul Marius-Andrei Miftode? Nu.

Alin-Costel Prunean? Haideți, domnule Prunean, vă rog.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează „«Legea porcului» sau cum să îți bați joc de țăranul român”.

Povestea așa-numitei legi a porcului începe în noiembrie 2016, atunci când, înainte de apariția pestei porcine africane în România, Guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș stabilește, preventiv, un program de supraveghere, prevenire și control al acestei boli.

Câteva luni mai târziu, în iulie 2017, apar în țara noastră primele două focare de pestă porcină africană.

În ciuda cadrului legislativ existent deja, autoritățile nu își fac datoria așa cum ar trebui, boala se răspândește cu repeziciune la nivelul întregii țări și ajungem astfel să cheltuim, din 2018 și până în martie acest an, peste 120 de milioane de euro pentru despăgubirile acordate celor afectați de pesta porcină africană.

Sub pretextul prevenirii răspândirii pestei porcine, în ianuarie 2021 apar unele încercări de modificare a legislației în domeniul creșterii suinelor, Adrian Oros, ministrul liberal al agriculturii, emițând un ordin prin care se stabilește că țăranul român – pentru care porcul din gospodărie este, poate, cea mai importantă sursă de hrană – poate crește maximum cinci exemplare.

La presiunea publică, Oros retrage însă acest ordin și „aruncă pisica moartă” în „ograda” ANSVSA, care, în 16 martie, pune în consultare publică un proiect de ordonanță de urgență. Mai generoși decât Oros, cei de la ANSVSA măresc numărul maxim de porci pe care îi poate crește un țăran, de la cinci la șase exemplare.

Nici această inițiativă legislativă nu se concretizează, ideea fiind însă preluată recent de UDMR și transformată într-un proiect de lege.

Astfel, astăzi avem Legea nr. 435/2021, care a trecut de Senat și urmează să fie votată în Camera Deputaților, care este Camera decizională.

În acest context, vreau să atrag atenția asupra unor aspecte, în speranța că această lege fie va fi modificată într-o formă care să respecte țăranul roman, fie va fi respinsă de colegii din Camera Deputaților.

Pentru țăranul simplu, cel care ne-a crescut și ne-a hrănit pe mulți dintre noi, porcul pe care îl are în gospodărie este una dintre cele mai importante surse de hrană și, uneori, de venit, prin cele câteva exemplare pe care le vinde la final de an.

Actuala formă a legii limitează din nou la cinci numărul exemplarelor de porci ce pot fi crescute în exploatațiile non-comerciale de subzistență, interzice comercializarea lor, interzice hrănirea porcilor cu resturi alimentare și, mai mult decât atât, introduce și interdicția de a mai crește scroafe pentru reproducție.

Sunt prevederi legislative în contradicție totală cu actualul stil de viață și existență al țăranului român. Acesta crește în mod tradițional porci în gospodărie...

Vă rog să vă pregătiți de final.

## Da.

...atât pentru consumul propriu, cât și pentru a-și suplimenta veniturile, și așa foarte scăzute în contextul unei agriculturi de subzistență. E absurd să presupunem că la țară porcul ar putea fi hrănit cu carne de mistreț sau carne de porc din altă parte, eventual din supermarket, infestate cu virusul pestei porcine africane. Iar, dacă îi interzicem să aibă scroafe, de unde ar mai putea avea porci pentru anul următor?

Stimați inițiatori ai acestei legi, chiar vreți să îi luați românului porcul de Crăciun de pe masă, sub pretextul pestei porcine africane? Se pare că de țărani nu mai avem nevoie, mergem la supermarket și mâncăm carne din import.

Stimate coleg, vă rog să finalizați intervenția dumneavoastră.

Da.

Sunt de acord că trebuie luate măsuri concrete pentru combaterea acestei boli, că nu e normal ca porcii să fie crescuți în libertate, fără supraveghere și unele măsuri de biosecuritate, că trebuie ca circulația și transportul acestora să fie atent supravegheate, dar de aici și până la a lua țăranului român mâncarea de la gură e cale lungă.

Vă invit să reflectați asupra acestor considerații și să încercăm, împreună, să facem legi mai bune pentru țăranul român, adică, până la urmă, legi mai bune pentru noi. Alin Prunean, deputat al USR de Sălaj. Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Focșa, din partea Grupului AUR. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică este legată de abuzurile jandarmeriei sub administrația PNL. Se intitulează „Domnule prim-ministru, opriți abuzurile de la Constanța!”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

În weekend-ul acesta, proaspăt încheiat, am avut la Constanța un incident foarte urât. Am fost bruscat de un jandarm cu spate de pilos, mai pe românește. Este vorba de căpitanul Iancu, al cărui comportament a fost similar cu cel al huliganilor din 10 august 2018. Acest purtător clandestin de uniformă, căci nu poate fi numit jandarm, m-a busculat și a încercat să mă extragă dintre oamenii alături de care protestam pașnic împotriva segregării copiilor și părinților din Constanța pe bază de vaccin în târgul organizat de primărie cu ocazia sărbătorilor creștine ale iernii, care au ca punct culminant Nașterea Domnului.

Tupeul domnului căpitan cu valențe de torționar are și o explicație – dânsul este finul șefului Inspectoratului Județean de Jandarmi Constanța, colonelul Daniel-Mihai Ferencz. Cu alte cuvinte, cu nașul ținând spatele, finul poate face orice. Gândiți-vă, dacă și-a permis să busculeze un parlamentar al României, ce ar fi pățit un om de rând? Evident, ar fi fost jucat în pulane și picioare, după modelul 10 august 2018.

## Totuși, de ce s-a ajuns aici?

Pentru că inepta administrație a municipiului Constanța, condusă de amiralul făcut la apelul bocancilor de fostul președinte Băsescu, Vergil Chițac, a decis ca intrarea în spațiul destinat târgului de Crăciun să se facă pe bază de certificat verde.

Alături de câteva zeci de constănțeni, în ajunul Sfântului Nicolae, atunci când copiii își lustruiesc ghetuțele și așteaptă fremătând de bucurie venirea Sfântului, am protestat pașnic față de această măsură aberantă, lipsită de orice fel de rațiune și empatie.

Lipsită de orice fel de rațiune pentru că județul Constanța este în scenariul verde, incidența la 14 zile a ajuns deja la 1,31, iar târgul de Crăciun este organizat în aer liber. Lipsită de orice fel de empatie pentru că trebuie să fii pur și simplu gol pe dinăuntru ca să permiți intrarea doar a celor vaccinați,

în timp ce copiii cu părinții nevaccinați stau înlăcrimați în spatele gardurilor metalice legate între ele cu sârmă.

Fac un apel pe această cale la domnul prim-ministru, care este prieten bun cu domnul Chițac.

Domnule Ciucă, știu că aveți o relație personală cu primarul Chițac, care este de notorietate în Constanța, și nu numai.

Stimate coleg, vă rog să vă apropiați și dumneavoastră de final.

Domnule prim-ministru, ordonați vâslașului cu veleități de amiral să facă stânga-mprejur, să intre în cazarma de la Eforie și să lase Constanța să respire aerul libertății! Ordonați-i să dea jos gardurile care ne separă copiii, nu îi mai tolerați incompetența și abuzurile!

De fapt, ordonați-i să demisioneze, ați face tuturor un mare bine – municipiului Constanța, partidului din care faceți parte și Guvernului pe care îl conduceți.

Vă mulțumesc.

Deputat de Constanța, Dumitru-Viorel Focșa.

## Mulțumesc și eu.

Doamna Alexandra Huțu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

## Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Astăzi voi vorbi despre o situație referitoare la veteranii de război.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Având în vedere că familiile și rudele militarilor și veteranilor de război decedați nu au toate cunoștință de Regulamentul privind onorurile și ceremoniile militare, prin care se conferă dreptul la funeralii cu onoruri militare, consider că, alături de structurile Ministerului Apărării Naționale, trebuie să ne implicăm în organizarea de acțiuni de informare și comunicare la nivel local, astfel încât eroii noștri să beneficieze de acest ultim gest de respect din partea statului român și a națiunii pentru care și-au sacrificat viața.

În opinia mea, ca tânăr parlamentar, ca absolvent de liceu militar și ca membru al unei familii care a dat țării veterani de război, știu că sacrificiul impune întotdeauna respect. În inimile fiecăruia dintre noi trebuie să sădim și să cultivăm această cinste față de cei care și-au sacrificat viața pentru țara și poporul nostru.

Așa cum Sfânta Cruce reprezintă stindardul de biruință al binelui împotriva răului, așa cum drapelul nostru este nelipsit din unitățile militare, din instituțiile publice și din sfintele lăcașuri, și eroii noștri trebuie să beneficieze de respectul cuvenit, prin funeralii cu onoruri militare, după ce au trecut în eternitate.

Fiecare dintre noi ar trebui să reflecteze cu pioșenie la faptele de vitejie ale eroilor noștri. Cu toții suntem datori să nu uităm că din jertfa lor se hrănesc neîntrerupt prezentul și viitorul nostru. Prin eroii neamului cunoaștem, atât cât sufletele noastre pot cuprinde, ceea ce este vremelnic și ceea ce este etern în făptura omului. Fiecare militar, care și-a dedicat viața apărării țării și s-a pus în slujba poporului român, formează o carte de dăinuire a neamului nostru, vatra zămislirii acestuia, din care au răsărit, secol după secol, sfinții noștri eroi. Fiecare veteran de război reprezintă o bucată de pământ înrădăcinată în istoria României, din care au răsărit idealuri și împliniri mărețe, de care noi ne bucurăm astăzi.

1 Decembrie a trecut, dar noi trebuie să avem grijă în fiecare zi de simbolurile, de valorile și de eroii noștri.

Așadar, haideți să le dăm veteranilor de război ceea ce este al lor – recunoștința și respectul nostru!

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD de Botoșani, Alexandra Huțu.

Mulțumesc.

Domnul Radu-Marcel Tuhuț, Grupul PSD.

Mulțumesc, domnule președinte.

„Nu putem negocia viețile românilor pentru comisioanele din Planul național de redresare și reziliență”

Domnule președinte,

Stimați colegi,

După o foarte lungă agonie a elaborării Planului național de redresare și reziliență, iată că ne aflăm, în sfârșit, în punctul în care România urmează să primească prima alocare bugetară prin PNRR. Această primă tranșă este programată să meargă către autoritățile locale, fie că vorbim de orașe sau comune, iar ca fost primar nu pot decât să fiu încrezător că această gură de oxigen va ajuta la deblocarea șantierelor și la accelerarea dezvoltării mediului rural, în definitoriu, la creșterea nivelului de trai pentru fiecare român în parte.

Cu toate acestea, în actuala variantă a PNRR, fostul ministru Cristian Ghinea a negociat într-o vădită grabă anumite reforme, creând astfel mai multe situații utopice pentru cetățeni, din care aceștia efectiv nu mai știu cum să iasă.

Spre exemplu, în cadrul reformei 6 – creșterea competitivității și decarbonizarea sectorului încălzire-răcire s-a stipulat obligativitatea renunțării la utilizarea materiilor prime pentru încălzire ce constau în biomasă forestieră, pe tot cuprinsul țării, asta chiar dacă sunt foarte multe localități unde oamenii nu au acces la rețeaua de gaze naturale, aceasta neavând acoperire națională.

## Stimați colegi,

Sunt situații în care orașe întregi încă se încălzesc cu lemne. Uniunea Salvați România și-a asumat că în maximum doi ani România va renunța, prin lege, la încălzirea locuințelor cu biomasă, pentru că nu a existat o consultare reală cu societatea civilă sau cu oamenii care vor fi afectați de aceste măsuri.

Domnul Ghinea nu este parlamentar, dar vreau să îi întreb pe colegii acestuia, de la USR, dacă au fost de acord să ni se impună aceste condiții. De ce nu l-ați tras de mânecă, să îi explicați faptul că și la dumneavoastră în județe sunt oameni care se încălzesc cu sobe pe lemne, pentru că nu există alte variante? Mai nou, și în București sunt oameni care în lipsa căldurii și a apei calde caută alte soluții.

Suntem conștienți cu toții că România nu are totuși capacitatea logistică de a racorda în doar doi ani toate locuințele la gaze naturale? Sau, pur și simplu, condamnăm oamenii la frig în case pentru a ne putea lăuda, cu orice preț,

că am finalizat negocierile cu reprezentanții Comisiei Europene în mandatul USR?

## Stimați colegi,

Poate nu știți cu toții, dar, pe lângă gospodării, în zonele mai puțin accesibile, încă sunt școli și instituții care se încălzesc cu lemne, chiar și dispensare sau spitale mai mici. La aceste situații chiar nu s-a gândit nimeni atunci când s-au negociat reformele din energie?

Ce le vom spune copiilor din școli sau pacienților din saloane când vor ajunge să stea în frig? Că trebuie să punem cu toții o haină în plus pentru mândria domnului Ghinea?

Am convingerea că noua coaliție de guvernare va reuși să deschidă calea unor renegocieri care să ne permită să ne modernizăm în timp util, dar fără să excludem zeci sau sute de mii de români de la normalitatea unui nivel de trai confortabil.

Deputat al PSD de Alba, Radu Tuhuț.

Din partea Grupului deputaților neafiliați, domnul Lasca. Vă rog.

## Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de azi se intitulează „Uniunea Europeană este utopia europeană!”.

Stimați colegi,

Să știți că în anul 2012 Uniunea Europeană a primit Premiul Nobel pentru Pace, pentru că „a ajutat la transformarea Europei dintr-un continent al războiului într-un continent al păcii”, după afirmațiile Comitetului pentru Premiul Nobel la acea vreme.

De asemenea, s-a afirmat că „Uniunea și predecesorii acesteia au contribuit, timp de 60 de ani, la consolidarea păcii și reconcilierii, democrației și drepturilor omului în Europa”.

Întreb, retoric desigur: oare în acest moment Uniunea Europeană dorește starea de pace în Europa? A consolidat oare democrația și drepturile omului în Europa?

În acest moment, Uniunea Europeană nu este decât un tiran care urăște de moarte democrația și care dorește cu orice preț transformarea oamenilor în sclavi, prin anularea drepturilor omului. Ieri a avut loc un protest violent chiar în inima Uniunii Europene, adică la Bruxelles, împotriva restricțiilor fără sens, care nu opresc deloc niciun virus și nicio pandemie. Europenii realizează că le-a fost trădată încrederea atunci când au acceptat un ser experimental, ca mai apoi să devină obligatoriu a fi cobai. Europenii s-au trezit și au realizat că Uniunea Europeană nu este decât utopia europeană.

Nu uitați că din ce în ce mai mulți români își dau seama că UE este o iluzie, o păcăleală cu efecte dezastruoase, de care vor să scape cât mai repede.

Vestita lege a porcului, care a trecut de Senat, cu 70 de voturi pentru, 47 de abțineri și doar 10 voturi contra, prevede că românul are voie să crească porci doar pentru îngrășare, fiind interzis să crească scroafe pentru reproducere. Oare această lege „europeană” este pentru consolidarea păcii? Oare cum se mai poate numi această lege decât legea șantajului economic și a condamnării la foamete a majorității românilor? Această lege dorește, de fapt, ca românii să devină sclavi pe glia lor strămoșească. Să nu uitați, trădătorilor, că va veni ziua când se vor ridica Gheorghe și Ion, iar ei cunosc din străbuni legea pământului, care a făcut dreptate pentru toată lumea.

În mod ironic, mottoul Uniunii Europene „Uniți în diversitate” ar trebui să arate că europenii s-au unit pentru a promova pacea și prosperitatea, acceptând, totodată, să-și deschidă spiritul către culturile, tradițiile și limbile atât de diverse ale continentului nostru.

Este evident că acest motto nu mai este deloc valabil pentru utopia europeană cu pretenții de Uniune, pentru că acum promovează sclavia și amenință cu criza economicomedicală creată artificial. Drepturile omului nu mai sunt deloc o prioritate pentru această structură corporatistă care, în doi ani, a instigat guvernele țărilor să calce în picioare tot ce înseamnă libertăți fundamentale. Guvernul României, plin de trădători, nu face excepție, dar să nu uitați că „Poporul român este suveran!”.

Așa să ne ajute Dumnezeu! Deputat independent Mihai Lasca. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul deputat Laurențiu Leoreanu, din partea Grupului PNL.

Bună dimineața! Domnule președinte, Stimați colegi,

PNL și PSD au o sarcină foarte clară – construirea bugetului pe anul 2022 trebuie să fie responsabilă, alocările bugetare pentru pensii să fie sustenabile, astfel încât să nu creștem deficitul, dar să ne atingem țintele din PNRR, astfel încât să respectăm ceea ce ne-am asumat. PNL a demonstrat că abordarea corectă este să avem investiții și creștere economică, ceea ce poate duce la susținerea majorărilor de pensii, alocații și salarii.

Reformele sociale din PNRR – reforma pensiilor și cea a salarizării – sunt în favoarea românilor, pentru că asigură creșteri de pensii și salarii reale, dintr-o creștere economică sănătoasă, adusă de investiții și măsuri liberale. Tocmai de aceea, Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene a făcut public proiectul Ordonanței de urgență a Guvernului privind stabilirea cadrului instituțional și financiar de gestionare a fondurilor europene în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență.

Premierul, ministrul investițiilor și fondurilor europene, ministrul de finanțe vor trebui să vegheze la respectarea calendarului reformelor și la executarea investițiilor din PNRR de către ministerele de linie.

Aceasta este urgența acum, nu discuții inutile pe teme false, precum o renegociere a PNRR, fie ea și pe componenta socială.

Prin reforma sistemului de pensii asigurăm sustenabilitate, în contextul îmbătrânirii populației, și echitate, prin respectarea principiului contributivității. Toți trebuie să înțeleagă că problema nu este un anume procent, ci creșterea PIB, prin măsuri liberale, exact cum s-a întâmplat în ultimii doi ani, doar printr-o creștere economică puternică și sănătoasă, care poate mări sustenabil atât pensiile, cât și alocațiile. Pensiile nu pot crește „din pix”, ci corelat cu creșterea economică. Tocmai creșterea economică din 2021

ne permite și o creștere substanțială a alocațiilor și a pensiilor pentru 2022. Este normal ca performanța economiei românești să se regăsească până la urmă în buzunarele românilor.

Prin reforma sistemului de salarizare bugetară vom asigura un sistem de servicii publice eficient, bazat pe merit și performanță, profesionalizat și pus cu adevărat în slujba cetățenilor. Costurile vor fi eficientizate prin profesionalizare și digitalizare. Totul este în folosul românilor și al funcționarilor de stat capabili, care duc greul în instituțiile lor. Este momentul să facem acest pas decisiv al reformei în sistemul public, pas amânat de 31 de ani, și niciun populism nu-l poate împiedica.

PNL va continua procesul de așezare a economiei românești pe baze liberale, pe motivații care țin de competiție și performanță. Performanța economică este indusă și întărită de PNRR, prin reforme și măsuri de creștere a investițiilor. În lipsa acestei performanțe economice nu am face decât să vindem oamenilor iluzii, le-am da hârtii fără valoare, am lăsa povara unui trai puțin mai bun acum pe umerii copiilor, care vor plăti împrumuturi pentru pensiile și salariile noastre, nu am face decât să redistribuim sărăcia.

Vă rog să vă apropiați de final, domnule coleg!

Corelăm performanța economică cu salarii, pensii și alocații mai mari. Românii au văzut deja și vor vedea că se poate, concret, aplica funcționarea modelului liberal.

Vă mulțumesc.

Laurențiu-Dan Leoreanu, deputat al PNL de Neamț.

## Mulțumesc.

Din partea Grupului USR, domnul Brian Cristian.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Testarea periodică a elevilor cu teste rapide antigen este o măsură ce ar fi trebuit să contribuie la prevenirea infectării cu COVID-19. Deși în alte state europene această acțiune a fost implementată bine, la noi are toate șansele să devină un fiasco. Acest efort legitim, ce ar asigura accesul sigur la școală, a fost sabotat printr-o proastă organizare.

Deși reprezentanți ai societății civile au atras din timp atenția asupra posibilelor riscuri, autoritățile centrale nu au ținut cont de sugestii, iar implementarea acestei măsuri se confruntă cu multe probleme, fie că sunt legate de procedura de testare în sine, distribuirea testelor sau urmărirea rezultatelor.

Problemele au apărut încă de la achiziția testelor de salivă. Acestea au fost luate de către Departamentul pentru Situații de Urgență, prin Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate, și distribuite către inspectoratele școlare.

Până în acest moment au fost livrate 6,5 milioane de teste, iar licitațiile au fost câștigate de firmele băieților deștepți, care fie sunt certați cu legea, fie nu au nicio legătură cu domeniul medical. Astfel, acestea au fost livrate fără să fie asamblate în seturi unitare complete. Practic, modul în care sunt ambalate aceste teste – câte 25/50 de bucăți – duce la situația de a le reambala în kituri pentru uz individual. Un efort logistic care ar fi trebuit să fie susținut de către furnizori sau Ministerul Sănătății cade astfel în spatele unităților școlare.

După ce au primit cutiile cu teste ambalate vrac, școlile au fost nevoite să decidă ce se întâmplă cu acestea, în condițiile în care nu au primit instrucțiuni clare de la autorități. Majoritatea școlilor au decis ca procesul de testare să aibă loc acasă și să fie realizat de către părinți. Din păcate, există riscul ca pe traseu testele să fie compromise, așa cum reiese din problemele care mi-au fost semnalate din teritoriu.

Nu s-au primit pungi pentru reambalare și nu există reguli cu privire la spațiul unde ar trebui depozitat kitul odată asamblat. Unii profesori folosesc pungi pe rolă, pungi de hârtie sau chiar folii pentru coli A4. Unele școli asamblează mii de kituri în echipe restrânse, altele le distribuie la tot personalul pentru asamblare.

De aceea, este mare nevoie de o procedură care să clarifice cine desigilează și cine le reambalează, în ce condiții, ce ambalaje se pot folosi pentru reambalare, ca să se evite contaminarea acestora, cine pune mâna pe teste, un număr maxim de persoane care le ating înainte de a fi folosite, cine și cum verifică rezultatul testelor.

Reprezentanți ai federațiilor de părinți atrag atenția că există riscul ca unele familii să facă testul o singură dată, să-l pozeze și să trimită testul inițial de două ori pe săptămână școlilor, iar în aceste condiții relevanța întregului demers tinde spre zero.

Și, ca imaginea să fie completă, ridicolul situației a apărut zilele trecute, când testele distribuite către elevi au fost puse în vânzare pe internet.

Fără proceduri de implementare clare, măsura nu va fi relevantă în combaterea pandemiei.

De aceea, solicit Oficiului Național pentru Achiziții Centralizate ca următoarele loturi de teste să fie livrate ambalate individual.

De asemenea, solicit Ministerelor Educației și Sănătății să pregătească o procedură coerentă, să transmită instrucțiuni clare...

Stimate coleg, vă rog să finalizați!

## Concluzionez!

...și să deruleze campanii de informare și responsabilizare în rândul elevilor și părinților.

Vă mulțumesc.

Deputat Brian Cristian, Circumscripția electorală nr. 26 Maramureș.

Mulțumesc.

Urmează domnul Dan Tanasă, Grupul AUR.

Și se pregătește doamna Cristina Camelia Rizea, de la USR.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Pierderea clădirilor de patrimoniu – o cedare a suveranității”.

Doamnelor și domnilor deputați,

Este de la sine înțeles că un aspect esențial al suveranității unui stat îl constituie supremația puterii de stat în interiorul țării și independența față de puterea altor state,

putere exercitată, desigur, prin resursele, economia și patrimoniul deținut de acestea. Ne putem întreba, în acest caz, cât de suveran este statul român, din moment ce an de an puterea altor state se manifestă pe teritoriul nostru prin acapararea unui patrimoniu extrem de vast și cu o valoare incalculabilă.

Vorbim, desigur, despre tactica pașilor mărunți, adoptată de conducerea statului maghiar prin diferite societăți comerciale, asociații, fundații și organizații culturale ori religioase, care, prin achiziții strategice sau retrocedări abuzive, ajung să dețină clădiri declarate monumente istorice, multe din ele cu o importanță remarcabilă în comunitățile locale, raportat la istoria zonei în care sunt amplasate.

Cum este posibil ca bunuri imobile în valoare de milioane de euro să ajungă în proprietatea unor societăți aflate în mod direct sub autoritatea Ministerului Afacerilor Externe al Ungariei, iar această ingerință în treburile interne ale unui stat să nu primească nicio reacție din partea Guvernului român?

Exemple relevante în acest sens sunt Castelul Wesselényi, din Jibou, Hotelul Crucea Albă, din Arad, Hotelul Dacia, din Satu Mare, Casa Teleki, din Baia Mare, Hotelul Onix, din Harghita, Hotelul Ferdinand, din Hațeg, sau Hotelul Casino, din Borsec. Toate acestea sunt achiziții de dată relativ recentă ale Guvernului maghiar în România, realizate cu răbdare și în liniște, sub ochii autorităților române, martore la o situație pe care alte state au taxat-o foarte dur.

Din nefericire, s-a încetățenit o idee preconcepută și dificil de înțeles într-un stat civilizat, oferindu-se scuza conform căreia este mai bine ca aceste clădiri să ajungă la proprietari străini decât să rămână statului român și să se degradeze. Chiar atât de mult am ajuns să ne desconsiderăm propria țară?!

Pe această logică, de ce să mai păstrăm Armata Națională, când alții ar putea să o doteze și să o pregătească mai bine, de ce să păstrăm primăriile, când alții ar fi mai eficienți în a le conduce, și, totodată, dacă am ajuns până aici, de ce să mai păstrăm pământul de sub picioare, când alții l-ar putea cultiva și îngriji mai bine?

Este inadmisibilă această viziune! Datoria unui stat puternic este aceea de a-și menține bogățiile și de a le valorifica, nu de a le lăsa pradă intereselor meschine.

În încheiere doresc să atrag atenția că valoarea unei comunități este dată de frumusețea arhitecturală, de grija pe care o purtăm pentru cultură și identitate, iar prin înstrăinarea unor bijuterii imobiliare nu facem decât să ne înstrăinăm viitorul și potențialul. Adevărate monumente din județe precum Harghita, Covasna, Mureș, Satu Mare, Bihor, și lista poate continua, sunt pierdute pentru totdeauna în fața ambițiilor expansioniste ale statului maghiar, iar autoritățile noastre nu doar că asistă pasiv, de multe ori sunt chiar complice, prin liderii locali ori centrali care facilitează tranzacții către cumpărători obscuri, asociații înființate peste noapte sau către moștenitori inventați din țări străine.

Mulțumesc frumos.

Și eu vă mulțumesc. Doamna Rizea.

Și se pregătește doamna Anamaria Gavrilă.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi, Stimați români,

Zona metropolitană Constanța, cu o populație de peste 500.000 de oameni, distribuiți pe o suprafață de 2.121 de km[2] , este prima cea mai mare zonă metropolitană din țară, după București.

Adăugăm acestor cifre cei aproximativ 1,3 milioane de turiști anual, dintre care aproximativ două treimi au ca destinație stațiunile Mamaia, Mamaia Nord, Corbu, parte din zona metropolitană.

Doar în orașul Năvodari sunt, anul acesta, în diverse stadii de construcție, circa 17.000 de unități individuale și se estimează că în următorii 5 ani se vor construi încă 20.000.

Vă dați seama ce înseamnă toate acestea pentru traficul din zona metropolitană, care se bazează exclusiv pe transportul rutier cu o infrastructură de proastă calitate?!

Știți ce înseamnă pentru un locuitor din localitatea Cumpăna, de exemplu, să aibă un loc de muncă în rafinăria Midia și să nu folosească mașina personală? Înseamnă un drum de minimum 4 ore și cel puțin patru mijloace de transport în comun schimbate. 2-3 ore la dus, 2-3 ore la întors.

Trenul metropolitan pe ruta Constanța–Ovidiu–Lumina–Năvodari–Corbu va reduce la jumătate și timpul, și numărul mijloacelor de transport, folosind o infrastructură feroviară deja existentă și funcțională.

Proiectul strategic al trenului metropolitan Constanța propus Ministerului Transporturilor în primăvara acestui an este inclus în Planul investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pe perioada 2020–2030 al ministerului și îndeplinește cumulativ toate criteriile pentru a avea ca rezultat îmbunătățirea transportului la nivel regional și a calității vieții locuitorilor din zona metropolitană Constanța. Această viitoare investiție corespunde strategiei Uniunii Europene privind înjumătățirea utilizării autovehiculelor „alimentate în mod convențional” în transportul urban, până în 2030, și dispariția lor progresivă din orașe până în 2050; implementarea unei logistici urbane, practic, lipsite de dioxid de carbon în marile aglomerări urbane, până în 2030.

Strategia pentru dezvoltarea teritorială a României prevede ca intervențiile pentru consolidarea sistemelor urbane cu potențial de la nivelul teritoriului să se axeze pe cooperarea dintre centrele urbane, în scopul realizării unor sisteme integrate de transport în comun, și pe înființarea de trasee de cale ferată ușoară, care să lege centrul orașelor mari de aeroporturi și de localitățile din zonele polarizate, inclusiv cu utilizarea infrastructurii feroviare existente.

Nu-l scoateți și pe acesta din proiectele de investiții din viitorul apropiat, așa cum s-a întâmplat cu autostrada A4 Sud, așa-numita alternativă Techirghiol.

Trenul metropolitan înseamnă pentru Constanța: dezvoltarea economică, prin creșterea mobilității forței de muncă...

Vă rog să concluzionați!

...și a numărului de turiști, asigurarea legăturii feroviare cu Aeroportul Internațional „Mihail Kogălniceanu”; un mediu mai sănătos și un număr mai mic de accidente rutiere, prin utilizarea transportului public, în detrimentul folosirii

autoturismului propriu; Constanța nu a beneficiat până acum de o strategie de dezvoltare pe termen lung în ceea ce privește infrastructura. Cel puțin nu una eficientă sau cu rezultate vizibile în creșterea calității vieții constănțenilor sau în îmbunătățirea...

Stimată colegă, vă rog să finalizați!

...vieții economice.

5 secunde!

Dar, la fel ca la Iași, Cluj, Timișoara, Brașov, și Constanța are nevoie de investiții pentru a se dezvolta.

Vă mulțumesc.

Cristina Rizea, deputat de Constanța.

Mulțumesc.

Doamna Anamaria Gavrilă.

Și se pregătește domnul Marius-Andrei Miftode, de la USR.

## **Doamna Anamaria Gavrilă:**

Bună dimineața!

De câteva săptămâni, de când se pregătea să intre la guvernare, domnul Ciolacu a trecut în tabăra susținătorilor certificatului verde. Nu pe față însă, ci propagând în spațiul public o idee cel puțin duioasă, dacă nu ar fi absolut revoltătoare pentru istoria poporului român.

Domnul Ciolacu spune că nu susține vaccinarea obligatorie, dar că are dreptul la viață. Care viață, domnule Ciolacu? Care drepturi? Și care libertăți?

Drepturile și libertățile și le-au câștigat românii cu prețul vieții. Bunii și străbunii noștri au ales să moară decât să trăiască asupriți! Pentru că asta faceți voi, guvernanții, de doi ani de zile. Și dumneavoastră, domnule Ciolacu, și partidul dumneavoastră mare stă pe margine și privește pasiv.

Care viață, domnule Ciolacu, când trebuie să stăm carantinați, în loc să ne vedem familiile de Crăciun? Care drepturi, când nu avem voie să intrăm în instituțiile publice ca să ne facem treburile, în instituțiile noastre publice? Și care libertăți, domnule Ciolacu, dacă nu avem voie să ne exprimăm o părere diferită față de cea a sistemului din care faceți parte?

Dacă dumneavoastră, domnule Ciolacu, ați ales să dați dreptul dumneavoastră la viață unei companii producătoare de vaccinuri, să experimenteze cu dreptul dumneavoastră la viață, mai bine de 50% dintre români au ales să nu facă asta.

Vă place sau nu vă place, asta este realitatea!

Vă rog să reveniți cu picioarele pe pământ! Ați devenit promotori și vânzători pentru companiile producătoare de vaccinuri, deși în statutul nostru de parlamentar această asociere este interzisă.

Vă rog să vă opriți! Stop! Destul, este destul! Faceți ședințe de guvern în care să găsiți soluții, soluții pentru spitale noi, pentru încălzirea oamenilor în case, pentru energie, și nu pentru a găsi noi restricții, ca să ne împiedicați nouă viața, drepturile și libertățile.

Mulțumesc mult.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Miftode, de la USR. Și se pregătește domnul Ringo Dămureanu, de la AUR.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Această alianță transpartinică care guvernează România este de fapt o continuare a aceluiași regim care a guvernat țara prin alternanță timp de aproape 30 de ani, iar scopul lor a fost unul singur: parazitarea României.

Nu contează și nu a contat vreodată ideologia partidelor care formează această monstruoasă coaliție. Singurele lucruri care i-au interesat pe toți acești „politici” au fost să își umfle buzunarele, să facă trafic de influență și să se aranjeze prin diverse posturi. Iar aceste interese sunt ascunse sub diverse măști ideologice, precum: național, democrat, social, liberal.

Termenul de „național” ne-a rămas de la partidele istorice care aveau anumite principii și valori. Actualilor guvernanți, fie ei sociali, liberali, democrați, nu le mai pasă nici de principii, nici de valori. Îi interesează să numească politic procurori-șefi, pentru a-și scăpa pielea. În plină pandemie oferă mită electorală baronilor locali din fondurile de rezervă ale statului. Subfinanțează în mod deliberat Ministerul Sănătății, sacrificând cu bună-știință sănătatea oamenilor. Ce poate fi mai cinic?

Din termenul „social” – mască a baronilor PSD – nu a rămas decât denumirea și în niciun caz ideea de solidaritate sau sprijin pentru categoriile defavorizate.

PSD-ul, atât în perioada Dragnea, cât și înainte de aceasta, s-a ocupat doar de promisiuni. Toate promisiunile lor demagogice sfidau orice logică de sustenabilitate economică.

Însă, bineînțeles, au avut grijă ca toată clientela să primească pensii speciale. Da, grijă socială, dar nu pentru cei mulți, ci pentru cei din sistem, inclusiv pentru baronii locali.

Termenul „democrat” a început să fie la modă din ʼ90, când a ieșit Iliescu din FSN. Era un moment când oamenii care voiau să uite de comunism erau încă seduși de mirajul pe care „rânjetul bolșevic” îl construia în jurul său.

Un an mai târziu, a ales și Petre Roman să probeze hainele noi ale împăratului, și așa s-a născut una dintre aripile PNL-ului de astăzi.

Din păcate, termenul „democrat” a fost atât de abuzat încât a încetat să mai reprezinte un principiu, o valoare sau măcar o diferențiere.

Despre ce fel de democrație poate fi vorba, când luăm în considerare „șurubăriile” făcute de domnul președinte în Partidul Național Liberal?!

Și am ajuns și la ultimul termen – „liberal” –, un termen care, mai ales în această perioadă dificilă prin care trecem cu toții, ar trebui să însemne ceva, să presupună o anumită abordare, în special economică, dar nu numai.

Bineînțeles că echipa câștigătoare și-a bătut joc și de acest termen. Această monstruoasă coaliție nu este decât un USL 2, care nu are cum să mai reprezinte liberalismul în România.

Singura denumire pe care o merită această coaliție a hoției ar fi: Programul național pentru sifonare prin mimarea dezvoltării locale.

Dincolo de atașamente sau jurăminte de fidelitate față de valori și principii ștanțate în numele acestor partide...

Vă rog să vă apropiați de final!

...ceea ce unii numesc astăzi „compromis pentru ieșirea din criză” istoria va numi, nu peste multă vreme, sperjur și ipocrizie ideologică.

Vă mulțumesc.

Andrei Miftode, deputat al USR de Brașov.

Și eu vă mulțumesc.

Urmează domnul Ringo Dămureanu și se pregătește domnul Codruț Blaga, din partea Grupului USR.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică se numește „România condamnă extremismul antiromânesc din Republica Serbia”.

Domnule președinte,

Domnule ministru de externe,

Stimați colegi deputați și senatori,

Opinia publică românească este profund îngrijorată de recentele declarații xenofobe, extremiste și antiromânești manifestate public în țara vecină și prietenă, Serbia.

Avem o graniță comună, împărtășim o istorie multiseculară, minorități corespondente, valori democratice și speranța unui parcurs european comun.

30.000 de etnici români, recunoscuți astfel, trăiesc în Banat, regiunea Voivodina.

Alți 300.000 de etnici de origine română, denumiți local „vlahi”, trăiesc, în Valea Timocului, în așteptarea recunoașterii.

Toți sunt cetățeni loiali, buni patrioți, contribuind la viața socială și la prefacerile economice din Serbia.

Statul sârb a înființat însă două consilii naționale pentru minoritatea română de pe teritoriul său, pentru a introduce ideea unei „minorități vlahe” și a unei „limbi vlahe”, în mod inacceptabil și în totală contradicție cu adevărul lingvistic și istoric.

Patriotul român Dușan Pârvulovici este închis în Serbia, după ce a condus Consiliul Minoritar Vlah și a votat pentru recunoașterea limbii române.

Prin Comitetul interministerial mixt pe tema minorităților, fondat la Bruxelles, în 2012, Serbia și România și-au propus să elimine aceste disparități.

Problema este însă că, în ultimii 7 ani, țara vecină nu a mai asigurat copreședinția acestui comitet, iar efectele începem să le vedem.

Etnicii români din Serbia nu au o „voce oficială”, deoarece nu li se asigură un loc în Parlamentul de la Belgrad, așa cum România face cu etnicii sârbi de aici.

Partidul Neamului Românesc din Serbia, legal și reprezentativ, nu este recunoscut de președintele și Guvernul Republicii Serbia ca partener de dialog social.

Invitația acestui partid către Președintele României, Klaus Iohannis, de a vizita Valea Timocului nu a fost onorată, iar de la ultima vizită similară au trecut 10 ani.

În aceste condiții, persoane din conducerea statului sârb încep să atace românii și să incite la ură împotriva minorității lor etnice, contrar drepturilor fundamentale ale omului.

România și Serbia trebuie să condamne și să respingă cu tărie ura și extremismul, pentru ca acestea să nu devină un fenomen în Serbia.

Iar ca prim pas cerem să se asigure copreședinția Comitetului interministerial mixt pe tema minorităților și să fie tratați nediscriminatoriu etnicii români din țara vecină. ## Libertate pentru Dușan!

Ringo Dămureanu, deputat AUR de Dolj, președintele Comisiei pentru constituționalitate, membru al Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Serbia.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Urmează domnul Daniel-Codruț Blaga, de la USR. Și se pregătește domnul Francisc Tobă, de la deputații neafiliați.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vă supun atenției un subiect important. Adoptarea Directivei privind avertizorii de integritate, conform Directivei Parlamentului European și a Consiliului Europei cu privire la protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii.

După cum știți, actul normativ există încă din anul 2019, iar statele membre trebuie să transpună directiva în legislație până pe 17 decembrie anul curent. Este vorba despre persoanele care lucrează într-o organizație publică sau privată, care au acces la informații importante și care pot furniza date sensibile cu privire la potențiale amenințări sau prejudicii aduse interesului public. Acești oameni trebuie să se simtă în totală siguranță și să știe că sunt apărați de stat în momentul în care fac astfel de dezvăluiri, să știe că nu vor avea de suferit ulterior.

Vom face astfel pași importanți în ceea ce privește transparența și responsabilitatea. Protecția avertizorilor este cu atât mai importantă când vorbim de achizițiile publice.

Trebuie făcut orice este necesar să prevenim și să detectăm acțiunile de fraudă și corupție, în special când vorbim despre lucrări publice, furnizarea de bunuri sau de servicii.

Asemenea avertizori sunt importanți însă în toate domeniile. Misiunea lor va duce și la remedierea la timp, acolo unde se poate, a deficiențelor constatate. În acest moment, în România există un proiect de lege cu privire la adoptarea acestei directive europene.

De la 1 ianuarie 2023, instituțiile și firmele care au mai mult de 50 de angajați vor avea obligația de a identifica și institui canale interne de raportare.

Mai mult, va exista obligativitatea instituirii unui registru în care să fie trecute abaterile constatate.

Avertizorii pot fi atât din cadrul companiei, cât și din afara acesteia, iar rolul lor va fi axat pe descoperirea neregulilor și informarea celor competenți.

România are nevoie de ochi ageri pe instituțiile publice!

Nu avem cum să uităm exemplele din mai multe spitale sau instituții, cum ar fi Apele Române, acolo unde oamenii care au făcut publice neregulile au fost intimidați, amenințați sau concediați de șefii lor pe linie de partid.

## Asemenea practici trebuie să înceteze!

Țara noastră nu înseamnă sate fără câini, iar cei de la putere trebuie să știe că banul public trebuie cheltuit corect, chibzuit și numai în folosul oamenilor!

Vă mulțumesc.

Daniel Blaga, deputat al USR PLUS de Dâmbovița.

Mulțumesc. Domnul Francisc Tobă.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică se intitulează „Legea, ca factor de agresiune la adresa securității cetățeanului”.

Dragi români,

În adoptarea viitorului act normativ privind certificatul verde premisa de la care se pleacă, cu importanță primordială prin raportare la drepturile și libertățile fundamentale, este paragraful nr. 36 din Regulamentul UE 953/2021 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2021, a cărui transpunere face subiectul prezentei legi.

Astfel, procedurile armonizate din UE trebuie să prevină discriminarea directă sau indirectă împotriva persoanelor care nu sunt vaccinate, de exemplu din motive medicale sau deoarece acestea nu fac parte din grupul-țintă pentru care vaccinul împotriva COVID-19 este administrat sau autorizat în prezent, cum ar fi copiii, sau deoarece nu au avut încă posibilitatea să fie vaccinate sau au ales să nu se vaccineze.

Prezentul regulament nu poate fi interpretat ca instituind un drept sau o obligație de a fi vaccinat. Chiar în absența netranspunerii în dreptul intern a acestor principii, potrivit tratatului constitutiv, orice persoană are dreptul să ceară și să obțină aplicarea directă, la nevoie prin intermediul autorităților judecătorești, a acestor norme europene, căci ele instituie drepturi concrete, aplicabile și cu regim obligatoriu, conform art. 20 din Constituție, și în deplin acord cu tratatele UE.

Scopul declarat al vaccinării împotriva COVID-19 este imunizarea persoanelor împotriva infectării cu coronavirus și ar trebui să se dea satisfacții și opiniei fundamentate științific potrivit căreia cea mai eficientă imunizare a organismului uman este cea dobândită natural și, prin urmare, știința medicală în domeniu ar trebui să fi stabilit un nivel acceptabil de anticorpi dobândiți natural, fără o legătură directă cu data trecerii prin boală, astfel încât persoanele imunizate natural să poată obține un certificat verde pe această bază, iar nu prin raportare la data trecerii prin boală, îndeosebi pentru persoanele asimptomatice.

Rezervele persoanelor care se opun vaccinării, care reprezintă majoritatea persoanelor-țintă din această țară, nu pot fi ignorate, cu atât mai mult cu cât recenta jurisprudență a instanțelor de judecată a statuat că gama vaccinurilor puse la dispoziție are un caracter de noutate absolută, inclusiv a tehnicii folosite pentru producerea lor.

În același timp, instanțele de contencios administrativ, examinând...

Stimate coleg, vă rog să vă apropiați de final!

## Da. Mulțumesc.

Într-o logică firească, concordanța cu preambulul și art. 1, art. 2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului presupune ca persoana să fie prezumată sănătoasă, urmând ca, în situația în care se va demonstra științific faptul că participarea la viața publică a unei persoane purtătoare a virusului reprezintă un pericol major pentru sănătatea publică, statului trebuie să îi revină sarcina de a răsturna prezumția de mai sus, respectiv de a demonstra că o persoană este purtătoare a virusului, spre exemplu prin testare, dar pe cheltuielile statului.

Dreptul la muncă este premisa...

Stimate coleg, vă rog să finalizați!

Da, închei!

Dreptul la muncă este premisa constituțională ce garantează dreptul la viață!

Din aceste considerente, eu, ca deputat neafiliat ce reprezint Partidul Neamul Românesc în Parlamentul României, voi vota împotriva acestui demers legislativ.

Francisc Tobă, deputat neafiliat, Circumscripția nr. 8 Brașov, Partidul Neamul Românesc. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc și eu.

Au mai depus declarații în scris următorii colegi:

– Eugen Bejinariu, Daniela Oteșanu, Mirela Adomnicăi, Nicu Niță, Ioan Mang, Ioan Vulpescu, Ștefan Mușoiou, Adrian Alda, Mihai Weber, Oana Bulai, Romulus Damian, Silviu Macovei, Vasilică Toma, Mirela Furtună, Remus Munteanu, Alina-Elena Tănăsescu, Daniel Tudorache și Alin Chirilă, din partea Grupului PSD;

– Florin Roman, Marian Crușoveanu, Vetuța Stănescu, Bogdan Huțucă, Iulian-Alexandru Muraru, Ștefan-Bucur Stoica, Cristina Burciu, Corneliu Cozmanciuc, George Șișcu, Alexandru Popa, Sebastian Burduja, Florică Ică Calotă, Maria Stoian și Ervin Molnar, din partea Grupului PNL;

– doamna Monica Berescu, Dragoș-Cătălin Teniță și Radu Panait, de la USR;

–Vasile Nagy, Lucian Feodorov, Lilian Scripnic, Adrian Axinia și Silviu Păunescu, de la AUR;

– domnii Nicolae Giugea și Bogdan-Alexandru Bola, din partea Grupului deputaților neafiliați. Declar ședința închisă. Vă mulțumesc.

„Formele de dispariție a terenului agricol trebuie diminuate!”

M-am decis să pun pe tapet, astăzi, un aspect legat de agricultură și care ne scapă multora dintre noi din vedere, deși de combaterea lui depinde siguranța globală alimentară. Poate că mulți dintre dumneavoastră ați observat că există un trend mondial de abandon al satelor și al fermelor și de dispariție a pământului agricol, fie prin neprelucrare, fie prin schimbarea menirii sale, numai că dezbaterile pe acest subiect sunt mult prea puține.

Dacă la nivelul Parlamentului European a fost disecată această direcție și inclusă chiar și în noua politică agricolă comună, în România încă există o doză puțin prea mare de conservatorism, combinat cu mult prea mult optimism privind apropierea acestei perspective neproductive.

Mai multe studii făcute, de-a lungul timpului, la nivelul forului european privind amploarea fenomenului de acaparare a terenurilor agricole în UE oferă niște date destul de îngrijorătoare privind milioanele de hectare de teren arabil care se pierd prea ușor de la exploatație, primind noi întrebuințări. O asemenea certitudine dură îi plasează pe toți fermierii în situația de a nu mai avea predictibilitate, de a

nu-și mai primi subvențiile, de a-și risca afacerile, iar pe noi, beneficiarii hranei produse de aceștia, de a nu rămâne destinatarii unei securități alimentare cât mai solide.

Deși, per total, poate, Uniunea stă mai bine decât unele țări din Africa, Asia, America Latină și fostele țări sovietice din Europa la dimensiunea anvergurii și a intensității acestui proces, nu același lucru îl evidențiază cercetările din Parlamentul European privind statele membre din Europa de Est. În contextul unui nivel spectaculos al concentrării funciare și al eliminării rapide a micilor exploatații din Europa, acapararea de terenuri, prin controlarea și privatizarea resurselor naturale și/sau deposedarea de acestea, a contribuit în mod activ la deteriorarea în continuare a vitalității socioeconomice și ecologice a sectorului rural.

Acest fenomen duce la o erodare și mai marcantă a modelului european de agricultură familială, bazat pe o formă de agricultură durabilă și multifuncțională, și la obstrucționarea accesului în sector al tinerilor și al viitorilor fermieri. Apar astfel efecte concrete asupra securității alimentare, ocupării forței de muncă, bunăstării și biodiversității, deoarece, odată cu dispariția și marginalizarea agriculturii la scară mică în Europa, sunt compromise și beneficiile multiple ale acestui tip de sistem agricol și mod de viață.

Monopolizarea terenurilor agricole în Europa implică și o nouă categorie de „brokeri de tranzacții funciare”, alcătuită din speculanți, care intermediază interesele companiilor și ale statelor în materie de terenuri. Generic vorbind, toți aceștia pot fi incluși într-un grup eterogen de actori, atât interni, cât și externi, statali și nestatali, persoane fizice și juridice. Dar nu clasificarea lor este importantă, ci îngrădirea dimensiunii activității lor de expansiune a proprietăților la nivelul terenurilor arabile.

În afară de stabilirea în Europa a unor întreprinderi mari, corporatiste, din domeniul agriculturii, cu implicarea unor capitaluri din întreaga lume, goana după teren a adus cu sine implicarea în achizițiile de pământ a unei noi clase de investitori financiari, neimplicați în mod tradițional în sectorul agricol, alcătuită din grupuri bancare, fonduri de investiții, traderi individuali și societăți cu capital privat.

Aceste diverse grupuri de actori reflectă factorii multipli care favorizează acapararea de terenuri în UE, printre care se numără diferențele de preț de la o țară la alta și de la o regiune la alta în interiorul aceluiași stat, care au încurajat specula, consecințele nedorite ale reformelor funciare, ale privatizării terenurilor, precum și o întreagă gamă de alte politici europene privind hrana, energia, comerțul, finanțele și investițiile.

Când am nominalizat printre acești indicatori și diferențele de preț, țin să vă precizez că nu am făcut-o aleatoriu sau pentru că au fost integrate în diverse cercetări drept cauze, ci pentru că este surprinzător să aflăm că Eurostat arată că hectarul de teren arabil din România este în medie mai scump decât în Franța. Din nefericire pentru vânzătorul român, prețul pe care îl încasează rămâne în continuare sub cel evaluat de Eurostat, din motivele pe care vi le-am enunțat deja.

Având în vedere că terenul arabil al României per total însumează 8,2 milioane hectare și reprezintă 62% din totalul suprafeței agricole, ne calificăm, cel puțin la nivel statistic, drept cea de-a șasea putere agricolă din UE. Numai că terenul agricol continuă să fie, în fapt, tranzacționat ieftin. Și nu este doar o impresie generală internă, ci un efect al migrației în masă a populației rurale către urbanul mic, către București sau peste granițe. Sunt de acord că terenurile din zona București–Ilfov au cel mai ridicat preț la tranzacționare, după cum subliniază și cercetarea Eurostat, dar trebuie să avem în vedere că ele sunt scoase din circuitul agricol și exploatate preponderent pentru construcția de locuințe, și ea o activitate foarte importantă pentru dezvoltarea tuturor orașelor. Însă aici nu este vorba de care dintre aceste activități este mai mare nevoie acum și pe viitor pentru un trai cât mai sustenabil, ci de faptul că suprafețele de teren destinate culturilor se micșorează constant, fie prin schimbarea destinației lor, fie prin lipsa forței de muncă pentru activitățile agrare.

Sunt conștient, la fel ca fiecare dintre dumneavoastră, de faptul că noua politică agricolă comună este perfectibilă, dar acest pachet ține cont de nevoile fermierilor, oferind perspectiva unei hrane sănătoase și a unui mediu reechilibrat. PAC asigură un sprijin echitabil agricultorilor și celor implicați în creșterea și exploatarea animalelor domestice. Fără să le acordăm sprijinul necesar prin cadrul legislativ european, am fi contribuit la accelerarea tuturor formelor de dispariție a terenurilor agricole.

„Uniunii Europene îi pasă mai mult de sănătatea românilor decât României?”

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a hotărât să trimită România din nou în fața Curții de Justiție a UE, de data aceasta pentru nerespectarea legislației privind calitatea aerului și depășirea emisiilor industriale. Suntem un punct roșu pe harta Europei, care face eforturi considerabile să facă tranziția către verde.

Vă amintesc că România are deja o condamnare pentru că a continuat să ignore faptul că cetățenii din București erau expuși la niveluri ridicate de pulberi în suspensie timp de mai bine de aproape două decenii, în ciuda scrisorilor de avertizare trimise și procedurilor de infringement inițiate împotriva țării noastre. Măsurile luate au fost clar ineficiente, limitându-se de multe ori la hotărâri și decizii care fie nu au putut fi puse în practică, fie au impus sancțiuni care nu i-au împiedicat pe poluatori să continue să polueze.

Cum de nu suntem conștienți de faptul că aerul nu are culoare politică, că îl respirăm cu toții, iar mai devreme sau mai târziu vom vedea consecințele asupra sănătății noastre?

Cum de am ajuns aici? Sunt oare interesele celor care fac bani din activități poluante mai presus de sănătatea dumneavoastră, a copiilor, părinților, fraților dumneavoastră?

Un alt motiv aș zice că este neștiința, nepăsarea, indolența. „Am uitat” că trebuia să respectăm normele UE privind combaterea poluării industriale prin reducerea emisiilor nocive în aer, apă și sol și prevenirea generării de deșeuri. „Am uitat” că România este obligată să adopte un program național de control al poluării atmosferice. „Am uitat” că România trebuia să transmită Comisiei primul nostru program de control al poluării atmosferice până în aprilie 2019.

Europa apasă deja pedala către industrii, economii și un trai cât mai verde de mai bine de un deceniu. România pare însă că nu se grăbește, deși ne-am asumat, împreună cu celelalte state membre, reducerea emisiilor de dioxid de carbon din UE cu 55% până în anul 2030.

Tranziția către o Europă neutră din punct de vedere climatic se poate face prin determinare politică și doar dacă sănătatea cetățeanului este pusă în centrul preocupărilor noastre.

Noi suntem responsabili pentru viețile a milioane de oameni. Legile și hotărârile prin care putem face o schimbare reală stau în mâna noastră. Nu este un subiect pe care îl putem lăsa în continuare la capitolul „și altele”. Putem să facem ceva sau putem respira și azi și mâine aer poluat, astfel încât 29.000 dintre noi vor muri, în fiecare an, înainte de vreme.

Poluarea nu trece de la sine. Am inițiat împreună cu alți colegi mai multe proiecte de lege care au ca scop final îmbunătățirea calității aerului și protejarea mediului.

Haideți să ne asigurăm că, dincolo de culoarea politică, aerul pe care îl respirăm nu ne îmbolnăvește!

Haideți să luăm măsuri concrete azi, dacă vrem să putem vorbi despre mâine!

S-au împlinit 4 ani de la trecerea în neființă a primului monarh născut în granițele României Mari, cel mai longeviv rege din istoria omenirii, care a supraviețuit 90 de ani de la propria încoronare, ultimul șef de stat participant efectiv la cel de-al Doilea Război Mondial, ultimul suveran al Europei de Est înaintea prăbușirii democrațiilor.

Memoria Regelui Mihai și a rolului său în istoria noastră este și va rămâne de o importanță deosebită, având forța de a uni poporul, căruia Mihai I i-a rămas devotat până în ultima clipă.

Am avut în admirația pentru Regele Mihai și Casa Regală mai mult decât un profil al valorilor.

Întâlnirile cu regele, apropierea de instituția care a fondat România modernă și care este o resursă inepuizabilă de mândrie națională mi-au schimbat viața și mi-au arătat că nicio bătălie nu este ușoară.

Cum spunea Regele Mihai I, cel căruia îi datorăm existența noastră ca stat astăzi, „adevărurile vieții sunt simple și marile dureri sunt mute”.

Dar viața lui Mihai I nu a fost simplă și lipsită de griji niciodată. Forța caracterului în fața vitregiei destinului s-a arătat încă din primii ani de viață, atunci când a fost nevoit să înfrunte nu doar relația complicată dintre părinți, ci și o situație neașteptată, de a prelua Coroana, abandonată de tatăl său, și provenind de la bunicul său, care întregise România Mare. Regele-copil simboliza și atunci speranțele celor care vedeau în el un nou Carol I, pregătit să fie crescut în tradiția românească, cu spiritul german și integritatea străbunicului său, dar cu blândețea și empatia lui Ferdinand.

Detronat de propriul tată, Mihai a trăit tragedia cea mai mare a unei copilării, aceea de a fi despărțit de mama sa, experiență care avea să-i impregneze o fire emotivă pentru tot restul vieții. Încoronat din nou la 19 ani, acest adolescent a fost ținut departe de treburile publice de unul din cei mai mari dictatori și criminali pe care istoria Europei i-a avut în anii ʼ40, Ion Antonescu. Confruntarea dintre mareșal și rege nu a fost doar una politică ori militară, a fost din prima clipă confruntarea dintre bine și rău, dintre spiritul totalitar și păstrarea statului român, dintre decizii genocidale și apărarea vieții semenilor săi.

Prin actul de la 23 august 1944, atunci când a întors armele de partea aliaților – „îmbinare de clarviziune și curaj”, cum îl descria Șerban Papacostea –, Regele Mihai I va rămâne pentru eternitate în istoria românilor drept cel care a salvat integritatea și statalitatea României, a scurtat frontul hitlerist cu 500 de kilometri și a cruțat sute de mii de vieți omenești. Gestul său, prin care a întors destinul continentului european, lăudat de liderii lumii, a fost momentul astral despre care a vorbit toată viață, cu amărăciunea de a se justifica și cu modestia de a izbăvi ceea ce o întreagă pleiadă de politicieni, militari de carieră sau servicii secrete nu reușiseră. 23 August 1944 rămâne proba vieții lui de mare monarh și suveran, un act făcut de cel mai tânăr rege al românilor, maturizat grăbit de viața-i dură.

Până la ruptura de la 1947, regele a fost încrustarea statalității românești, apărător al valorilor europene, al năzuințelor românești și al drumului european.

De la înfruntarea directă cu Stalin, Groza și Vîșinski la actul unic în lume pe care l-a născut, „greva regală”, și toată lupta imposibilă pe care a dus-o, cu riscul propriei vieți, refuzând să legitimeze actele unui guvern de ocupație, cu armatele împânzite în toată țara și travaliul supraomenesc de a te împotrivi unui sistem care lichida zilnic adversarii, Regele Mihai I a fost un erou al întregii Europe și al celor mai concrete idealuri de libertate și democrație. A fost, încă de la ocuparea timpurie a instituțiilor de către comuniști și sovietici, cea mai puternică și reprezentativă instanță a luptei împotriva comunismului, un bastion al legalismului și al constituționalismului.

Necontenitele încercări la care a fost supus dezvăluie astăzi, așa cum istoricii au reclădit în ultimii ani, prin accesul la documentele diplomatice, mărturia ochiului vigilent al aliaților, nu doar pericolul iminent al anihilării sale, pe care l-a trăit cu un curaj și o demnitate epocale, ci și o forță a caracterului copleșitoare, sobrietatea și demnitatea voievodului temerar, vigoarea și constanța unui tânăr pe care viața nu l-a cruțat de drame și tragedii.

Biruința sa stă pentru eternitate tocmai în încăpățânarea și în înțelegerea desăvârșită a rațiunii de a nu pune de-a curmezișul domnia cu viața a o mie de tineri, sacrificiul personal întruchipat pentru a-i salva pe cei pentru care era pe Tron.

Prin marea lui forță, atașamentul neclintit la adevăr și determinarea de a servi interesul națiunii sale, Regele Mihai I a înțeles, în ultimii 70 de ani ai vieții sale, ca nimeni altul, că speranța biruinței sale stă în cutezanța sa în lupta pentru dreptate. A fost cel mai valoros martor al prăbușirii și renașterii Europei după 1989.

Spunând obsesiv adevărul său și al istoriei sale, care se confunda cu cel al României, regele a înțeles că permanenta sa mărturie pentru cele întâmplate era garanția că nimeni nu va uita partea adevărată a istoriei. El a fost, prin ceea ce a întruchipat și a rostit, un imens stâlp al României reale, adevărate. Sau, cum spunea istoricul Șerban Papacostea, „regele a fost permanent omul datoriei față de țară și față de propria conștiință”.

„România a încasat deja prima tranșă din PNRR, în valoare de 1,8 miliarde de euro”

Țara noastră are o șansă uriașă de a se dezvolta și a se moderniza prin implementarea reformelor și realizarea investițiilor asumate prin Programul național de redresare și reziliență al României. Este încurajator, în acest sens, că am primit deja prima tranșă din PNRR, în valoare de 1,89 miliarde de euro! Următorul pas va fi urgentarea de către Guvernul Ciucă a adoptării actului normativ necesar pentru a stabili regulile de utilizare a acestor fonduri, asta și pentru că până la sfârșitul anului va fi virată o a doua tranșă, de aproximativ 1,94 miliarde euro.

Startul a fost dat și este important de precizat, în acest context, că, pentru anul 2021 și primul trimestru al anului

2022, România trebuie să îndeplinească 45 din cele 171 de ținte, iar cinci dintre acestea sunt deja îndeplinite: adoptarea Legii nr. 50/2021 de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – SA (CNAIR) și înființarea Companiei Naționale de Investiții Rutiere – SA (CNIR); intrarea în vigoare a Legii privind securitatea rețelelor 5G; creșterea numărului de case de marcat conectate la sistemul IT al Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală (466.288 de case deja conectate); intrarea în vigoare a cadrului legal pentru înrolarea contribuabililor persoane juridice SPV (spațiul privat virtual); intrarea în vigoare a modificării legislației naționale privind căile de atac – Legea nr. 101/2016.

Lucrurile se mișcă, așadar, dar trebuie menținut ritmul! În perioada următoare trebuie semnate acordurile de finanțare dintre Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și ministerele care au calitatea de coordonator de reforme și investiții, în baza țintelor și jaloanelor prevăzute a fi îndeplinite de aceste instituții.

Toți acești bani sunt vitali pentru a revigora economia românească, grav afectată de criza sanitară, dar și pentru a elimina discrepanțele dintre diversele regiuni. Sunt deputat de Brăila și știu cum este să fii născut într-un județ ignorat de centru și fără a beneficia de resurse importante pentru proiectele de investiții!

Tocmai de aceea consider că este esențial faptul că acești bani puși la dispoziția României urmează să fie distribuiți echitabil la nivelul tuturor regiunilor, pentru a putea fi acoperite nevoile de dezvoltare a acestora.

Depinde doar de capacitatea actualului guvern și a întregii clase politice românești reușita țării noastre în utilizarea corectă și integrală a celor 29,2 miliarde de euro. Nu ne mai permitem niciun fel de întârzieri, coaliția guvernamentală fiind obligată să dea dovadă de pragmatism și viziune administrativă în gestionarea acestor fonduri.

„Nicolae Kalinderu – un personaj uitat al istoriei noastre” Pentru că ieri a fost Sf. Nicolae, pe care suntem nevoiți să îl serbăm în plină pandemie, m-am gândit să aduc un omagiu unui personaj aproape uitat al istoriei noastre, Nicolae Kalinderu. Născut chiar în această zi a anului 1835, într-o familie de origine turcă (tatăl savantului se numea Kalinderoglu, ceea ce în turcă înseamnă „fiul filosofului”), Nicolae Kalinderu a revoluționat medicina românească și a fost unul dintre întemeietorii Partidului Național Liberal. Din păcate, puțini liberali adevărați își mai aduc azi aminte de el. Acesta a studiat la Facultatea de Medicină din Paris, acolo unde celebrii Claude Bernard (cu medicina experimentală) și Louis Pasteur (cu teoria bacteriologică) sunt doar doi dintre savanții de renume care i-au influențat evoluția sa. În 1874, după ce și-a susținut teza de doctorat la Paris, Kalinderu a revenit în țara natală, unde a devenit medic primar de boli interne la Colentina și apoi la Spitalul Brâncovenesc. Doar un an mai târziu, la 24 mai 1875, Nicolae Kalinderu scria pentru prima dată istoria și punea bazele Partidului Național Liberal. Și pentru a realiza ce oameni de excepție și ce companie aleasă avea doctorul nostru, nu ca în zilele noastre, vă voi prezenta numele celor 25 de membri care alcătuiau la 5 iunie primul Comitet director al PNL: V. Arvanezu, D. Berindei, Pană Buescu, Ion C. Brătianu, Dumitru Brătianu, dr. Niculae Kalinderu, Dimitrie Cariagdi, Ion Câmpineanu, M.C. Epureanu, Nicolae Fleva, Mihail Pherekyde, Ion Ghica, Dimitrie Gianni, A.G. Golescu, C. Grădișteanu, Mihail Kogălniceanu, Al. Lupescu, C. Nacu, Pache Protopopescu, C.A. Rosetti, Eugeniu Stătescu, Dimitrie A. Sturdza, George Vernescu.

În scurt timp izbucnește Războiul de Independență, unde, datorită cunoștințelor sale și a reputației pe care și-o construise deja, a fost numit șeful Serviciului de Ambulanță de la Turnu Măgurele și, ulterior, șeful Diviziei 1 Medicale. Câțiva ani mai târziu, în 1887, cu ocazia înnoirii corpului medical și universitar din București, au fost numiți profesori în cadrul Facultății de Medicină din capitală trei medici de anvergură: Victor Babeș, George Assaky și Nicolae Kalinderu. Acest lucru va avea un impact extraordinar asupra medicinei din România, iar Kalinderu, alături de Assaky și Babeș, va revoluționa acest sector și va scrie primul tratat de medicină internă din România, intitulat „Lecțiuni de clinică medicală” (1892). Cu timpul, lucrările sale vor fi cunoscute și studiate în întreaga Europă. Kalinderu era și membru corespondent al Academiei de Medicină din Paris, fapt ce a facilitat ca lucrările sale științifice să devină foarte populare în străinătate.

Dorind o reformă reală a sistemului medical, el devine primul clinician cercetător din România și primul clinician care a înființat un laborator atașat clinicii sale. De asemenea, împreună cu Victor Babeș, a inițiat studii care au avut o mare influență în domeniile microbiologiei, diagnosticului și epidemiologiei leprei. Chiar și după moartea sa, cu prilejul unui discurs ținut la Academia Română, bunul său prieten Victor Babeș spunea că: „Nicolae Kalinderu este primul internist român ale cărui lucrări au fost cunoscute peste hotarele țării.”

Pe lângă meseria pe care a iubit-o și activitatea sa politică la liberali, trebuie să mai menționez un fapt care pune în lumină și mai bine caracterul savantului român. Dincolo de pasiunea sa pentru medicină, Nicolae Kalinderu a fost și un iubitor al artei. Împreună cu fratele său, juristul Ioan Kalinderu, Nicolae a achiziționat o colecție impresionantă de obiecte reprezentative pentru arta medievală, arta tradițională românească, dar și arta franceză, italiană, flamandă și germană. În anul 1914, urmașii lor, respectând dorința celor doi frați, donează această colecție și muzeul statului român. Din păcate, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, clădirea a fost bombardată, iar o parte dintre colecții au fost distruse. Cele care au supraviețuit au revenit după război Muzeului Național de Artă și Arheologie.

„Eliminarea taxei de pod intră pe ultima sută de metri”

După un lung parcurs tumultuos de dezbateri, amânări, analize, Legea eliminării taxei de pod ajunge, într-un final, pe ordinea de zi a Camerei Deputaților. În momentul în care am inițiat acest demers legislativ, am spus clar și răspicat că această taxă este incorectă față de toți utilizatorii acestor secțiuni de drumuri, atât timp cât plătesc rovinieta, adică taxa de drum. Principalul argument de eliminare a taxei este de natură economică. Este o povară în plus pentru toate întreprinderile – mici, mijlocii sau mari – din Dobrogea, pentru că această taxă distorsionează prețul final, adică încarcă suplimentar costul de producție pentru orice bun care este produs în Dobrogea. Sumele pe care agenții economici le plătesc sunt colosale, pot ajunge la câteva zeci de mii de euro pe lună, având în vedere că această taxă este utilizată atât pentru aprovizionare, cât și la distribuția finală a produselor. Este esențial să înțelegem că, prin aceasta,

companiile din Dobrogea pierd startul atunci când concurează cu alte companii din țară, indiferent despre ce industrie vorbim.

În altă ordine de idei, această dublă taxare este total incorectă, având în vedere că, din momentul în care a fost plătită, nu s-a observat niciun fel de îmbunătățire a infrastructurii rutiere în județele Constanța, Tulcea, Ialomița, Brăila, Galați sau Călărași. Această formă de taxare este total incorectă, imorală și nedreaptă, mai ales că nu există o precizie clară privind destinația finală a banilor colectați. Nu este obligația cetățenilor județelor Constanța și Tulcea, a agenților economici sau a celor care vizitează Dobrogea să alimenteze și să susțină bugetul CNAIR. În momentul de față, evoluția tehnologică este o soluție la care această companie poate apela pentru colectarea mai bună a plății rovinietei.

Am observat că în comisiile parlamentare a existat un consens privind eliminarea acestei taxe. Cât timp a fost în opoziție, PSD a susținut acest demers legislativ. În momentul de față, când portofoliul ministerial al Transporturilor este deținut de către PSD, observ o ușoară schimbare de atitudine. Ministrul Grindeanu, dar și un sindicat al drumarilor se declară îngrijorați privind eliminarea acestei taxe, iar efectul acestui lucru este unul care prejudiciază bugetul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Sper ca parlamentarii – dar și ministrul transporturilor – să țină cont de aceste argumente, pentru că este total nedrept să protejăm bugetul CNAIR în detrimentul tuturor agenților economici din Dobrogea.

Aștept să văd punctele de vedere exprimate de către partidele parlamentare în plenul Camerei Deputaților, pentru că amânarea sau ignorarea eliminării acestei taxe reprezintă o povară pentru agenții economici și pentru toți locuitorii Dobrogei. Îi invit pe toți parlamentarii, dar și pe ministrul transporturilor să susțină acest proiect de lege, pentru că este datoria noastră să corectăm această nedreptate.

„PSD sprijină producătorii și fermierii români”

Prea mult timp România a fost atractivă prin forța de muncă ieftină, considerându-se că așa vom deveni mai atractivi pentru investitorii străini, că aceștia se vor alinia la granița României pentru a veni să investească. Țara noastră s-a dezvoltat, ea nemaifiind aceeași economie din anii ʼ90 sau 2000. Astăzi, ea trebuie să atragă investiții pentru că oferă perspectivele de dezvoltare ale unui mediu de afaceri profitabil, de succes, nu pentru că este o piață cu forță de muncă ieftină. Astăzi, România trebuie să își susțină propriul capital, propriile firme și propriii săi producători.

Îmi doresc ca România să nu mai fie considerată doar o piață de muncă ieftină, iar pentru a reuși acest lucru trebuie să ieșim din paradigma că România este doar o țară exportatoare de materie primă și să devenim producători finali. Sper ca în cadrul acestei guvernări să creăm o economie în care produsele finale să fie produse la noi acasă. Este o cerință de bază pentru siguranța economică a țării în vremuri dificile. Avem ce învăța din criza provocată de pandemie!

România trebuie să înceapă să producă pentru piața internă, dar și pentru export. De resurse dispunem, mai trebuie doar să punem în aplicare un program pe termen lung.

Trebuie să începem să încurajăm producția autohtonă de bunuri de larg consum. România nu trebuie doar să exporte materie primă, ci să realizeze și produsul final. Acesta este unul dintre obiectivele asumate de către PSD în cadrul programului de guvernare.

Avem nevoie să impulsionăm exportul și să diminuăm importurile, prin stimularea producției în România a acelor produse ce pot fi realizate în țară. Acest lucru va duce nu doar la echilibrarea balanței comerciale, ci și la o creștere a numărului locurilor de muncă.

Dacă în 2017 și în 2018, România a avut recorduri istorice la culturile de cereale și a redevenit „grânarul Europei”, acum suntem marele importator al Europei. Mai mult de jumătate din creșterea deficitului comercial provine din comerțul cu produse agroalimentare. Importurile de mâncare ale României au crescut cu 34% în 2020, față de 2019, iar creșterea rapidă a prețurilor a devenit o problemă pentru români.

Tocmai de aceea, acum, PSD a venit cu mai multe măsuri economice care vizează susținerea firmelor românești, a celor din mediul rural, a companiilor înființate de studenți sau de femei.

Acum avem un pachet economic care conține scheme de sprijin consistente pentru firmele românești. „Cumpără românește” și „Fabricat în România” sunt conceptele în jurul cărora vom construi un nou parteneriat cu cei care produc la noi în țară.

„Fabricat în România” cuprinde scheme de ajutor stat pentru companiile care produc în țară, scheme de ajutor de stat pentru IMM-uri și programe pentru susținerea fermierilor.

Fermierii nu au uitat de programele de sprijin pentru zona agricolă, precum Programul „Tomata”. Ele au fost un început bun și avem șansa să le continuăm, pentru că nouă, tuturor, ne pasă de țara aceasta, ne place să mâncăm românește și iubim tot ce e românesc și ne amintește de copilăria sau tinerețea noastră.

Putem avea produse românești pe mesele și în casele noastre. Această pandemie ne-a învățat că trebuie să fim pregătiți să ne asigurăm singuri necesarul de hrană, de produse de consum, de produse necesare în locuințele noastre.

Dar pentru asta trebuie să încurajăm IMM-urile, agricultura. Dacă nu fabricăm aici, nu prosperăm niciodată, pentru că nu avem valoarea adăugată. IMM-urile trebuie încurajate, indiferent din ce domeniu sunt ele.

PSD știe să guverneze. Am demonstrat întotdeauna acest lucru. Acum va trebui să punem din nou România pe picioare!

„Problematica deșeurilor din plastic”

Producția de plastic a crescut exponențial la nivel mondial în doar câteva decenii, de la 1,5 milioane de tone în 1950 la 359 de milioane de tone în 2018. După o scădere abruptă în prima jumătate a lui 2020, din cauza restricțiilor impuse de pandemia de COVID-19, producția de plastic și-a revenit în a doua jumătate a anului și odată cu aceasta au revenit și deșeurile din plastic.

În fiecare an, în Uniunea Europeană sunt generate aproximativ 26 de milioane de tone de deșeuri din plastic. Mai puțin de 30% dintre acestea sunt reciclate, iar o parte sunt exportate în țările din afara UE. Restul merge fie la gropile de gunoi, fie la incinerare, fie sfârșește în natură, inclusiv pe plaje sau în păduri, râuri și mări.

Rezultatele folosirii plasticului de unică folosință pot fi observate pe malul mărilor, dar și în oceane. Conform unei

estimări, până în 2050 oceanele ar putea conține mai multe materiale din plastic decât pești.

Principalele probleme care complică reciclarea plasticului sunt calitatea și prețul produsului reciclat, comparativ cu plasticul original.

Deoarece materialele plastice sunt ușor adaptabile nevoilor funcționale sau estetice ale fiecărui producător, diversitatea materiei prime complică procesul de reciclare, făcând-o costisitoare și afectând calitatea produsului final. În consecință, cererea de plastic reciclat, deși în creștere accelerată, reprezenta în 2018 doar 6% din cererea de materiale plastice din Europa.

În Europa, recuperarea energiei este cea mai folosită modalitate de a elimina deșeurile din plastic, urmată de reciclare. 25% dintre deșeurile din plastic sunt depozitate în gropi de gunoi.

Jumătate din plasticul colectat pentru reciclare este exportat în țări din afara UE pentru a fi tratat. Motivele pentru export includ lipsa capacităților, a tehnologiei sau a resurselor financiare pentru tratarea locală a deșeurilor. Până de curând, o mare parte dintre deșeurile din plastic era exportată în China, însă interdicția recentă a Chinei asupra importurilor de deșeuri din plastic va diminua exporturile din UE. Astfel se încearcă găsirea de modalități circulare și ecologice de gestionare a deșeurilor de plastic.

Rata redusă a reciclării plasticului în UE duce la pierderi mari atât pentru economie, cât și pentru mediu.

Cercetătorii estimează că în 2019, la nivel global, producția și incinerarea materialelor plastice au degajat în atmosferă peste 850 de milioane de tone de gaze cu efect de seră. Până în 2050 aceste emisii ar putea ajunge la 2,8 miliarde de tone.

În mai 2018, Comisia Europeană a înaintat o propunere pentru problema plasticului care ajunge în mări și oceane. Această propunere a prevăzut interzicerea de la 3 iulie 2021 a celor mai frecvente 10 produse de unică folosință din plastic găsite pe plajele europene.

În cadrul Pactului verde, 55% din ambalajele din plastic vor trebui reciclate până în 2030.

Produsele din plastic reprezintă unul din cele 7 domenii considerate esențiale de Comisia Europeană pentru trecerea la o economie circulară până în 2050. Pe lângă Strategia europeană pentru materialele plastice într-o economie circulară, mai multe propuneri în privința deșeurilor din plastic sunt așteptate din partea Comisiei Europene.

România trebuie să se alieze celorlalte state membre din UE pentru eliminarea treptată a materialelor plastice.

„USR încearcă să își recupereze, printr-un «populism justițiabil» deșănțat, procentele pierdute din cauza proastei guvernări!”

În ultimele săptămâni am văzut din nou manifestându-se așa-numitul „populism justițiabil”, prin care colegii noștri de la USR încearcă să resuscite o temă pe care și-au construit campaniile electorale și pe care speră să se cațere din nou, pentru a recupera pierderile suferite în urma proastei guvernări.

Populismul justițiabil se manifestă sub forma unui discurs populist, care speculează anumite resentimente justificate ale populației, dar care sunt asociate în mod fals cu anumite persoane politice sau partide politice. Scopul este de a direcționa în mod fals ura populară față de adversarii politici ai celui care susține acest discurs „populist-justițiabil”. De exemplu, populismul justițiabil are loc atunci când încerci să direcționezi resentimentul public împotriva unor infractori către avocatul care și-a exercitat în mod onest profesia în procesul penal al acelor infractori, ca și cum avocatul ar fi vinovat de faptele infractorilor.

Cel care ne poate spune cât de mizerabilă și de falsă este această abordare este chiar fostul ministrul USR al justiției, domnul Stelian Ion, care, în calitatea Domniei Sale de avocat de drept penal, a apărat diverse persoane condamnate, unele de mare notorietate publică.

În mod evident, dânsul știe foarte bine că a-ți exercita în mod corect profesia de avocat nu poate fi considerat ceva imoral, chiar și atunci când aperi persoane acuzate de infracțiuni, cum a apărat Domnia Sa. Poate domnul Stelian Ion le explică acest lucru și colegilor săi care încă nu au înțeles acest lucru.

O altă manifestare a populismului justițiabil pe care o vedem este folosirea exagerată și abuzivă a termenului de „penal”. Cea mai josnică formă a populismului justițiabil este a pune această etichetă de „PENAL” fără niciun motiv și fără niciun temei juridic. De exemplu, domnul Dacian Cioloș, președintele USR, ne explica în legătură cu unul dintre candidații partidului său la alegerile locale că este abuziv să i se spună că e penal, întrucât, conform legii, respectivul candidat era într-o situație în care fuseseră înlăturate toate efectele sancțiunii legale. Așa este! Când au fost înlăturate toate efectele sancțiunii legale, vorbim și despre cele juridice, dar și despre cele morale, pentru că altfel nu putem vorbi despre reabilitare.

Deci domnul Cioloș avea perfectă dreptate când își apăra candidatul său, dar asta îl face cu atât mai populist când încalcă el însuși principiul pe care îl invoca atunci, punând eticheta de „penal” pe o persoană care nu se încadrează în niciun fel în definiția pe care au dat-o chiar cei de la USR în așa-numita inițiativă „Fără penali în funcții publice”. Acolo se spune că cineva este penal și nu poate ocupa o funcție publică „până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării”.

Deci domnii de la USR știu foarte bine care sunt principiile! Știu foarte bine că încalcă aceste principii! Și tocmai pentru că știu bine că prin discursul lor încalcă principiile pe care chiar dânșii le-au invocat de atâtea ori, tocmai asta arată populismul justițiabil deșănțat pe care îl fac în aceste zile.

Este rușinos să încerci să îți recuperezi prin astfel de mijloace procentele pierdute din cauza proastei guvernări.

Este rușinos să invoci culpa morală împotriva adversarilor tăi politici, când tu însuți porți o culpă morală covârșitoare pentru decesele a mii de români care nu au putut fi tratați în valul 4 al pandemiei pentru că Ministerul Sănătății pe care l-ai condus nu a achiziționat medicamentele necesare.

„Guvernul liberal a asigurat stabilitatea țării într-o perioadă foarte dificilă”

Este indiscutabil că dezideratul Guvernului PNL, respectiv cel de obținere a unei creșteri economice sustenabile, bazată pe investiții și mai puțin pe consum, a fost îndeplinit cu brio. Astfel, în ultimul an, România a reușit să obțină cea mai mare creștere a produsului intern brut din Uniunea Europeană, România situându-se între primele patru state din UE ca revenire economică.

Conform informațiilor oficiale ale Institutul Național de Statistică, în perioada ianuarie–septembrie 2021 PIB-ul s-a

majorat față de perioada similară din anul precedent cu 7,1%. Această creștere a asigurat acoperirea declinului din primele nouă luni ale anului 2020, precum și realizarea unui spor de 1,8% peste nivelul din 2019.

În același timp, reformele au fost prioritare pentru Executivul liberal, fapt certificat și de adoptarea Planului național de redresare și reziliență, document care garantează asigurarea unei baze solide pentru dezvoltarea și modernizarea României în următorii ani. PNRR presupune 64 de reforme și 107 investiții în toate domeniile, iar pentru realizarea acestora țara noastră va primi suma de 29,2 miliarde de euro.

Remarcabil este că, în ultimul an de guvernare liberală, au fost promovate cele mai multe măsuri de digitalizare a administrației publice din ultimii 30 de ani. De asemenea, în pofida situației dificile a țării, generată de pandemie, nu au fost introduse taxe noi pentru populație și agenții economici, păstrarea unei economii deschise și predictibile fiind de bun augur pentru supraviețuirea și chiar dezvoltarea mediului de afaceri. Consolidarea fiscală a fost un alt angajament îndeplinit al acestei perioade, chiar dacă ne-am confruntat cu condițiile restrictive determinate de criza sanitară.

Sunt extrem de multe elemente concludente care indică incontestabil că Guvernul liberal a fost performant într-o perioadă foarte dificilă, așa cum, cel mai probabil, nu ne-am mai confruntat după 1990. Execuția bugetară după primele zece luni din acest an a condus la un deficit al bugetului de puțin peste 4%, față de ținta de 7,13% pentru întregul an.

Îmbucurător este și faptul că, în structura creșterii economice, o pondere însemnată au avut-o investițiile, în acest an consemnându-se o contribuție importantă a investițiilor reale, ceea ce înseamnă aproape 40% din creșterea economică în primul semestru al anului.

Sunt convinsă că investițiile vor rămâne un factor-cheie al creșterii economice și pentru anii următori, grație fondurilor europene România urmând să treacă de la modelul de până acum, bazat preponderent pe consum, la o creștere economică echilibrată, construită mult mai mult pe investiții.

„Sărbătoarea Sfântului Nicolae”

Doresc să le adresez un călduros la mulți ani tuturor celor care pe data de 6 decembrie serbează numele Sfântului Nicolae!

În această zi sunt aduse multe zâmbete pe chipurile copiilor și acest lucru nu este întâmplător, întrucât Moș Nicolae, așa cum îl cunosc mai toți copiii, nu aduce acestora doar dulciuri în ghete, le mai aduce și un sentiment de fericire și ocrotire, ceea ce îmi doresc să putem face și noi pentru toți copiii acestei țări!

Pentru copii poate că a fost și este în continuare cea mai grea perioadă și de multe ori poate uită să zâmbească și asta pentru că au fost nevoiți să se bucure de copilărie și de socializarea cu colegii din fața unor calculatoare.

Îmi doresc ca lucrurile să revină la normalitate, ca elevii să meargă fizic la școală și, mai presus de toate, îmi doresc ca noi, cei de la guvernare, să le putem oferi speranță și ocrotire copiilor acestei țări, astfel încât să beneficieze de condiții decente în școlile din România, de teste gratuite, de un sistem de educație, dar și unul de sănătate care să le permită să trăiască în siguranță în această țară. Copiii trebuie să fie prioritatea noastră, a tuturor, fiindcă doar ei reprezintă viitorul!

La mulți ani, cu multă credință si liniște sufletească!

Țara locurilor superbe de vizitat și țara cu cei mai puțini kilometri de autostradă din Europa, țara medicilor eroi și a spitalelor nemodernizate, țara copiilor și tinerilor geniali și a școlilor cu toaletă în curte – așa arată România la finalul anului de grație 2021, o țară captivă în sărăcie din cauza incompetenței și a corupției.

Anul acesta am fost martorii apogeului ipocriziei politicianului român. După ce președintele PNL ne-a zis că PSD e cel mai mare dușman al poporului, după ce președintele PNL ne-a zis că a negocia cu PSD înseamnă a negocia împotriva intereselor poporului român, PNL s-a aliat cu PSD.

Deși mulți n-au înțeles cum e posibil așa ceva, explicația e foarte simplă. Marile partide și-au dat mâna nu din grijă pentru bunăstarea oamenilor și nici pentru a scoate în sfârșit România din sărăcie. Marile partide și-au dat mâna pentru funcții și pentru bani.

Cât timp am fost la guvernare, USR a gestionat realizarea Planului național de redresare și reziliență, zeci de miliarde de euro pe care ni le-am dorit pentru dezvoltarea României, după ce ne-am angajat să facem reforme majore pentru bunăstarea oamenilor.

Iată că prima tranșă din PNRR a intrat în sfârșit în contul României – 1,8 miliarde de euro. Și, în buna tradiție românească, la fel cum se întâmplă iarna, atunci când vine zăpada, PNRR-ul a prins autoritățile nepregătite.

Banii au venit și sunt blocați pentru că n-avem încă o lege pentru cheltuirea lor. Și n-avem încă această lege pentru că PNL și PSD au fost prea ocupate să-și împartă funcțiile și privilegiile. Trebuie însă spus clar că PNL și PSD nu reprezintă România. PNL și PSD se reprezintă doar pe ei și interesele lor.

România este construită de adevărații patrioți: profesorul care pregătește generațiile următoare ca și cum ar fi propriii copii; doctorul care salvează vieți în plină pandemie, ignorând mesajele de ură de la antivacciniști; tinerii, antreprenorii, inovatorii care aduc viitorul mai aproape de noi cu fiecare idee pe care o au; românii plecați să muncească care le trimit bani celor dragi și sunt mereu cu gândul acasă. Ei sunt adevărații patrioți. Ei sunt România.

Pe umerii lor s-a construit România de ieri. Alături de ei vom construi România de mâine – tinerii și seniorii care își doresc un altfel de viitor pentru România, un viitor orientat către valorile europene, nu către Rusia, un viitor în care poți străbate România pe autostrăzi și drumuri sigure, un viitor în care mergi la un spital de stat cu o problemă și pleci vindecat de acolo, un viitor cu școli curate pentru copiii noștri, care să-i ajute să se dezvolte și să își atingă potențialul lor adevărat.

Pentru ei, România poate mai bine!

„PSD se pronunță în mod ferm pentru stoparea declinului demografic”

România are o reală problemă cu declinul demografic, iar acesta trebuie stopat în regim de urgență, până nu va fi prea târziu și vom ajunge într-o situație fără ieșire. În acest context, PSD va veni cu un set de măsuri concrete, în cadrul Strategiei naționale pentru demografie.

Printre dezideratele propuse sunt sprijinirea tinerelor familii, a celor cu copii și a persoanelor ajunse la vârsta a treia, precum și elaborarea unui program guvernamental pentru construirea de creșe și grădinițe, de cămine pentru

seniori, reabilitarea și modernizarea spitalelor, dar și investiții în cercetare.

Din nefericire, România se află în topul clasamentului dezastrului demografic din Europa, iar studiile pe acest domeniu indică faptul că până în 2100 vom avea numai șase milioane de locuitori. În consecință, este evident că avem nevoie să acționăm urgent și eficient, cu măsuri dedicate pentru fiecare problemă și fiecare aspect al combaterii derapajului demografic accentuat cu care ne confruntăm.

PSD își propune să extindă la nivel național acțiunile de stimulare a sporului natural demarate la nivelul capitalei de Gabriela Firea, respectiv Programul de sprijinire a familiilor cu probleme de fertilitate, sprijinul pentru efectuarea analizelor medicale, îndeosebi în vederea depistării cancerului la sân. Acestea au avut rezultate pozitive, în doar doi ani de implementare, iar susținerea și promovarea lor în toată țara vor avea, fără îndoială, efectul scontat privind stimularea familiilor de a avea copii.

Sunt convinsă că noul ministru al familiei va lua în cel mai scurt timp măsurile necesare pentru încurajarea creșterii natalității, astfel încât să nu ajungem, nu peste mulți ani, într-o situație dezastruoasă din acest punct de vedere. În acest sens, statul trebuie să dinamizeze măsurile îndreptate spre sprijinirea tinerilor atât pentru a-și întemeia o familie, cât și pentru a avea copii. Avem nevoie de creșterea natalității și a sporului natural, de reconfigurarea pozitivă a demografiei, de măsuri stimulative pentru menținerea tinerilor în țară. Aceste deziderate pot fi atinse prin dinamizarea implementării politicilor și măsurilor guvernamentale – mă refer la asigurarea unui număr îndestulător de locuri de muncă –, precum și prin accesarea mai consistentă a programelor „Prima casă” și „Prima mașină”.

Consider că stoparea declinului demografic trebuie să constituie o preocupare pentru toate formațiunile politice, acest proiect național fiind vital pentru viitorul României, iar PSD va face toate demersurile în scopul obținerii succesului scontat.

„Constituția României trebuie să reflecte realitățile politice, economice și sociale ale prezentului!”

Aniversăm, în data de 8 decembrie, Ziua Constituției României, în care articolul 16 este esențial: „(1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. (2) Nimeni nu este mai presus de lege.”

Constituția, ca lege fundamentală a oricărui stat de drept, este un corp de principii și norme moderne, o garanție a drepturilor fundamentale ale omului, dar și a funcționării instituțiilor de bază ale statului. Constituția unei țări reflectă, de asemenea, starea unei națiuni și afirmarea valorilor fundamentale ale statului de drept. Consider că ea trebuie regândită periodic, pentru a răspunde realităților politice, economice și sociale ale prezentului.

Constituția României, prima de după Revoluția din decembrie 1989, a fost adoptată de Adunarea Constituantă la 21 noiembrie 1991, după un an și jumătate de dezbateri, și aprobată prin referendumul național de la 8 decembrie același an, cu o majoritate semnificativă – din numărul de 10.948.468 de participanți, 77,3% au răspuns afirmativ, 20,49% negativ, voturile nule reprezentând 2,3%. După patru ani de la adoptarea Constituției României, la 13 noiembrie 1995, deputații au adoptat, în cadrul ședinței Camerei Deputaților, Propunerea legislativă privind proclamarea Zilei Constituției României pentru data de 8 decembrie. Plenul Senatului a aprobat, la 5 decembrie 1995, inițiativa legislativă a Camerei privind proclamarea Zilei Constituției României – Legea nr. 120/8 decembrie 1995.

Constituția adoptată în 1991 a fost modificată și completată prin Legea de revizuire a Constituției României nr. 429/2003. Aceasta a fost aprobată prin referendumul național din 18–19 octombrie 2003 și a intrat în vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicării în Monitorul Oficial al României a Hotărârii Curții Constituționale nr. 3 din 22 octombrie 2003 pentru confirmarea rezultatului referendumului.

Cred că, după 30 de ani, se impune o reconfigurare și o modificare substanțială a Legii fundamentale. Trebuie să gândim o revizuire pragmatică, bazată pe noile aspecte apărute în acest răstimp, în care România a devenit parte componentă a Uniunii Europene și a NATO. Susțin că este nevoie de o nouă constituție, mult mai aprofundată, care să evite apariția diverselor interpretări.

„Autostrada Sebeș–Turda a fost dată în folosință!”

„Iar visează Roman” – îmi spuneau detractorii acum câțiva ani de zile, când am demarat discuțiile pentru acest proiect, în perioada în care lucram la Consiliul Județean Alba. Mă bucur enorm că autostrada Sebeș–Turda, prima autostradă terminată în întregime după Revoluție, a fost dată în folosință! Dar nu în maniera în care am fost obișnuiți până acum. A fost o inaugurare fără fast și tăiat de panglică, cum este și normal! Deși, conform contractelor, termenul de finalizare a lotului I și a lotului II era noiembrie 2020, sunt bucuros că, în cele din urmă, această lucrare a ajuns la final, iar românii se pot bucura de beneficiile acesteia. Acest proiect este dovada vie a faptului că a visa, a avea un deziderat este prima condiție pentru a face ceva.

Puțini au crezut în ea în 2013, când, practic, am prins finanțarea pe ultima sută de metri a primului exercițiu financiar. Pe lotul 2, Sebeș–Turda, se lucrează de mai bine de 6 ani. Acest tronson are 24,25 kilometri și va lega Alba Iulia Nord și Aiud. Deschiderea acestui lot le va permite șoferilor să circule pe autostradă de la Sibiu până dincolo de Cluj-Napoca, la Nădășelu. Sunt aproape 200 de kilometri de autostradă fără întrerupere.

Cum am menționat și acum un an de zile, istoria autostrăzii Sebeș–Turda a început cu o strângere de mână între doi oameni care au făcut întotdeauna echipă, Dumitrel și Roman! Am îndrăznit să visăm în 2012 și azi vedem că doar oamenii îndrăzneți înving! Am eliberat certificatul de urbanism, cu toate avizele, în timp record și am obținut finanțarea pe primul exercițiu financiar! A trebuit să trecem peste valuri de nemulțumiri, amenințări și manipulări grosolane! Unii m-au hulit, alții m-au ironizat, alții au fost chiar mârșavi, pe principiul că nicio faptă bună nu trebuie lăsată nepedepsită! În viață contează mai puțin ce spun unii și alții despre tine, important este dacă lași ceva pentru comunitate, adică fapte, nu povești!

Vă mulțumesc celor care ați crezut în determinarea și încăpățânarea mea! Acum este un vis devenit realitate, iar eu promit să continui în aceeași manieră!

„Creșteri de pensii și alocații în bugetul pe anul 2022” Adoptarea cât mai urgentă a bugetului pe anul 2022 este absolut necesară, în contextul creșterii pensiilor, alocațiilor și salariilor.

PSD a intrat la guvernare cu anumite condiții clare, precum creșterea cu 10% a pensiilor de la 1 ianuarie, creșterea pensiei minime de la 800 de lei la 1.000 de lei, acordarea unui ajutor de 1.200 de lei tuturor pensionarilor care au pensii sub 1.600 de lei, creșterea salariului minim la 2.550 lei, precum și creșterea alocațiilor pentru copiii între zero și doi ani la 600 de lei, iar pentru cei între doi și 18 ani la 243 de lei.

Toate aceste creșteri vin pe fondul unei inflații galopante în anul 2021, sub conducerea unui guvern de centru-dreapta format din PNL–USR–UDMR, care a reușit contraperformanța de a prăbuși nivelul de trai al românilor în numai 9 luni de guvernare.

Astfel, adoptarea unui buget pe anul 2022 care să țină cont de toate aceste modificări devine unul dintre obiectivele principale ale noului guvern PSD–PNL–UDMR.

Am auzit atât de la unii politicieni de dreapta, cât și de la unii comentatori de la televiziuni că nu ar exista suficienți bani pentru a susține aceste creșteri. Le spun pe această cale că statul este obligat să aibă o politică fiscal-bugetară prin care să mărească gradul de colectare la bugetul de stat din PIB.

Avem cea mai mică rată de colectare din PIB dintre statele membre ale UE, veniturile generale reprezentând aproximativ 32% din PIB, în timp ce media în UE este de 40%. Acest indicator ne arată că avem suficient spațiu pentru îmbunătățirea gradului de colectare.

De asemenea, PSD și-a asumat să impună o taxă de solidaritate de 1% pe cifra de afaceri a companiilor cu cifră de afaceri de peste 100 de milioane de lei, pentru a echilibra balanța dintre venituri și cheltuieli.

Este de datoria noastră, a decidenților politici, să ajutăm oamenii să-și crească veniturile, iar faptul că 80% dintre pensionari trăiesc cu sub 2.000 de lei pe lună ne obligă să găsim soluții pentru aceștia.

Aștept cu interes adoptarea cât mai rapidă a bugetului pe anul 2022.

„Măsuri urgente pentru evitarea incendiilor din spitale” În mai puțin de un an, au avut loc 11 incendii în spitalele din România, în urma cărora și-au pierdut viața 25 de români.

Este vorba despre incendiul de la Secția de Boli Infecțioase a Spitalului Județean din Ploiești, despre cel de la Secția ATI a Spitalului de Boli infecțioase din Constanța, despre incendiul care a avut loc la Spitalul Județean Constanța, despre cel de la Secția de psihiatrie a Spitalului Județean din Slatina, despre incendiul de la Institutul „Marius Nasta”, despre cel de la Institutul „Matei Balș”, de la Spitalul de Psihiatrie din Gătaia, de la Secția de psihiatrie a Spitalului Municipal Roman, de la Spitalul de Psihiatrie Socola Iași și de incendiul de la Secția ATI a Spitalului Județean de Urgență Piatra-Neamț.

Incendiile au izbucnit doar în spitalele din sistemul medical public. Statul român a construit în ultimii 30 de ani doar un spital, respectiv Spitalul Orășenesc Mioveni. În cadrul Ministerului Sănătății nu există o echipă de specialiști care să coordoneze proiectele de investiții de infrastructură din domeniul sănătății, care să fie capabili să construiască spitale. Toate cele peste 400 de spitale din România din sistemul medical public sunt mai vechi de 40 de ani.

Aveți obligația constituțională și morală de a cere noului guvern PNL–PSD să construiască spitale noi, o infrastructură sanitară adaptată epocii în care trăim, unde românii să fie tratați în siguranță. În același timp, până la edificarea noilor unități sanitare, se impune analiza și reabilitarea instalațiilor electrice, a instalațiilor de alimentare cu apă, de încălzire și a circuitelor de gaze pentru spitalele și ambulatoriile de specialitate din România, astfel încât să evităm pierderile de vieți omenești cauzate de incendii. Pentru rezolvarea acestor probleme, există fonduri europene, pe care România întârzie să le acceseze, dar și fonduri guvernamentale ce pot fi folosite pentru o cauză bună, corectă, în loc să fie risipite pentru a umple buzunarele celor care conduc România.

La final, vreau să vă spun, domnule președinte Iohannis, că românii nu îi vor uita niciodată pe prietenii lor, vecinii lor, membrii familiilor lor care au mers cu încredere la spital pentru a se trata de o viroză și nu s-au mai întors acasă, sfârșind carbonizați. Faceți ceva pentru ca asemenea tragedii să nu se mai întâmple! AUR este alături de români și vă cere să schimbați urgent această stare de lucruri! Așa să ne ajute Dumnezeu!

„Avem nevoie de buget pe anul 2022, realist și echilibrat, cu măriri de pensii și salarii, dar și cu investiții”

Bugetul de stat pe 2022 ar putea fi adoptat până la sfârșitul lunii decembrie, astfel încât înainte să intrăm în noul an să știm cu toții câți bani primește fiecare domeniu și care sunt proiectele prioritare.

De asemenea, un buget aprobat cât mai repede ar fi un semnal important și pentru mediul de afaceri, iar antreprenorii ar cunoaște încă din această lună care sunt proiecțiile cu privire la cursul leu-euro, care va fi creșterea economică și în ce măsură taxele și impozitele vor rămâne la nivelul actual. De altfel, soluția logică în contextul pandemic actual ar fi să nu existe mișcări bruște în ceea ce privește fiscalitatea, mai ales că ultimii doi ani au fost extrem de dificili pentru antreprenorii români.

Fără îndoială că sunt necesare măriri de pensii și salarii, iar bugetul va prinde banii necesari pentru aceste majorări. Dar, în egală măsură, România are nevoie și de investiții serioase în 2022, pentru a avea o creștere economică sănătoasă și pentru a putea spera să reducem într-un timp rezonabil decalajele față de țările dezvoltate ale Europei.

Totodată, bugetul pe care liderii coaliției îl discută în aceste zile va trebui să conțină alocări financiare importante pentru toate regiunile, fără a avantaja o zonă sau alta.

Sunt necesare, de asemenea, fonduri consistente atât pentru educație, cât și pentru sănătate, mai ales că nu am depășit încă pandemia, iar anul 2022 încă poate oferi surprize din acest punct de vedere. Trebuie să fim pregătiți, astfel încât să avem asigurate sumele necesare pentru sectorul medical.

Bugetul de stat nu poate niciodată mulțumi pe toată lumea, dar el trebuie întocmit realist și în funcție de priorități.

Am convingerea că actuala coaliție va reuși să treacă bugetul prin Parlament înainte de Crăciun, iar 2022 să fie anul în care să auzim mai puțin despre tot felul de controverse politice și mai mult despre proiectele noi pe care românii le așteaptă.

„Mortalitatea COVID-19 din România este legată direct de soluțiile medicale alese de autorități. De ce doar vaccin, iar antivirale nu?”

În orice problemă, de orice natură ar fi ea, întotdeauna există mai multe alternative pentru rezolvarea acesteia. La fel

ca în trafic, pentru a ajunge la locul de destinație putem alege câteva trasee diferite. Chiar dacă unul dintre trasee poate fi mai lung sau mai anevoios, șansele să ajungem unde dorim cresc dacă avem la îndemână mai multe variante. Opțiunile alternative ajută la fluidizarea traficului și evitarea blocării unui singur traseu.

La fel se poate întâmpla și în cazul crizei noastre medicale în care ne aflăm astăzi. Guvernanții însă ne-au indicat o singură soluție, vaccinul, neoferindu-ne și alte modalități de a lupta cu virusul. Pe lângă faptul că acest remediu nu este pe deplin verificat – acesta stârnește controverse în ceea ce ține eficacitatea lui –, nu poate să fie considerat singura soluție salvatoare în stoparea crizei de COVID-19. Existența preparatelor antivirale demonstrează faptului că acestea au rezultate măsurabile. Anticorpii monoclonali, care la o singură administrare pot schimba radical starea pacientului, hidroxiclorochina, ivermectina, faviperavir, umifenovir, molnuperavir și altele, toate acestea sunt alternative la ce ni se oferă din partea autorităților și care nu sunt acceptate de către Ministerul Sănătății și de către Agenția Medicamentelor.

Întrebarea mea este dacă acest fenomen este întâmplător sau premeditat! Dacă dorești binele acestui popor, accepți orice soluție care dă roade, nu te opui soluțiilor, aplicând restricții românilor. Nu le interzici să supraviețuiască dacă nu merg pe sensul unic indicat de autorități. Dacă nu-i ajuți, măcar lasă-i să se descurce singuri, așa cum pot ei, nu îi condamna la pieire.

Guvernul a acceptat doar soluția vaccinării, iar mortalitatea este legată direct de soluțiile medicale alese. Astfel, în 2020, fără vaccin și fără medicamente antivirale, am avut 15.000 de morți legate direct de COVID-19. În 2021, când am avut vaccin, avem circa 40.000 de morți – în contextul vaccinării a aproximativ 40 la sută din populația României.

Am toate premisele să cred că datele statistice din România care prezintă raportul îmbolnăvirilor între cei vaccinați și nevaccinați nu reflectă realitatea. Astfel, în România statistica prezintă ca 1/9 raportul dintre vaccinați și nevaccinați care ajung la spital. În Marea Britanie, statistica ne spune însă că 8/2 este raportul dintre vaccinații și nevaccinații care ajung la spital. Pe cine să credem?

„Trebuie să ne preocupe păstrarea forței de muncă românești!”

Putem constata cu durere în suflet cum ultimele trei decenii au lăsat România fără opt milioane de cetățeni și, în mod paradoxal, pe timp de pace țara a pierdut din forța de muncă și din elitele sale. Foarte mulți români au găsit în alte țări mediul prielnic pentru a se dezvolta personal și profesional, contribuind astfel la dezvoltarea și prosperitatea din statele de adopție.

Cu toate lipsurile logistice și cu neajunsurile provocate în mod constant de subfinanțările din sistemul de învățământ românesc, totuși și în prezent se remarcă absolvenți de liceu și de facultate pregătiți la cele mai înalte standarde. Țările din UE și din toată lumea abundă în medici, profesori, chimiști, matematicieni, informaticieni români, iar marile centre de cercetare din lume sau companiile de top din lume performează cu ajutorul profesioniștilor români care și-au absolvit studiile în țară.

Cea mai mare pierdere pe care România a înregistrat-o în ultimii ani constă în pierderea forței de muncă, pierderea de oameni activi care profesează în domenii în care țara noastră înregistrează un deficit foarte mare. Niciunul dintre românii care au plecat definitiv nu a părăsit țara în scopuri turistice, fapt cunoscut de toată lumea, ci pentru a găsi soluții de a-și întreține familia și pentru a scăpa de greutățile întâmpinate în țară, dar și pentru a avea servicii de sănătate și educație mai bune pentru el și familia sa.

De ani buni, românii stabiliți în străinătate urmăresc cu interes ce se întâmplă în țara lor și unii dintre ei au în vedere găsirea unor oportunități pentru a se întoarce în locurile natale și a-și relua traiul într-un mediu propice printre conaționali.

Noi trebuie să conștientizăm faptul că principala pierdere pentru creșterea și dezvoltarea economică a României este reprezentată de lipsa angajaților bine pregătiți, iar soluția nu o reprezintă, în opinia mea, angajarea personalului din afara spațiului comunitar, ci atragerea acasă a românilor plecați la muncă în străinătate, prin prezentarea unor bune oferte de muncă.

România are nevoie de forță de muncă atât între muncitori, precum sudori, mecanici, tâmplari, zidari, zugravi, mecanici auto, cât și absolvenți cu studii postliceale, precum asistenții medicali, dar și de absolvenți cu studii superioare, precum: manageri, medici, profesori etc.

Consider că este nevoie stringentă de modificarea politicilor publice și de modificări legislative substanțiale care să diminueze povara fiscală pe salarii și să se facă investiții publice bine implementate pentru stabilirea în România a unor standarde salariale comparabile cu cele oferite de alte state membre ale UE. În plus, este necesar să oferim românilor servicii publice de calitate, pentru a le da argumente să rămână și să nu plece, din disperare, spre alte meleaguri. Este necesar să se genereze, prin politici economice și financiare corecte și fiabile, salarii echitabile în raport cu munca prestată, care să asigure cetățenilor români un trai decent.

Avem nevoie de o reformă reală, realizată din temelii, la nivelul sistemelor publice, pentru a crea premisele unei dezvoltări și ale unei prosperități construite cu forță de muncă autohtonă și pentru atingerea unui nivel de educație corespunzător nevoilor pieței de muncă. Avem nevoie de un sistem de sănătate fiabil și funcțional pentru acordarea unor servicii medicale corespunzătoare.

În concluzie, doresc să subliniez faptul că, după o viață de experiență profesională în care am cunoscut foarte mulți oameni și am condus mai multe instituții publice, esențiale sunt forța de muncă, oferirea condițiilor de muncă moderne, educația copiilor, îngrijirea pacienților. Acestea sunt aspectele minimale pentru care România, prin administrația publică centrală și locală, trebuie să depună eforturi în scopul ridicării nivelului de trai și al menținerii în granițele țării a cetățenilor români. Oamenii sunt cea mai importantă resursă și reprezintă cel mai mare capital al unei țări.

„Situația geostrategică din Ucraina trebuie să declanșeze dezbateri publice în țara noastră!”

Urmărim cu îngrijorare cum în aceste zile situația geostrategică din Ucraina se deteriorează constant! Mobilizarea masivă de trupe și tehnică de luptă rusească la granița estică a Ucrainei inflamează și mai mult un conflict care durează deja de mai bine de 7 ani. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat, în cadrul reuniunii NATO de la Riga, că Rusia pare a se pregăti de un război cu

Ucraina. Permiteți-mi să citez: „Vedem armament greu, artilerie, unități blindate, drone și sisteme electronice de război și zeci de mii de soldați pregătiți de luptă. Această adunare de resurse militare este neprovocată și inexplicabilă. Cresc tensiunile și riscul unor erori este foarte mare.” Acesta este avertismentul secretarului general al NATO!

Ca stat membru al NATO, România se află, practic, în prima linie în ceea ce privește răspunsul NATO la o eventuală agresiune militară a Rusiei contra Ucrainei. Atât partenerii noștri americani, cât și NATO în ansamblul ei au afirmat răspicat faptul că o invazie a Ucrainei nu va rămâne fără urmări serioase. Asta poate implica inclusiv răspuns militar, iar România este responsabilă de flancul estic al NATO împreună cu Polonia!

În al doilea rând, să nu uităm faptul că țara noastră, ca și Polonia, are graniță directă cu Ucraina, atât în nord, cât și în sud-est, în Delta Dunării, și deschidere la Marea Neagră. Această dublă deschidere către țara vecină face din România un punct strategic foarte important în gestionarea situației tensionate din Ucraina.

În al treilea rând, în țara vecină sunt foarte mulți etnici români, chiar dacă autoritățile ucrainene i-au împărțit forțat în români și moldoveni, pentru a diminua importanța de comuniune lingvistică și de apartenență națională. Conform datelor deținute de Ambasada României în Ucraina, în țara vecină se află peste 400.000 de români și moldoveni. Doar în regiunea Cernăuți sunt peste 180.000 de românofoni. Mai grav, în regiunea Odessa s-au declarat români 724 de persoane, iar 123.000 sunt moldoveni. Prezența unui număr atât de important de etnici români într-o țară aflată în pericol de a fi invadată militar face cu atât mai importantă poziționarea țării noastre.

În aceste condiții, este îngrijorătoare liniștea asurzitoare din spațiul politic românesc. Țara noastră riscă să fie implicată direct în această situație tensionată, dar până acum nu am avut o dezbatere publică asupra potențialelor implicații!

Este foarte adevărat, România și Ucraina au semnat un acord de cooperare în ceea ce privește achiziția comună de armament și tehnică militară. Însă acest acord are implicații geopolitice foarte serioase, mai ales că România este țară a NATO, iar Ucraina nu.

Mai mult, absența dezbaterilor din spațiul public românesc ridică o mulțime de întrebări lăsate fără răspuns. Care este poziția României? Susținem Ucraina în ce scenarii și până la ce punct? Ce pericole sunt la adresa României, în cazul unei escaladări militare a situației în Ucraina? Ce implicații ar avea asupra țării noastre o invazie convențională a Rusiei în estul Ucrainei?

Ucraina face parte din planul de extindere al NATO către est, iar aceasta este o necesitate strategică de stabilizare a acestei regiuni. Importanța pentru România este mai mult decât evidentă. Însă negocierile diplomatice de sprijin pentru Ucraina trebuie să ia în considerare obligatoriu drepturile etnicilor români din această țară. Nu putem avea un sprijin necondiționat, în condițiile în care românii din Ucraina au drepturi restricționate la educație în limba română, iar multe dintre bisericile din regiunile Cernăuți și Maramureșul istoric nu au voie să țină slujbe în limba maternă. Este responsabilitatea noastră națională să ne protejăm cu prioritate românii, oriunde ar fi ei, mai ales când este vorba despre datorii istorice ale unei țări la adresa României și a poporului ei.

## „Să nu uităm de românii din țările vecine!”

Presa română a semnalat recent abuzurile și amenințările la care este supusă doamna Marinika Tepic, politician sârb de origine română. Este, așa cum știm, doar vârful vizibil și extrem de urât al icebergului, pentru că, pe plan general, împotriva comunităților românești din unele state vecine, mai ales Ucraina și Serbia, se duce de decenii o veritabilă luptă, extrem de josnică, de anihilare!

Am toată convingerea că relațiile de bună vecinătate sunt esențiale pentru noi, însă nu în detrimentul comunităților românești din țările vecine. Pur și simplu, este un drept pe care statul român nu îl are și este, în același timp, o obligație, dar și o nevoie evidentă de a face mai mult, mult mai mult, pentru comunitățile românești.

Cred, în primul rând, că diplomația românească are datoria de a fi mult mai activă și mai apăsată în demersurile inițiate, dar și în mesajele transmise. Nu suntem și nu putem fi în postura de a lăsa de la noi, de a ne face că nu știm și nu vedem, mai ales pe relația cu țări care declară că își doresc o bună relație cu UE și cu NATO sau chiar apartenența la ele ori protecția lor, adică și a noastră, a românilor!

De asemenea, la nivel guvernamental, consider că trebuie întreprinse noi demersuri pentru a sprijini comunitățile românești, prin toate mijloacele, pentru păstrarea, promovarea, dar și dezvoltarea identității lor. Limba română nu trebuie să moară nici la nord de Prut și nici la sud de Dunăre. Învățământul în limba română, dreptul românilor la liberă asociere, schimburile culturale, economice, bursele de studii sunt și pot fi mijloace eficace pentru a-i ajuta pe români.

Dar, înainte de orice, nu avem dreptul să tăcem, nu avem dreptul să nu știm, nu avem dreptul să nu facem. Inclusiv la nivel de diplomație parlamentară, prin grupurile de prietenie, putem acționa și putem face presiuni, pentru că despre presiune este vorba, pentru a cere răspicat protejarea minorităților românești, tot mai asuprite, din țările vecine.

„Guvernul va aloca fonduri pentru plata restanțelor la energia termică în Constanța”

Iarna este un anotimp greu pentru mulți dintre români, iar acest an reprezintă o provocare pentru întregul continent în privința energiei. La solicitarea premierului Nicolae-Ionel Ciucă, reprezentanții Guvernului au analizat împreună cu primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, și primarul municipiului Constanța, Vergil Chițac, situația alimentării cu energie termică a celor două municipii și impactul prețului gigacaloriei asupra populației. La începutul întâlnirii, desfășurată la Palatul Victoria, prim-ministrul a solicitat reprezentanților Guvernului – ministrul finanțelor, Adrian Câciu, al dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Cseke Attila, ministrului energiei, Virgil-Daniel Popescu –, să găsească urgent soluții pentru ca cetățenii să beneficieze de apă caldă și căldură și să fie redus impactul pe care scumpirea gigacaloriei îl are asupra facturilor plătite de populație. Primarii celor două municipii au prezentat problemele cu care se confruntă sistemele de producție și distribuție a energiei în sistem centralizat.

Ca soluție imediată, pentru a sprijini autoritățile locale, la nivelul Guvernului va fi inițiat un proiect de hotărâre prin care să fie alocate unităților administrativ-teritoriale, în cursul acestui an bugetar, fonduri guvernamentale pentru plata restanțelor la energia termică. De această formă de sprijin

vor beneficia locuitorii din Constanța și capitală, precum și din alte localități care se confruntă cu disfuncționalități în livrarea energiei termice.

Discuțiile cu privire la acordarea subvenției energiei termice vor continua și în perspectiva definitivării de către Guvern a Proiectului Legii bugetului de stat pentru anul 2022. Pentru eficientizarea sistemelor de termoficare, în cadrul întâlnirii de la Palatul Victoria s-a discutat despre modalitățile prin care producția și distribuția energiei termice în sistem centralizat vor putea fi preluate în coordonare unitară, în subordinea primăriilor.

Totodată, s-a discutat despre soluții viabile de modernizare și eficientizare a sistemelor de termoficare, prin creșterea accesului primăriilor la fonduri europene alocate prin Fondul de modernizare. Discuțiile dintre reprezentanții Guvernului și cei ai autorităților publice locale vor continua în perioada următoare, asigurarea confortului termic pentru cetățenii noștri fiind o prioritate de gradul zero, care nu suferă amânare.

„Provocările anului 2022”

Coaliția care s-a format între PNL, PSD și UDMR are potențialul de a marca un nou început pentru România, fiind dovada clară a compromisului pe care am fost dispuși să îl facem pentru binele țării. Ne aflăm într-o perioadă marcată de criză, iar în acest context niciun orgoliu nu trebuie să fie mai presus decât bunăstarea cetățenilor. Suntem conștienți că, în aceste luni de instabilitate, încrederea românilor în capacitatea noastră de a guverna a suferit, de aceea ne propunem încă o dată să le demonstrăm că nu au ieșit la vot pe 6 decembrie 2020 pentru nimic, ci pentru un viitor diferit, un viitor al inovării și prosperității. Sperăm că și colegii noștri de guvernare vor înțelege prioritățile clare pe care le are țara în anul următor. Subliniez că pandemia nu a trecut, sistemele educațional și sanitar sunt în continuare sub presiune, iar pe plan extern există, de asemenea, amenințări care cer un mecanism de guvernare eficient, prompt și axat pe o gândire strategică.

Primele fonduri europene au fost transferate țării noastre de către Comisia Europeană săptămâna trecută. Restructurarea și reformarea României se numără, astfel, printre principalele priorități ale coaliției de guvernare. România va primi, pe parcursul planului său, un total de 29,2 miliarde de euro, dintre care granturi în valoare de 14,2 miliarde de euro și împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde euro. Trebuie să investim fondurile primite responsabil, scopul final fiind construirea unei societăți reziliente, care să facă față crizelor de orice fel în viitor, și obținerea unei transformări profunde a economiei.

Sistemul educațional, grav afectat de pandemie, va putea fi reabilitat prin fonduri din PNRR. Întrucât situația de față este determinată de numărul de infectări, iar alternanța orelor desfășurate în format fizic cu cele online a devenit o practică comună, nu trebuie să lăsăm pandemia de COVID-19 să afecteze procesul educațional mai mult decât a făcut-o deja. Acest fapt se poate realiza exclusiv prin mecanisme de adaptare și reforme pentru care partidele din coaliția de guvernare depun eforturi colective. Doar sub această formă, a implicării complete și asigurării unui raționament comun, vom putea recâștiga încrederea românilor și investi în educația corespunzătoare a generațiilor viitoare.

Mai mult decât atât, tensiunile externe care ajung să pună presiune pe toată Europa au capacitatea de a submina ordinea internă a unui stat. Criza pandemiei de COVID-19, a creșterii prețurilor la energie electrică, poluarea, securitatea internațională și prezervarea democrației necesită întreaga noastră atenție, a unei țări unite și în consens asupra viziunii pe care ne dorim să o implementăm.

PNL s-a luptat să aducă măsuri pentru combaterea pandemiei încă de la debutul acesteia și am fost deschiși atât la idei, cât și la parteneriate noi. Data la care Guvernul PNL–PSD–UDMR a fost învestit marchează încheierea unui parteneriat pentru binele României. Ne dorim să trecem cu bine peste lunile următoare și să atenuăm orice impact ar putea avea crizele externe asupra stabilității și coeziunii naționale!

„Școala în pandemie”

Nu cred că sunt prea mulți cei care ar putea răspunde la întrebarea: „Ce s-a întâmplat la data de 11 martie 2020?” Ei bine, atunci s-a decis închiderea școlilor din cauza pandemiei de coronavirus. Era o hotărâre nemaiîntâlnită, rapidă, într-o direcție nebănuită, fără prea multe lămuriri din partea autorităților. Cu atât mai mult cu cât școala nu s-a închis niciodată în România, nici măcar la vreme de război. Cine ar fi bănuit că o decizie care urma să protejeze copiii de un virus periculos va dura atâta vreme și va produce atâtea situații greu de imaginat?

Cei mai afectați au fost elevii, care, de aproape doi ani, trăiesc niște experiențe pe care nu mai știu cum să le înțeleagă – școlile se deschid, apoi se închid; azi ai ore online, de mâine te cheamă la școală, apoi apare un caz de îmbolnăvire și rămâi acasă, în timp ce alte clase fac ore fizic la școală. Nici nu mai știu când să se bucure și când să se enerveze. De la cursurile care presupuneau prezența fizică la școală s-a trecut la școala în pijama, adică la orele făcute la domiciliu. Aparent mult mai bine, dar cu implicații neașteptate – copilul așezat cu forța în față calculatorului, refuz, enervare, presiune din partea părinților, pauze de foame, de sete, de toaletă, de „mă doare burta”. Unii s-au adaptat, oarecum, noilor cerințe, dar copiii nesupravegheați s-au detașat de lecții și de obligații, profitând de „oportunități” nesperate.

Din păcate, cei mai loviți de consecințele pandemiei au fost copiii din familiile sărace sau cei din zonele izolate, fără internet. Cum să faci școală online dacă în familie există un singur telefon sau o singură tabletă pentru 3-4 sau mai mulți frați sau dacă nu ai asigurată conexiunea la internet în satul în care locuiești? Ca să nu mai vorbim despre cei care nu au nici măcar curent electric în cătunul dintre munți.

Ca urmare a acestei situații, peste 65.000 de elevi au abandonat școala în vreme de pandemie, în special din cauza lipsei mijloacelor tehnice de învățare și a sprijinului din partea familiei. Pentru că o bună parte a materiei nu a fost parcursă, au fost scoase capitole întregi din programele pentru evaluarea națională și bacalaureat. Nu e deloc întâmplător faptul că rata de promovare a examenului de bacalaureat din 2020 a fost cea mai scăzută din ultimii 6 ani.

Închiderea școlilor, cu impunerea carantinei naționale, a avut un impact psihologic uriaș nu doar asupra familiilor cu școlari, ci și a întregii societăți. Panica creată de posturile de televiziune, imaginile cu morții din saci, declarațiile șocante ale celor nelipsiți de la TV, schimbarea regulilor de viață, frica de moarte, lipsa informațiilor corecte au schimbat cu totul viața oamenilor.

Pentru copii, lipsa socializării pe care o oferă școală a fost greu de suportat. Mulți dintre ei și-au mărturisit dorul de

colegi, de doamna, de activitățile pe care le făceau cu plăcere la școală. Căci, dincolo de învățare, nevoia de apartenență la grup, de raportare la cei cu care te înțelegi bine este esențială. Izolarea impusă de online și „comunicarea” prin intermediul unui ecran au condus la distanțarea socială. Avertismentele de tipul „nu ai voie să stai prea aproape de colegi, ca să nu iei virusul”, „e periculos să dai mâna sau să te îmbrățișezi cu cineva”, „trebuie să porți masca tot timpul” au dus la limitarea posibilității de interacțiune a elevilor, iar interacțiunea umană fizică, cu bucuria și emoțiile sale, nu va putea fi înlocuită vreodată prin alte mijloace.

„Pentru noi contează creșterea nivelului de trai, nu contrele continue sau testarea răbdării partenerilor de guvernare”

Am fost bombardați cu toții, de aproape o lună de zile, cu tot felul de păreri apreciative sau nu la adresa actualei formule de guvernare. Fiecare partid reprezentat la Palatul Victoria a fost disecat în aproape toate modurile posibile, la fel și unii factori de decizie de la nivelul conducerii comisiilor parlamentare. Firește că este un exercițiu pe cât de democratic, pe atât de legitim, chiar și în ciuda unor voite exagerări sau a unor previziuni mult prea pesimiste, însă toate aceste observații dezvăluie, de asemenea, multe lucruri despre emitenții lor.

Dincolo de părerile mai mult sau mai puțin subiective despre soarta și durata existenței coaliției PSD–PNL, mă văd obligat să subliniez că pentru noi, cei de la PSD, contează creșterea nivelului de trai pentru toți românii și mult mai puțin contrele continue între viziunea de dreapta și cea de stânga.

Noi suntem conștienți că trebuie să identificăm cele mai bune soluții și să le punem cât mai rapid în practică. Și deja se vede că PSD își respectă toate angajamentele luate odată cu intrarea la guvernare alături de PNL.

Așadar, deși s-a remarcat clar că, la nivel decizional, toată clasa politică nu are o cultură a funcționării coalițiilor, uniunilor, alianțelor și că ne despart foarte, foarte multe lucruri din punct de vedere ideologic, până acum am reușit să contrazicem această „tradiție” păguboasă, cel puțin la centru și în beneficiul tuturor cetățenilor. Deja PSD a rezolvat problema pensiilor, iar pensionarii au început să-și primească sumele cuvenite. PSD a stabilizat sistemul de pensii, a găsit banii necesari și a făcut la timp rectificarea bugetară, fără nicio întârziere. Mai mult, calculele bugetare necesare pentru ca întreg programul social cu care PSD a intrat la guvernare și care prevede creșterea punctului de pensie, majorarea pensiei minime și acordarea ajutorului pentru cei cu pensii mici, aplicat de la începutul anului viitor, au fost rapid definitivate.

Pe de altă parte, pentru că PSD și miniștrii săi au ales să lucreze performant, în loc să testeze răbdarea partenerilor de guvernare, așa cum prevesteau unii dintre analiștii politici, de anul viitor se va relua acordarea sprijinului pentru legumicultori necesar noului program „Tomata”. În plus, vor fi lansate și alte programe menite să sprijine producția legumelor autohtone deficitare pe piață. Conceptul strategic „Cumpără românește!”, cu efecte benefice totale, va fi continuat, după întreruperea sa de către fostul cabinet de dreapta.

O altă măsură adecvată pentru relansarea turismului în România o reprezintă acordarea din nou a tichetelor de vacanță pentru salariații statului. Iar seria măsurilor benefice pe care PSD le-a impus în Executiv nu se oprește aici. Vom implementa toate măsurile pe care le-am anunțat, chiar dacă vor exista și unele influențe și exigențe venite dinspre PNL sau UDMR. Însă e clar că vor mai exista și dispute. Să negi a priori apariția unor disensiuni ar fi egal cu a săpa, anticipat, groapa unei coaliții doar din pricina existenței crezului că „o să cadă drobul odată și odată”.

Orice disensiune sau conflict de opinii, dacă doriți să-l numiți așa, are, până la urmă, și un rezultat edificator și constructiv. Argumentele pro și contra conduc, de cele mai multe ori, către rezolvările cele mai pertinente. Așadar, dacă vom cădea de acord pe toate punctele de pe ordinile de zi, consider că această coaliție o să funcționeze destul de bine, cel puțin în această primă etapă. Iar, dacă asperitățile începutului vor fi depășite cu brio și chiar lăsate în urmă pe parcursul comun, nu văd de ce ne-am mai întoarce din drum ca să recuperăm un asemenea balast, total neproductiv și indezirabil pentru români.

Trebuie să acceptăm cu toții că un PNRR scris de un reprezentant al dreptei, al unui partid care nu are un itinerariu politic lung, deci și o experiență foarte subțire privind responsabilitatea decizională guvernamentală, va constitui un test în special pentru PSD. PNL a fost la guvernare, a contribuit la arhitectura PNRR și nu prea ar mai avea motive de nemulțumire. Liberalii au subsemnat pentru această formă a planului. În schimb, PSD nu a făcut-o. Tocmai din aceste considerente obiecțiile noastre, ale PSD, sunt pertinente. Multe dintre proiectele prinse cu finanțarea în PNRR au fost orientate către zonele dezvoltate din Ardeal, ceea ce va accentua diferențele de dezvoltare dintre regiuni. Din această cauză, PSD va continua să propună soluții pentru corijarea unor asemenea discrepanțe. Nu trebuie să spunem că nu se pot armoniza pozițiile, pentru că se poate face acest lucru, așa cum miniștrii PSD au demonstrat-o deja într-un interval scurt. Și, dincolo de viziunile diferite, perspectiva îndepărtată a alegerilor parlamentare viitoare constituie, cu certitudine, un moment important pentru istoria fiecărui partid în parte, dar și o mare provocare pentru fiecare dintre acestea. Și este mai mult decât evident, încă de pe acum, că reconcilierea politică nu a fost pe placul întregului activ de partid al PSD sau al PNL. Din acest raționament, dar și pentru a sublinia democrația care există în interiorul PSD, conducerea partidului le-a oferit președinților de organizații libertatea de a conlucra sau nu și pe plan local cu liberalii.

După ani de zile de atacuri, e greu în câteva zile să institui încrederea. Știți și dumneavoastră, la fel ca și mine, că încrederea se construiește pas cu pas, depășind impedimente de orice natură. Iar prin reducerea acestor obstacole vom reuși să asigurăm nu doar mai multă prosperitate, ci și mai multă stabilitate României, atât în plan intern, cât și extern.

„Interzicerea încălzirii cu lemne, o nouă bombă din PNRR” Declarația mea politică se referă la includerea măsurii eliminării încălzirii cu lemne în România, deși Uniunea Europeană nu a solicitat această condiție.

Ministrul USR PLUS Cristian Ghinea a introdus în Programul național de redresare și reziliență o măsură care lovește milioane de români, deși Uniunea Europeană nu a solicitat această condiție pentru a aproba programul național.

Astfel, după ce România nu a reușit să includă finanțarea sistemului de irigații, deoarece fostul ministru al USR PLUS Cristian Ghinea nu a putut furniza dovezi că aceste proiecte

nu afectează mediul înconjurător, demonstrând încă o dată atât incompetență crasă, cât și dezinteres total pentru tot ceea ce ține de bogăția acestui popor, pământul fermierilor români, astăzi descoperim o nouă bombă inclusă în PNRR care lovește în milioane de români.

Deși Uniunea Europeană nu a obligat statele membre să renunțe la încălzirea cu lemne, ministrul Cristian Ghinea a inclus cu de la sine putere această măsură.

Fostul ministru al USR PLUS Cristian Ghinea a fixat ca obiectiv pentru îndeplinirea acestei măsuri trimestrul 4 din 2023 și stabilirea unui cadru legislativ pentru decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire, care să includă măsuri de diversificare a mixului energetic, prin renunțarea la lemn ca sursă de combustibil în acest sector.

Atunci când s-a stabilit această măsură, ministrul USR PLUS Cristian Ghinea nu a vrut să țină cont de situația actuală în care se află aproape trei milioane și jumătate de români, care se încălzesc cu lemne de foc.

Conform datelor Institutului Național de Statistică, în prezent, aproximativ 80% de locuințe, adică 2.700.000 de locuințe, sunt încălzite cu lemne.

Având în vedere numărul mare de români care se încălzesc cu lemne de foc, Partidul Social Democrat a inițiat un proiect de lege, care a fost și votat de Parlament, prin care s-a redus TVA de la 19% la 5% pentru lemnele de foc.

Programul național de redresare și reziliență a fost realizat pe genunchi, pe repede-nainte, pentru a fi aprobat și a demonstra că fac treabă, dar, din păcate, rezultatul este unul total contrar, pentru că programul nu ajută la dezvoltarea unor sectoare vitale pentru România, iar vinovatul principal este ministrul USR PLUS Cristian Ghinea.

Negocierea PNRR s-a făcut total netransparent, iar consecințele încep să se vadă, în timp ce cei care au de suferit în urma măsurilor propuse în PNRR de USR PLUS vor fi românii.

Partidul Social Democrat a solicitat încă de la începutul negocierilor pe PNRR ca dezbaterea acestui proiect extrem de important pentru România să se facă în Parlamentul României, pentru a stabili măsuri care sunt absolut necesare pentru dezvoltarea unor sectoare esențiale, dar ministrul USR PLUS Cristian Ghinea nu a dorit să discute despre acest subiect.

În loc să includă reforme clare pentru anumite sectoare vitale pentru dezvoltarea României și pentru un trai mai bun al românilor, ministrul USR PLUS Cristian Ghinea a inclus o serie de măsuri care prevăd tăierea unor facilități pe care Partidul Social Democrat le-a acordat românilor.

Domnule ministru Cristian Ghinea, ce lucruri ascunse să ne mai așteptăm să găsim în PNRR-ul României, realizat de dumneavoastră?

Misiunea PSD este să readucă normalitatea în viața oamenilor, să aibă grijă de toți cetățenii, în special de cei vulnerabili, munca să fie încurajată și răsplătită, familiile cu copii sprijinite!

România începe să revină la normalitate. Are din nou un guvern deplin funcțional. După mai multe luni de criză politică gravă, PSD, prin atitudinea sa responsabilă, a readus nu doar stabilitatea politică a țării, ci și un program de guvernare cu soluții la gravele crize actuale.

PSD a intrat la guvernare nu doar cu angajamentul, ci și cu determinarea de a promova o schimbare în bine a politicilor publice și a relației cu cetățeanul. De aceea a desemnat ca miniștrii lideri din prima linie, cu experiență politică și administrativă și profesioniști.

România trăiește în sărăcie, foame și frig. S-a scumpit tot ce se putea scumpi. Inflația a atins cote record, în timp ce veniturile oamenilor au fost înghețate. PSD se angajează din nou să repare ce au stricat guvernele de dreapta, să crească puterea de cumpărare, să stopeze prăbușirea nivelului de trai.

Încă din prima lună de guvernare, PSD aplică pachetul social care va crește alocațiile, pensiile, salariul minim și indemnizațiile persoanelor cu dizabilități. În plus, pensionarii cu cele mai mici pensii primesc un ajutor pentru a-și plăti facturile în această iarnă.

PSD își asumă obiectivul de a proteja viața românilor, de a pune capăt haosului sanitar. Adevărul va fi spus oamenilor, încrederea în autorități va fi restabilită. În viziunea PSD, doar printr-un parteneriat onest pandemia poate fi învinsă. De aceea, trebuie dărâmate zidurile de ură dintre vaccinați și nevaccinați; nu există români buni sau mai puțin buni.

În urmă cu câteva zile, Institutul Național de Statistică a confirmat că guvernarea de dreapta a adus sărăcie pentru foarte mulți români. PSD însă vine, ca de fiecare dată, să restabilească echilibrul și echitatea socială, prin măsuri de reducere a sărăciei și de creștere a clasei de mijloc. Datele statistice confirmă necesitatea urgentă a pachetului social introdus de PSD pentru a opri creșterea sărăciei în România.

În 2016, la finalul guvernării Cioloș, erau 4,7 milioane de români în deprivare materială severă, respectiv aproape un sfert din populația României.

În 2017, după primele măsuri luate de PSD la guvernare, respectiv creșterea salariului minim, creșterea pensiilor, scutirea de impozit a pensiilor până în 2.000 lei, scutirea tuturor pensiilor de plata CASS etc., numărul românilor aflați în sărăcie severă a scăzut la 3,9 milioane, mai puțin cu 800.000 de persoane, ajungând la o cotă de puțin peste 20% din populație.

În următoarea perioadă de guvernare PSD, datorită continuării majorării pensiilor, salariilor, inclusiv în mediul privat, prin majorarea salariului minim, numărul românilor aflați în sărăcie severă s-a redus la 3 milioane la finalul lui 2018 și apoi la 2,5 milioane în iulie 2019, respectiv 12,8% din total populație, aproape jumătate față de cât era la finalul guvernării Cioloș. Deci PSD a reușit să scoată din sărăcie 2,2 milioane de români.

Imediat după începerea guvernării de dreapta, numărul românilor săraci a început din nou să crească, așa cum s-a întâmplat mereu în guvernările de dreapta. La finalul anului 2020, conform Institutului Național de Statistică, numărul persoanelor în deprivare materială severă a crescut la 2,9 milioane de persoane, respectiv 15,2% din total populație.

În mod cert, acest indicator a crescut și mai mult pe fondul creșterii prețurilor și a facturilor la energie electrică și încălzire. Vom vedea cât de mare a fost prăpădul guvernării de dreapta anul viitor, când INS va comunica datele finale pentru 2021.

Această creștere a sărăciei trebuie oprită imediat, ceea ce justifică pe deplin programul social pe care PSD l-a impus în programul de guvernare a noului Executiv.

PSD a intrat la guvernare cu misiunea asumată de a readuce coerența, logica, eficiența și credibilitatea actului de guvernare și de lua măsuri care să sprijine oamenii și economia.

„Coaliția iresponsabilității”

Vreau să reiterez două articole esențiale din Constituția României, deoarece am văzut că unii dintre colegii noștri nu sunt lămuriți în ceea ce privește obligațiile și îndatoririle lor în calitate de parlamentari. Articolul 69 alin. (1) din Constituție ne spune că „În exercitarea mandatului, deputații și senatorii sunt în serviciul poporului”, iar articolul 34 alin. (2) arată că: „Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei și a sănătății publice.”

Proiectul privind introducerea certificatului verde la locurile de muncă este amânat de săptămâni întregi în Parlament. Deși a fost inițiat de colegii de la PNL și UDMR, aceștia nu par să mai fie interesați, cu toate că vorbim despre o măsură prioritară pentru țara noastră. În timp ce Comisia Europeană transmite recomandări despre implementarea de urgență a certificatul verde, PSD se gândește cum să mai câștige electorat, schimbând numele acestuia – toate acestea în paralel cu un conflict izbucnit între ministrul sănătății, Alexandru Rafila, și șeful DSU, Raed Arafat, tot pe subiectul măsurilor sanitare care ar trebui luate, dar și pe atribuțiile în gestionarea pandemiei.

Românii s-au confruntat cu un val 4 extrem de agresiv. Am avut sute de decese înregistrate zilnic și mii de noi cazuri, au fost stabilite recorduri negative. Dacă ne uităm la bilanț, vedem că o întreagă generație de bunici a dispărut. Valul 4 putea fi gestionat mult mai bine, fără să avem atâtea victime. USR a atras atenția în nenumărate rânduri asupra valului 4. Ioana Mihăilă se lupta de una singură să pregătească spitalele, în timp ce echipa câștigătoare împărțea bani după simpatii, nu după nevoi sau priorități.

Domnilor deputați, dormiți liniștiți noaptea, știind că mii de români au murit din cauza incompetenței dumneavoastră? Tot nu a fost suficient ca să luați măsurile necesare? Să lăsați populismele la o parte? Prin amânarea acestui proiect nu faceți decât să îi sabotați pe români!

În fața camerelor de televiziune îndemnați lumea la vaccinare, iar în spatele ușilor închise blocați măsurile de încurajare a vaccinării. Câtă iresponsabilitate și fățărnicie zace în voi?

Știu că multă lume nu este de acord cu introducerea certificatului verde la locurile de muncă, însă trebuie să înțelegem că nu ne permitem să facem compromisuri. Vaccinul ne protejează, ne ajută să rămânem în viață și, nu în ultimul rând, ne ajută să ne recăpătăm viețile. În primele luni eram fruntași la vaccinare, acum suntem codași. Putem schimba acest lucru!

Oameni buni, chiar dacă guvernanții voștri dau dovadă de iresponsabilitate, vă rog pe dumneavoastră să luați măsuri responsabile. Vaccinați-vă, protejați-vă pe dumneavoastră și pe cei dragi!

„Apel pentru salvarea istoriei și a patrimoniului nostru cultural”

Zilele trecute, o știre foarte tristă a trecut aproape neobservată de opinia publică – clădirea Ateneului Român, simbol național construit prin eforturile unei întregi generații, a fost mutilată cu spray-uri de graffiti. Doar pentru că se poate, pentru că nu există pedepse suficient de dure și pentru că am devenit prea indiferenți la astfel de acte de vandalism. Situația aduce pe tapet o problemă gravă, care afectează patrimoniul istoric și cultural al întregii țări, de la centre istorice, clădiri de patrimoniu până la Sarmizegetusa. Fenomenul mă preocupă de mai mult timp, astfel că am adresat deja întrebări ministerelor de profil – sunt publice, pe pagina de deputat –, chiar dacă răspunsurile nu sunt de mare ajutor. În mod evident, este nevoie de o abordare pe mai multe planuri, atât local, prin supraveghere video și intervenții ale polițiștilor locali, cât și legislativ, cu demersuri precum înăsprirea pedepselor pentru astfel de fapte, inclusiv cu muncă în folosul comunității, prin care făptașii să șteargă ce au mâzgălit, interzicerea comercializării spray-urilor care nu pot fi curățate ușor etc. Pentru adevărata artă există soluții, pe care unele primării, inclusiv din România, le-au adoptat – amenajarea de spații cu această destinație, unde artiștii să se poată manifesta liber.

Aceste idei au apărut din dezbaterea subiectului în social media. Am primit sute de comentarii de la cetățeni deranjați de fenomen și care au rezonat cu propunerea mea de a lua atitudine. Este remarcabil cât de multe idei bune pot rezulta din dialogul deschis cu cetățenii!

O altă idee interesantă adusă în discuție, în social media, a fost teoria ferestrelor sparte, care afirmă că semnele vizibile ale criminalității, comportamentul antisocial și dezordinea civilă creează un mediu urban care încurajează mai multe crime și dezordine, inclusiv infracțiuni grave. Practic, această teorie spune să ne concentrăm pe lucrurile mici și vom reuși să prevenim și delictele mult mai grave. A fost inventată de doi criminaliști americani, James Q. Wilson și George Kelling, care susțin că delincvența este urmarea inevitabilă a dezordinii. „Dacă se sparge o fereastră și nu o repară nimeni, oamenii care trec pe acolo vor trage concluzia că nimănui nu-i pasă și că nimeni nu este răspunzător. În curând, alte ferestre vor fi sparte, iar sentimentul de anarhie se va răspândi din clădirea aceea pe stradă, transmițând semnalul că orice este acceptabil. Într-un oraș, probleme relativ minore, precum graffiti, dezordinea publică și cerșitul agresiv, sunt toate echivalentele unor ferestre sparte, invitații la infracțiuni mai grave.”

Autorii spun, astfel, că delincvența este contagioasă – poate începe cu o fereastră spartă (sau un graffiti) și se poate răspândi în întreaga comunitate. Teoria a fost foarte bine exemplificată și de celebrul autor Malcom Gladwell, în lucrarea „The Tipping Point”, dar și experimentată începând cu câteva decenii în urmă, în metropole precum New York, iar efectele sunt de netăgăduit.

## Modele din alte țări

Mult mai aproape decât SUA, în Europa ne putem inspira din modelele altor state, care au înțeles mult mai devreme efectele nocive ale acestor acte de vandalism.

Astfel, încă din 2009, în Italia au fost luate o serie de măsuri împotriva actelor de vandalism asupra clădirilor publice, prin înăsprirea pedepselor penale (închisoare de la o lună la 6 luni și amendă pentru infracțiunea de degradare a clădirilor și mijloacelor de transport, închisoare de la 3 luni la un an pentru infracțiuni săvârșite asupra bunurilor istorice și amenzi de până la 3.000 de euro sau închisoare de la 3 luni la doi ani și amendă de până la 10.000 euro în caz de recidivă). De asemenea, este interzisă vânzarea cutiilor de spray către minori, cu vârsta sub 18 ani, încălcarea fiind sancționată cu amendă administrativă de 1.000 de euro aplicată vânzătorului.

În Spania, Parlamentul regional al Comunității Madrid a adoptat, în 2007, o lege care interzice graffitiurile și mâzgăliturile pe drumurile publice, monumente, statui, mobilier urban, arbori, cu excepția situațiilor în care primăria autorizează realizarea de graffitiuri cu valoare artistică în anumite spații publice.

Sancțiunile pleacă de la câteva sute de euro amendă, pentru infracțiunile ușoare, și pot ajunge până la 5.000 de euro. Nivelul sancțiunii se stabilește în funcție de natura prejudiciilor cauzate și de entitatea prejudiciată. Persoana sancționată poate solicita înlocuirea amenzii cu obligația personală de a curăța mâzgăliturile, în condițiile și sub atenta supraveghere a autorităților competente.

Subiectul este, în mod evident, de mare importanță pentru fiecare dintre noi. De la legiuitor, autorități locale sau centrale la fiecare cetățean din această țară, cu toții avem datoria de a păstra, a conserva și a salva patrimoniul cultural românesc. Iar cei care, de amorul artei, aleg să nu respecte valorile noastre fundamentale trebuie avertizați și pedepsiți pe măsură.

Am început deja să lucrez la o inițiativă legislativă în acest sens și îi aștept alături pe toți cei interesați de subiect. Dacă o simplă postare pe social media a generat atât de multe idei valoroase, sunt convins că dezbaterile publice și dialogul pe o propunere concretă de lege vor duce la un rezultat pe măsura importanței acestei teme. Și a moștenirii poporului român.

## „Proiectul «Poarta globală»”

Instituțiile europene au lansat mai multe inițiative, dintre care cea mai recentă, perspectiva strategică UE–China, adoptată în 2019, a marcat o modificare a relațiilor dintre Uniunea Europeană și China, aceasta din urmă fiind considerată atât ca un partener, cât și ca un rival sistemic.

Inițiativa „Belt and Road” a fost o piesă centrală a politicii externe chineze, care a constat în dezvoltarea legăturilor comerciale prin investirea banilor în noi drumuri, porturi, căi ferate și poduri. Strategia a avut succes în Asia, în regiunea Indo-Pacifică, în Africa și chiar în câteva țări din Balcanii de Vest, vecine cu UE.

Comisia Europeană a prezentat la sfârșitul lunii noiembrie proiectul „Poarta globală” – Global Gateway.

Proiectul, care prevede investiții în infrastructură și în alte sectoare, în valoare de 300 miliarde de euro, se dorește a fi o alternativă la inițiativa Chinei „O centură, un drum”.

Inițiativa se va concentra pe infrastructura fizică, cum ar fi cablurile de fibră optică subacvatice, coridoarele de transport sustenabil, piața pentru hidrogenul regenerabil și liniile de energie curată, pentru a consolida rețelele digitale, de transport și de energie.

Modelul european constă în investiții durabile în domeniul digital, al climei și al energiei, al transporturilor, al sănătății, al educației și al cercetării, precum și într-un mediu propice, care să garanteze condiții de concurență echitabile. Prin acest proiect se urmărește a fi sprijinite investițiile inteligente în infrastructuri de calitate, respectând cele mai înalte standarde sociale și de mediu, în conformitate cu valorile democratice ale Uniunii Europene și cu normele și standardele internaționale.

Fondurile ar urma să fie investite până în anul 2027. Resursele pentru proiect vor fi alocate din bugetul Uniunii Europene, de la statele membre, de la instituțiile financiare europene, de la bănci naționale pentru dezvoltare și de la companii, conform unui comunicat al Comisiei Europene.

„Strategia Global Gateway este un model pentru modul în care Europa poate construi conexiuni mai rezistente în întreaga lume”, a declarat Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene. Inițiativa Bruxelles-ului se va baza și pe cooperarea cu sectorul privat. Uniunea Europeană își propune să investească în proiecte care pot fi realizate la standarde înalte, de bună guvernare și de transparență.

Este necesar ca investițiile în domeniul digital, în serviciile de sănătate, în acțiuni de protejare a climei, în sectoarele energiei și transporturilor, precum și în educație și cercetare să reprezinte o prioritate pentru Uniunea Europeană.

„Drumul expres Pitești–Craiova rămâne un obiectiv de infrastructură prioritar pe agenda Guvernului Nicolae Ciucă”

În programul de guvernare al Cabinetului Nicolae Ciucă, unul dintre obiectivele principale enunțate în preambul vizează problematica infrastructurii de transport.

Astfel, angajamentul este unul ferm, iar în următorii 4 ani obiectivul conectării prin infrastructură a regiunilor istorice va fi urmărit cu maximă seriozitate. Este important ca decalajele de dezvoltare să fie recuperate cât mai rapid si nicio regiune să nu rămână în urmă din punctul de vedere al dezvoltării infrastructurii de transport.

Acest obiectiv va fi atins prin multă muncă si prin implicarea tuturor factorilor responsabili din Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și din cadrul CNAIR.

Pentru regiunea Olteniei, drumul expres Craiova–Pitești rămâne, fără îndoială, investiția care va aduce beneficii directe din punct de vedere economic, pentru că pe termen mediu și lung investițiile în infrastructură cresc competitivitatea economică a unei regiuni, prin atragerea de investitori, crearea de noi locuri de muncă, ceea ce aduce bunăstare cetățenilor.

Veștile sunt bune în ceea ce privește evoluția acestui proiect și îmi doresc ca implementarea lui să fie accelerată și obiectivul să fie atent monitorizat, pentru a se evita eventuale sincope.

Din cele 4 tronsoane ale viitorului drum expres se lucrează pe 3 dintre ele, iar pentru cei 40 de km aferenți tronsonului 2 sunt șanse reale să fie primii inaugurați.

Am încredere în constructorul român, care are contracte de proiectare și execuție în derulare pe acest obiectiv, că va respecta calendarul de implementare a investiției. Coerența acestui proiect este dată și de faptul că vorbim despre aceeași asociere care derulează întreg proiectul drumului expres Craiova–Pitești, ceea ce ne dă speranțe că și rezultatul va fi unul pe măsura așteptărilor.

Pentru ca anul 2024 să fie anul în care drumul expres Craiova–Pitești să fie finalizat în integralitate, este nevoie de o abordare profesionistă și responsabilă a proiectului din partea echipelor de proiect.

În România, în momentul de față nu există multe șantiere deschise pe componenta de mari proiecte. De aceea, este esențial ca cele aflate în derulare să fie închise la termen, iar în paralel Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin CNAIR, să pregătească proiecte mature și să deschidă noi fronturi de lucru.

Nu există concurență între proiectele de infrastructură din această țară, toate sunt necesare, pentru că România are nevoie să își rezolve o problemă cronică – întârzierile de dezvoltare a infrastructurii de transport acumulate în ultimii 30 de ani. Asigurarea conectivității și a accesibilității la principalele coridoare de transport este o prioritate și ea va conduce la îmbunătățirea legăturilor între principalii poli de creștere economică.

Pentru regiunea Olteniei, finalizarea drumului expres Craiova–Pitești si demararea proiectului de construcție a drumului Lugoj–Drobeta-Turnu Severin–Craiova–Calafat sunt două proiecte majore de infrastructură, a căror materializare constituie o premieră istorică, fiind totodată o premisă importantă pentru dezvoltarea economică a zonei.

„PSD ia primele măsuri pentru susținerea fermierilor și creșterea securității alimentare a României!”

Unul din obiectivele strategice pe care PSD și le-a asumat în această guvernare este acela de relansare a programelor de sprijin menite să asigure românilor mai multă hrană sănătoasă, produsă de fermierii și firmele românești.

Punerea agriculturii românești pe picioare va conduce la refacerea echilibrelor economice pentru indicatorii esențiali. De asemenea, va genera o creștere a PIB-ului, va duce la scăderea inflației și a deficitului balanței de plăți.

Și de această dată, în actuala guvernare, PSD este partidul care, prin specialiștii săi, va repara ce au stricat guvernele precedente, va readuce normalitatea, dezvoltarea economică și, implicit, o viață mai bună pentru români.

PSD își asumă ferm sprijinirea producătorilor și fermierilor de la nivel local, astfel încât românii să aibă acces la hrană proaspătă, sănătoasă și la prețuri decente.

În primul rând este nevoie de reducerea efectelor negative ale schimbărilor climatice și creșterea producției agricole. Aceste lucruri se vor realiza prin reabilitarea sistemului de irigații, extinderea acestuia cu încă 800.000 de hectare, dotarea cu echipamente și susținerea gratuită a costului de transport al apei pe rețelele din sistemul de irigații, precum și reabilitarea și modernizarea sistemului de desecare pe o suprafață de circa 500.000 de hectare și combaterea eroziunii solului pe o suprafață de circa 1,5 milioane de hectare până în 2027.

De asemenea, în programul de guvernare pe agricultură elaborat de PSD sunt prevăzute investiții în dezvoltarea și perfecționarea sistemului antigrindină, astfel încât până în anul 2027 România să beneficieze de un sistem de combatere a grindinei și stimulare a precipitațiilor ce va putea fi operațional în aproximativ 2.000 de localități și pe o suprafață de 11 milioane de hectare.

În ceea ce privește banii europeni, PSD și-a propus, la Ministerul Agriculturii, absorbția în întregime a fondurilor structurale destinate domeniului agricol.

Totodată, este nevoie de măsuri pentru creșterea producției și a consumului de produse românești, prin finanțarea unor programe pentru susținerea produselor deficitare, cum sunt: stimularea asocierii producătorilor, dezvoltarea centrelor de depozitare, sortare, etichetare, ambalare, procesare și comercializare a produselor agroalimentare. Astfel, PSD va relua programele care au avut succes în perioada 2017–2019 și va iniția altele noi pentru a susține producțiile locale de legume și fructe.

Toate acestea nu pot fi realizate fără acordarea de facilități pentru stabilizarea forței de muncă specializate din domeniile agriculturii, industriei alimentare și pisciculturii, asigurarea schimbului de generații și instalarea tinerilor fermieri.

Odată cu acestea e nevoie de consolidarea reformelor în domeniul fondului funciar, cu accent pe accelerarea procesului de intabulare și îmbunătățirea legislației privind arendarea și concesionarea terenurilor agricole. PSD a dovedit că se ține de cuvânt de fiecare dată. Adoptarea, luna trecută, a legii inițiate de PSD la Camera Deputaților privind construcțiile agricole în extravilan va conduce la deblocarea activității fermierilor români, prin reducerea birocrației și eliminarea autorizațiilor inutile pentru cei care vor să investească în construcții agricole în afara localităților.

Așadar, indiferent că este în opoziție sau la putere, PSD își respectă promisiunile și le pune în aplicare de fiecare dată, pentru a aduce beneficii tuturor categoriilor socioprofesionale!

## „România, la sfârșit de an”

Scena politică românească a fost una extrem de aglomerată și imprevizibilă în acest an politic: un președinte care nu doar că a reușit să confunde al doilea mandat cu o perpetuă vacanță, dar care a reușit să îngroape viitorul singurului partid istoric – măcar cu titulatura, căci materialul uman nu are nimic în comun cu tradiția Brătienilor –, PNL, o criză politică aproape fără finalitate, doar cu temporizări conjuncturale, în cazul nostru, miliardele de euro din PNRR – un veritabil borcan cu miere, ce a făcut posibilă refacerea vechii alianțe PSD–PNL, USL, alianță acum oficializată.

Pandemia a răpit și ea viețile a zeci de mii de români, iar cei care supraviețuiesc și nu cad pradă incendiilor din spitale sunt captivi într-un sistem sanitar falimentar.

Sistemul de învățământ, patronat de un ministru cameleon și total rupt de realitate, a reușit contraperformanța să rateze viitorul unei generații și, precum în tristele piese ale lui Caragiale, un interlop și un fel de creator de modă au câștigat cea mai importantă licitație pentru teste COVID, teste livrate în bătaie de joc, ambalate parcă în spatele blocului.

Aceleași personaje politice de mai bine de 20 de ani, veșnic abonați la salariile și privilegiile sistemului, miniștri care nu pot dovedi și clarifica datele din CV-uri, dar care pozează în continuare drept salvatori ai țărișoarei!

În toată această debandadă, abil întreținută și de o presă, la fel, cumpărată generos din bani publici, singurii conectați la realitatea unui coș zilnic ce se apropie de limita supraviețuirii sunt oamenii de rând, românii de care politicienii își amintesc o dată la patru ani, când, contra unui vot, le vând speranța unei zile mai bune, dar care nu mai vine niciodată.

Statul și-a dovedit cu prisosință eșecul, incapacitatea de a-și proteja cetățenii – nu le asigură dreptul la viață, dreptul la un învățământ de calitate, dreptul la fericire. Facturi tot mai mari, prețuri tot mai mari, salarii și pensii tot mai mici – aceasta pare a fi deviza noii și vechii, în același timp, coaliții de guvernare.

Soluția, am mai spus-o, este una singură: resetarea totală a clasei politice românești și conturarea unei majorități conservatoare, care să aibă drept puncte cardinale familia, nu clanul, națiunea, nu internaționalismul, credința, și nu lipsa reperelor morale, și libertatea, dar nu libertatea de a jefui țara după bunul-plac!

Iar Alianța pentru Unirea Românilor e singurul partid politic care poate face acest lucru – poate opri jaful generalizat din ultimii 30 de ani, poate pune interesul țării și al cetățeanului mai presus decât interesele de partid și poate menține un parcurs european demn al României!

„Relansarea Programului «Tomata», gura de oxigen salvatoare pentru agricultorii români și produsele autohtone” Luptă pentru supraviețuire – aceasta a caracterizat, în ultimii doi ani, activitatea agricultorilor români, care, efectiv, au fost lăsați singuri în fața tuturor problemelor și dezastrelor, de la seceta pedologică, dăunători la inundații și pandemie, timp în care măsurile de sprijin au fost aproape inexistente. Lipsă de dialog și consultare reale, lipsă de susținere, lipsa unor soluții țintite, „lipsă” a fost cuvântul de ordine în tot ceea ce a însemnat gestionarea agriculturii din România.

Timp de mai bine de 3 ani, de la inițierea sa de către Partidul Social Democrat, Programul „Tomata” a reprezentat una dintre măsurile semnificative de sprijin pentru legumicultori și el a funcționat fără nicio abatere. Însă fosta guvernare a considerat că roșiile românești și agricultura românească în general nu mai merită. De fapt, dacă este să judecăm după ce s-a făcut sau, mai bine zis, nu s-a făcut, s-a considerat că merită doar să piară. Cu toții cunoaștem efectele produse de modul absolut deficitar în care au implementat Programul „Tomata” și cum în final le-a fost mult mai ușor să îl închidă decât să găsească soluții.

Acum, a venit momentul în care gestionarea acestui domeniu esențial se face prin raportarea reală la nevoile agricultorilor români, prin consultare reală, prin cooperare și respect față de munca a zeci de mii de oameni și față de tot ce înseamnă agricultura și produsele românești.

Una dintre primele măsuri esențiale pe care ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, domnul Adrian Chesnoiu, le aplică este refuncționalizarea Programului „Tomata”, care, practic, reprezintă gura de oxigen salvatoare pentru legumicultorii români. Vorbim despre sprijin pentru tomatele cultivate în spații protejate, tomate timpurii, în așa fel încât consumatorii românii să beneficieze de produse autohtone, iar agricultorii să treacă de la stadiul de luptă pentru supraviețuire la cel de dezvoltare și recunoaștere din toate punctele de vedere a rolului pe care îl dețin.

Anul 2022 înseamnă reluarea Programului „Tomata” într-o formă îmbunătățită, printr-un act normativ care să reunească nevoile legumicultorilor, cu obiective clare și care să ofere toate informațiile și cadrele concrete pentru ca aceștia să știe exact cum să-și gestioneze întregul proces și lanț de muncă.

Pe această cale, salut acest demers, mai mult decât necesar, care a reprezentat una dintre marile probleme pe care fermierii ieșeni mi le-au sesizat în ultimii doi ani și care, cu siguranță, va marca un nou început atât pentru întregul sector agricol românesc și reprezentanții lui, cât și pentru consumatorii români.

„Ne luați porcul și Crăciunul, identitatea națională și crezul creștin și ne dați, în schimb, COVID cu multe tulpini și LGBT!”

„Nu vă referiți la perioada Crăciunului și nu folosiți nume creștine, precum Maria și Ioan” – se arată într-un document al Comisiei Europene elaborat de comisarul european pentru egalitate, Helena Dalli.

Nu aș vrea să cred că direcția în care se dorește a continua drumul european ar fi eradicarea creștinismului.

O abolire a creștinismului România a cunoscut, din păcate, în timpul perioadei comuniste, pe care nu vrem să o mai trăim. Acceptarea liniilor directoare trasate de către Comisia Europeană ar însemna să acceptăm acum un regim comunist neomarxist în care să trăim noi, în care să crească și să se dezvolte copiii noștri.

Plecând de la inacceptabila premisă a comisarului european pentru egalitate că nu toți europenii sunt creștini, caz în care ar trebui evitate trimiterile la sărbătorile creștine și la numele biblice, ne întrebăm retoric: cum a ajuns comisarul Helena Dalli la concluzia că toți europenii sunt adepții LGBT?! De ce acest curent este acceptat și susținut inclusiv prin legislație? Interesează pe cineva dacă există sau nu persoane deranjate de acest fenomen? Sau singura preocupare este să nu fie ei deranjați de către cei care cred în Dumnezeu și care își ghidează viața după valorile creștine?

Mai avem voie, doamnă comisar, să spunem „Tatăl nostru” la culcare? Să creștinăm copiii, să le vorbim despre Mântuitorul Isus Hristos, să-i învățăm să fie buni, corecți și cu frică de Dumnezeu?

„1 decembrie 2021”

Declarația mea politică vizează un subiect extrem de important.

În urmă cu 103 ani, pe 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, a avut loc Marea Adunare, care a votat unirea Transilvaniei cu România.

Ziua Națională a României este sărbătorită în prezent pe 1 decembrie, iar această dată, stabilită printr-o lege promulgată în 1990, marchează un moment important din istoria românilor, cel în care Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei cu România în 1918.

Prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de președintele Ion Iliescu, data de 1 decembrie a fost adoptată ca zi națională și sărbătoare publică în România.

Pe 1 decembrie 1918 a fost convocată, la Alba Iulia, Adunarea Națională a Românilor, lucrările finalizându-se cu Hotărârea de unire necondiționată a Transilvaniei cu România, votată în unanimitate. Acest act a avut loc după ce, la data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, organele reprezentative ale Basarabiei și Bucovinei au votat unirea.

Pe 1 decembrie 1918 se decide astfel, în unanimitate, unirea Transilvaniei, Crișanei și Maramureșului cu România, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naționalități și religii.

La Alba Iulia, așa cum a fost și la Cernăuți, la 28 noiembrie, a fost o adunare a tuturor românilor din Austro-Ungaria.

Tot aici, la Alba Iulia, se constituie Marele Consiliu Național Român, care este format din 200 de membri aleși și încă 50 cooptați.

În următoarea zi, Consiliul numește un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. La 11 decembrie se ratifică Marea Unire de către Guvernul României, iar declarația de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand.

Regele promulgă în aceeași zi Decretul de sancționare a unirii, inclusiv a Basarabiei și Bucovinei. Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crișanei, Maramureșului, Banatului, Bucovinei și Basarabiei cu România.

Recunoașterea internațională a unirii Bucovinei cu România s-a făcut la 10 septembrie 1919, prin semnarea Tratatului de la Saint Germain dintre Puterile Aliate și Austria.

Recunoașterea unirii Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate și Asociate și Ungaria.

Pe 28 octombrie 1920, s-a semnat Tratatul de la Paris, pe de o parte, de către România și, de cealaltă parte, de Puterile Aliate – Franța, Marea Britanie, Italia și Japonia –, care a avut ca scop recunoașterea unirii României cu Basarabia. Dar acesta nu a intrat în vigoare, pentru că Japonia nu l-a ratificat.

De asemenea, Uniunea Sovietică nu a recunoscut această unire, iar acțiunile Japoniei au venit ca rezultat al unui protocol secret care a făcut parte dintr-un tratat între cele două, din 1925 – 10 mai și 23 august sunt datele care au marcat anterior Ziua Națională a României.

Anterior, în perioada 1866–1947, Ziua Națională a României a fost sărbătorită pe 10 mai, iar în perioada1948–1989, pe 23 august.

Deoarece prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus, în data de 10 mai 1866, jurământul în fața Adunării reprezentative a Principatelor Române Unite, aceasta a fost desemnată ziua națională, fiind sărbătorită până în 1947.

În 2015, Camera Deputaților a decis ca 10 mai să fie sărbătoare națională, fiind ziua care marchează trei momente istorice – începutul domniei lui Carol I, independența de stat și încoronarea primului rege al țării.

După abdicarea forțată a regelui Mihai I, pe 30 decembrie 1947, Camera Deputaților a adoptat legea prin care a proclamat Republica Populară Română.

Data de 23 august a fost decisă ca sărbătoare de stat, fiind cunoscută ca ziua insurecției armate antifasciste, începutul revoluției populare în România. Data făcea referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste și arestarea guvernului condus de Ion Antonescu în anul 1944.

2021 este al doilea an în care românii serbează Ziua Națională în plină pandemie. Divizați în opinii, afectați de multiplele crize care domină actualitatea și cu un guvern nou la Palatul Victoria, românii se simt descumpăniți, fără nicio urmă de speranță.

Ziua Națională ar trebui să fie un moment de reflecție asupra trecutului prin prisma prezentului, însă nici unul și nici celălalt nu ne oferă motive prea mari de mândrie.

1 Decembrie este o ocazie de a te simți parte a unei națiuni unite și puternice, iar realitatea ne găsește dezbinați și incapabili de a oferi măcar servicii publice vitale concetățenilor noștri.

În acest moment, probabil că majoritatea cetățenilor sunt preocupați mai ales de un prezent incert și periculos. Însă oricum nu suntem o societate care să își înțeleagă istoria într-un mod critic și realist.

Ziua Națională a României este marcată an de an prin evenimente patriotice, în special prin parade militare – cele mai celebre fiind cea de la București, de la Arcul de Triumf, și cea de la Alba Iulia. Totodată, peste tot în țară au loc parade militare mai mici sau ceremonii de depuneri de coroane și jerbe de flori la monumentele eroilor.

Ziua Națională a României este marcată în acest an cu tradiționala paradă militară de la Arcul de Triumf, după ce anul trecut ceremoniile au fost organizate într-un cadru mult mai restrâns. Anul acesta oamenii au din nou voie să urmărească parada, însă sunt anumite restricții.

Au acces în zona oficială cel mult 400 de persoane în București, iar în municipiile reședință de județ cel mult 200 de persoane, dacă sunt vaccinate anti-COVID sau au trecut prin boală. Pentru cei care au vrut să ia parte la manifestări în afara zonei oficiale nu a fost nevoie de certificat pentru COVID-19.

Anul acesta, de Ziua Națională, aproximativ 1.500 de militari și angajați din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Administrația Națională a Penitenciarelor, la care se alătură militari străini, cu aproximativ 100 de mijloace tehnice, au participat, începând cu ora 11.00, la parada militară organizată de Ziua Națională, în Piața Arcului de Triumf din București.

Serviciul de Telecomunicații Speciale a participat pentru prima dată, cu un detașament de ofițeri, maiștri militari și subofițeri, în blocul paradei militare organizate de 1 Decembrie.

La Alba Iulia, cu ocazia Zilei Naționale a României, a fost organizată o defilare militară. La paradă au participat peste 300 de soldați, alături de tehnică militară.

În catedralele, bisericile și mănăstirile din țară este oficializată slujba specifică tedeum, prin care sunt pomeniți eroii neamului românesc care au luptat pentru Marea Unire de la 1918.

De 1 Decembrie au loc și ceremonii organizate de școli, deși în ultimii ani situația creată de pandemia de COVID-19 a limitat mult aceste manifestații.

De obicei, în școli și în grădinițe sunt organizate serbări, iar copiii îmbracă portul popular. Drapelul național este arborat în toate instituțiile de stat din țară, dar și în casele românilor patrioți.

Pentru a aminti și a sărbători cu demnitate valoarea unui asemenea eveniment și pentru a nu lăsa să cadă în uitarea timpului sacrificiul atâtor eroi care și-au jertfit viața, visând pe câmpurile de luptă o națiune unită, pentru a realiza România Mare, sărbătorim cu îndreptățită mândrie această zi de 1 Decembrie, Ziua Națională a tuturor românilor.

Ziua de 1 Decembrie este sărbătoarea națională a României, pentru a ne aminti că trebuie să ne iubim patria, să ne rugăm pentru ea, să promovăm tot ceea ce contribuie la apărarea drepturilor cucerite.

Românii trebuie să se bucure de această zi plină de emoție și semnificație pentru ei toți, să fie uniți, pentru că doar împreună putem înfrunta orice pericol.

Avem nevoie să fim demni și să fim mândri de istoria noastră și de simbolurile naționale, să ne iubim țara cu aceeași forță cu care au făcut-o înaintașii noștri!

Avem nevoie să fim plini de credință, pentru că românii au învins întotdeauna punându-și încrederea în Dumnezeu. Credința i-a unit pe români în toate momentele grele ale țării și credința trebuie să ne țină uniți, pentru a răzbate prin toate încercările!

La 1 Decembrie reînnoim, împreună cu tot poporul creștin, rugăciunea pentru unitatea tuturor românilor, din țară și de peste hotare, pentru binele și prosperitatea fiecărui cetățean.

Într-un context în care aceste valori tind să fie date la o parte, ne reînnoim prețuirea și rugăciunea pentru toate familiile țării noastre, pentru toți copiii și tinerii poporului nostru, de care depinde viitorul neamului nostru credincios.

Consider că ne putem apropia mai ușor de anumite evenimente dacă ne simțim legați de ele, și nu așa, doar dacă le citim dintr-o carte sau vedem documentare despre ele.

Ziua de 1 Decembrie și-a păstrat semnificația împlinirii unui ideal național, pe care l-au visat și pentru care au luptat patru generații în toată epoca modernă. Este sărbătoarea unui ideal împlinit.

1 Decembrie este o construcție comună, la care au participat strămoșii noștri – și este bine să știm asta, să ne amintim și să-i omagiem.

Ziua de 1 Decembrie este a străbunilor noștri care au luptat să aibă această țară, iar noi avem țara pe care ei au visat-o.

Aceasta este ziua în care nu trebuie să uităm că ceea ce privim pe hartă este visul împlinit al celor trecuți pe aici, cu fiecare generație în urmă.

Este necesar ca noi, românii, să avem responsabilitatea unui vis împlinit, iar pentru acest lucru trebuie să devenim conștienți că este în continuare o luptă mare pentru a-l păstra. 1 Decembrie este o zi a responsabilității.

Tuturor românilor din țară și de pretutindeni vă doresc sănătate, prosperitate, unitate și bucurie!

La mulți ani, români din țară și din toată lumea! La mulți ani, România!

„Avem primii bani din PNRR!”

România a primit prima tranșă de bani din suma alocată de Comisia Europeană țării noastre prin Programul național de redresare și reziliență. Este vorba de 1,8 miliarde de euro, reprezentând un procent de 13% din totalul granturilor asigurate de Comisia Europeană României.

Țara noastră va primi în total 29,2 miliarde de euro pentru punerea în aplicare a Planului de redresare și reziliență, care include 107 investiții în domenii variate și 64 de reforme. Planul național de redresare și reziliență este structurat pe cei șase piloni prevăzuți de Regulamentul Mecanismului de redresare și reziliență și împărțit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României și să urmărească concomitent prioritățile Comisiei Europene – tranziția verde, transformarea digitală, creștere inteligentă, coeziune socială și teritorială, sănătate și reziliență economică, socială și instituțională, politici pentru generația următoare, copii și tineri. România are pentru anul viitor o finanțare de aproximativ 6,171 miliarde euro, a căror accesare depinde de îndeplinirea condiționalităților din program. Pentru anul 2021 și primul trimestru al anului 2022 sunt planificate 45 de ținte sau jaloane, dintre care cinci sunt deja îndeplinite, iar restul sunt în curs de realizare.

PNRR va sprijini o mai bună luare a deciziilor și sustenabilitatea fiscală, printr-un cadru bugetar consolidat, reforme ale administrației fiscale și ale cadrului fiscal, reforma sistemului de pensii și un control mai bun al cheltuielilor. Acesta va sprijini îmbunătățirea mediului de afaceri, prin măsuri de consolidare a independenței sistemului judiciar și de îmbunătățire a calității și eficienței acestuia, intensificând lupta împotriva corupției și susținând un sistem decizional previzibil, informat și participativ.

PNRR va contribui, de asemenea, la consolidarea rezistenței sistemului de sănătate, prin investiții de două miliarde euro pentru infrastructură spitalicească modernă. Sistemul educațional va fi și acesta susținut, prin măsuri dedicate tuturor nivelurilor de educație. În plus, reforma venitului minim de incluziune va simplifica și va îmbunătăți sprijinul social pentru cei vulnerabili, creând, în același timp, stimulente pentru angajare și formare.

Planul național de redresare și reziliență al României va sprijini coeziunea teritorială și socială, prin dezvoltarea, modernizarea și decarbonizarea transportului rutier și prin îmbunătățirea siguranței rutiere, cu reforme și investiții în valoare de 3,9 miliarde euro. Cunoaștem problemele României, iar întârzierea rezolvării acestora nu face decât să îngreuneze procesul de dezvoltare a țării și ridicarea nivelului de trai al românilor. Prin acest program, elaborat cu simț de răspundere și în cunoștință de cauză a contextului socioeconomic al țării, s-au propus investiții sustenabile pentru majoritatea problemelor care blochează progresul și prin care vom aduce importante reforme în societate și în economia națională. De asemenea, în intervalul 2021–2027, România va putea accesa și alte proiecte prin care să atragă fonduri din partea Comisiei Europene.

Este important ca reprezentanții administrațiilor locale să investească eficient sumele primite și să acceseze cu încredere fondurile alocate atât prin PNRR, cât și prin alte programe, pentru a ajuta comunitățile locale să se dezvolte.

România are nevoie de investiții în domenii esențiale, precum sănătate, educație sau infrastructură, investiții care nu mai suportă amânare. Dezvoltarea și modernizarea României sunt obiectivul nostru principal. Rezultatele guvernării liberale încep să se vadă.

„Social-democrația, înapoi în prim-plan – guvernarea necesară”

Doresc să fac câteva observații care răspund întrebării „De ce a intrat PSD acum la guvernare?”. Știți că eu, personal, PSD, membrii și simpatizanții noștri am fost și rămânem foarte critici în privința guvernării libertariene, promovate, timp de doi ani, întâi de Guvernul Orban, apoi de Guvernul Cîțu, care a dus, practic, la un colaps economic, social și administrativ.

Guvernarea Cîțu se epuizase, nu mai avea soluții și era tot mai incoerentă, din cauza tensiunilor tot mai puternice dintre o parte a PNL și USR. Vă reamintesc ce am întrebat noi în tot acest timp: pentru cine guvernează Guvernul condus de premierul Cîțu?

Vreau să fiu bine înțeles – nu vrea nimeni să pornească un război cu cineva din PNL. Dar să fim realiști! Nu poți schimba ceva, dacă nu faci o analiză serioasă a guvernării trecute. PSD nu va apăsa pedala pe „greaua moștenire”. Este o scuză rizibilă. Abia atunci când vom renunța la a face acest audit, această analiză, să ne acuzați că am intrat la guvernare de dragul puterii. Până atunci este vorba despre obligația noastră față de oamenii care ne-au votat, față de români, care, indiferent de convingerile lor politice, se lovesc de aceleași probleme sociale.

Sintetizând, am intrat la guvernare pentru a schimba prioritățile acesteia, în plan social, în special. Nu este vorba doar despre salarii, pensii, despre inflație, despre puterea de cumpărare, șomaj, despre starea sistemelor de sănătate și de educație. Este vorba și despre liberul acces al românilor la sănătate, despre accesul lor la medicamente, despre starea serviciilor publice comunitare.

Ce rost are, de pildă, faptul că Primăria Generală, la București, și-a digitalizat serviciul care le spune locuitorilor „Ne pare rău, nici azi nu veți avea căldură și apă caldă!”? Este un mod de a le spune că ei, cetățenii, nu contează, că a face o aplicație inutilă este un mod de a respecta contractul social.

Reafirm un lucru care devine tot mai evident în lume, dar care în România tinde să devină un subiect tabu: domeniul social. Viitorul democrației, până la urmă, se joacă în plan social. România arată cum arată, cu uriașele ei dezechilibre economice și sociale, pentru că a ignorat socialul și a crezut că piața liberă rezolvă toate problemele.

Dacă vrem să reconstruim România, fără solidaritate socială, fără un stat eficient, organizator al acestei solidarități,

nu putem face nimic. Știu, unii sunt șocați numai la gândul că se pune în discuție cota unică. Lăsând la o parte faptul că în România nu există un sistem cu cotă unică, ci doar un privilegiu pentru cei cu venituri mari și foarte mari, sistemul cu impozitare progresivă are și niște mecanisme care permit încurajarea unor investiții în domenii economice necesare, dar care au nevoie de susținerea statului. Și este mai simplu și mai rapid s-o faci prin deduceri de la impozitare. La fel și în cazul familiilor cu copii, de pildă.

Este vorba despre ce vrem de la o guvernare. Ar fi absurd să credem că vom avea creștere economică, dacă aceia care produc nu găsesc cui să vândă producția, fie că este de bunuri materiale, fie că este una de bunuri simbolice, cum sunt bunurile culturale, ca să ajung și la ceea ce mă interesează în mod particular.

Reamintesc că, în Constituție, România este definită ca stat social, nu ca stat libertarian. Și, după ani de conlucrare și de conviețuire politică pașnică cu liberalii, nu mi se par niște ireductibili ai libertarianismului. Sunt și ei conștienți că lucrurile se joacă în plan social. Noi vrem să credem că putem construi ceva de durată, plecând de la acest principiu. Reiterez, „social” înseamnă mai mult decât măriri de salarii și de pensii. Revenirea la statul social este proiectul PSD de la care pornim în guvernare. Este în logica binelui comun.

Cum vom face asta? Împreună cu partenerii de guvernare, prin construirea consensului în legătură cu reformele necesare atingerii acestui obiectiv. Politica bazată pe confruntare ne-a făcut mult rău. Noi, în PSD, am învățat lecția aceasta, motiv pentru care suntem la guvernare, în loc să stăm liniștiți pe margine, privind la adversari!

„Aplicarea Legii nr. 197/2021 trebuie deblocată de urgență!”

Angajații Complexului Energetic Oltenia își pun mari speranțe în noi, parlamentarii țării, să găsim o soluție pentru deblocarea aplicării Legii nr. 197/2021, ce prevede pensionarea la 52 de ani a angajaților din minerit și energie.

Încă de la votarea și promulgarea acestei legi, dacă s-ar fi dorit aplicarea ei, guvernul de la acea vreme ar fi putut interveni printr-o ordonanță de urgență. Acest lucru nu s-a întâmplat, iar acum nici nu putem continua să aruncăm tot timpul responsabilitatea în cârca altora. Situația trebuie rezolvată rapid, astfel încât legea să poată fi aplicată.

Așa cum bine știți, împreună cu Adrian Solomon și cu alți colegi parlamentari, am gândit un proiect de lege care, momentan, își urmează parcursul legislativ și care, dacă va fi votat cu caracter de urgență, poate fi aplicat în maximum o lună de zile. Însă pentru ca acest lucru să se întâmple este nevoie de acțiunea noastră concertată, de votul tuturor formațiunilor politice din Parlament, așa încât acești oameni să capete ceva mult mai concret decât o tolbă plină cu promisiuni.

Ieri s-a împlinit un an de la ultimele alegeri parlamentare, cele în care PNL și USR PLUS au obținut o majoritate subțire și au pornit la drum, încercând să-și onoreze promisiunile cu care au câștigat alegerile.

A fost momentul în care mulți am sperat că vom reface împreună o parte din dezastrul produs de regimul Dragnea. A fost momentul în care am sperat că vom reface justiția disfuncțională, că vom avea alegeri în două tururi pentru primari, că vom reuși să impunem meritocrație și transparență în administrație, că vom face ca lucrurile să funcționeze în educație și în sănătate.

Din păcate, la un an de la acele alegeri, avem la guvernare o monstruoasă coaliție între cei care se dădeau adversari ireconciliabili până la alegeri, o coaliție girată de președintele Iohannis, o coaliție care lasă adevărata opoziție democratică la 15%, mai puțin decât oricând din 2004 încoace.

Nu doar că marile reforme nu s-au concretizat, dar nici măcar micile măsuri de îndreptare a unor chestiuni disfuncționale nu sunt ușor de trecut.

Nu am să spun că noi am fost îngeri în lupta cu demonii. Am să spun doar atât: istoria și societatea nu sunt atât de atente la explicațiile cauzelor.

Pentru societate și pentru istorie contează rezultatele. Nimeni nu stă să analizeze geneza marilor catastrofe, ci mai degrabă înșiruie efectele.

Iar efectele coaliției Iohannis–PNL–PSD pentru România se vor vedea.

Când am intrat astăzi în Parlament, m-au întâmpinat chipurile martirilor de la #Colectiv.

Din păcate, în momentul de față simt că i-am dezamăgit, că mulți dintre cei care le-au folosit numele și tragedia i-au trădat.

Mi-ar plăcea ca peste un an să pot scrie altceva. Din păcate, astăzi nu pot.

## **Doamna Monica-Elena Berescu:**

„Coaliția hoției PNL–PSD–UDMR refuză profesionalizarea conducerii ANCOM”

România și-a asumat adoptarea Directivei europene privind Codul comunicațiilor drept unul dintre cele 20 de obiective care trebuie atinse pentru a beneficia de fondurile obținute prin PNRR.

Implementarea acesteia este esențială pentru sistemul comunicațiilor electronice, deoarece promovează conectivitatea și investițiile în rețele de mare viteză și capacitate, cum ar fi fibra optică și 5G; sporește protecția consumatorilor și asigură standarde mai înalte ale serviciilor de comunicații.

Codul comunicațiilor este un proiect complex, de peste 200 de pagini, redactat în mandatul fostului ministru USR PLUS de la MCID, Ciprian Teleman. Codul definește sistemul de comunicații din România, stabilește cadrul organizării licitațiilor 5G din primăvara anului 2022 și va fi gestionat de ANCOM, o instituție strategică pentru securitatea comunicațiilor din România.

În acest context, am depus un amendament la Codul comunicațiilor, prin care am propus ca ANCOM să fie condusă de oameni competenți și cu experiență de minimum 9 ani în domeniu, față de 5 ani, așa cum este în prezent. Totuși, discutăm despre o instituție esențială pentru piața telecomunicațiilor din România, instituție cu peste 700 de angajați.

Totodată, pentru a ne asigura că alegerea președintelui și vicepreședinților se face pe merit și competențe, nu pe pile și relații, am cerut ca selecția să fie din rândul unor persoane cu autoritate și experiență profesională recunoscute, în urma unei proceduri de selecție deschise și transparente. Doar în acest mod se pot evita sinecurile și numirile controversate, așa cum a fost cazul domnului Sorin Grindeanu, care a fost numit director ANCOM în 2017, la propunerea PSD, drept răsplată pentru guvernarea eșuată și pentru promovarea Ordonanței nr. 13 împotriva legilor justiției din regimul

Dragnea. Amendamentul a fost respins în cadrul comisiilor reunite ale Camerei Deputaților.

Interesele politice și răsplata unor membri de partid sunt mai presus de orice pentru USL.

Bună dimineața, stimați colegi!

Reluăm discuțiile pe marginea ordinii de zi și vă anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența un număr de 120.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Și vă reamintesc programul de lucru pentru astăzi: între orele 10.00 și 11.00 – dezbateri asupra proiectelor înscrise pe ordinea de zi; de la 11.00 la 11.30 – pauză; la ora 11.30 începe sesiunea de vot final, iar la închiderea acesteia – ședința Biroului permanent al Camerei Deputaților și ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Întreb dacă sunt observații în legătură cu ordinea de zi. Doamna Șerban Gianina, ați apăsat. Din greșeală, am înțeles.

Dacă nu sunt observații asupra ordinii de zi, intrăm în dezbaterea proiectelor înscrise și începem cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2019 privind prorogarea termenului prevăzut la art. III din Legea nr. 352/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2011 privind înființarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier; PL-x 20/2020.

Potrivit art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaților, proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Și intrăm la dezbaterea proiectului de lege și îi dau cuvântul inițiatorului, Guvernul României.

## **Domnul Gábor Sándor** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii_ **:**

Mulțumim, domnule președinte de ședință.

Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier este autoritatea competentă pentru verificarea, controlul și sancționarea abaterilor la regimul și condițiile de acces la profesie și de efectuare a transporturilor rutiere, precum și a activităților conexe acestor activități.

În prezent, ISCTR este o instituție publică finanțată din surse proprii, stabilite potrivit legii.

Legea a cărei prorogare v-o propunem prevede măsuri de reorganizare a acestei instituții, cu termen de aplicare prorogat în prezent până la data de 1 ianuarie 2022.

Măsurile prevăzute de această lege prevăd următoarele.

În primul rând, schimbarea regimului juridic al acestei instituții, care să devină instituție publică în subordinea ministerului, finanțată integral de la bugetul de stat. Și, în al doilea rând, schimbarea statutului personalului acestei instituții, din personal contractual în funcționari publici.

Situația de fapt se prezintă în felul următor.

Pe parcursul identificării demersurilor necesare inițierii actelor normative subsecvente aplicării Legii nr. 352, atât observațiile formulate de instituțiile avizatoare, cât și rezultatele auditului efectuat de Curtea de Conturi au reliefat necesitatea corelării dispozițiilor acestei legi cu modificări legislative care au intervenit pe parcurs, vizând revizuirea și completarea dispozițiilor acesteia cu privire la transformarea posturilor de execuție din posturi contractuale în funcții publice și, în al doilea rând, reglementarea delegării competențelor și prerogativelor de putere publică ce revin funcției publice de conducere a ISCTR.

Pentru a clarifica aceste aspecte, precum și în scopul identificării surselor și a oportunității actualizării sarcinilor bugetare care se vor crea ca urmare a finanțării integrale eventuale a acestei instituții de la bugetul de stat, vă rugăm să fiți de acord cu adoptarea proiectului de lege...

Mulțumesc.

...în forma propusă de comisia sesizată în fond, care prevede prorogarea termenului până pe 1 ianuarie 2023.

Vă mulțumesc frumos.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Rog comisia sesizată, Comisia pentru transporturi, să citească raportul și să și facă propuneri pentru timpii de dezbatere.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. PL-x 20/2020.

În conformitate cu prevederile art. 94 și 115 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru transporturi și infrastructură a fost sesizată pentru dezbatere și avizare pe fond, în procedură de urgență, cu acest proiect de lege, Camera Deputaților fiind Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare prorogarea până la data de 1 ianuarie 2023 a termenului de aplicare prevăzut la art. III din Legea nr. 352/2015.

În ședința din 23 februarie 2021, membrii Comisiei pentru transporturi și infrastructură au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea actului normativ în forma prezentată de Senat.

În ședința plenului din data de 2 noiembrie 2021, Camera Deputaților a hotărât retrimiterea proiectului de lege, în vederea reexaminării și depunerii unui raport suplimentar.

În ședința din 9 noiembrie 2021, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, transmiterea unui raport suplimentar de adoptare, cu amendamente admise.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mențiune:

La punctul 2 din raport, la „Articol unic”, să se completeze la final cu sintagma „cu următoarele modificări”.

De asemenea, la ultimul punct al raportului să se adauge dispoziția „Articolul unic se modifică și va avea următorul cuprins”.

Vă mulțumesc.

Timpii de dezbatere, vă rog.

3 minute.

Mulțumesc.

Vă rog, vot pentru timpii de dezbatere.

129 prezenți, voturi pentru – 125, 3 abțineri, un coleg nu votează.

Vă rog, din partea grupurilor parlamentare, dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul Șișcu George, din partea Grupului PNL, vă rog.

Bună dimineața! Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor deputați,

Prezenta inițiativă legislativă are drept scop prorogarea până la data de 1 ianuarie 2023 a termenului de aplicare prevăzut de art. III din Legea nr. 352/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2011 privind înființarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier.

Doamnelor și domnilor deputați,

Legea trebuia să intre în vigoare începând cu 1 ianuarie 2017, însă a fost prorogată prin ordonanțe de urgență succesive.

În acest caz, dacă ordonanța ar fi respinsă, s-ar genera un impact bugetar prin includerea și a acestei categorii de funcționari în rândul funcționarilor publici, mai ales în urma includerii lor pe grila de salarizare a ANAF.

În prezent, ISCTR este o instituție publică finanțată din surse proprii, iar preluarea finanțării acestei instituții de la bugetul de stat ar presupune o sarcină bugetară suplimentară.

Este important ca ISCTR să-și atingă în continuare obiectivele instituționale, iar activitatea de verificare și control în trafic să se desfășoare în interesul public general.

Buna desfășurare a acestor activități este vitală, reprezentând un segment economic important al economiei. De aceea, transportul rutier de marfă și persoane nu trebuie să fie afectat prin neasigurarea unor servicii de transport la standarde impuse de reglementările specifice stabilite la nivel european aplicabile în acest domeniu.

Doamnelor și domnilor deputați, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota pentru adoptarea prezentei inițiative.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc. Trecem la dezbaterea...

A, nu...!

Domnule Benedek Zacharie, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Această lege se tot prorogă din 2017 și suntem nevoiți, obligați chiar, să o mai prorogăm încă o dată. Dar ar trebui să fim un pic mai atenți la acest ISCTR și eu zic că trebuie obligatoriu reorganizat. La ora actuală, ISCTR primește bani de la ARR, de la RAR și 30% din amenzile date. Dacă ne uităm, din 2017 până acum, la BVC-ul ISCTR-ului ne dăm seama că este un haos total.

În concluzie, UDMR va vota prorogarea termenului, dar vom face toate demersurile ca în 2022 să reorganizăm această instituție.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Și, dacă nu mai sunt intervenții, trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii sunt obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat. La art. 1–3 dacă sunt obiecții? Nu.

Adoptate. Proiectul de lege rămâne la votul final. Avem o intervenție pe procedură. Vă rog, stimată colegă, dar scurt. Doamna Șerban Gianina.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Vă rețin atenția două secunde, cu un anunț.

La inițiativa Grupului parlamentar AUR, în colaborare cu Patriarhia Pantelimon și Fundația „Gavriil” din Pantelimon, Ilfov, în clădirea Senatului, corpul C1, este organizat un târg de Crăciun în care copiii cu dizabilități din această fundație au pregătit cu mânuțele lor decorațiuni. Și vă invit să treceți să-i sprijinim. Este o acțiune caritabilă și consider că dizabilitățile nu au culoare politică. Mai ales în prag de sărbători, să putem să-i sprijinim și să le apreciem efortul pe care l-au depus în această lună a sărbătorilor.

Vă mulțumesc mult.

Și eu vă mulțumesc.

Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi.

3. Reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 514 din 14 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 728 din 26 iulie 2021; Pl-x 125/2021/1.09.2021. Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Da, domnule Stelian Ion, vă rog.

Vă mulțumesc. Este un proiect foarte important.

Printre prioritățile Ministerului Justiției din ultima perioadă s-a înscris și această corectură a legislației, care să permită pe viitor efectuarea transferurilor magistraților.

O altă inițiativă a fost aceea de a debloca admiterea în magistratură. Știți foarte bine, în această perioadă are loc concursul de admitere în magistratură.

S-a ajuns, pe acest proiect, pe această propunere de lege, la un consens, s-a dat un vot în unanimitate și în Comisia juridică, și în Comisia pentru constituționalitate.

Proiectul are în vedere stabilirea unor criterii și a unei proceduri pentru efectuarea transferurilor magistraților.

De asemenea, s-a eliminat art. 33[1] din Legea nr. 303, referitor la statutul magistraților. Pentru că am observat cu toții că s-a abuzat de acel articol, s-a intrat în magistratură fără examen, urmărindu-se în principal obținerea pensiei de care beneficiază magistrații.

Așa încât, pentru moment, am socotit împreună că cea mai bună soluție este să eliminăm din legislație acel articol, urmând ca următoarele legi ale justiției să reglementeze în detaliu toate aceste aspecte.

Nu putem aștepta până la adoptarea noilor legi ale justiției, trebuie adoptat de urgență acest proiect. Pentru că sunt foarte mulți magistrați care așteaptă, au formulat cereri de transfer de mai bine de un an de zile și ele stau în așteptarea adoptării acestui proiect.

N-aș vrea să fac alte referiri la cealaltă parte declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională. Vom discuta cu privire și la acele aspecte cu altă ocazie. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Și invit reprezentanții comisiilor sesizate în fond, de la Comisia juridică sau Comisia pentru constituționalitate, pentru raport.

Vă rog, domnule Dămureanu.

## Mulțumesc.

Pl-x 125/2021.

Raport comun asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară

Comisia pentru constituționalitate și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate cu Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 514 din 2021.

Înalta Curte de Casație și Justiție a trimis o sesizare de neconstituționalitate referitoare la prevederile legii.

Curtea Constituțională a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. II din lege sunt neconstituționale. Curtea Constituțională a constatat că modificările propuse prin lege accentuează lipsa de unitate legislativă existentă, căpătând valențele unei desconsiderări a poziției instituționale și constituționale a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și creând un regim vădit preferențial de avansare în grade profesionale pentru procurorii care doresc să acceadă la direcțiile specializate – și ne referim aici la DNA și DIICOT. Se aduc astfel în discuție afectarea statutului constituțional al Ministerului Public, modul rapid și discriminatoriu de ascensiune profesională a procurorului în cel mai înalt grad profesional și exercitarea arbitrară de către legiuitor a marjei sale de apreciere în stabilirea vechimilor necesare avansării în funcție – numire/promovare.

Curtea a apreciat că accesul la o structură superioară de parchet trebuie să se realizeze în condiții similare, chiar dacă funcția vizată face parte din schema de personal a unei direcții specializate, se exercită pe perioada numirii, perioadă nedefinită în sine, și nu presupune dobândirea definitivă a gradului profesional aferent.

Curtea a constatat că din moment ce cele două direcții – DNA și DIICOT – sunt organizate la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, legiuitorul nu poate reglementa condiții derizorii, insignifiante, favorizante ori preferențiale de vechime pentru a accede în structura unui parchet aflat la un asemenea nivel. Este adevărat că legiuitorul trebuie să îmbine într-un mod coerent energia, puterea de lucru, disponibilitatea la efort și dorința de afirmare...

Stimate coleg, vă rog...

...și de salarizare superioară a procurorilor...

...să restrângeți puțin raportul.

...aflați la început de carieră cu experiența și maturitatea profesională, echilibrul și specializarea, precum și experiența de viață a celor care au o vechime considerabilă în funcție.

Astfel, fixarea unor condiții identice de numire în funcție la parchetele specializate cu cele de promovare în funcția de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ar fi evident nerezonabilă, întrucât un grad profesional deținut pe perioada numirii ca procuror în cadrul DNA sau DIICOT, care presupune doar competențe funcționale, nu poate fi dobândit, prin definiție, în aceleași condiții precum cel definitiv. Având dezlegarea constituțională să procedeze ca atare, legiuitorul este ținut însă să o facă, orientându-se după principiul _est modus in rebus_ . Acesta trebuie să fie preocupat ca exigențele astfel instituite să fie...

Stimate coleg, vă rog, restrângeți...

Este ultima frază...

...prezentarea raportului.

...dacă îmi permiteți.

E deja cât la dezbateri generale.

...îndeajuns de juste și rezonabile încât să nu antreneze, în considerarea unor nevoi administrative de funcționare și de atragere a personalului în cadrul celor două direcții, nesocotirea unor principii directoare ale catalogului de drepturi și libertăți fundamentale ori ale organizării autorităților publice, în speță, de rang constituțional.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au reexaminat legea în ședința din 16 noiembrie 2021.

Membrii Comisiei pentru constituționalitate au examinat legea, Decizia Curții Constituționale nr. 514/2021 și documentele anexate în ședința din 23 noiembrie 2021.

Membrii celor două comisii propun plenului Camerei Deputaților adoptarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, cu amendamentele admise redate în anexa la raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, actul normativ face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu pentru „scurta” sinteză. Trecem la dezbaterea legii. Dacă la titlul legii există observații? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 10 există observații? Nu.

Dacă de la 11 la 20? Nu. Mulțumesc. De la 21 la 30? Nu. Mulțumesc. De la 31 la 40?

Mulțumesc.

Proiectul rămâne la votul final.

Continuăm cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul comunicațiilor electronice și pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării rețelelor de comunicații electronice; PL-x 428/2021.

Potrivit prevederilor art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaților, proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Conform prevederilor, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Are cuvântul inițiatorul, Guvernul României.

Dacă nu, dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru industrii sau Comisiei pentru administrație, sau Comisiei juridice, sau Comisiei pentru tehnologia informației, pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog, doamna deputat Tănăsescu.

Și vă rog să și faceți propuneri pentru timpii de dezbatere.

## Mulțumesc.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul comunicațiilor electronice și pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării rețelelor de comunicații electronice

În temeiul dispozițiilor art. 95 și 117 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru administrație publică, Comisia pentru tehnologia informației, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia juridică au fost sesizate cu dezbaterea proiectului de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Consiliul Economic și Social a avizat favorabil. Consiliul Suprem de Apărare a Țării a avizat proiectul de lege.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat favorabil.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a avizat favorabil.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Cele patru comisii au dezbătut în ședință comună proiectul de lege și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei adoptarea unui raport favorabil, cu anexele care fac parte din prezentul raport.

Prin conținutul său normativ, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Timp de dezbatere – 3 minute?

În regulă. Vot pentru 3 minute – timp de dezbatere. Vot, vă rog.

158 prezenți, 154 de voturi pentru, 3 contra, o abținere. Au fost aprobați timpii de dezbatere.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Da, domnul Alexe Florin.

Nu mai dorește. Domnul Simion George, vă rog.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

## Bună dimineața!

Grupul AUR o să voteze împotriva acestui proiect de lege. N-am citit niciodată până acum, de la această tribună a Parlamentului, discursuri sau altceva, dar societatea civilă ne-a trimis o listă cu foarte multe probleme care țin de această lege și, întrucât nu ne-a fost aprobat dreptul ca să chemăm oameni din societatea civilă, lucru foarte nefast, aș vrea să trec în revistă, pe scurt, câteva chestiuni pe care le reclamă societatea civilă și motivul pentru care o să votăm împotriva acestei legi:

– Se încalcă drepturile constituționale, precum dreptul la proprietate, la viață, la integritate fizică și psihică, dreptul la un mediu sănătos, dreptul la cultură prin afectarea patrimoniului.

– Discriminarea vădită a celorlalte sectoare economice, deși serviciile de comunicații electronice nu sunt de utilitate publică.

– Proprietățile publice și private ale statului vor putea fi folosite cu titlu gratuit de către furnizorii de comunicații electronice.

4. Multe prevederi din proiectul de lege nu se regăsesc în Codul european al comunicațiilor electronice, ci sunt prevederi neconstituționale, emise de ANCOM și de Guvernul României.

5. La corectarea acestei propuneri legislative și la întocmirea raportului nu s-a ținut cont nici măcar de toate mențiunile Consiliului Legislativ, care arată că prevederile Codului european al comunicațiilor electronice nu trebuie transpuse încălcând legislația internă și Constituția.

6...

Vi le citesc pe scurt. Îmi pare foarte rău că n-a fost invitat nimeni din societatea civilă la dezbateri.

6. Se vor a fi modificate nu mai puțin de 48 de acte normative, doar în folosul rețelelor 5G și pentru industria telecom, în mod discreționar, din care 27 de legi, 11 ordonanțe de urgență, cinci hotărâri de Guvern și cinci ordonanțe de Guvern. O astfel de înșiruire de derogări abuzive este fără precedent în legislația românească și reprezintă o sfidare – consideră cei din societatea civilă –, o sfidare inadmisibilă a voinței suverane a poporului român.

7. Defavorizarea cetățenilor. Unele prevederi din proiectul de lege sunt complet împotriva interesului oamenilor care sunt proprietarii imobilelor pe care se instalează infrastructura, precum și proprietarii de drept ai resurselor exploatate.

Trec mai departe.

10. A fost încălcată procedura unei dezbateri publice corecte și democratice – așa cum v-am spus.

Principala solicitare a societății civile este să respingeți PL-x 428/2021 în integralitatea lui.

Eu am făcut aici doar să dau voce unor oameni care n-au avut voce, din păcate, în Parlamentul României, motiv pentru care AUR va vota împotriva acestui proiect. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc.

Există 450 de amendamente admise, un amendament respins.

O să vă propun să facem calupuri de câte 50.

Și pentru că de la 1 la 50 există un amendament respins și cred că doamna Berescu dorește să-l susțină, vă rog, faceți legătura cu doamna Berescu.

Vă rog.

## **Doamna Monica-Elena Berescu**

**:**

Bună dimineața tuturor!

Domnule președinte de ședință, Stimate colege și stimați colegi,

Discutăm astăzi de PL-x 428/2021 sau, așa cum îl știm cu toții, Codul comunicațiilor.

Proiectul acesta de lege este extrem de important pentru noi, ca țară. Pentru că, o dată, vine și transpune Directiva UE cu privire la Codul european al comunicațiilor, dar, în principal, pentru că de adoptarea acestui cod va depinde lansarea licitațiilor 5G, de la anul, din primul trimestru, pentru că...

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Stimată colegă, iertați-mă că vă întrerup, dar v-am dat cuvântul pentru susținerea unui amendament respins.

## **Doamna Monica-Elena Berescu**

**:**

Sigur, o să...

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă rog.

## **Doamna Monica-Elena Berescu**

**:**

## ...o să ajung la punctul amendamentului.

Proiectul acesta este unul foarte complex, de 200 de pagini, și amendamentul pe care l-am susținut este un amendament pentru art. 11. Pentru că, așa cum știm, singura instituție strategică pe care o avem pe piața din România de reglementare a telecomunicațiilor este ANCOM. Și, în aceste condiții, având în vedere importanța acestei instituții, am formulat un amendament în așa fel încât în rândul președintelui și al vicepreședinților să avem persoane care au o experiență profesională recunoscută și a căror selecție se face pe bază de merit și competențe, persoane capabile să conducă această instituție.

Astfel, amendamentul propus, dar respins și care se regăsește în anexa nr. 2 prevede ca președintele și vicepreședinții să aibă o experiență profesională de cel puțin 9 ani în domeniul comunicațiilor, juridic sau economic, și nu 5 ani, așa cum e prevăzut acum.

De ce e important acest amendament?

Este esențial ca în acest punct în care ANCOM are un rol definitoriu pe piața telecomunicațiilor să avem oameni în conducerea acestei instituții, oameni competenți și cu experiență în profesie, dar mai ales aleși prin proceduri transparente, și nu prin sinecuri.

Așa că, domnule președinte de ședință, am rugămintea să supuneți votului amendamentul respins.

Și, pentru colegi, am rugămintea să votați acest amendament, pentru că este cazul ca această instituție să fie condusă de oameni competenți și care chiar știu despre ce este vorba pe piața telecomunicațiilor.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Vot pentru amendamentul respins, de la art. 11.

Vot, vă rog.

165 prezenți, pentru – 76, contra – 58, 29 de abțineri, doi colegi nu votează.

Amendamentul rămâne respins.

Dacă de la 51 la 100 există obiecții sau comentarii?

Nu. Mulțumesc. 101–150? Nu. Mulțumesc. 151–200? Mulțumesc. 201–250? Nu. Mulțumesc. 251–300? Nu. Mulțumesc. 301–350? Nu. Mulțumesc. 351–400? Nu. Mulțumesc. 401–450?

Mulțumesc.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Continuăm cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia; PL-x 430/2021.

Potrivit prevederilor art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaților, proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege și dau cuvântul inițiatorului, reprezentantul Guvernului României. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege prevede transpunerea Directivei 1.808 din 2018 și a fost elaborat de către Guvernul României cu o largă consultare a tuturor celor implicați, a tuturor beneficiarilor și a celor care au responsabilități în aplicarea transpunerii acestei directive, iar pe parcursul procesului legislativ din Parlamentul României, din Camera Deputaților, cele două comisii raportoare, păstrând inclusiv principiul consultării, au adoptat o serie de amendamente menite a îmbunătăți această formă, care urmează să ajungă la Senatul României.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Rog comisia sesizată să citească raportul. Domnul Ivan.

Și să faceți și propuneri pentru timpii de dezbatere. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, cu observații și propuneri.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil proiectul de act normativ.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat negativ inițiativa legislativă. Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați a avizat negativ proiectul de lege.

Comisia pentru învățământ a avizat favorabil inițiativa legislativă.

Comisia pentru sănătate și familie a avizat favorabil proiectul de lege.

Și Comisia pentru industrii și servicii a avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 504/2002 în scopul transpunerii în legislația națională a Directivei (UE) 2018/1.808 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 noiembrie 2018 de modificare a Directivei 2010/13/UE privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale, având în vedere evoluția realităților pieței.

De asemenea, proiectul vizează modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 în scopul colectării unei contribuții lunare de 3% din prețul operelor audiovizuale descărcate contra cost prin intermediul serviciilor de transmisii de date, inclusiv prin internet sau telefonie, precum și al completării listei contribuțiilor la Fondul cinematografic cu o contribuție de 4% din veniturile obținute din tranzacții unice sau sub formă de abonament de către furnizorii de servicii media audiovizuale la cerere, pentru vizionarea de opere audiovizuale prin intermediul serviciilor de transmisie de date prin internet sau telefonie. În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, cu amendamente admise, redactate în anexa nr. 1, și amendamente respinse, redactate în anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport.

Prin conținutul său normativ, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc, domnule președinte. Propun 3 minute pentru dezbateri.

Vot, vă rog, 3 minute – timp de dezbatere.

167 prezenți, pentru – 164, o abținere, doi colegi nu votează.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Domnule Axinia, la dezbateri generale sau susținerea amendamentului respins? Ca să știu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aparent, proiectul de lege este bun, dar are foarte multe sincope.

Amendamentele noastre au fost respinse, unul câte unul. Drept urmare, Grupul parlamentar AUR va vota împotriva acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupului USR, domnul Bulai.

## **Domnul Iulian Bulai:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Doar ca să fie foarte clară această intervenție și dezbatere.

Amendamentele primite de la niște actori publici de către colegul de la AUR au fost dezbătute și votate în unanimitate de către toată comisia, doar că ei nu au înțeles pe procedură că erau aceleași amendamente și le-au depus din nou.

Deci să fiți pe pace și pe liniște, că acele amendamente au fost incluse.

Și vă mulțumesc că vă pasă.

E bine să învățăm.

Stimați domni,

Stimate doamne,

Vorbim despre transpunerea unei directive foarte importante, cea care reglementează funcționarea spațiului online, a internetului, pe aceleași principii pe care le folosește și audiovizualul în momentul de față.

Este foarte trist să spun acest lucru, dar trebuie să spun, pentru că poporul trebuie să știe – această directivă a fost blocată doi ani la Ministerul Culturii, a fost într-o veșnică dezbatere și nu a fost trimis un proiect de lege care să transpună această directivă în Parlament.

Consecințele acestui blocaj au fost că în spațiul online din România, în doi ani de pandemie, au fost vehiculate informații care nu au fost autoreglementate de către motoarele respective – cum că nu există pandemie, cum că există un virus care este o creație a ocultei mondiale, cum că vaccinul

omoară oameni, cum că totul este o înscenare a nu știu cărui grup ocult din nu știu care țară, cu nu știu ce nume străin.

Dacă această directivă ar fi fost transpusă până acum, așa cum se reglementează televiziunile și radiourile publice, prin legea care funcționează în momentul de față, cu elemente care obligă aceste posturi să se autoreglementeze, am fi avut mai puțină manipulare în spațiul public.

Acum, de la minister această lege a plecat cu o sincopă foarte importantă, dar pe care am corectat-o la Comisia pentru cultură. Și anume capacitatea unei instituții de coreglementare. Adică, dacă un cetățean al României sesizează o încălcare a ce înseamnă chestiunea de autoreglementare... Și să fim serioși, hai să ne gândim, ce înseamnă autoreglementare? Să nu promovezi violență, să nu promovezi chestiuni în care copiii sunt abuzați, să nu promovezi limbaj licențios, fake news, terorism, discriminare. Aceasta înseamnă autoreglementare, nu înseamnă cenzură.

Ei, dacă un cetățean ar fi contestat sau ar fi făcut sesizare pe aceste posibile abuzuri din online pe anumite platforme – deci nu vorbim de indivizi, ci vorbim de platforme –, atunci o instituție importantă a statului român, care trebuie să funcționeze mult mai bine, adică CNA, nu ar fi putut să aibă niciun fel de intervenție. De asta, noi, la comisie...

Domnule Bulai, ați mâncat tot timpul...

Vă mulțumesc.

...de dezbatere.

Domnule președinte,

În calitate de președinte de comisie și de persoană care vrea să expună ce înseamnă cu adevărat această directivă, vă rog să aveți puțină clemență și să mai îmi acordați câteva...

Mai era încă un coleg înscris și...

Vă mulțumesc.

...nu va mai putea să vorbească...

Eu o să vă mulțumesc...

...pentru că ați monopolizat dumneavoastră...

...și o să spun de bine.

...toată discuția.

O să spun...

44 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 186/20.XII.2021

Haideți să nu vorbim în paralel, vă rog din suflet!

O să spun de bine.

Vă rog, finalizați.

Vă mulțumesc mult.

Sunt foarte multe amendamente depuse. Au fost foarte multe consultări cu foarte mulți actori publici. Și vestea bună este că cele mai multe amendamente au fost adoptate prin consens sau cu largă majoritate în comisie.

Ce este trist în această transpunere este că s-a strecurat un detaliu de care sunt sigur că... colegii, de exemplu, de la PNL, nu sunt tare mândri, și anume schimbarea legii care reglementează CNA, pentru ca fosta doamnă președinte Gubernat, de la PSD, să poată să fie din nou președinte, în locul doamnei Pocora.

Nu se întâmpla asta până acum, pentru că exista o incompatibilitate...

Domnule Bulai, vă rog frumos să finalizați.

...a renumirii unui președinte demis.

Acestea fiind spuse, aici suntem acum.

Noi ne-am opus la ultimul amendament în comisie, dar această transpunere a directivei trebuie să treacă, pentru că este folositoare.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc.

Domnule Kocsis, din păcate, timpul de dezbatere s-a epuizat.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă de la...

Domnule Muncaciu, pe procedură? Că la dezbateri timpul s-a epuizat.

Pe procedură sau...?

La dezbateri timpul s-a epuizat.

Vă rog să spuneți dacă...

Dezbateri înseamnă acuzațiile pe care domnul Bulai le face în spațiul public.

Domnul Bulai afirmă aici că trebuie să existe un minister al adevărului. Cineva trebuie să hotărască ce trebuie să fie în spațiul public și ce nu trebuie să fie în spațiul public. Acest lucru nu l-au făcut decât naziștii.

În ceea ce privește însă ce se întâmplă la noi în țară, eu vreau să vă spun următorul lucru: în acest moment, cei care au o alternativă sau care doresc alternativa medicală la vaccinare sunt excluși. Pentru că CNA a amendat în ultima fază un post de televiziune care a permis celor care doresc o alternativă la vaccinare..., adică medicina tradițională să fie admisă.

Domnule Muncaciu, vă rog frumos să finalizați. Discutăm de proiectul de ordonanță privind cinematografia.

Nu, am vrut să-i răspund domnului Bulai, pentru că...

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă mulțumesc. Puteți să-i răspundeți în particular. Mulțumesc.

Și, ca să fiu corect, domnule Kocsis, aveți și dumneavoastră 30 de secunde.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Voiam doar să fie clar pentru toată lumea că aparent este transpunerea unei directive europene, dar această transpunere nu este conformă. Ați ascuns într-o inițiativă de transpunere a unei directive europene un amendament în beneficiul unei singure persoane, cu nume și prenume, Monica Gubernat, fostul președinte al Consiliului Național al Audiovizualului, care în acest moment, conform legii actuale, nu mai poate ocupa funcția de președinte, pentru că a fost respins raportul și și-a pierdut mandatul de președinte, și ați introdus un amendament prin care Monica Gubernat, cu nume și prenume, să poată să ocupe din nou această funcție, de președinte al Consiliului Național al Audiovizualului.

Și în câteva săptămâni o să se demonstreze că despre asta a fost vorba.

Domnule Bulai, vă rog, un scurt drept la replică, fără să generați un alt drept la replică. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Este noaptea minții să fii doctor și să recomanzi ivermectină, medicament pentru pisici...

Domnule Bulai...

...ca să te vindeci de COVID.

Mulțumesc...

Acestea fiind spuse...

...domnule Bulai.

## **Domnul Iulian Bulai:**

Vă rog să-mi permiteți!

În România au murit oameni pentru că Șoșoacă și colegii de la AUR au subminat campania de...

de vaccinare și...

V-am rugat, domnule Bulai, să nu generați...

...și de oprire a pandemiei. Ar trebui să facă _mea culpa_ !

Continuăm cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 184/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 121/2014 privind eficiența energetică; PL-x 17/2021; procedură de urgență.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Rog reprezentantul Guvernului României să se și prezinte și să prezinte proiectul.

Mulțumesc. Pe scurt.

...alte drepturi la replică.

## **Domnul Derzsi Ákos** – _secretar de stat_

Ar trebui să-și ceară scuze și iertare în fața...

Vă mulțumesc.

...poporului român! Și...

Vă rog, opriți-i microfonul domnului Bulai!

## _în Ministerul Energiei_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Ákos Derzsi, Ministerul Energiei.

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege sus-amintit are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 121/2014, în vederea asigurării unui cadru legislativ coerent în domeniul eficienței energetice și îndeplinirii de către România a obligațiilor ce decurg din calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene.

Ca urmare, vă rugăm să fiți de acord cu adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise în comisia sesizată în fond.

...dintre ei ar trebui să ridice mâna sus cei care...

Vă rog, opriți microfonul!

## **Domnul Iulian Bulai:**

...au afinități legionare...

înainte de a vorbi despre alți...

Mulțumesc, domnule Bulai.

## **Domnul Iulian Bulai:**

...naziști sau neonaziști sau fasciști din Cameră! Vă mulțumesc.

Dacă de la 1 la 56 aveți obiecții sau comentarii? Nu.

Mulțumesc.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Domnule Simonis, am impresia că vreți să cereți puțin prelungirea programului de lucru, până la finalizare.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cu acceptul dumneavoastră și al colegilor, v-aș propune să prelungim programul de lucru până vom dezbate punctele de pe pozițiile nr. 7, 8, 9, 10, 11 și poziția nr. 19.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă mulțumesc. Rog comisia sesizată să prezinte raportul. Comisia pentru industrii. Vă rog, domnule Bende.

Și să propuneți și timpii de dezbatere, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 184/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 121/2014 privind eficiența energetică

În conformitate cu prevederile art. 95 și ale art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 184/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 121/2014 privind eficiența energetică.

Consiliul Economic și Social avizează favorabil proiectul de lege.

Consiliul Legislativ avizează negativ proiectul de lege, cu observații și propuneri.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, adoptă proiectul de lege în mod tacit.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități, membrii Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, membrii Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic au hotărât, cu majoritate de voturi, avizarea favorabilă a proiectului de lege.

Membrii Comisiei pentru industrii și servicii au examinat proiectul de lege în ședința din 16 noiembrie 2021 și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Vă propun 3 minute pentru dezbateri. Vă mulțumesc.

46 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 186/20.XII.2021

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc.

Vot pentru propunerea comisiei, timp de dezbateri – 3 minute.

175 prezenți, 174 – pentru, unu – contra. Timpii de dezbatere au fost aprobați.

Vă reamintesc că este procedură de urgență, un singur vorbitor din partea grupurilor parlamentare.

Doamna Prună sau doamna Özmen, hotărâți-vă!

Nu vă certați, vă rog!

Până se hotărăsc colegele de la USR, domnule Florin Alexe, vă rog să interveniți.

Domnule președinte, Dragi colegi,

Proiectul de lege supus astăzi spre dezbatere și adoptare are drept principal obiectiv modificarea și completarea Legii nr. 121/2014 în vederea asigurării unui cadru legislativ coerent în domeniul eficienței energetice și îndeplinirii de către România a obligațiilor ce decurg din calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene.

În acest sens, textul legislativ prevede înființarea Direcției Eficiență Energetică, structură aflată în subordinea Ministerului Energiei.

Printre principalele sale atribuții, Direcția Eficiență Energetică va participa la elaborarea legislației primare și secundare în domeniul eficienței energetice și va monitoriza implementarea Planului național de acțiune în domeniul eficienței energetice. Totodată, această structură va asigura comunicarea instituțională cu Comisia Europeană.

Partidul Național Liberal va vota pentru adoptarea proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc.

Dacă la titlul legii există obiecții sau comentarii? Nu. Mulțumesc.

Dacă de la art. 1 la art. 29 există obiecții sau comentarii? Nu. Mulțumesc.

Doamna Prună.

N-am avut un câștigător.

Vă rog, foarte pe scurt.

Proiectul de lege rămâne la votul final după ce doamna Prună se va pronunța.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Avem, la poziția 14, un amendament care a fost adoptat, și anume amânarea obligativității montării de repartitoare pentru românii care încă sunt în sisteme centralizate de încălzire.

Este un amendament pe care l-am depus și care a fost susținut în unanimitate de întreaga Comisie pentru industrii și servicii.

În acest context al creșterii prețurilor și la energie, și la gaze, e extrem de important să nu punem costuri suplimentare pe umerii românilor și iată că montarea acestor repartitoare ar genera costuri în plus și mai ales nemontarea lor ar fi generat amenzi între 500 și 1.000 de lei și de aceea acest amendament tocmai că vine și amână cu un an montarea acestor repartitoare.

Încă o dată, e vorba de aceste sisteme centralizate în care nu s-au mai făcut investiții de zeci de ani, care au pierderi enorme și pentru care tot românii plătesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc. Avem un câștigător de la AUR, doamna Özmen. Vă rog.

## **Doamna Oana-Marciana Özmen**

**:**

De la USR, domnule președinte, nici chiar așa!

De la USR, iertați-mă!

Domnule președinte, Stimați colegi,

Proiectul de lege vizează aprobarea Ordonanței de urgență nr. 184/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 121/2014 privind eficiența energetică.

Fiind o temă pe care mi-am asumat-o în acest mandat parlamentar, având în vedere că am făcut cel puțin două dezbateri pe această temă, salut inițiativa Guvernului, mai ales cu privire la măsurile pe care urmează să le implementăm, și anume faptul că se au în vedere în primul rând aprobarea și elaborarea cadrului legal privind contractele de tip ESCO; și, în același timp, să nu uităm că avem un lucru important de clarificat, și anume importanța managerului energetic și a auditorului energetic, care vor deveni extrem de necesari în anii următori.

Ca urmare, raportul Comisiei pentru industrii este un raport favorabil, iar USR susține acest proiect și va vota pentru. Mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă Prună.

Vă mulțumesc frumos pentru că ați adoptat acest amendament și că veți adopta acest proiect de lege.

Mulțumesc.

USR va vota pentru.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Continuăm cu Proiectul de lege pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local; PL-x 646/2020; procedură de urgență.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul Comisiei pentru administrație sau Comisiei juridice, pentru prezentarea raportului.

Comisia pentru administrație sau Comisia juridică, PL-x 646/2020, prezentarea raportului.

În conformitate cu prevederile art. 95 și 117 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică au fost sesizate cu dezbaterea în fond, în procedură de urgență, a PL-x 646/2020.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

- S-au avut în vedere:

- avizul favorabil al Consiliului Legislativ;

- avizul partajat al Consiliului Economic și Social.

Guvernul nu susține acest proiect de lege.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități și membrii Comisiei pentru administrație publică au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport comun de adoptare a Proiectului de lege pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, cu amendamente admise, prezentate în anexa la prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Timpi de dezbateri?

Două minute.

Două minute – timpi de dezbateri. Vot, vă rog.

185 prezenți, 180 – pentru, doi – contra, o abținere, doi colegi nu votează.

Timpii de dezbateri au fost adoptați.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii există obiecții sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 7 există obiecții sau comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

10. Continuăm cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 229 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil; Pl-x 252/2021.

Dacă din partea inițiatorilor?

Doamna Oana Murariu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Dacă am putea să protejăm persoanele vulnerabile, să balansăm echitabil atribuțiile diverselor organisme care au competențe în acest domeniu și în același timp și să degrevăm instanțele de judecată, care este iarăși o problemă majoră în România, de ce nu am face-o?

Proceduri vizând persoanele puse sub interdicție au fost subiectul a două decizii ale Curții Constituționale și mi-ar plăcea să spun că sunt recente, dar, din păcate, nu este așa.

Această propunere legislativă vine să rearanjeze procedura de verificare a modului de gestionare a tutelei interzisului judecătoresc pentru un acces facil, un rezultat rapid și cât mai eficient posibil.

Procedura însăși de punere sub interdicție judecătorească încă se află la Ministerul Justiției, deși cred că nu este lună în care instanțele și persoanele fizice să nu ne contacteze să rezolvăm cu celeritate această problemă.

Astăzi putem face un pas înainte în ceea ce privește acest proiect de lege și să sperăm că și reprezentații Ministerului Justiției ne aud și trimit doleanțele noastre la minister, astfel încât și proiectul privind punerea sub interdicție să fie în curând înregistrat în Parlament. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Rog reprezentanții Comisiei juridice. Tot doamna Murariu, vă rog, raportul.

Mulțumesc.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 229 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea art. 229 în sensul instituirii normei ca instanța de judecată să comunice întreg dosarul autorității tutelare sau direcției generale de asistență socială și protecția copilului, în funcție de tipul de cerere, în vederea efectuării tuturor cercetărilor, cu consecința prezentării unui raport complet, pe baza căruia instanța de judecată să poată decide.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil, cu observații.

Consiliul Superior al Magistraturii a transmis, de asemenea, un punct de vedere.

Guvernul României nu a transmis un punct de vedere. În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a propunerii legislative, care se încadrează în categoria legilor organice.

Avem și o notă rectificativă. O s-o lecturez tot eu.

În anexa la raportul care conține amendamentele admise, la nr. crt. 4, punctul 2 din lege, textul propus de comisie conține modificarea unui singur alineat, alin. (3[1] ), drept care este necesară menționarea faptului că alin. (3[2] ) și (3[3] ) rămân nemodificate.

În anexa la raportul care conține amendamentele admise, la nr. crt. 5, punctul 3 din lege, textul propus de comisie conține modificarea unui singur alineat, (3[4] ), drept care este necesară menționarea faptului că alin. (3[5] ) și (3[6] ) rămân nemodificate.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dacă la titlul legii există obiecții sau comentarii? Nu.

Dacă la art. 1–5, cu cele spuse pentru stenogramă de doamna Murariu, există obiecții sau comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Numai o secundă, vă rog, că am o corespondență cu domnul...

Nu văd nimic!

Mergem mai departe. 11. Proiectul de lege privind modificarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 463/2021; procedură de urgență.

Dacă din partea Guvernului, inițiatorul, dorește să ia cuvântul?

Vă rog să vă prezentați și pe scurt.

## **Domnul Constantin Ilie Aprodu** _– vicepreședintele_

_Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt Constantin Ilie Aprodu, vicepreședintele Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor. Doamnelor și domnilor deputați,

Prezentul proiect de lege, adoptat tacit de către Senat, reprezintă transpunerea în dreptul intern a prevederilor art. 3 din Directiva europeană nr. 2.177 din 2019.

În esență, modificările propuse vizează înlocuirea sintagmei „AES”, respectiv Autoritatea Europeană de Supraveghere, cu sintagma „ABE”, Autoritatea Bancară Europeană, în cuprinsul Directivei 2015/849.

Pe acest proiect de lege România se află în procedură de infringement, fiind declanșată cauza 0341/2021.

În aceste condiții și având în vedere că România a intrat în cea de-a cincea rundă de evaluare MONEYVAL, în cadrul căreia va fi evaluat întregul sistem național de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului, proces care va dura până în noiembrie 2022, vă rog a adopta prezentul proiect de lege.

Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Rog comisiile sesizate în fond – citirea raportului. Doamna Tănăsescu. Vă rog.

Și timpii de dezbatere să-i supuneți atenției noastre.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind modificarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cele două comisii au fost sesizate cu dezbaterea în fond, în procedură de urgență, a prezentului proiect de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat tacit proiectul de lege.

La dezbaterea proiectului de lege au fost avute în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei pentru drepturile omului, Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

În conformitate cu prevederile art. 62 și art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii celor două comisii au dezbătut proiectul de lege în ședințe comune.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate _,_ membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele

admise prezentate în anexa nr. 1, ce face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Timp de dezbatere – 3 minute. Mulțumesc.

Mulțumesc. Vot, vă rog, pentru timpul de dezbatere. 180 prezenți, 178 – pentru, contra – unu, o abținere. Timpii de dezbatere au fost aprobați. La dezbateri generale, domnul Năsui.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

România are o problemă cu birocrația. O birocrație prea mare și prea împovărătoare, mai ales pe micii comercianți, pe IMM-uri, pe întreprinderile mici.

Companiile mari pot să facă față birocrației, companiile mici, în general, au costuri fixe, pe care de multe ori nu le pot suporta și de aceea se desființează.

În ultimul raport al ușurinței de a derula afaceri făcut de către Banca Mondială, România era pe locul 55, după Maroc și Cipru. Aceasta e la clasamentul general. Și la clasamentul pentru ușurința cu care se pot face afaceri – 91, sub Burkina Faso, Grenada și Egipt. Asta ca să vă dați seama puțin cum stăm în lume.

Lucrul acesta s-a întâmplat de multe ori, din două motive. În primul rând pentru că cei care au făcut legea n-au lucrat nicio zi în privat, nu au obișnuința să facă lucrul acesta, nu înțeleg consecințele birocrației pe care ei, din pix, o fac foarte ușor în Parlament.

Și doi, pentru că de multe ori nu sunt trași la răspundere, nu ei suferă consecințele acțiunilor greșite.

Dacă aveți o întreprindere și faceți o greșeală pierdeți dumneavoastră, dar dacă noi acum dăm o lege proastă nu pierdem noi, ci pierd cei care au întreprinderile, pierd cei care trebuie să aplice acea lege sau care vor suferi consecințele negative, chiar dacă noi o reparăm apoi.

Și aici mă bucur că totuși acum suntem într-un caz în care o reparăm apoi.

Acum am avut o legislație, o transpunere de directivă draconică, a acestei directive europene, în care noi am obligat fiecare firmă din România să declare, printr-o declarație de beneficiar, de altceva, ceea ce statul știa deja, avea deja în baza de date, după care în fiecare an, din nou, chiar dacă nu se schimbă nimic, să se mai ducă o dată fiecare întreprindere la stat, să declare încă o dată că nu s-a schimbat nimic. Și, în cazul în care nu făcea această prostie, 5.000 de lei amendă. 5.000 de lei amendă, asta era amenda minimă! Amenda maximă era de 10.000 de lei.

Am reușit, prin Legea nr. 108/2020, anul trecut, să abrogăm această declarație inutilă.

Povestea este că ea totuși a revenit, a revenit din cauza fostului președinte al Camerei Deputaților, domnul Orban, care a reintrodus-o cumva pe șest – într-o serie de 277 de amendamente, era al 256-lea, care reintroducea această declarație...

Domnule Năsui, măcar 30 de secunde lăsați și altui coleg! Mulțumesc.

Bun.

Voi fi mult mai rapid.

Liberalismul înseamnă exact asta. Să ajutăm întreprinderile prin a reduce și povara fiscală, și povara administrativă.

Povara fiscală n-am putut s-o diminuăm, dar măcar povara administrativă să o diminuăm.

Vreau să le mulțumesc colegilor din PNL și din PSD, de data aceasta, deci doamnei Gabriela Horga, doamnei Diana Morar, din PNL, și domnului Horia Țuțuianu, din PSD, pentru că și ei au realizat și sunt de acord cu această luptă împotriva acestei birocrații inutile, care, cu această lege, acum va dispărea din nou.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc pentru mulțumiri. Doamna Sandu Viorica. Vă rog. Grupul PSD.

Mulțumesc.

Voiam să spun că Partidul Social Democrat susține reducerea birocrației. A făcut-o colegul meu înaintea mea.

Atunci renunț și voi spune că, într-adevăr, Partidul Social Democrat a avut cele mai liberale măsuri în mediul de afaceri.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Dacă la titlul legii există obiecții sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 25 există comentarii sau obiecții? Nu.

Proiectul rămâne la votul final.

17. Ultimul proiect de astăzi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2021 privind aprobarea continuării Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din 150 de unități de învățământ preuniversitar de stat; PL-x 416/2021; procedură de urgență.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul?

Nu.

Comisia pentru învățământ.

Raport, doamna președinte Natalia Intotero. Vă rog.

Și să ne propuneți și timpii de dezbatere.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea continuării Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din 150 de unități de învățământ preuniversitar de stat.

Programul urmărește să asigure premisele accesului egal și nediscriminatoriu la educație al tuturor copiilor, indiferent de mediul rezidențial de apartenență sau de situația socioeconomică.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 27 septembrie 2021.

În conformitate cu prevederile art. 62 și art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, comisiile au dezbătut proiectul de lege în ședințe separate.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise și respinse prezentate în anexa nr. 1 și anexa nr. 2 la prezentul raport comun.

Timp de dezbatere – două minute. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Timpii de dezbateri, vă rog.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero**

**:**

Două minute! Am zis.

Două minute – propunere. Vot, vă rog.

167 prezenți, pentru – 163, două voturi contra, două abțineri.

Timpii de dezbatere au fost aprobați.

La dezbateri generale, domnul Gál Károly.

Urmează domnul Coleșa și domnul Teniță, dacă ne încadrăm în acele puține minute acordate de comisie.

Stimate domnule președinte, Stimați colegi,

Programul-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din 150 de unități de învățământ preuniversitar de stat este o măsură importantă în domeniul educației.

Extinderea numărului unităților de învățământ cu încă 100 de noi unități, față de cele 50 inițiale, are la bază efectele pozitive generate asupra beneficiarilor direcți și indirecți.

În primul rând, studiile de impact au arătat că această măsură a avut ca efect scăderea ratei abandonului școlar, diminuarea absenteismului, precum și formarea deprinderii la copii pentru o alimentație sănătoasă.

Proiectul a mai contribuit la creșterea siguranței elevilor, prin rămânerea copiilor în incinta școlii, mai ales în mediul rural, unde masa caldă și extinderea programului școlar, prin Programul „Școala după școală”, au asigurat atât alimentația sănătoasă a copiilor, cât și sprijin specializat de supraveghere și îndrumare.

Totodată, prin acest program putem sprijini producătorii și procesatorii locali, încurajând consumul de produse locale, făcând astfel mai ușoară legătura dintre cumpărător și producător.

Având în vedere avantajele programelor „Masa caldă în școli” și „Școala după școală”, precum scăderea ratei abandonului școlar, diminuarea absenteismului, formarea deprinderii la copii a unei alimentații sănătoase, asigurarea sprijinului specializat în educație, consider că cele două programe trebuie legate și extinse în fiecare unitate de învățământ preuniversitar la nivel național.

Grupul parlamentar al UDMR va vota această inițiativă legislativă.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Vă reamintesc: procedură de urgență, un singur vorbitor din partea grupurilor parlamentare.

Domnul Coleșa, din partea AUR.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Bineînțeles că și Grupul AUR va vota pentru acest proiect de lege, însă aș vrea să punctez câteva dintre potențialele stări, probleme pe care le poate avea.

Deși nu se suprapune cu Programul „Cornul și laptele”, el poate moșteni sau poate repeta greșelile pe care acest program le are și enumăr doar câteva dintre ele. Cât din această hrană este una de tip ecologic și cât este una alcătuită din produse cu ingrediente rafinate, cu grăsimi hidrogenate, arome chimice, potențiatori de arome și așa mai departe? Cât din această hrană este alcătuită din produse – legume, cereale, fructe – românești? Probabil că nimic.

Ce s-a întâmplat în Programul „Cornul și laptele” știm. Au fost cumpărate tiruri întregi de mere poloneze puternic chimizate, la 30 de bani bucata, iar copiii le-au primit la un preț de 6 lei per kilogram.

Mai mult, cât din această hrană este furnizată de către gospodăriile locale, adică de către PGL-uri? Probabil că nimic.

Trebuie să lăsăm, să încurajăm țăranul român să poată ieși din perimetrul gospodăriei și să aducă mâncarea acasă sau la școală. Altfel, ne vom hrăni copiii cu mâncare puternic chimizată, hrană străină, iar țăranii noștri vor dispărea.

Vă rog să finalizați, stimate coleg!

Mulțumesc. Mai am 15 secunde, deci mă încadrez.

Aveți 15 secunde peste 3 minute!

Vom vota acest proiect de lege, însă vom lupta pentru rezolvarea potențialelor probleme pe care le poate avea. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Nu înțeleg, domnule președinte, de ce mă întrerupeți! Aveam două minute, m-am încadrat în ele.

Nu, nu v-ați încadrat! Doamna Oana Cambera.

Mulțumesc.

## Stimați colegi,

Problema care se pune astăzi nu este dacă votăm sau nu acest proiect de lege, ci forma sub care îl votăm. Și mulți dintre dumneavoastră nu sunteți la primul mandat.

Și vă întreb: de câte ori ați votat un proiect de lege de aprobare a unei ordonanțe pentru Programul-pilot „O masă caldă”?

Și, dacă nu vă amintiți, o să vă spun eu. Este al șaselea vot pe care îl dăm pentru un astfel de program-pilot.

Vă rog să deschideți preambulul expunerii de motive și veți găsi aceleași justificări preluate an de an, astfel că, dacă căutăm cu adevărat răspuns la întrebarea „De ce votăm acest program-pilot?”, vă rog să reveniți la esența lui.

Un număr mare de elevi se află în situație de eșec școlar sau abandonează timpuriu școala, iar frecventarea cursurilor este direct influențată de condițiile socioeconomice defavorabile.

Din păcate, în România, acest proiect a fost mai mult un experiment și suntem datori să depunem tot efortul pentru a-l transforma într-o politică publică națională.

Sunt multe alte țări care implementează acest program. În România însă avem foarte multe deficiențe, și nu doar în implementare, ci și în redactarea legislativă a acestui program și în stabilirea criteriilor.

Și rog parlamentarii din sală, din județele Olt, Teleorman, Mehedinți, să se uite în județele lor, care sunt cele mai sărace, și să vadă că doar 1.000 de școlari beneficiază de acest program.

Nu știm care sunt criteriile de alocare. Despre asta discutăm astăzi – cum putem să facem acest program mai bun. Și în acest sens au fost depuse amendamente care au trecut de Senat, însă, din păcate, la Camera Deputaților un singur amendament a fost votat, cel cu privire la prelungirea programului pe anul 2022.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Manea Cătălin.

Mulțumesc mult, domnule președinte. Am citit cu atenție acest PL-x.

Sunt peste 38.000 de beneficiari, de elevi, de copii din învățământul preșcolar și din învățământul primar și gimnazial. Am văzut și anexa, respectiv împărțirea acestor copii pe regiuni și în județe.

Din punctul meu de vedere, consider că experimentăm prea mult, „pilotăm” prea mult și, într-adevăr, așa cum a menționat mai devreme colega, cred că ar trebui ca Guvernul să-și asume un astfel de program în beneficiul tuturor copiilor care sunt defavorizați și care nu doar din motive legate de lipsa hranei abandonează școala sau, și mai grav, foarte mulți dintre ei... este vorba de zeci de mii de copii care nu sunt cuprinși în sistemul educațional românesc și care au vârsta legală de a fi înscriși fie la grădiniță, fie în sistemul de învățământ primar.

Grupul parlamentar al minorităților va susține acest proiect de lege, însă aș vrea să vă informez în legătură cu faptul că suma alocată _per capita_ , per beneficiar, în cadrul acestui proiect, nu este mai mare de 10 lei. Mi se pare o sumă mai mult decât simbolică, ca să nu spun insuficientă, în raport cu nevoile alimentare ale unui copil, iar, din cei 10 lei, doar 6 lei ar trebui să fie pentru hrană, pentru că 4 lei ar trebui să reprezinte alte cheltuieli, de tip transport, eventual, și profit pentru cei care distribuie și care vor câștiga distribuția alimentelor în școală.

Deci Grupul parlamentar al minorităților va susține acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Ultimul vorbitor din partea grupurilor parlamentare, doamna Predescu, de la PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Susținem acest proiect de lege-pilot, cu mențiunea că toți școlarii și adolescenții români au nevoie de o alimentație bună pentru a crește, a se dezvolta, a fi protejați de boli și pentru a avea energia de a studia, de a învăța și de a fi activi fizic.

Aceste programe au nevoie însă de coerență legislativă pentru a fi extinse la nivel național, deoarece sunt esențiale pentru asigurarea dreptului la educație și sănătate al tuturor copiilor și mai ales pentru reducerea abandonului școlar.

Totodată, susținem acest proiect legislativ cu gândul că normele de aplicare redactate de Ministerul Sănătății, împreună cu Ministerul Educației și ANSVSA, vor avea în vedere sprijinirea agriculturii, asigurând aprovizionarea cu alimente pentru mesele școlare de la micii fermieri, de la producătorii locali români.

Pentru că un element-cheie și deosebit de important al acestui proiect îl constituie componența nutrițională a mesei și standardele de calitate, consider că asociațiile fermierilor împreună cu asociațiile de părinți și de elevi trebuie să fie implicate în procesul de elaborare și de acceptare a meniurilor pentru cei mici.

Vă mulțumesc.

Din partea deputaților neafiliați, domnul Giugea Nicolae.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Referitor la alimentele pe care le consumăm cu toții zilnic, să știți că toți suntem defavorizați. Nu există un anumit segment al populației din România defavorizat.

România este cel mai mare producător de miere din Uniunea Europeană și, cu toate acestea, rafturile supermarketurilor sunt pline de miere importată din afara Uniunii Europene sau de la sud de Dunăre, care este în amestec cu melasă.

## Nu intervine nimeni în acest sens!

De asemenea, spunem că primim mere dintr-o țară nordică și primim... Dar să știți că ei le cumpără dintr-o țară care e vecină în partea de nord cu România, și nu numai în nord, dar de asemenea cumpără merele românești, exact cum zicea un antevorbitor, cu 30 de bani și după aceea ni le revând nouă cu 6 lei kilogramul. Dar îi mai aplică și un tratament, stoppage se numește, astfel încât mărul poți să-l ții și ca bibelou 6 luni pe televizor și nu are absolut nimic.

Să nu vă surprindă atunci când descoperiți roșii frumoase, sănătoase și când le tai vezi că semințele sunt încolțite în

interior. Ei, acolo a intervenit un tratament clar de a stopa evoluția și degradarea produsului alimentar respectiv.

Haideți să luăm măsuri în ceea ce privește protecția întregii populații referitor la alimentele pe care consumăm. Pasta de tomate e plină de amidon, smântâna e plină de amidon, salamul, cel în formă rotundă... Consumați salam cu formă regulată, secțiunea pătrată sau triunghiulară are cea mai multă carne. În celelalte găsiți tot ce vreți: șorici emulsionat, slănină și toate celelalte. Nu pot să-i dea altă formă decât forma rotundă. Asta pentru dumneavoastră. Și amidonul, care are capacitatea de a reține foarte, foarte multă apă.

Vă rog să finalizați, stimate coleg!

Cu asta ne hrănim noi și copiii noștri!

Să luăm în primul rând măsuri să ne protejăm întreaga populație, pentru a evita ca astfel de produse să ajungă în galantare.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Domnul Ciubuc, vă reamintesc că suntem în procedură de urgență. Un singur vorbitor de grup.

Vă rog să-mi invocați la microfon articolul și exact ce viciu procedural invocați dumneavoastră.

## **Domnul Ciprian Ciubuc**

**:**

Articolul 32.

La microfon, vă rog!

Stimați colegi, Pe procedură. Constituția României, art. 32, spune:

Alineatul (1): „Dreptul la învățătură este asigurat prin învățământul general obligatoriu, prin învățământul liceal și prin cel profesional, prin învățământul superior, precum și prin alte...”

Domnule Ciubuc, care este procedura?

„...forme de instrucție și de perfecționare.” Stimați colegi,

Haideți întâi să respectăm art. 32 și să rugăm reprezentanții Guvernului, inclusiv pe ministrul educației și învățământului, domnul Cîmpeanu, să asigure dreptul la învățătură și la învățământ în România, să nu discrimineze copiii prin vaccinați, nevaccinați...

Mulțumesc, domnule Ciubuc.

...și după aceea să asigurăm mâncarea în școli!

Vă rog să finalizați!

52 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 186/20.XII.2021

Da, finalizez, domnule președinte!

Toate grupurile parlamentare și-au desemnat un singur vorbitor, numai dumneavoastră ați făcut acest artificiu! Vă mulțumesc.

Păi, cum, noi vorbim acum de asigurarea hranei în școli, dar noi nu respectăm art. 32 din Constituție!?

Vă mulțumesc, domnule Ciubuc!

Mulțumesc.

Dacă la titlul legii există observații? Nu.

Am înțeles că de la 1 la 15 există un amendament respins care se dorește să fie susținut. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Foarte, foarte pe scurt, că timpul este foarte lung! Eu am lucrat împreună cu colegi de la PNL, de la PSD, în zona Senatului, și am reușit să facem o lege mai bună.

Acea lege mai bună, în primul și în primul rând, a reușit să ducă...

Susțineți, vă rog, amendamentul!

## OK.

Ideea este că la Cameră s-au tăiat o serie de amendamente. Cel mai important este cel legat de faptul că în programul anterior, din 150 de școli, 46 n-au reușit să-și facă programul, nu au reușit să contracteze și, practic, să dea de mâncare copiilor. E vorba de 20.000 de copii.

Ce am făcut noi și ce propunem noi – și amendamentul a fost respins, deși a fost acceptat la Senat – este ca acei bani care, practic, nu sunt folosiți în anumite școli să fie reportați și folosiți în alte școli, pe semestrul al II-lea, pentru că acum programul este prelungit pe două semestre.

Eu am să vă rog foarte mult, pentru că dumneavoastră cu toții spuneți că este un program foarte bun, să facem treaba asta. Să votăm pentru acest amendament!

Vă mulțumesc foarte mult.

Care este amendamentul pe care dumneavoastră îl susțineți?

Amendamentul este nr. 1, art. 1 alin. (1[2] ): „Dacă pe durata semestrului I există unități-pilot care se retrag...”

Am înțeles! Marginal 1 de la amendamente respinse.

„...se va dispune înlocuirea acestora cu alte unități-pilot...”

Vot, vă rog. Am înțeles.

Mulțumesc foarte mult.

200 prezenți, 64 pentru, 71 contra, 65 de abțineri. Amendamentul a fost respins.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Și, din binecuvântate pricini votate mai devreme, vom mai avea încă două proiecte de lege pe care le vom dezbate. 18. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 3 alin. (3) din Legea cooperației agricole nr. 566/2004; Pl-x 364/2021. Dacă din partea inițiatorilor dorește să ia cineva cuvântul? Domnul Benga este inițiator?

Nu este inițiator.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură și industrie alimentară.

Vă rog, prezentarea raportului.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Comisia pentru agricultură a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea art. 3 alin. (3) din Legea cooperației agricole nr. 566/2004.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în ședința din 14 septembrie 2021. Camera Deputaților este Camera decizională.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil proiectul de act normativ.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, cu observații și propuneri.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 3 alin. (3) din Legea nr. 566/2004 în sensul ca definirea, modul de autorizare și organizare a gospodăriei țărănești să se stabilească printr-o anexă la lege.

În urma examinării propunerii legislative și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi – s-au înregistrat un vot împotrivă și două abțineri –, întocmirea unui raport de adoptare a Propunerii legislative pentru modificarea art. 3 alin. (3) din Legea cooperației agricole nr. 566/2004, cu amendamentele admise cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Nefiind înscrieri la cuvânt, trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii există obiecții sau comentarii? Nu.

La art. 1 și 2 dacă există obiecții sau comentarii? Nu.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

19. Și ultimul, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte; PL-x 365/2021.

Rog reprezentantul Guvernului să ia cuvântul.

Mulțumim, domnule președinte de ședință.

Proiectul de lege vizează modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 41/1994, care vizează două aspecte. Prima modificare se referă la actualizarea valorii cotizațiilor anuale aferente anului 2021 pe care România trebuie să le plătească, în conformitate cu obligațiile care derivă din statutul de membru în cele patru organizații internaționale și interguvernamentale, două în domeniul aviației, una în domeniul rutier și una în domeniul navigației.

A doua intervenție la care vă solicităm acordul este ideea de a evita modificări anuale a bazei legale, în funcție de valoarea cotizațiilor care vor urma să fie stabilite pe viitor, sub ce formă, prin introducerea unei note de subsol, cu trimitere la suma propusă la plată, potrivit căreia cotizațiile se plătesc anual la nivelul sumelor stabilite și comunicate de către aceste organisme internaționale.

Având în vedere cele prezentate, vă rugăm să fiți de acord cu adoptarea proiectului de act normativ, în forma propusă de comisia sesizată în fond.

Vă mulțumim anticipat.

Și eu vă mulțumesc.

Nefiind înscrieri la cuvânt, trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 9 există comentarii? Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final. Ne revedem la 11.45 pentru sesiunea de vot final. Vă mulțumesc.

Declar ședința închisă.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Rog liderii de grup să-și invite colegii în sală. Imediat începem sesiunea de vot final.

Rog stafful tehnic să pregătească un vot de control.

Vot, vă rog.

242 prezenți. Suntem în cvorum.

Înainte de a începe procedura de vot, voi citi inițiativele legislative pentru care Camera Deputaților este prima Cameră sesizată și ale căror termene pentru dezbatere și vot final au fost depășite:

1. Propunerea legislativă pentru abrogarea art. 210 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; Pl-x 328/2021; lege organică.

2. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare; Pl-x 316/2021; lege organică.

3. Propunerea legislativă privind unele măsuri în informatizare în domeniul educației; Pl-x 317/2021; lege organică.

4. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență nr. 24 din 5 martie 2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității; Pl-x 309/2021; lege organică.

5. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 1/2011 privind educația națională; Pl-x 315/2021; lege organică.

Termenele pentru dezbatere și vot final fiind depășite, propunerile legislative se consideră adoptate, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituție și ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Începem cu I, proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților.

1. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 79/2021.

Vot, vă rog.

Cu 268 de voturi pentru, 14 contra și un coleg care nu votează, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

2. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 82/2021.

Vot, vă rog.

Cu 279 de voturi pentru, două contra și o abținere, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

II. Legi ordinare. Adoptări.

3. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2019 privind prorogarea termenului prevăzut la art. III din Legea nr. 352/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2011 privind înființarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier; PL-x 20/2020; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru transporturi propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

280 de voturi pentru, 12 contra.

Proiectul de lege a fost aprobat.

4. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 184/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 121/2014 privind eficiența energetică; PL-x 17/2021; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru industrii propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

264 de voturi pentru, 25 contra, 4 abțineri. Proiectul de lege a fost adoptat.

5. Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 463/2021; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru buget și Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

- Cu unanimitate de voturi, 294, proiectul de lege a fost

- adoptat.

Proiectul de lege pentru aprobarea...

-

Doamna Morar, explicarea votului. Grupul PNL. Vă rog.

## **Doamna Olivia-Diana Morar:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Partidul Național Liberal susține debirocratizarea, ca pas interdependent cu digitalizarea instituțiilor publice. În acest sens, parlamentarii PNL promovează în acest moment mai multe proiecte care au în vedere debirocratizarea și digitalizarea, în vederea facilitării unui acces optim al cetățenilor la diversele tipuri de servicii oferite de instituțiile statului.

În acest sens, în acest proiect legislativ de modificare a Legii nr. 129/2019 privind combaterea spălării banilor am intervenit cu propunerea adoptată în unanimitate de a se renunța la depunerea anuală de către persoanele juridice din România, firme, ONG-uri, a declarației de beneficiar real, aceasta urmând a se depune doar la înființarea persoanei juridice sau la modificarea actelor constitutive ale acesteia.

La data prezentă această obligație de depunere anuală este în vigoare, dar ea este suspendată pe durata stării de alertă, iar prin adoptarea acestui proiect legislativ obligația anuală va dispărea.

Mulțumim frumos tuturor grupurilor parlamentare care au înțeles acest demers.

Și eu vă mulțumesc.

Toată lumea a înțeles.

6. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2021 privind aprobarea continuării Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din 150 de unități de învățământ preuniversitar de stat; PL-x 416/2021; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru învățământ propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 290 de voturi pentru, două contra și două abțineri proiectul de lege a fost adoptat.

Explicarea votului, doamna Pollyanna-Hanellore Hangan. Vă rog.

## **Doamna Pollyanna-Hanellore Hangan:**

USR a votat pentru acest proiect, dar ar trebui să aveți în vedere niște cifre pentru viitor.

Suma necesară implementării programului pentru anul următor este de puțin peste 46 de milioane de lei și de acest program vor beneficia puțin peste 65.000 de elevi din România.

În schimb, pensiile speciale ale primarilor, care vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2022, dacă nu veți vota proiectul USR pentru eliminarea acestora, au un impact de aproximativ 600 de milioane. Cu această sumă, Programul „Masă caldă în școală” ar ajuta peste 845.000 de elevi din țară și ar trebui să ne gândim că acest program nu ar mai trebui să rămână la stadiul de proiect-pilot, ci să devină un program pentru toți copiii din România. Pentru că nu de alte pensii speciale avem nevoie noi, ci de o masă caldă pentru fiecare copil din școală, pentru dreptul la educație al copiilor, pentru că principala cauză a abandonului școlar din România este sărăcia și un copil flămând nu poate să facă performanță școlară.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul Stroe Ionuț.

Felicitări pentru nominalizarea politică! Domnule Stroe, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi, e de înțeles oarecum îngrijorarea USR, dar, cu siguranță, pentru a realiza un proiect extins la nivel național e nevoie să faci primii pași pilot, prin care să testezi și în care să evaluezi rezultatele pozitive, sperăm noi, ale unui asemenea proiect. Pentru că acest proiect-pilot, ușor, ușor, cu siguranță va fi extins și, sperăm noi, așa cum este descris și în proiectul de lege, va deveni o normalitate a tuturor elevilor din România.

Această masă caldă în școli, dragi colegi de la USR, funcționează foarte, foarte bine în țări precum Marea Britanie, Franța, Finlanda. Rezultatele sunt extraordinar de bune, adică copiii au acces în primul rând la mâncare sănătoasă și, bineînțeles, își formează anumite deprinderi și obiceiuri alimentare corecte.

În România, din păcate, trebuie să eliminăm, în primul rând, punga de chipsuri, sendvișurile de la fast-food, din colțul școlii, toate aceste lucruri ar trebui să dispară din alimentația copiilor și școala ar trebui să intervină, iar acest proiect legislativ nu face altceva decât să ofere cadrul legal pentru un asemenea lucru.

Un aspect la fel de important, dragi colegi, îl constituie și numărul mare de copii care chiar au nevoie de această masă, pentru că provin din medii defavorizate.

Din păcate, în mediul rural, știm bine lucrul acesta, părăsirea timpurie a școlii este un fenomen destul de răspândit la noi în țară, iar dificultățile financiare ale familiilor știți foarte bine că reprezintă factorul determinant al acestui aspect negativ.

Această masă caldă primită în școli este și un stimulent pentru acești copii, un motiv în plus să nu abandoneze școala.

În plus, și am să închei, chiar raportul final din anul 2019 al acestui program-pilot, derulat în anumite școli, ne arată faptul că în unele școli a fost implementat acest program, iar fenomenul de abandon școlar a fost aproape complet eradicat.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Din partea Grupului AUR, domnul Acatrinei Dorel.

Domnule președinte, Stimați colegi, Stimate colege,

Discutăm permanent, în ultimii doi ani de zile, despre pandemia de COVID. Dar despre pandemia obezității la copii nu se mai discută nimic.

Un copil din trei este obez. De aceea avem nevoie de o alimentație sănătoasă în școală, pentru a fi predată la copii în partea gimnazială. Datorită faptului că, odată informat la școală, informat acasă, copilul va înțelege ceea ce înseamnă să mănânce sănătos.

Mulțumesc frumos.

Și eu vă mulțumesc.

Și, din partea deputaților neafiliați, doamna Alexandru Victoria.

Bună ziua!

Am și eu o rugăminte: să urmărim firul logic al propunerii votate.

Când ai un program-pilot, logica unui program-pilot este ca la finalul acestuia fie să-l modifici, fie să-l oprești, fie să-l extinzi în toată țara.

A vota prelungirea unui program-pilot în aceleași localități este puțin ilogic. Dacă programul este bun – și sunt convinsă că este bun –, el ar trebui schimbat după ce se termină etapa-pilot, extins, îmbunătățit, după caz.

Deci a continua un program-pilot în aceleași localități înseamnă privarea altor localități de șansa de a beneficia de respectivele servicii sau produse.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

## Și eu vă mulțumesc.

7. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 3 alin. (3) din Legea cooperației agricole nr. 566/2004; Pl-x 364/2021; lege ordinară.

Comisia pentru agricultură propune adoptarea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

273 de voturi pentru, 12 abțineri. Propunerea legislativă a fost adoptată. Domnul Roman. Sau e o greșeală? Domnul Roman Nicolae, de la AUR, a...

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Greșeală!

## Mergem mai departe.

8. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte; PL-x 365/2021; lege ordinară.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu unanimitate, 287 de voturi pentru, proiectul a fost adoptat.

Capitolul III. Legi organice. Adoptări.

9. Proiectul de lege pentru modificarea art. 257 alin. (4) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 337/2021; lege organică.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog.

Cu 290 de voturi pentru și o abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

10. Proiectul de lege privind prevenirea și combaterea dopajului în sport; PL-x 514/2021; lege organică.

Comisia pentru tineret și sport propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu unanimitate, 292 de voturi pentru, proiectul a fost adoptat.

11. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 514 din 14 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 728 din 26 iulie 2021; Pl-x 125/2021; lege organică.

Comisia juridică și Comisia pentru constituționalitate propun adoptarea legii.

Vot, vă rog.

Cu 289 de voturi pentru și 3 abțineri, legea a fost adoptată.

12. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul comunicațiilor electronice și pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării rețelelor de comunicații electronice; PL-x 428/2021; lege organică.

Comisia pentru administrație publică, Comisia pentru industrii, Comisia pentru tehnologia informației și Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 256 de voturi pentru, 34 contra și 7 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

13. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002 privind modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia precum și pentru modificarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune; PL-x 430/2021; lege organică; procedură de urgență.

Comisia pentru cultură și Comisia pentru tehnologia informației propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 243 de voturi pentru, 39 contra, 15 abțineri și un coleg care nu votează, proiectul de lege a fost adoptat.

Evident, domnul Iulian Bulai, explicarea votului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mă folosesc de această oportunitate pentru a vă mulțumi tuturor pentru acest vot și mai ales pentru a mulțumi colegilor din comisie. A fost o discuție foarte bună, cu colegi de la toate partidele, cu excepția unuia, care nu înțelege foarte multe nici pe formă, nici pe procedură. Au fost discuții bune și această lege are două repercusiuni, la care nu am făcut referire în expunerea inițială, și anume mai puțină reclamă la televiziunea publică, radioul public și mai mulți bani pentru fondul cinematografic, bani care vin din contribuția streamerilor, și s-a reușit o negociere foarte bună atât pe procentul care vine în bugetul pentru Fondul cinematografic, cât și proporția de buget pe care ei o decid singuri, în care vor merge producții proprii.

Vă mulțumesc mult tuturor.

Și noi vă mulțumim.

Domnul Badiu Georgel, Grupul AUR.

Mulțumesc, domnule președinte.

Din păcate, astăzi, Parlamentul României a legiferat cenzura în mass-media. Probabil că mulți dintre dumneavoastră nu v-ați uitat cu atenție la acele prevederi în PL-x-ul care doar ce a trecut acum. Este rușinos!

Sperăm să vă puneți semnătura după ce vă uitați cu atenție. Sperăm să vă puneți semnătura pe o sesizare la CCR.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

14. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local; PL-x 646/2020; lege organică; procedură de urgență.

Comisia pentru administrație publică și Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

252 de voturi pentru, 37 contra, două abțineri, un coleg – prezent, nu votează.

Proiectul a fost adoptat.

Domnul Amet Varol, din partea Grupului parlamentar...

Din greșeală!

Din greșeală.

Domnul Cupșa Ioan, Grupul PNL.

Vă mulțumesc tuturor celor care ați votat această inițiativă legislativă.

Această modificare pe care noi, astăzi, o adoptăm nu înseamnă nimic altceva decât o recunoaștere încă o dată..., consacră, de altfel, rolul de partener indispensabil al justiției pentru avocatul român.

Activitatea pe care o desfășoară avocatul este o activitate de mare interes, este un serviciu de interes public major, este

în legătură cu apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale celor care, din păcate, ajung să se numească justițiabili.

Pentru a desfășura activitatea noastră, care în mod particular înseamnă asistență și reprezentare în fața instanțelor de judecată, a justițiabililor, este nevoie să avem și spații care să ne fie puse la dispoziție.

Acest lucru se întâmplă astăzi, se permite ca Ministerul Justiției, titular fiind, să poată expropria terenul, mai apoi să construiască clădiri care în parte să fie puse la dispoziția avocaților pentru a-și desfășura această activitate.

Am venit astăzi la microfon și pentru a cere Guvernului să urgenteze felul în care soluționează, duce la bun sfârșit proiectul numit „Cartierul Justiției”. „Cartierul Justiției” a început acum mai bine de 4 ani cu exproprierea și punerea la dispoziția Ministerului Justiției a terenului necesar.

În 2019, Guvernul a pus la dispoziție, practic, și a găsit sursa de finanțare. Rămâne ca actualul guvern, urgentând lucrurile, să pună în operă un proiect, proiectul „Cartierul Justiției”, un proiect care face parte, probabil, cred eu, din marele proiect de țară.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc.

15. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 229 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil; Pl-x 252/2021; lege organică.

Comisia juridică propune adoptarea propunerii legislative. Vot, vă rog.

276 de voturi pentru, 13 abțineri. Propunerea legislativă a fost adoptată.

Rog membrii Biroului permanent să poftească în sala consacrată ședințelor, iar dumneavoastră tuturor vă doresc o după-amiază plăcută!

Declar ședința închisă.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Adresa Biroului pentru relații cu publicul este: Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329. Tel. 021.401.00.73, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

&JUYEJT|376057]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 186/20.XII.2021 conține 56 de pagini.**

Prețul: 140,00 lei