Dumitrița Gliga

## **Doamna Dumitrița Gliga:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În calitate de parlamentar, membru al Partidului Social Democrat, în calitate de președinte al Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților, dar mai ales în calitate de mamă, mi-ar fi imposibil și mi s-ar părea iresponsabil să vin în fața dumneavoastră să vă spun că sunt profund mulțumită de situația din sistemul educațional românesc. Nu sunt. Și nici colegii mei din Grupul parlamentar al PSD.

Perpetuarea unor rezultate slabe și a unei inechități în acest domeniu poate fi asociată termenului „reziliență” doar și doar din perspectiva Dicționarului explicativ, care definește reziliența, într-un mod pozitiv, drept „capacitatea cuiva sau a ceva de a reveni la normalitate după suferirea unui șoc emoțional, economic etc.”.

Din punct de vedere etic, capacitatea de a reveni constant la rezultate slabe nu este, evident, ceva pozitiv, dezirabil. Este adevărat că ineficiența, lipsa de performanță și inechitatea sunt privite de mulți ca o normalitate, de ceva vreme, rezultatele PISA ne arată aceeași stare de fapt de la

un ciclu de testare la altul, dar perpetuarea, transformarea acestei normalități într-o virtute, chiar în situații de șoc, nu este, cu siguranță, dorința nimănui.

Nu cred, de data aceasta în primul rând ca mamă, că doamna ministru Deca, mamă și domnia-sa, a intenționat vreo clipă să insinueze, așa cum pretind semnatarii moțiunii, că această normalitate este ceva dezirabil, că nu se gândește la fiecare copil care rămâne în urmă din cauza ineficienței în domeniul educației și a inegalității măsurate de OCDE și vizibilă deseori pentru noi toți chiar cu ochiul liber.

Cred însă că dumneaei încearcă, alături de colegii din sistem, să rezolve aceste provocări. Și sunt convinsă că, dacă doamna ministru Deca este lăsată să își facă treaba, se va strădui să facă față acestor provocări și va putea să implementeze legile educației, pe care le cunoaște foarte bine, în calitate de autor principal, și de al căror conținut și calendar de implementare nu este cazul să i se aducă aminte de către opoziție, prin moțiuni populiste.

Este adevărat că, până în prezent, doamna ministru s-a confruntat cu o serie de probleme care au încetinit implementarea legilor educației din pachetul „România Educată”. Una dintre ele a fost lipsa de finanțare suficientă pentru implementarea la timp a măsurilor propuse. Dacă guvernul precedent nu avea încă perspectiva corectă a costurilor generate de această implementare, acum este clar că e nevoie de investiții majore, iar actualul guvern alocă Educației, pentru anul viitor, cel mai mare buget din istoria recentă a României.