Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·18 decembrie 2023
Camera Deputaților · MO 5/2024 · 2023-12-18
Alocuțiuni dedicate împlinirii a 34 de ani de la Revoluția Română din Decembrie
Păstrarea unui moment de reculegere în memoria eroilor-martiri ai Revoluției Române din Decembrie
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților
Informare cu privire la faptul că Biroul permanent, având în vedere rapoartele Comisiei juridice, de disciplină și imunități adoptate la data de 11 decembrie 2023, a luat act de modul de soluționare a unui număr de sesizări având ca obiect probleme de conduită și disciplină parlamentară
· other
· Informare · informare
· other · informare
· procedural
· other
· other
131 de discursuri
## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**
Doamnelor și domnilor deputați,
Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința solemnă a Camerei Deputaților consacrată împlinirii a 34 de ani de la Revoluția Română din Decembrie 1989.
Invit colegii să ia loc în bănci și vă invit să ascultăm Imnul național al României.
Potrivit celor convenite în ședința Biroului permanent, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, în această ședință solemnă vor avea intervenții președintele Camerei și reprezentanți ai grupurilor parlamentare, fiecare având câte 3 minute alocate.
Deputaților neafiliați li se alocă, de asemenea, 3 minute. Rog liderii grupurilor parlamentare să transmită vorbitorii din partea fiecărui grup parlamentar în parte.
Prima intervenție vă rog să îmi permiteți să o am eu. Mulțumesc.
Doamnelor și domnilor, Stimați invitați,
În aceste zile se împlinesc 34 de ani de la Revoluția Română, evenimentul care avea să schimbe pentru totdeauna istoria țării noastre. Atunci, curajul românilor care s-au împotrivit, chiar cu prețul propriei vieți, acelui sistem represiv ne-a adus nouă libertatea.
Din 1989, luna decembrie a căpătat un nou sens pentru noi, românii. Nu suntem doar în luna sărbătorilor, ci și în luna eliberării noastre, ca națiune.
Decembrie ʼ89 ne-a adus darul libertății, darul credinței regăsite, al speranței renăscute, al încrederii într-un viitor mai bun, iar prețul plătit pentru toate acestea a fost unul extrem de mare – peste 1.000 de morți și alte mii de răniți. Românii nu au mai răbdat frigul, foamea și cenzura și au ieșit să-și strige nemulțumirea și neajunsurile. Și au făcut-o prima dată la Timișoara.
Timișoara este locul în care a pornit scânteia, în care s-a strigat pentru prima dată „Jos comunismul!” și „Libertate!”.
Timișoara este primul oraș declarat liber de comunism. De la acel moment, în fiecare decembrie Timișoara îmbracă haine de doliu și își plânge morții, iar pentru mulți timișoreni amintirea acelor zile este încă vie.
Timișoara, doamnelor și domnilor, a reușit să scrie o nouă filă în istoria României și să dea un nou sens vieții tuturor românilor, lucru pentru care trebuie să fim recunoscători.
Am fost timp de 34 de ani martorii dezvoltării unei noi Românii și am beneficiat de drepturi la care părinții sau bunicii noștri nici nu aveau curajul să se gândească – putem spune liber ceea ce gândim, putem merge oriunde în lume și, mai ales, putem să ne alegem singuri destinul. Pe scurt, trăim într-o democrație.
În 1989, românii și-au dat viața pentru idealuri înalte, iar obligația noastră, ca oameni politici, este să depunem toate eforturile pentru ca viețile răpuse de comuniști să nu fi fost în zadar.
Și să nu uităm că fără sacrificiile românilor din 1989 noi nu ne-am fi aflat astăzi aici.
Vă rog, stimate colege și stimați colegi, să ținem un moment de reculegere pentru eroii-martiri ai Revoluției din 1989.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Doamnelor și domnilor deputați, Mergem la următorul vorbitor.
Din partea Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România, domnul deputat, domnul președinte Cătălin Drulă.
## **Domnul Cătălin Drulă:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Se împlinesc 34 de ani de la acel Decembrie 1989 care ne-a adus libertatea. Iar acum 34 de ani, pe străzile
Timișoarei, oameni curajoși mureau pentru libertate și adevăr.
Minciuna sufocase timp de zeci de ani România, valorile erau inversate – binelui i se spunea „rău” și răului „bine” – și o lume întreagă era pusă în ordinea inversă a valorilor firești.
Cred că în fiecare decembrie trebuie să ne gândim la cei care au avut curaj atunci și cărora le datorăm libertatea noastră de astăzi, dar nu doar prin cuvinte, ci și prin faptele și acțiunile noastre, și să ne întrebăm noi, ca oameni politici, dacă îndeplinim și muncim în fiecare zi pentru acele idealuri.
Știm foarte bine că democrația pe care am câștigat-o în 1989 e o formă de guvernare și de organizare care nu rezistă decât cu efortul celor care participă la ea. Numai dictatura este stabilă și permanentă, atâta timp cât nu se mobilizează cetățenii împotriva ei, și cât de greu este de răsturnat!
Democrația este fragilă și trebuie luptat pentru ea în fiecare zi. Iar timpurile pe care le trăim astăzi ne arată că multe din acele lucruri pentru care s-a luptat în 1989, multe din acele valori nu sunt atinse sau sunt într-un regres.
S-a luptat și împotriva Securității, a intruziunii serviciilor secrete în viața privată, s-a luptat pentru pluralism și o democrație sănătoasă, care să aibă și putere, și opoziție, în care instituțiile să fie neutre, s-a luptat pentru o economie liberă, pentru inițiativă liberă și pentru egalitate în drepturi, așa cum e prevăzută în Constituție.
Vă mulțumesc.
Din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, domnul deputat Daniel Gheorghe.
## **Domnul Andrei-Daniel Gheorghe:**
Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi, Onorată audiență,
Revoluția din Decembrie 1989 reprezintă un punct de căpătâi pentru România de astăzi.
Nimic din toate darurile pe care le avem astăzi și de care ne bucurăm – libertatea expresiei, libertatea cuvântului, bunăstare materială, dreptul de a gândi cu mintea noastră și de a ne exprima, în pofida oricăror restrângeri prin care ar putea o entitate statală să acționeze asupra ideilor și valorilor noastre, faptul că am reușit să devenim parte a NATO și a Uniunii Europene, toate aceste lucruri se datorează jertfei din Decembrie 1989.
Ceea ce s-a întâmplat la Timișoara încă din 15, 16, apoi 17, în 20 decembrie, Timișoara devine primul oraș liber al României, apoi la București și în restul României, odată cu mitingul dictatorului Ceaușescu, din 21, cu ziua de 22 decembrie, prima zi a libertății României, după 45 de ani aproape de regim totalitar comunist, toate aceste lucruri sunt cheia de boltă a realităților contemporane.
Cred că nimeni dintre noi nu poate fi vreodată nostalgic după ceea ce a însemnat regimul criminal și totalitar comunist. Nimeni nu-l poate regreta pe dictatorul Nicolae Ceaușescu, cel care tuturor ne dăduse ca principale elemente vizibile la nivelul populației României frica – frica de Securitate, frica de represiune, frica de a vorbi liber, frica de a te închina, frica de a spune ceea ce crezi, frica de a-ți asuma ceea ce ești –, foamea, în virtutea ideilor neostaliniste, specifice regimului comunist din anii ʼ80, frigul. Toate aceste lucruri au fost gândite în perspectiva unei autarhii comuniste care combină cel mai toxic totalitarism al extremei stângi poststaliniste cu o serie de idei ultranaționaliste.
Vă mulțumim.
Din partea Grupului AUR nu avem vorbitori, nu avem intervenții.
Din partea Grupului UDMR, domnul lider, Csoma Botond.
## **Domnul Csoma Botond:**
Doamnelor și domnilor,
Revoluția din Decembrie 1989 a fost un eveniment istoric în care românii și maghiarii s-au aflat de aceeași parte a baricadei.
Români și maghiari au luptat împreună la Timișoara și în celelalte orașe ale României pentru abolirea regimului comunist.
Și, din această perspectivă, doamnelor și domnilor, trebuie să-l menționez și pe preotul reformat Tőkés László, care, prin acțiunea lui de la Timișoara, prin acțiunea lui anticomunistă...
## **Domnul Dan Tanasă**
**:**
Trădător ordinar!
## **Domnul Csoma Botond:**
...a contribuit din plin la declanșarea revoluției anticomuniste.
**Domnul Dan Tanasă**
**:**
Un trădător ordinar!
## **Domnul Csoma Botond:**
Doamnelor și domnilor,
Regimul lui Ceaușescu a fost un regim neostalinist, naționalist, etnicist, tot ce vreți, a fost împotriva drepturilor omului și a fost împotriva tuturor. A fost împotriva și a românilor, și a maghiarilor.
Doamnelor și domnilor,
Cred că anumite atitudini și anumite...
, anumite mentalități le-am moștenit din comunism. Doamnelor și domnilor,
Și acum, după 34 de ani, mai persistă anumite lucruri care au existat și în comunism. Cred că mai avem de lucru în această direcție.
Am văzut recent, am citit un sondaj...
, am citit un sondaj făcut de INSCOP, acum câteva zile a apărut și în presă, care spunea că 48% dintre cetățenii României spun că a fost mai bine pe vremea comunismului, a fost mai bine pe vremea lui Ceaușescu.
Eu cred că trebuie să tratăm cu seriozitate acest lucru și nu cred că ar trebui să avem o abordare arogantă. Motivele pot fi multiple...
, motivele pot fi multiple...
pentru care cetățenii acestei țări au această opinie.
Eu nu cred că cineva, cu adevărat, și-ar dori acel regim, dar cred că trebuie să tratăm cu seriozitate și fără aroganță că există o asemenea opinie și acum în societatea românească.
Doamnelor și domnilor,
Cred că eroii Revoluției merită respectul nostru. Fără ei nu am fi aici, în Parlamentul României, nu am avea o societate democratică...
și cred că trebuie să-i pomenim întotdeauna și în fiecare an, pentru că au luptat și au murit pentru libertate.
Mulțumesc.
Din partea Grupului minorităților naționale, domnul deputat Varujan Pambuccian.
## **Domnul Varujan Pambuccian:**
## Vă mulțumesc, domnule președinte.
În 1989 ne-am dezîncremenit. Am reușit să ieșim cu greu din blocul de granit în care viețuiam până atunci, respirând pe cartelă. Numai gândul era liber. Gândurile nu pot fi niciodată băgate sub lacăt, înlănțuite, deformate, distruse.
Cu gândurile astea libere ne-am uitat în jurul nostru și-am înțeles foarte puțin din lumea care era altfel. Și a durat. A durat foarte mult timp din momentul în care picăturile de sânge ale celor care au murit atunci ne-au scos din blocul de granit. Și va mai dura, probabil, destul de mult.
Spunea aici cineva că era mai bine înainte de ʼ89, spun statisticile.
Eu îmi amintesc un lucru care pare amuzant acum, dar care era real. Într-o seară mergeam cu soția mea pe bulevard și, la un moment dat, în fața ochilor am văzut o vitrină de magazin plină cu mezeluri. DUPĂ PAUZĂ
Nu puteți să aveți, cei care v-ați născut după Revoluție, imaginea pe care am avut-o noi în momentul ăla. Ne-am apropiat de vitrină și, la un moment dat, am văzut că scria în ea – „Mulaje”. Și-mi dau seama cât de mare dreptate avea Ronald Reagan când spunea: „comunismul înseamnă magazinele goale și închisorile pline”.
Din asta am ieșit atunci. Și datoria noastră este să ne păstrăm liberi și în afara blocului de granit în care fusesem țintuiți și noi, și copiii noștri, și nepoții noștri, și toți cei care se vor așeza în urma noastră de acum înainte.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumim.
Din partea deputaților neafiliați, domnul deputat Claudiu Chira.
## **Domnul Claudiu-Martin Chira:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
34 de ani. 34 de ani de când oamenii de stat ai acelor vremuri ar fi trebuit să desăvârșească și îndemnul „Jos comunismul!”, nu doar „Jos Ceaușescu!”. Cei din Timișoara au făcut-o. Drept dovadă, faptul că în Timișoara, de 34 de ani, nu a fost niciun primar PSD. Trebuia să înțeleagă și restul țării.
Eu, personal, datorez foarte mult eroilor Revoluției din ʼ89. Și nu doar eu, personal, ci și mare parte dintre extremitățile acestui plen. Fără eroii din ʼ89 nu cred c-aș fi reușit să ajung până la această vârstă sau, cel mult, mi-aș fi petrecut ultimele zile într-o închisoare, pe la Pitești, Sighet, Râmnic sau Jilava, din cauza firii și simțirilor mele anticomuniste.
După 34 de ani de la evenimentele din ʼ89, aproape jumătate dintre români, cum a mai fost menționat, încă sunt nostalgici și consideră că era mai bine în comunism.
Totodată, în România avem 44% analfabeți funcțional. Nu știu dacă este o coincidență – lipsa educației și lipsa orelor de istorie despre Revoluția Română cred că au dus la acest rezultat.
Dacă Proclamația de la Timișoara, și nu Proclamația de la Podul Înalt, ar fi fost piatra de temelie a dezvoltării României, dacă Ion Rațiu sau Corneliu Coposu ar fi primit șansa de a servi patria pentru care se sacrificaseră și luptaseră, cum ar fi arătat astăzi România?
Nu vom ști acest lucru niciodată. Ceea ce cunoaștem este chipul mediocru și tarat al României lui Ion Iliescu, cel din care s-a născut prezentul de astăzi.
Din păcate, curajoșii acelor vremuri sunt tot mai puțini printre noi, cum tot mai puțini sunt și colegii mei parlamentari la aceste ședințe. Dar trebuie să știm tot timpul că eroii nu mor niciodată și să le cinstim amintirea de-a pururi.
## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**
## Doamnelor și domnilor deputați,
Întrucât toți cei înscriși la cuvânt s-au exprimat, am încheiat ședința solemnă a Camerei de astăzi.
De la orele 16.00, adică peste 4 minute, vom continua lucrările cu restul punctelor înscrise pe ordinea de zi.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
## Bună ziua, stimați colegi!
Continuăm lucrările ședinței de astăzi ale Camerei Deputaților și vă anunț că din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 243. În conformitate cu prevederile art. 94 din regulament, vă informez că au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de luni, 18, și marți, 19 decembrie 2023; programul de lucru pentru perioada 18–23 decembrie 2023; lista rapoartelor depuse în perioada 11–18 decembrie 2023 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.
Vă reamintesc că astăzi dezbatem moțiunea simplă inițiată de 56 de deputați, iar la finalizarea dezbaterilor asupra moțiunii vom continua lucrările cu primirea de răspunsuri la interpelări.
## Doamnelor și domnilor deputați,
În conformitate cu prevederile statutare și regulamentare, vă informez că Biroul permanent, în ședința din 18 decembrie 2023, având în vedere rapoartele Comisiei juridice adoptate la data de 11 decembrie 2023, a luat act de modul de soluționare a unui număr de sesizări având ca obiect probleme de conduită și disciplină parlamentară, și anume:
– sesizările formulate împotriva domnilor deputați Moșteanu Ionuț, Simion George, Simonis Alfred, Popescu Virgil;
– sesizările depuse de către un grup de deputați PNL și UDMR;
– sesizările depuse de către domnii deputați Bulai Iulian, Grosaru Andi și Dunava Neculai.
Totodată, Biroul permanent, având în vedere raportul Comisiei juridice, a luat act de inadmisibilitatea sesizării formulate de Grupul USR împotriva domnului deputat Cristescu Radu.
Să termin, domnule Grosaru, vă rog frumos.
Întreb liderii de grup dacă au observații în legătură cu ordinea de zi.
Procedură, domnul Grosaru.
## Domnule președinte,
## Stimați colegi,
Ca urmare a lecturării de către dumneavoastră a rezoluției sesizărilor depuse de mine la adresa a doi... – de fapt, sunt două sesizări, una mai complexă și una la adresa domnului Ganț –, având în vedere că la ora 13.30 eram în avion și nu am avut posibilitatea fizică de a mă prezenta în fața comisiei,
PAUZĂ de a susține aceste sesizări, vă solicit să dispuneți repunerea acestora pe rolul Comisiei de disciplină și imunități, pentru a putea să le susțin, așa cum am solicitat.
Domnule deputat...
Vă mulțumesc.
Eu nici nu dispun, nici nu impun. Știți sediul materiei – Biroul permanent –, vă rog să reveniți cu sesizare la Biroul permanent, nu la președintele de ședință.
Vă mulțumesc foarte mult. Domnul Coleșa. Mulțumesc, domnule Grosaru.
Mulțumesc, domnule președinte. În privința ordinii de zi vreau să fac o propunere.
Există un aparent consens între toate partidele politice privind restricționarea jocurilor de noroc, prin restricționarea amplasării și restricționarea reclamelor la jocurile de noroc.
Însuși domnul prim-ministru, Marcel Ciolacu, făcea declarații foarte...
Domnule Coleșa...
## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**
...foarte categorice în acest sens.
Ca atare, propun introducerea pe ordinea de zi, la punctul 3, a PL-x 559/2019
, ca fiind cel mai vechi proiect legislativ pe această temă; sub rezerva depunerii raportului.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Nu pot să fac acest lucru.
## **Domnul George-Nicolae Simion**
**:**
De ce nu puteți?
Ordinea de zi...
S-a făcut de foarte multe ori în acest Legislativ, de foarte multe ori.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
...cu o singură mențiune, cu acordul liderilor, nu cu oarecare acord al liderilor.
## **Domnul George-Nicolae Simion**
**:**
Supuneți la vot!
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Nu pot să supun la vot, suntem în ziua...
**Domnul Dan Tanasă**
**:**
Plenul e suveran!
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
...suntem în ziua de plen, nu pot să fac acest lucru în aceeași zi.
E statutar și regulamentar ceea ce vă spun eu.
Bun.
Așadar, întreb, conform regulamentului, dacă vreunul dintre semnatari își retrage adeziunea la această moțiune. Nu.
Pentru dezbaterea acesteia, Biroul permanent și Comitetul liderilor vă propun următoarele:
– Moțiunea va fi citită de unul dintre semnatari.
– Guvernului i se rezervă 50 de minute, pe care le utilizează la începutul și la încheierea dezbaterilor.
– Pentru dezbateri s-au luat în calcul câte 10 secunde pentru fiecare deputat, așa cum am făcut de fiecare dată, astfel încât repartizarea pe timpi arată în felul următor:
- Grupul parlamentar al PSD – 18 minute;
- PNL – 13 minute;
- USR – 7 minute;
- AUR – 5 minute;
- UDMR – 3 minute;
- minoritățile naționale – 3 minute; și
- deputații neafiliați – 3 minute.
În total – 52 de minute.
Dacă sunt obiecții? Vă rog să vă pregătiți cartelele.
Vot · approved
Alocuțiuni dedicate împlinirii a 34 de ani de la Revoluția Română din Decembrie
Am primit, din partea grupurilor parlamentare, înscrierile la cuvânt, aproape toate.
Vă rog, cine nu a făcut-o, să aduceți la secretariat. Îi dau cuvântul domnului deputat Filip Havârneanu, pentru citirea textului moțiunii, cu rugămintea de a respecta inclusiv virgulele din textul acesteia, pentru că altfel nu este regulamentar.
Vă rog.
## **Domnul Filip Havârneanu:**
Vă mulțumesc, domnule președinte. „Un ministru care minte nu poate gestiona Educația”
Am văzut cu toții rezultatele la testele PISA. România ocupă penultimul loc în Uniunea Europeană. Nu mai e un șoc pentru nimeni, este doar confirmarea dezastrului din educație. Ce a făcut în aceste condiții Ministerul Educației? A cosmetizat raportul OECD și a prezentat rezultatele în batjocură. Altfel nu se poate numi aprecierea că „România este rezilientă”. Da! Educația a reușit „performanța” să rămână pe penultimul loc.
În loc să ne comparăm cu Japonia și cu Finlanda, în prezentarea Ministerului Educației, ca să dea bine, ne comparăm cu Turcia. Cui folosește această minciună?
Raportările privind procentul de analfabetism funcțional au dispărut cu totul din prezentare. Cui folosește ascunderea adevărului? Ce exemplu dă ministrul educației țării, cum mai pot părinții să le spună copiilor să nu mintă, când, iată, minciuna este regina învățământului?
Art. 169 lit. c) din Legea învățământului superior, produsul „România Educată”, stabilește că raportarea selectivă sau respingerea datelor ori a rezultatelor nedorite, manipularea reprezentărilor sau a ilustrațiilor în scopul denaturării adevărului științific reprezintă falsificare de rezultate sau date. Asta este exact ceea ce a făcut ministerul – raportare selectivă și manipularea ilustrațiilor – în scopul denaturării adevărului științific.
Așadar, primul lucru pe care îl face doamna ministru al educației atunci când rezultatele nu îi convin este să denatureze adevărul științific. Ce îi învață, în felul acesta, acest ministru al educației pe elevii și studenții români? Ce respect să poarte tinerele generații acestei legi pe care o încalcă, întâi de toate, tocmai ministrul care a susținut-o?
PNL, setați să aprecieze postările de pe rețelele de socializare. Propagandă ca în Coreea de Nord. Ce exemplu, ce rușine!
Camera Deputaților solicită Guvernului, prin prezenta moțiune:
– să accelereze reformele din educație prevăzute în PNRR;
– să crească de îndată salariile profesorilor, conform măsurilor adoptate prin OUG nr. 57/2023 – „salariul profesorului debutant să fie cel puțin egal cu salariul mediu brut pe economie, salarizarea întregului personal didactic de predare urmând să se realizeze în mod progresiv, în raport de funcție, studii, vechime și grad didactic”;
– să asigure derularea programului național „Masă sănătoasă” pentru un milion de copii în anul școlar 2023–2024, așa cum este stabilit în Legea învățământului preuniversitar;
– să ia act de incapacitatea doamnei ministru Ligia Deca de a implementa reformele din educație.
Ministrul Ligia Deca nu a făcut altceva decât să ascundă problemele din învățământ. De aceea, în urma acestei moțiuni, singurul demers corect, salvator și reformist este plecarea de la conducerea Educației din România.
Vă mulțumesc.
## Da.
În continuare, o invit la tribună pe doamna Ligia Deca, ministrul educației.
Doamnă ministru, aveți cuvântul.
Vă reamintesc, Guvernul are 50 de minute, atât la început, cât și la final.
Vă rog.
ministrul educației
## **Doamna Ligia Deca** – _ministrul educației_ **:**
## Domnule vicepreședinte,
Stimate doamne și stimați domni deputați, Onorată audiență,
Oamenii care au pretenția că sunt preocupați de educație au responsabilitatea decenței în tot ceea ce înseamnă comportament. Și, de aceea, sunt convinsă că vom avea o dezbatere civilizată.
Recunosc că mă miră puțin alegerea persoanei alese pentru a da citire moțiunii, mai ales că s-a referit și la consumul de substanțe interzise...
ministrul educației
, dar sunt mai nouă în politică.
ministrul educației
Sunt trei aspecte pe care le voi aborda, așa cum au reieșit din textul moțiunii: suspiciunea de ascundere a adevărului, așa-zisa lipsă de direcție în educație și, nu în ultimul rând,
răspunsul la întrebarea – ce a făcut ministrul Ligia Deca până acum pentru educație?
Înțeleg că laitmotivul acestei moțiuni este minciuna. Vorbiți despre ascunderea și denaturarea adevărului științific, despre raportare selectivă, mă acuzați până și de falsificarea rezultatelor.
Adevărul, pe care până și unii dintre colegii dumneavoastră îl știu, este că datele la care faceți referire, rezultatele studiului PISA, sunt publice.
La fel de adevărat este că, pentru prima dată de când țara noastră participă la această testare, România a organizat un eveniment de prezentare și analiză a rezultatelor, concomitent cu lansarea raportului internațional.
În jur de 100 de cercetători, reprezentanți ai societății civile și ai autorităților publice centrale, pot susține adevărul acesta.
Tot în acest an, pentru prima dată de când participă la testare, România are propriul raport național PISA, realizat cu sprijin din partea OCDE și tradus în limba română.
A fost și acesta lansat, în cadrul unui eveniment public, pe 8 decembrie, în mediul academic. Este disponibil pe site-ul Unității de Cercetare în Educație, încă din ziua lansării. Îl puteți consulta. Și mă aștept să acționăm împreună pentru a ajunge la rezultatele pe care ni le dorim.
Toate documentele publicate au fost gestionate de cercetătorii din Unitatea de Cercetare în Educație, fostul și viitorul Institut de Științe ale Educației. Și sper că nu ne dorim să revenim la vremurile în care ministrul sau vreun partid politic spunea cercetătorilor ce și când trebuie să publice.
ministrul educației
Dacă noi nu suntem în stare să recunoaștem asta, mă tem că avem o problemă, pentru că, nerecunoscând faptul că oamenii din educație au reușit să evite căderi spectaculoase, cum au înregistrat alte țări participante, nici nu putem replica bunele practici din pandemie.
Rezultatele României la PISA s-au menținut la aproximativ același nivel ca în anul 2018. La matematică, ponderea OCDE a elevilor aflați la nivelul 2 sau mai sus de competență a scăzut cu 7 puncte procentuale, de la 76% în 2018 la 69% în 2022, în timp ce rezultatele țării noastre au rămas aproape stabile. Asta înseamnă că diferența dintre media națională și media OCDE a scăzut, ceea ce în sine reprezintă un progres.
Evident că ne dorim mai mult.
Și repet ceea ce am declarat în 5 decembrie: avem o proporție importantă de elevi care nu au competențe minime necesare pentru a face față cu succes provocărilor societății actuale. Performanțele la testarea PISA 2022 ne situează încă sub media OCDE și este momentul să facem tot posibilul pentru a crește procentul elevilor români care obțin performanțe medii și ridicate la lectură, matematică și științe.
De aceea insistăm pe nevoia de schimbare bazată pe evidențe, de aceea facem reforme, ale căror efecte vor fi văzute în timp, pentru că nu există reformă cu efect instantaneu în educație.
Repet ceea ce am declarat în 5 decembrie: PISA 2022 ne arată că elevii din familii cu venituri mici și nivel de educație redus obțin performanțe mai scăzute la lectură, științe și matematică.
România nu-și permite să irosească resursă umană.
De aceea, prin măsurile integrate prevăzute în Legea învățământului preuniversitar – burse școlare, curriculum centrat pe formarea competențelor, predare adaptată și diferențiată, programul „Învățare remedială”, susținerea financiară a profesorilor din mediul rural, zone prioritare de investiție în educație și desegregare –, putem susține fiecare elev să își atingă potențialul.
ministrul educației
Acesta este rezultatul proiectului „România Educată”. Vorbim de două legi ale educației, adoptate prin procedură parlamentară, fără niciun fel de scurtcircuit, ba chiar cu cea mai mare dezbatere publică, cea mai îndelungată.
ministrul educației
Vorbiți despre o lege prost făcută și mă întreb: oare ați uitat că la această lege au contribuit părinții, elevii, sindicatele și chiar dumneavoastră, stimați deputați, ca parte a celui mai amplu proces de consultare din România? Sunteți siguri, domnilor și doamnelor semnatari ai moțiunii, de acuzațiile aduse tuturor celor care au contribuit la această lege?
Nu de alta, însă unii dintre dumneavoastră ați participat direct la elaborarea sa. Întâmplător, chiar domnul deputat care a citit moțiunea.
Vorbiți despre o lege prost făcută. Haideți să vedem mai concret!
Extinderea programului „Masă sănătoasă” este o politică proastă? Îmbunătățirea formării profesorilor? Susținerea financiară a profesorilor din mediul rural? Dar formarea consorțiilor școlare? Generalizarea învățământului dual? Acestea sunt reformele pe care dumneavoastră le numiți proaste?
Sunteți un pericol pentru viitorul României dacă nu vă raliați la eforturile Ministerului Educației de a forma absolvenții pe care piața muncii îi caută și viitorii cetățeni activi.
ministrul educației
Ieri am comemorat 111 ani de la moartea marelui reformator al școlii românești, ministrul liberal Spiru Haret. În loc să învățăm din lecțiile de construcție pe care operele sale le promovează și în locul unui dialog civilizat despre cum putem sprijini educația împreună, ați ales să aruncați cu noroi.
Ați vrut să contribuiți mai mult? Ați avut nenumărate ocazii.
Dar România nu poate fi salvată cu mai puțin de două pagini de amendamente...
ministrul educației
, cum ați transmis atunci când legile au devenit publice, în 27 februarie.
Mă gândesc că ați putea lua exemplul Consiliului Național al Elevilor.
ministrul educației
Acestea sunt amendamentele lor, aceasta este foaia dumneavoastră.
ministrul educației
Ați declarat cu mândrie că ați depus peste 200 de amendamente la legile educației în dezbaterea parlamentară. Vă reamintesc că peste 40 din cele 200 de amendamente propuse au fost aprobate.
De asemenea, alte aproximativ 170 de amendamente la Legea învățământului preuniversitar, respectiv 120 de amendamente la Legea învățământului superior au trecut cu votul tuturor membrilor Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților.
Și mulțumesc pe această cale deputaților USR din Comisia pentru învățământ, care au lucrat cot la cot alături de noi, chiar dacă acum primesc o palmă de la colegii lor care au redactat această moțiune și care, în fapt, le transmit că rezultatul muncii lor este o lege prost făcută, așa cum o numesc domniile-lor.
Mulțumesc conducerilor Comisiilor pentru învățământ din cele două Camere ale Parlamentului, pentru spiritul constructiv în care a fost abordat fiecare amendament depus, indiferent de proveniența sa.
Moțiunea continuă cu afirmațiile ilogice. Spuneți că „România Educată” nu este un proiect de viziune și întrebați care este Planul pentru educație.
Ar trebui să știți că planul despre care întrebați este chiar acesta: legile educației.
75% din reformele din viziunea „România Educată” sunt transpuse direct de aceste legi.
21% din reforme sunt deja sau vor fi transpuse în legislația secundară și în normele de aplicare.
De altfel, atât Planul național de redresare și reziliență, cât și fondurile structurale aferente noului exercițiu financiar sunt aliniate reformelor propuse de viziunea strategică „România Educată”, fiind singurul cadru strategic unitar care are și finanțarea pentru a deveni realitate. Este viziunea care oferă firul roșu pentru educație.
ministrul educației
**:** Înființare pe hârtie!
## **Doamna Ligia Deca:**
În ceea ce privește învățământul superior, aș menționa, în primul rând, ruta completă de învățământ dual. Instituțiile de învățământ superior își adaptează periodic oferta la cerințele pieței muncii.
Apoi, vom avea programele naționale prin care se susțin reforme directe: Programul Național pentru Internaționalizare Universitară „Study in Romania”, Programul Național de Reducere a Abandonului Universitar, inclusiv Programul „Primul student în familie”, Programul Național de Sprijinire a Învățării Științelor Exacte, a Ingineriei și Matematicii.
Ca să rezum, noile legi înseamnă cadrul pentru crearea unei școli mai performante, incluzive, sigure și echitabile, sunt împreună viziunea și planul pentru educație.
Îmi cereți să accelerez reformele din PNRR. O să vă spun cum am accelerat deja reformele din PNRR.
În octombrie 2022, când am preluat mandatul, aveam doar două apeluri lansate și 1.470 de contracte încheiate, în valoare de aproximativ 400 de milioane de euro. Într-un an am lansat 13 apeluri în PNRR, am încheiat peste 4.000 de contracte, iar valoarea apelurilor la care ne raportăm este de peste două miliarde de euro. Sunt investiții de infrastructură, de construcție de noi școli ori cămine și cantine pentru studenți, sunt proiecte de digitalizare a universităților și de dotare a școlilor cu laboratoare de informatică și științe, a cabinetelor școlare pe discipline, a sălilor de sport și atelierelor de practică.
Sigur, sunt multe altele care mai urmează. În următoarele luni o să încheiem tot ceea ce este de lansat și intrăm în implementare pe toate investițiile care susțin reformele din PNRR.
Și am făcut toate astea în ciuda faptului că am fost nevoiți să reparăm greșelile altora, inclusiv analiza de nevoi deficitară în fundamentarea PNRR.
Și, pentru că tot mi s-a dat această oportunitate să explic ce-am realizat împreună cu echipa de la Ministerul Educației, aș mai aminti:
– peste 1.000.200 de burse în acest an școlar;
– bursa de merit a crescut de la 200 la 450 de lei pe lună;
– aproape jumătate de milion de copii au primit aceste burse;
– bursa socială a crescut de la 200 la 300 de lei pe lună – un sprijin pentru mai mult de 740.000 de copii care au nevoie de ajutorul statului pentru a avea șanse egale.
Aceasta este o realitate pe care nu o putem transforma în știri negative. La fel cum nu putem transforma în știre negativă creșterea salariilor din educație. Din iunie anul trecut salariul unui profesor debutant a crescut cu peste 31%.
Inutil să întreb cât au crescut salariile profesorilor când USR a fost la guvernare.
Bugetul pentru învățământ a fost majorat – peste 74 de miliarde de lei și 4,3% din PIB înseamnă, de fapt, un buget
record. Este nepotrivit să îl numim buget, căci ar trebui să vorbim despre investiții, pentru că educația este investiție, nu cheltuială.
Adaug că, față de anul trecut, pentru bugetul de stat creșterea este de peste 56%.
A trecut ceva vreme de atunci și poate că ați uitat – în 2016, bugetul construit de ministrul de finanțe USR, de la acea vreme, a fost de 4,5 miliarde de lei. În 2023 vorbim de peste 53 de miliarde de lei, din care bugetul Ministerului Educației 36 miliarde de lei; în 2024, bugetul total este de 74 de miliarde de lei, în timp ce bugetul Ministerului Educației este de 57 miliarde de lei.
Nu puteți nega cea mai mare creștere salarială și cel mai mare buget pentru învățământ din ultimii 20 de ani.
Vă mulțumesc _. (Aplauze.)_
Și eu vă mulțumesc.
Urmează dezbaterile asupra moțiunii simple prezentate. Începem cu Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, doamna deputat Gliga Dumitrița. Vă rog, stimată doamnă.
## **Doamna Dumitrița Gliga:**
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
În calitate de parlamentar, membru al Partidului Social Democrat, în calitate de președinte al Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților, dar mai ales în calitate de mamă, mi-ar fi imposibil și mi s-ar părea iresponsabil să vin în fața dumneavoastră să vă spun că sunt profund mulțumită de situația din sistemul educațional românesc. Nu sunt. Și nici colegii mei din Grupul parlamentar al PSD.
Perpetuarea unor rezultate slabe și a unei inechități în acest domeniu poate fi asociată termenului „reziliență” doar și doar din perspectiva Dicționarului explicativ, care definește reziliența, într-un mod pozitiv, drept „capacitatea cuiva sau a ceva de a reveni la normalitate după suferirea unui șoc emoțional, economic etc.”.
Din punct de vedere etic, capacitatea de a reveni constant la rezultate slabe nu este, evident, ceva pozitiv, dezirabil. Este adevărat că ineficiența, lipsa de performanță și inechitatea sunt privite de mulți ca o normalitate, de ceva vreme, rezultatele PISA ne arată aceeași stare de fapt de la
un ciclu de testare la altul, dar perpetuarea, transformarea acestei normalități într-o virtute, chiar în situații de șoc, nu este, cu siguranță, dorința nimănui.
Nu cred, de data aceasta în primul rând ca mamă, că doamna ministru Deca, mamă și domnia-sa, a intenționat vreo clipă să insinueze, așa cum pretind semnatarii moțiunii, că această normalitate este ceva dezirabil, că nu se gândește la fiecare copil care rămâne în urmă din cauza ineficienței în domeniul educației și a inegalității măsurate de OCDE și vizibilă deseori pentru noi toți chiar cu ochiul liber.
Din partea Grupului parlamentar al PNL, primul vorbitor, doamna Luminița Barcari.
## **Doamna Rodica-Luminița Barcari:**
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimată doamnă ministru,
Doamnelor și domnilor deputați,
Ne aflăm astăzi în fața unei moțiuni simple despre care am impresia că a fost depusă ca să dea bine la bilanțul opoziției. Altfel nu îmi pot explica cum opoziția poate ataca un ministru în mandatul căruia au fost votate noile legi ale educației, bugetul alocat domeniului a înregistrat o creștere istorică, de 60%, iar salariile profesorilor au crescut cu 30% numai în anul curent, urmând să mai crească cu încă 20 de procente anul viitor.
La toate acestea se adaugă faptul că Ministerul Educației are alocat unul dintre cele mai mari bugete din Planul național de redresare și reziliență – 3,6 miliarde de euro, care vor ajunge în școli, grădinițe, universități, palate și cluburi ale copiilor etc., pentru a rezolva cât mai multe dintre problemele de infrastructură și logistică pe care acest sistem le întâmpină.
Rezultatele pe care le-am prezentat vorbesc de la sine. Ligia Deca este un ministru competent, care a reușit într-un an și două luni de mandat ce alții nu au reușit în decenii – accent pus pe claritatea legislației din domeniu, atragerea de fonduri europene, creșterea salariilor personalului didactic și nedidactic.
Stimați colegi,
Aruncați degeaba vina pe actuala conducere a Ministerului Educației pentru rezultatele la testele PISA, chiar dacă, la un moment dat, în textul moțiunii, negru pe alb, recunoașteți că nu doamna Deca e vinovată. Dezastrul înregistrat la aceste testări reprezintă rezultatul delăsării și al nepăsării față de acest sistem care a fost de-a lungul timpului prost finanțat, legile din domeniu au fost măcelărite constant, iar între elevi și dascăli a apărut o mare prăpastie, generată de curricula neadaptată vremurilor pe care le trăim.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul Ungureanu.
Bun. Atunci, doamna Neagu.
Eu așa am în ordine.
Vă mulțumesc.
Doamnă Deca,
Dacă „România Educată” ar fi fost pe bune, și nu un fiasco, dumneavoastră ați fi picat testul.
De peste 7 ani vă ocupați de proiectul „România Educată” al președintelui Iohannis și ați reușit „performanța” să nu avem nicio universitate în Top 1000 mondial.
## **O voce de la USR:**
Bravo!
## **Doamna Denisa-Elena Neagu:**
Partidul din care faceți parte ocupă portofoliul Educației de 4 ani.
Dar haideți să analizăm activitatea dumneavoastră din ultimul an la minister într-un mod simplu, astfel încât să înțeleagă orice elev.
Ați trișat. După rezultatele dezastruoase pe care elevii le-au înregistrat la testele PISA, ați încercat să fentați realitatea. Ați cenzurat graficele privind gradul de analfabetism funcțional pentru elevi dintr-un raport OCDE. Și, dacă nu vă prindea presa, să știți că părinții cunosc realitatea gri din spatele hârtiei lucioase. Educația, sub gestionarea dumneavoastră, este în derivă.
Vă lăudați că nu am scăzut un loc în clasamentul european. Dacă am fi picat sub Bulgaria, unde ne-am mai fi aflat? Asta numiți dumneavoastră performanță?
Școlile sunt sufocate de inspecții și birocrație. Inspectoratele școlare județene mănâncă anual un buget de peste 660 de milioane de lei. Avem două instituții care se ocupă cu „calitatea” în educație. Deși avem ARACIP, ați decis să nu desființați inspectoratele și să păstrați inspectorii numiți politic și atotputernici, în loc să dați banii către elevi, iar calitatea o vedem la testele PISA.
Ce ați reușit să livrați, ca ministru, este, în cel mai bun caz, de calitate îndoielnică. Mă refer aici la legile educației, despre care chiar profesorii v-au zis că nu rezolvă marile probleme ale sistemului de învățământ. O formă fără fond, cantitate, nu calitate. Chiar adaugă noi probleme, cum ar fi examenul de admitere la liceu. Examen care vine cu un stres în plus pentru elevi și scoate banii din buzunar de la părinți, pentru meditații. Bani pe care nu îi au, pentru că Guvernul din care faceți parte i-a împovărat cu noi taxe.
În continuare, doamna deputat Ana-Loredana Predescu, din partea Grupului AUR. Vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi, Doamnă ministru,
Apropo, dosarele acelea fac parte din procesul de debirocratizare a sistemului de învățământ? O curiozitate, doar atât.
Mi-aș fi dorit să vin astăzi în fața dumneavoastră și la această tribună și să elogiez munca, reforma și dedicația pe care le așteptam de la o colegă de generație, mai ales o colegă care a militat în anii studenției pentru 6% din PIB pentru Educație. Dar poate că am crescut în medii total diferite.
Ați avut, doamnă ministru, toate pârghiile, ocaziile și șansele pentru a produce o schimbare reală în sistemul de învățământ românesc. Ați lucrat împreună cu președintele Klaus Iohannis la acea utopică „Românie Educată”. Ați avut pe mână noile proiecte ale legilor educației, dar, din punctul meu de vedere, care am fost parte activă a acestor dezbateri și a votului acestora în plen, ați ales, doamnă ministru, să le măcelăriți în Camera Deputaților, împreună cu doamna președinte, de la vremea aceea, a Comisiei pentru învățământ, doamna Natalia Intotero.
Ați avut ocazia de a genera o reformă în sistemul de învățământ, prin respectarea promisiunii, doamnă ministru, făcute de la pupitrul Guvernului, în privința măririi salariului debutantului la 4.600 de lei, așa cum v-ați asumat. O majorare care ar fi însemnat undeva la 40%.
Ați avut șansa de a lupta, în crearea bugetului pe 2024, pentru acei 15% din bugetul general consolidat, pe care împreună l-am votat în proiectul noilor legi ale educației, mai exact art. 134. Nici nu s-a uscat cerneala de pe acest articol și iată că dumneavoastră l-ați încălcat.
Ați avut și ați fi putut să rezolvați, prin ocazia acordată, șansa de a asigura transportul gratuit al elevilor către școală, într-o țară în care abandonul școlar este de 16%.
Vă rog să finalizați.
...și celelalte obiecte de studiu reprezintă doar niște ciudățenii care îi frânează din drumul lor pentru a ajunge influenceri sau către o carieră...
Mulțumesc.
...de interpret de muzică populară.
Ați reușit să creați pe parcursul acestor mandate...
O voce din sală
#80219Timpul!
Stimată colegă, nu-mi face nicio plăcere, vă rog, ultima propoziție.
Imediat închei.
Mulțumesc.
## **Doamna Ana-Loredana Predescu:**
...imaginea celui mai improb ministru al educației. Și avem impresia că...
Poate, dacă vă vorbesc în termenii pe care dumneavoastră îi cunoașteți...
Stimată colegă...
## **Doamna Ana-Loredana Predescu:**
...ca absolvent de...
inginer și...
Mulțumesc.
## **Doamna Ana-Loredana Predescu:**
...pregătire în...
Mulțumesc, stimată colegă.
O voce din sală
#81013De ce n-o lăsați să vorbească?
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Mulțumesc.
Am încercat de trei ori.
O voce din sală
#81193Jos cenzura!
Ultima propoziție, vă rog. Propoziție, nu frază.
Îmi doresc doar să-i atrag atenția doamnei ministru, având în vedere că pot să mă raportez la pregătirea pe care dumneaei o are, aceea de inginerie navală și navigație, că, în momentul în care va pleca, va lăsa – pentru că va veni și acel moment – va lăsa, din păcate, un sistem de învățământ aflat în derivă.
Mulțumesc.
## **Doamna Ana-Loredana Predescu:**
Mulțumesc.
Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul Szabó Ödön.
Stimată doamnă ministru, Stimați colegi, Stimate domnule președinte de ședință,
Trebuie să recunosc, doamnă ministru, că nu vă invidiez, pentru că inclusiv această nouă lege, pe care am adoptat-o, este adoptată ca și, în 1995, Legea „Marga”, înainte de alegeri, cea din 2011, denumită Legea „Funeriu”, tot înainte de alegeri, deși e foarte important ca o lege să aibă stabilitate. Și trebuie să recunoaștem cu toții că, în general, dacă o lege se adoptă înainte de alegeri, există posibilitatea ca să fie schimbată destul de des.
Sistemul, în general, are trei probleme, nu doar în acest context. Și a avut și în ʼ95 – ulterior au fost 60 de schimbări până la noua lege, de structură. Și Legea „Funeriu” a fost schimbată cel puțin de atâtea ori structural. Are nevoie de
trei lucruri: stabilitate, fonduri pentru implementare și corectitudine în aplicare.
Noi considerăm că această lege, pe care încercați să o aplicați, este una bună. Am votat-o, am susținut-o și o susținem în continuare.
Corectitudinea în aplicarea legii a fost o problemă și la Legea nr. 1. Sperăm să nu fie și de data aceasta. Pentru că nu putem spune că a fost corect ca un liceu care... sau două licee, care au fost înființate la un moment dat prin același ordin, unul pentru majoritate, la Timișoara, unul pentru minoritate, în Târgu Mureș, unul să funcționeze, iar celălalt să fie desființat ulterior.
Nu poate fi corectitudine, în eventualitate, în aplicare, dacă la un moment dat structuri care sunt ale minorităților naționale, indiferent, la minister sau în județe, eventual, în urma unor reorganizări, ar avea de suferit.
Stabilitatea legislativă este un lucru esențial și puteți conta pe noi. Nu vom susține inițiative care să intervină structural în legea adoptată, deoarece e foarte important ca cel puțin o generație să încerce să funcționeze pe această lege și eventualele mici reglaje să se realizeze.
Vă rog și pe dumneavoastră să finalizați.
## **Domnul Szabó Ödön:**
Da.
Finalizez în... în câteva minute.
Nu chiar, nu cred.
Într-un minut. Într-un minut, atunci, domnule președinte.
30 de secunde, vă rog din suflet.
Învățământul în limbile minorităților este competitiv în sistemul PISA, nu suntem în urmă, chiar avem rezultate mai bune. Avem un plus, ceea ce noi tot am spus, că învățământul în limba maternă este un plus pentru tot sistemul.
Este clar că mai avem mult de lucru pentru competitivitatea întregului sistem.
Legea adoptată este o lege bună, dar totul este aplicarea. Trebuie să fie bine în școli, în rezultate, în echitate, nu doar în lege...
Mulțumesc.
## **Domnul Szabó Ödön:**
...ci în realitate. Vă mulțumesc.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Și eu vă mulțumesc. Domnul Emanuel Ungureanu.
Sunt chiar curios dacă vă încadrați în 59 de secunde.
Insist și vă rog să vă încadrați în cele 59 de secunde.
Mă străduiesc.
Doamnă ministru,
Din păcate, tot ce am gândit pentru discurs s-a dus acolo unde se duce învățământul nostru – sub Iohannis, adică sub dărâmături. Acum câteva minute s-a prăbușit zidul unui cămin al unui liceu din Odorheiu Secuiesc și trei copii se zbat între viață și moarte.
Asta este realitatea din sistemul educației.
Vorbeați de PNRR. Am pus acolo bani, însă domnul Cîmpeanu, de la PNL, s-a ocupat de partea tehnică din PNRR și dumneavoastră criticați USR-ul pentru munca lui.
O să vă mai rog doar să-mi dați un singur minut, ca să vă arăt un document.
30 de secunde, vă rog.
## **Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:**
Așa arată un doctorat construit pe bune.
1.120 de pagini. Este doctoratul meu.
Domnul Cîmpeanu, care v-a fost șef la partid, a plagiat.
Domnul Ciolacu, care și-a făcut școala târziu și prost, nu cred că este în stare să vă explice ce înseamnă titlul tezei lui de doctorat la SRI...
Ultima propoziție.
## **Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:**
...„Etica în Intelligence”, și nu cred că, dacă îl întrebați dacă „Intelligence” se scrie cu doi „l” sau cu unul, știe.
Mulțumesc. Doamna Violeta Alexandru, vă rog.
Și, după aceea, se pregătește al doilea vorbitor de la PNL, și ultimul, domnul Onuț Valeriu Atanasiu.
Chiar vă rog și pe dumneavoastră, cu toată solicitudinea, să încercați să vă încadrați în timpul alocat.
Mă străduiesc.
Stimați colegi,
Deputații independenți de dreapta, cei ai Forței Dreptei, au semnat această moțiune. Și nu cred că o să vă surprind când o să vă spun de ce. Pentru că băltim, nu se vede nimic, deși se scurg bani, inclusiv în zona educației, ba din fonduri europene, ba din bani din bugetul național, ba de la părinți,
ba... nici nu mai vreau să discut, nu se vede că se schimbă lucrurile în România. De-asta am semnat.
Nu contează în viață, mai ales când ești manager al unui sistem cum este cel al educației, întotdeauna să ai mai mulți bani, dacă nu se vede nimic după ce îi primești sau după ce urmează să ți se aloce.
Asta este problema pe care o vedem în acest moment. Copiii noștri nu se duc cu drag la școală, în învățământ nu s-a discutat nici până astăzi despre indicatori de performanță, așa cum se lăuda chiar prim-ministrul Ciolacu: „mă apuc, că este domeniu prioritar, începem cu educația, indicatori de performanță”.
Păi, nu-i e puțin jenă să vorbească despre ceva ce nici măcar n-are de gând să facă?
Asta este problema noastră, nu alocarea. Fie vorba între noi, așa cum bine a spus o antevorbitoare, ceea ce și-au propus președintele Iohannis și doamna consilier prezidențial în „România Educată” nu este acoperit în totalitate, ceea ce înseamnă că ceva a rămas pe dinafară, nu știm ce, sau acea prognoză legată de fonduri nu a fost una corect făcută. E vorba, într-adevăr, de procentul de 15% pe care doamna deputat l-a menționat mai departe, este din bugetul general consolidat, e adevărat, este un alt mod de a privi lucrurile. Dar îți spune ceva modul în care a fost făcut acest document, dacă nici când ești la guvernare, în propriul guvern, cu o coaliție, nu-i asiguri fondurile ca să poți să pui în aplicare un astfel de proiect.
Vă rog să finalizați.
Nu se mișcă lucrurile în direcția corectă.
Și închei spunând următorul lucru: mi se pare incredibil să arunci vina tot timpul la Ghinea, la USR, dar înțeleg că domnul Cîmpeanu era o nulitate, n-a trimis nicio cifră, n-a contribuit cu nimic la bugetul... la propunerea pe care bănuiesc că o fi semnat-o când a plecat spre Ministerul Fondurilor Europene...
Mulțumesc.
...ca să fie integrată în PNRR.
Deci hai să ne comportăm ca niște oameni serioși, care își dau seama că inclusiv sistemul de educație este un sistem cu prea mult populism și prea puțină treabă!
Se pregătește...
## **Doamna Victoria-Violeta Alexandru:**
Mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc.
Se pregătește domnul Onuț Valeriu Atanasiu, vă rog, Grupul PNL.
Mulțumesc, domnule președinte. Doamnă ministru,
Stimați colegi,
Înainte de a da curs textului pe care l-am pregătit, o să-i spun colegului care preciza și voia să se urce cu ghetele pe un eveniment nefericit că, practic, toată infrastructura școlară aparține de administrația locală, dacă nu știe.
Sigur, am vrut doar să-l atenționez.
Această moțiune simplă reprezintă un exercițiu de ignoranță și amnezie din partea inițiatorilor. Și este un nonsens.
De ce este un nonsens?
Voi cita două scurte pasaje din moțiune.
„Nu ministrul Deca este vinovat pentru rezultatele de la testele PISA.”
Și al doilea: „Nu ministrul Ligia Deca poartă responsabilitatea pentru dezastrul învățământului superior românesc.”
Până și inițiatorii o absolvă de vină pe doamna ministru Deca și recunosc inutilitatea demersului împotriva domniei-sale.
Tocmai pentru că nu au ce să-i reproșeze se leagă de legile educației.
Stimați colegi,
Legea a fost deja votată și nu stă în puterea ministrului a o modifica. O lege se modifică prin argumente și amendamente, aici, în Parlament, nu prin moțiune.
Principalele nemulțumiri ce sunt aduse în această moțiune:
1. Admiterea la liceu.
Sunt și în prezent profesor de fizică la Colegiul Național „Vasile Alecsandri” din Galați, unul dintre cele mai bune licee din țară. Am în fiecare an și am avut și anul acesta elevi medaliați la olimpiadele școlare naționale. Vin din sistem și susțin în continuare că este un lucru bun examenul de admitere, pentru că face diferența între aptitudinile elevilor. Nu putem avea specialiști doar cu concurs la română și matematică, ne trebuie un filtru care să-l separe pe cel care vrea la o clasă de electricieni de tânărul sau tânăra care vrea să devină bucătar.
· Comemorativ
32 de discursuri
## **Domnul Onuț Valeriu Atanasiu:**
În cadrul Programului pentru combaterea abandonului școlar, ministrul Ghinea nu a finanțat și activitatea pe care o desfășoară directorii sau personalul auxiliar și nici nu a susținut o creștere salarială pentru tot personalul din educație, când a fost la guvernare.
Dacă tot suntem la salarii, reamintesc colegilor din USR că au trei membri, inclusiv vicepreședinte, în Comisia pentru muncă și protecție socială. Niciunul dintre ei nu s-a zbătut să urce pe ordinea de zi un amendament referitor la corectarea salariilor personalului de conducere și auxiliar din educație, avizat deja de Comisia pentru învățământ, susținut de Ministerul Educației.
Sper ca această nedreptate să fie urgent remediată.
Pentru că vorbeam de amnezie, uităm că Educația nu a beneficiat niciodată de plafonul stabilit în 2011, și anume 6% din produsul intern brut. Nici în Guvernul Cioloș sau în mandatul în care USR a avut vicepremier sau ministru al finanțelor nu s-au alocat acești bani. În toți acești ani au fost bugete de supraviețuire, nu de modernizare sau performanță a educației.
Chiar și în 2024, bugetul alocat Educației nu respectă legea. Ar fi trebuit să fie peste 100 de miliarde de lei, sunt prevăzute doar 74 de miliarde.
Față de execuția bugetară estimată în 2023, de 49,5 miliarde, vorbim de o creștere, totuși, de 50%.
Se mai uită un lucru, deficitul de personal. Investiția în resursa umană a rămas la nivelul anilor 2000.
Ca profesor de fizică, știu că, dacă vrem să rezolvăm o problemă, trebuie să mergem la cauză, și nu la efect. Vom avea același rezultat atât timp cât vom păstra aceeași cauză, care este subfinanțarea și lipsa personalului de specialitate.
Închei prin a le aminti celor care au scris prezenta moțiune că:
„Nu ministrul Deca este vinovat pentru rezultatele de la testele PISA.”
„Nu ministrul Ligia Deca poartă responsabilitatea pentru dezastrul învățământului superior românesc.” Vă mulțumesc.
## **Voci de la PNL:**
Bravo! Bravo!
Și eu vă mulțumesc. Am încheiat dezbaterile.
Și îi dau cuvântul, la final, doamnei ministru Ligia Deca. Vă rog.
## **Doamna Ligia Deca:**
Mulțumesc frumos pentru dialog.
Aș începe prin a ruga să nu politizăm sau să folosim în discursul politic situații tragice, cum este cea pe care o vedem în presă. Este situația în evoluție, suntem în legătură cu colegii noștri de la nivel local și cu Departamentul pentru Situații de Urgență.
Îmi exprim tot sprijinul pentru familii și pentru comunitatea școlară. Și vom face tot ceea ce ține de Ministerul Educației pentru a-i sprijini pe cei care au nevoie.
Aș vrea să semnalez doar câteva fracturi de logică în dezbaterile de astăzi.
Pe de o parte, opoziția critică „România Educată” și legile; pe de altă parte, sunteți îngrijorați că legile nu sunt implementate suficient de repede sau că Planul național de redresare și reziliență, care este bazat pe „România Educată”, nu se derulează într-un ritm suficient de rapid.
Nu-mi este clar, până la urmă, ce dorește opoziția.
Al doilea element. Înțeleg că avem în sală colegi care au votat pentru legi ca membri ai unui partid, după care au schimbat partidul și se pare că și-au schimbat și punctul de vedere.
Se cere sprijin pentru copiii dezavantajați, dar, când vine vorba despre măsuri care să crească sprijinul, cum ar fi burse de merit pentru cei care sunt primii în clasă, în fiecare școală, indiferent de unde este ea, sau din fiecare clasă, da, avem o problemă.
Atunci când rugăm ca profesorii să evite conflictul de interese și să declare, acolo unde fac meditații, este o altă problemă.
Deci eu înțeleg că avem un anumit grad de ipocrizie – vrem să se schimbe lucrurile, dar să nu schimbăm nimic.
De asemenea, există o serie de îngrijorări cu privire la efectele finanțării crescute în educație. Vorbim despre un buget crescut pentru anul viitor. E adevărat că nu ne putem întoarce în timp și nici nu putem călători peste ani să vedem ce se va întâmpla, însă, cu siguranță, putem să fim onești, să recunoaștem atunci când există un progres, chiar dacă, sigur, mai avem critici pe cum ar putea fi făcute anumite lucruri, și putem să muncim serios, pentru că educația este pentru profesioniști, pentru cei care muncesc, nu este despre cei care vorbesc despre ce ar vrea sau ar putea să facă dacă cetățenii le-ar da ocazia.
De asemenea, aș dori să vă subliniez încă o dată că legile educației se vor implementa treptat, așa cum am afirmat încă de acum câteva luni, pentru că cel mai mare sistem public din România nu se poate schimba peste noapte. Nu putem reorganiza structuri în care lucrează zeci de mii de oameni, peste noapte.
Este nevoie, din nou, de seriozitate și profesionalism. Este nevoie să nu mai spunem jumătăți de adevăruri. Este nevoie să recunoaștem atunci când cercetătorii în educație publică documente cu diferite versiuni, așa cum le emite OCDE. Și este timpul să citim – studii, legi, metodologii – și să nu mai confundăm titlurile articolelor cu conținutul documentelor, pentru că, de cele mai multe ori, ajungem într-o situație de confuzie și de eroare.
Și eu vă mulțumesc. Am încheiat dezbaterile.
Vă reamintesc, votul va avea loc mâine. Pauză – 5 minute.
Ne întoarcem pentru primirea de răspunsuri la interpelări. Mulțumesc.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Continuăm ședința noastră consacrată răspunsurilor orale la interpelări. Cu mențiunea că, din pricini evidente, gen buget, finanțe, domnul secretar de stat de la Ministerul Finanțelor nu este prezent.
Domnul Molnar Radu-Iulian.
Domnul subsecretar de stat Ioan-Cristian Haiduc, Ministerul Dezvoltării.
Suntem la ședința consacrată răspunsurilor.
- „Corectarea erorilor de cadastrare din cadrul Programului
- Național de Cadastru și Carte Funciară”.
- Domnule deputat, doriți? Domnul...
Vă rog.
Aveți cel mult 3 minute.
Preferați să vă dea răspunsul sau vi-l trimite în scris? E mult mai lung decât cele 3 minute alocate.
## **Domnul Ioan-Cristian Haiduc** – _subsecretar de stat_
_în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației_ **:**
Dacă vreți, fac o sinteză.
Bun.
La 3 minute vă opresc și o să-i transmiteți răspunsul în scris.
Stimate domnule deputat,
Ca urmare a interpelării dumneavoastră înregistrate la Camera Deputaților cu numărul 1.539B/2023, având ca obiect „Corectarea erorilor de cadastrare din cadrul Programului Național de Cadastru și Carte Funciară”, vă facem cunoscute următoarele:
Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, în calitate de achizitor, a încheiat cu Asociația SC Ramboll South Est Europe – SRL – lider – SC Cornel & Cornel Topoexim – SRL și SC Geoter – SRL, în calitate de prestator, Contractul nr. 6.964 din 15.05.2012, ce a avut ca obiect „Înregistrarea sistematică a imobilelor în UAT-urile: Horea și Vințu de Jos – județul Alba –, Aghireșu, Iclod și Jucu – județul Cluj –, Remetea și Sâncrăieni – județul Harghita, servicii aferente Lotului nr. 2”.
Lucrările de înregistrare sistematică a proprietăților imobiliare au fost contractate ca urmare a semnării, la data de 28 decembrie 2007, a Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare având ca obiect Proiectul privind completarea sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeană pentru restructurarea agriculturii – CESAR – Proiect CESAR, care a fost ratificat prin Legea nr. 14/2009, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 125 din 2.03.2009. Acordul de împrumut 4875 RO a intrat în efectivitate la 9 martie 2009.
Proiectul CESAR a fost implementat de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară în perioada 2011–2013, în cadrul căruia au fost contractate un număr de 50 de UAT-uri rurale.
După închiderea oficială a proiectului, în data de 30 iunie 2013, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară a continuat contractele pentru înregistrarea sistematică a proprietăților cu fonduri de la bugetul de stat până în septembrie 2014.
Mulțumesc mult.
...într-o manieră de masă...
Mulțumesc mult.
Sunt convins că vă veți asigura că domnul deputat va primi integral răspunsul dumneavoastră.
Vă rog, domnule deputat.
Îi mulțumesc domnului ministru al dezvoltării pentru răspunsul la interpelarea mea privitoare la situația dezastruoasă a cadastrării terenurilor agricole din România. Am primit răspunsul și în scris.
Dar aș vrea să citez cel puțin o parte, care este foarte relevantă, din răspunsul acestuia.
Mai exact, a existat o cooperare deficitară în implementarea contractelor de înregistrare sistematică între părțile implicate – prestatori, primari, birouri de cadastru, publicitate imobiliară, cetățeni. Or, aici, mediatorul principal și entitatea de interes este primarul. Ne arată, vedem aici că – ceea ce știm de obicei – omul sfințește locul, iar în cazul acesta mulți primari din România nu și-au făcut treaba, când vine vorba de cadastrarea sistematică.
Domnule subsecretar de stat,
Să știți că am vorbit chiar astăzi cu oamenii din Iclod și mi-au spus că nu s-a făcut niciunul dintre pașii necesari informării lor. Mai exact, nu s-au tipărit pliante, nici postere, nu s-au făcut întâlniri și nici înaintea demarării lucrărilor, nici în timpul lor nu s-au întâlnit cu autoritățile, iar prestatorii și primăriile nu și-au făcut treaba.
Și sunt sigur că această situație...
Mulțumesc.
...nu este singulară, la Iclod, Aghireșu sau Jucu, în Cluj, ci este...
Mulțumesc.
...generalizată în România.
Îi sfătuiesc pe toți cetățenii de la sate, din România, să se adreseze primarilor lor și să se asigure că aceștia își fac treaba, când vine vorba de proiectul de cadastrare. Mulțumesc.
Domnul Petrețchi Nicolae-Miroslav. Domnul Micu, Ministerul Educației. Vă rog.
## **Domnul Cătălin Mihai Micu** – _subsecretar de stat_
## _în Ministerul Educației_ **:**
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimate domnule deputat,
Referitor la interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaților cu numărul 1.521B/2023, având ca obiect „Aplicarea Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și a Legii învățământului superior nr. 199/2023”, vă comunicăm următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (2) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și dispozițiilor art. 260 alin. (2) din Legea învățământului superior nr. 199/2023, în termen de 8 luni de la data intrării în vigoare a prezentelor legi, Ministerul Educației stabilește, prin ordin al ministrului educației, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, măsurile aplicabile la nivelul sistemului național de învățământ și elaborează metodologiile, regulamentele și alte acte normative care decurg din aplicarea prezentelor legi.
În acest sens a fost emis Ordinul ministrului educației nr. 6.072 din 2023 privind aprobarea unor măsuri tranzitorii aplicabile la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar și superior, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 793 din 1.09.2023, prin care s-a aprobat calendarul de punere în aplicare a dispozițiilor Legii învățământului preuniversitar și ale Legii învățământului superior.
Potrivit calendarului de punere în aplicare a dispozițiilor Legii învățământului preuniversitar și ale Legii învățământului superior, Ministerul Educației, prin direcțiile de specialitate, a depus toate diligențele cu privire la elaborarea și emiterea actelor normative subsecvente. Astfel că unele dintre acestea au fost emise și publicate în Monitorul Oficial, altele sunt în consultare publică pe site-ul ministerului sau pe circuitul de avizare interministerială.
Mulțumesc.
Mulțumindu-vă pentru colaborare, vă asigurăm, stimate domnule deputat, de toată considerația noastră.
Domnule subsecretar de stat,
Vă mulțumesc pentru răspunsul prompt prezentat, însă acesta nu reflectă nelămuririle semnalate în interpelarea adresată doamnei ministru.
Și am să vă prezint doar un singur aspect.
În cadrul metodologiei publicate... în consultare publică la 21 noiembrie 2023, la art. 4 alin. (2) avem următoarea chestiune: „La constituirea claselor în regim simultan se va
avea în vedere asigurarea finanțării de bază, luând în calcul coeficienți de corecție dependenți de numărul mic de elevi în unitatea administrativ-teritorială, izolare lingvistică, izolare geografică, severitatea dezavantajelor, predarea în limba minorităților naționale sau studiul limbii materne, precum și alți factori.”
Or, în metodologie nu mai apare studiul limbii materne. Acesta era un exemplu pentru care v-am prezentat și v-am semnalat faptul că...
Mulțumesc.
...metodologia nu reflectă întocmai legislația pe care noi tocmai am votat-o.
Mulțumesc.
Și, mai mult decât atât, domnule subsecretar de stat, v-aș ruga ca, în momentul în care trebuie să ne prezentați un răspuns oral, v-aș ruga să vă prezentați în plen, deoarece săptămâna trecută, atât eu, cât și alți colegi, șase colegi parlamentari, așteptam răspuns din partea Ministerului Educației.
Mulțumesc, domnule deputat.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Mulțumesc.
Pentru ceilalți colegi se solicită amânare. Declar ședința închisă.
## _Ședința s-a încheiat la ora 17.53._
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
#110083„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.
&JUYEJT|486893]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 5/10.I.2024 conține 20 de pagini.**
Prețul: 100 lei
Vedem o plagă a zilelor noastre, plaga specialilor, această nouă nomenclatură. S-a luptat și în 1989 împotriva nomenclaturii și avem datoria să luptăm pentru ceea ce au luptat, cu prețul vieții, și cei din 1989 și să o facem în fiecare zi, pentru a atinge acele idealuri.
Mulțumesc.
Nimeni nu mai poate să fie nostalgic după regimul acesta cumplit pe care l-am îndurat cu toții.
Și astăzi noi trebuie să ne amintim, să nu uităm niciodată ce a însemnat comunismul, să nu uităm niciodată ceea ce a însemnat teroarea acelui regim, instalat în România prin forța brută a armatei sovietice și prin agresiunea directă a Rusiei sovietice.
Să nu-i uităm niciodată pe eroii și martirii care s-au jertfit luptând împotriva comunismului.
Iar noi, cei care suntem astăzi aici datorită eroilor din Decembrie 1989, avem onoarea de a fi deputați și senatori ai României, noi trebuie să ne plecăm capetele în fața acestor eroi și martiri, care fac cinste României. Eroi și martiri care ne-au redat libertatea, ne-au redat demnitatea, ne-au dat dreptul la democrație, ne-au salvat din dictatură și totalitarism.
Să nu-i uităm nicio clipă pe cei care s-au jertfit în Decembrie 1989.
Să nu minimalizăm acest act istoric din Decembrie 1989. Și, nu în ultimul rând, să avem grijă ca memoria istorică a Revoluției din Decembrie 1989 să fie păstrată peste generații.
Să avem grijă că numele eroilor-martiri din Decembrie 1989 vor fi amintite, pomenite și comemorate peste ani și ani.
Glorie eroilor și veșnică pomenire tuturor celor care s-au jertfit pentru eliberarea României de comunism în anul 1989!
Să nu uităm niciodată!
Și nu uitați, întotdeauna – „Jos comunismul!”, „Trăiască libertatea!”.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc frumos.
După falsificarea rezultatelor, concluzia Guvernului este aceea că sistemul de învățământ din România este rezilient și se bazează pe faptul că am înregistrat în pandemie o cădere mai mică decât alte state. Eram deja pe fundul gropii, unde oare s-ar fi așteptat Ministerul Educației să mai cădem?!
Celelalte state au înregistrat o scădere semnificativă în calitatea educației pentru că la ei copiii nu merg degeaba la școală. Aceasta este concluzia realistă a raportului OCDE. În România, învățământul a ajuns atât de jos, încât, cu sau fără prezență fizică la școală, copiii au aproape același nivel.
În România de astăzi educația se bazează, de fapt, pe meditații și, invers, industria meditațiilor se bazează pe garanția că nu se va schimba nimic pe fond în educație. Este o concluzie întărită de observația că rezultatele la testele PISA sunt mult mai bune în mediul urban decât în cel rural. Diferența o fac, în principal, meditațiile. Copiii români ajung, cu pregătire suplimentară, plătită de părinți, la un nivel apropiat de cei din Vest, care se bazează doar pe cunoștințele și abilitățile dobândite în sistemul de învățământ. La noi meditațiile fac diferența – că merge sau nu la școală, pentru elevul din „România Educată” e aproape același lucru. Unele cadre didactice, în lipsa intervenției ministerului, au ajuns doar niște supraveghetori ai elevilor, până se sună de ieșire.
Întrebăm, în al 25-lea ceas: acesta este Planul pentru educație? Care este direcția? De câte generații de sacrificiu mai este nevoie?
Timp de 7 ani cetățenii au fost mințiți, de la Cotroceni, că Proiectul prezidențial „România Educată” va aduce schimbări fundamentale. Copiii care au susținut acum testul PISA sunt copiii care erau în clasa a II-a când a început gonflarea imaginii președintelui, ca mare salvator al educației. Un balon care s-a dezumflat când a apărut raportul „România Educată”, capodoperă a limbii de lemn și a generalităților, și s-a spart cu zgomot, în primăvară, când au trecut pe repede înainte legile educației prin Parlament.
Ce a făcut Ligia Deca, după ce a devenit ministru, pentru a stopa degradarea școlii românești?
– A introdus un examen de admitere la liceu, în ciuda tuturor avertismentelor că acest examen va spori inechitatea. Vor fi necesare și mai multe meditații! Doar pentru cine își permite!
– A continuat politica de coborâre, până la irelevanță, a nivelului subiectelor de la evaluarea națională. Practic, așteptăm testele PISA ca să ne arate ce se întâmplă în învățământ, pentru că examenele noastre nu mai înseamnă nimic.
– A consacrat ideea că nota 2 este una foarte bună și că merită premiată.
Nu ministrul Deca este vinovat pentru rezultatele de la testele PISA, dar Ligia Deca poartă răspunderea pentru
incapacitatea proiectului „România Educată” de a se materializa în reformă, atât la nivel de legislație primară, cât și în cea subsecventă. În aceste condiții, funcția de ministru în care a fost numită este la fel de potrivită ca o bursă de merit pentru nota 2.
Aproape 40 de ordine de ministru și de hotărâri de guvern aveau termen de intrare în vigoare data de 1 decembrie, fixată de însăși doamna ministru Deca, prin Ordinul nr. 6.072/2023. Suntem la jumătatea lunii decembrie și încă le așteptăm. Așadar, ministrul ratează singura misiune pentru care a fost numit în funcție de Cotroceni, aceea de a veghea la căpătâiul proiectului eșuat „România Educată”.
Legile inutile ale educației, care nu schimbă nimic fundamental, ilustrează perfect acest stil de a cosmetiza realitatea – președintele și Guvernul lui s-au făcut că fac. Astăzi casa reparată de formă ne cade în cap, ca podurile de prin județul Neamț.
Falia dintre zonele dezavantajate socioeconomic și marile orașe se vede acum în testele PISA, dar nu surprinde pe nimeni. Programul-pilot de acordare a unui suport alimentar, pe scurt „Masă Caldă”, a început în anul 2016, cu 50 de școli. Este un succes în combaterea abandonului școlar și a ajuns la 450 de unități de învățământ, asta în anul școlar 2023–2024. Mai bine spus, „era” un succes.
Doamna Ligia Deca este primul ministru al educației din România din anul 2016 și până acum care, pur și simplu, a uitat de Programul „Masă Caldă”. Ordonanța de prelungire a programului a fost dată pe 29 septembrie, la 3 săptămâni după ce a început școala.
O lună de zile mai târziu, pe 20 octombrie, apărea și hotărârea de guvern care conținea lista cu școlile. O lună a durat ca Ministerul Educației să schimbe doar șapte școli din lista de anul trecut. Restul de 443 sunt aceleași!
Ce demonstrează ministrul educației elevilor și părinților din România, când nici nu se uscase cerneala pe prima ordonanță de urgență, care promitea 195 de milioane de lei buget pentru program, și suma era redusă cu 62 de milioane?
Ca să fie clar – vorbim de masa copiilor, un proiect care a început în același an cu „România Educată”, doar că, spre deosebire de acesta, este fundamentat, verificat în practică și dă rezultate.
Nu era mai bine dacă doamna Deca păstra lucrurile bune și se asigura de continuitatea lor, în locul acestei babilonii numite pompos „legile educației”? Pentru că în Legea învățământului preuniversitar scrie negru pe alb că, începând cu anul școlar 2023–2024, un milion de copii vor primi masă sănătoasă la școală. Au trecut două module din anul școlar 2023–2024, unde este milionul de copii care primesc masă caldă, când nici ce funcționa anul trecut nu mai funcționează?
Nu este numai incompetență, ci este și rea-voință, este un stil de management cu măsuri cosmetice, de fațadă, nimic serios. În câte unități de învățământ din cele 450 funcționează cu adevărat programul „Masă Caldă”, la 3 luni de la începerea școlii?
Și programul „Cornul și laptele” a început mai târziu, sunt județe unde abia se încheie licitațiile. Dar, ca la teleshopping, asta nu e tot, a apărut și hotărârea de guvern dedicată programului „Masă sănătoasă” în anul 2024. Niciun cuvânt despre milionul de copii prevăzut de lege. Asociațiile de elevi se plâng de ani de zile că transportul la și de la școală este gratuit doar pe hârtie. Soluția adoptată odată cu legile educației nu funcționează.
Aflăm de la știri:
„Mii de elevi din Botoșani plătesc transportul până la școală cu bani din buzunar. Operatorii spun că autoritățile nu le-au decontat facturile.” „Elevii navetiști din Prahova au rămas în luna decembrie fără transport gratuit, deși legea le conferă acest drept.”
„Practic, cred că în toate județele avem această situație.”, a spus secretarul de stat în Ministerul Educației Sorin Ion, în cadrul unei dezbateri publice.
Nu e nimic trunchiat. Este adevărul nefardat despre situația din teren. Acolo unde consiliile județene nu au încheiate contracte cu operatorii de transport copiii nu primesc suma forfetară. Părinții ajung să plătească din buzunar sute de lei. Cei care își permit. Ceilalți nu își mai trimit copiii la școală, îi lasă să învețe ce s-o putea acasă.
Probabil că doamna ministru se bazează pe faptul că sistemul nostru de învățământ este atât de rezilient, încât elevul are rezultate la fel de slabe și dacă merge la școală, și dacă nu.
Din nou, una scrie într-o lege prost făcută, alta este realitatea.
Normele de aplicare a legii cu privire la transportul elevilor încalcă chiar legea, iar legea însăși încalcă reglementările europene. Prin urmare, rezultatul este că în teritoriu a început să lipsească cu desăvârșire transportul public, fiind considerat nesustenabil în lipsa compensațiilor. Ministerul Educației vrea să dea sume forfetare elevilor să facă autostopul.
Poate că nimic nu dezvăluie mai bine modul în care doamna Deca înțelege să conducă destinele educației din România decât felul în care a cauzat și a gestionat greva din învățământ din anul 2023.
În decembrie 2022, la anunțarea bugetului Educației, doamna ministru aprecia, diletant, că bugetul este „acoperitor pentru funcționarea normală a sistemului de învățământ în anul următor, pe actuala lege”. S-a dovedit acoperitor, ba chiar cu vârf și îndesat!
Lunar se scot bani din Fondul de rezervă pentru cheltuieli din învățământ.
Nu mai era niciun secret pentru nimeni că salariile cadrelor didactice erau foarte mici. În loc să vină în întâmpinarea problemei, să propună creșteri și să negocieze reforme cu sindicatele, doamna ministru a așteptat să explodeze mămăliga de sub acest buget „acoperitor”.
Apoi, în stilul consacrat, în plină grevă, cu profesorii refuzând primele propuneri, a urmat o ordonanță de urgență halucinantă, prin care Guvernul le dădea cadrelor didactice ceea ce acestea nu acceptaseră. Aceasta este culmea politicii de fațadă, lipsită de argumente, Guvernul a dat o ordonanță de mărire a salariilor pe care a abrogat-o după 3 zile. 13-14 cu Florin Iordache al Educației.
S-a ajuns chiar la performanța de a preciza într-o ordonanță de urgență ce va conține Legea salarizării din viitor. Totul pe fondul unui vid de încredere între greviști și guvernanți, provocat de felul în care ministrul Deca a tratat negocierile, ca pe o luare de ostatici.
Iată, suntem astăzi în viitorul prevăzut în iunie. Unde este noua lege a salarizării unitare?
Premierul Marcel Ciolacu începe ședințele de guvern cerând criterii de performanță în schimbul măririi salariilor.
Planul de salvare pentru educație seamănă izbitor cu cel care a salvat sistemul de sănătate. În spitale sau în fața lor se moare cu zile, la fel ca înainte să crească salariile medicilor. Șpaga nu a fost eradicată, cine vrea tratament scoate bani din buzunar.
Același lucru se întâmplă și în educație, cresc salariile, dar cine vrea să nu se facă de râs la teste merge la meditații.
Anul 2023 a fost și un an marcat de violențe în școli. Dimensiunile flagelului drogurilor, abandonarea elevilor în mâinile traficanților, consilierea școlară deficitară sau chiar inexistentă își manifestă cu ferocitate efectele.
Elevii și profesorii merg la școală cu frică pentru integritatea lor fizică și psihică.
Care este planul pentru siguranța în școli?
A descoperit toată România că traficul de droguri se face cel mai acerb în școli, în licee – în timp ce Guvernul refuză până și ideea simplă de a obliga poliția locală să le păzească.
Am aflat zilele acestea că Vladimir Putin, care este țar de 23 de ani, a acceptat să mai candideze o dată pentru președinția Rusiei. Cu exact aceeași smerenie se sacrifică la noi rectori care sunt în funcție de 12 ani. Și dumnealor acceptă să mai candideze o dată la conducerea moșiilor, fostele universități, acum holdinguri.
Avem în România rectori care sunt în funcție de 12 ani și care au primit, sub semnătura ministrului Deca, dreptul de a mai candida pentru încă două mandate, a câte 5 ani. 23 de ani țarul Rusiei, 22 de ani jupânii din universități, cărora le face hatârul ministrul Deca.
Ba mai mult, în Metodologia-cadru de alegere a structurilor și funcțiilor de conducere în universități a fost eliminată condiția care impunea candidatului la funcția de rector să nu fi împlinit vârsta de pensionare.
Noua metodologie, marca Ligia Deca, prevede că e în regulă să candideze și cei care au depășit vârsta de pensionare cu 5 ani.
Exista pericolul ca rectori la 70 de ani să nu mai poată prinde un mandat? Acum, prin grija ministrului Deca, sunt siguri că vor împlini 75 de ani în funcție, la conducere. La fel cât Putin.
Și comparația nu e una exagerată. Universitățile au libertatea totală să dețină spitale, policlinici, farmacii, grădinițe, școli, licee. Sunt, practic, moșiile domnilor rectori, permanentizați acum în funcții de Legea învățământului superior.
Pe de altă parte, universitățile din România sunt în cădere liberă în topurile internaționale. De câte ori se publică vreun clasament, de vină este sistemul de punctare, care nu favorizează universitățile de la noi. Ca la fotbal, se aruncă vina pe arbitri.
Nu ministrul Ligia Deca poartă responsabilitatea pentru dezastrul învățământului superior românesc, dar domnia-sa girează în continuare la conducerea universităților pentru încă un deceniu vinovații pentru situația în care suntem. Nu de un astfel de ministru, obedient față de sistem, are nevoie educația din România.
Singurul lucru care a rămas din legile educației este o petrecere la Cotroceni, jenantă ca spectacol și mesaj. O reformă a unei țări întregi a fost luată pe persoană fizică și s-a ales praful de ea. „România Educată” a ajuns să fie o glumă pentru orice român – nu simbolul unui plan sau al unei viziuni. Deci, vă întrebăm din nou, care este planul Guvernului pentru educație?
Ce urmează pentru doamna Ligia Deca, în afară de o decorație în 2024 la Cotroceni și o medalie de la Consiliul Național al Rectorilor? Este un an în care se trage linie pentru educație, în care se strâng toate deconturile ultimilor ani. Dar exact Guvernul și Ministerul Educației nu văd asta.
Putem rezuma anul 2023 în domeniul educației astfel: greve, droguri și analfabetism funcțional. Asta va scrie pe mandatul actualului ministru. Alături de cuvintele „acest buget este acoperitor”, în ovațiile artificiale ale roboților...
## Doamnelor și domnilor,
În ceea ce privește rezultatele studiului PISA, a fost recunoscut public, inclusiv de experții OCDE, chiar de Andreas Schleicher, fondatorul PISA, că România a limitat efectele pandemiei.
Măsurile acestea care, odată implementate, vor îmbunătăți rezultatele studiului PISA, precum și întregul sistem de educație sunt rezultatul a ceea ce semnatarii numesc „o glumă”, proiectul „România Educată”.
Nu insist asupra faptului că vorbiți, domnilor, despre incapacitatea proiectului „România Educată” de a se materializa în reformă la nivel de legislație primară, când el este concretizat în două legi ale educației. Aș pierde vremea contrazicând evidența.
Doamnelor și domnilor,
Pentru că văd că unii dintre dumneavoastră aveți nevoie, reamintesc câteva dintre reformele prevăzute în Legile educației, document legislativ în care s-a concretizat documentul de viziune „România Educată”.
Avem nevoie de profesori bine pregătiți, așa că am prevăzut un nou sistem de formare continuă a cadrelor didactice. Se va pune accent pe practica pedagogică desfășurată prin obligativitatea absolvirii unui masterat didactic în care practica reprezintă 80%.
Apoi, pentru că tot am vorbit de PISA, vă reamintesc că noile legi includ o secțiune dedicată combaterii analfabetismului funcțional, care este dublată de investiții din PNRR, precum și din Programul Operațional „Educație și Ocupare”, care să asigure finanțare pentru intervenții dedicate recuperării decalajelor la nivelul fiecărei școli și pentru fiecare copil.
Avem nevoie să reducem manifestările violente din școli și pentru asta am inclus în lege Planul național de combatere a violenței școlare și Planul național pentru siguranța în învățământul preuniversitar.
Adaug că pentru învățământul preuniversitar tehnologic legea prevede faptul că acesta se va desfășura exclusiv în sistem dual pentru toate liceele tehnologice, începând cu anul școlar 2029–2030. Finanțăm 29 de campusuri de învățământ dual pentru această tranziție. Avem nevoie să creștem tineri care să aibă competențele necesare pentru a se integra pe piața muncii. Legea prevede, de asemenea, măsuri pentru susținerea învățământului din afara granițelor țării, inclusiv prin înființarea de școli românești.
**Domnul Filip Havârneanu**
Să ne întrebăm de ce ne roagă toți primarii să achiziționăm microbuze de cel puțin 16 + 1 și în PNRR aveam doar 8 + 1? Și nu cred că mai e nevoie să mai întreb cine poartă responsabilitatea pentru asta.
În încheiere, observ că solicitările către Guvern au fost patru:
– accelerarea reformelor din educație prin PNRR;
– creșterea salariilor profesorilor, conform OUG nr. 57;
– derularea programului „Masă sănătoasă” pentru un milion de copii; și
– Guvernul să ia act de incapacitatea ministrului de a implementa reformele din educație.
În primul rând, mă bucur că în final sunteți de acord că avem nevoie de cel puțin un milion de beneficiari de „Masă sănătoasă”, pe care i-am propus în lege.
În textul moțiunii m-ați acuzat de lipsă de continuitate. Probabil că am fi pilotat și acum programul în 50 de școli dacă miniștrii liberali de la Educație și coaliția de guvernare nu ar fi crescut continuu numărul de școli și de beneficiari.
Mă bucur și că sunteți de acord că trebuie implementate măsurile din PNRR. Vă reamintesc, pachetul legislativ „România Educată” este o măsură în PNRR, alături de toate celelalte reforme.
Aș mai adăuga și faptul că întregul PNRR pe educație a fost construit pe baza raportului „România Educată”, fiind invocat ca atare și în discuțiile de creionare a PNRR, de la acea vreme.
Îmi spuneți că trebuie să creștem salariile profesorilor, ceea ce am făcut. În mai puțin de un an, creșterea salarială este de peste 50% pe medie. Este cea mai mare creștere într-un interval atât de scurt, din istorie.
În același timp, în textul moțiunii afirmați – „cresc salariile, dar cine vrea să nu se facă de râs la teste merge la meditații”. Sugerați cumva că profesorii nu ar trebui să aibă salarii mai mari?
Încheiați prin a cere Guvernului să ia act „de incapacitatea ministrului de a implementa reformele în educație”.
Doamnelor și domnilor,
„Incapacitatea”, așa cum o numesc inițiatorii acestei moțiuni, s-a concretizat în faptul că în anul 2023 un profesor a luat un salariu mai mare cu 30%, ceea ce a însemnat pentru debutanți aproximativ 1.000 de lei; în faptul că „Masa Caldă” a fost extinsă de la 300 la 450 de școli și că urmează să fie extinsă la 1.000 de școli, mai mult decât dublu; în faptul că unu din trei elevi din această țară ia bursă. Bursă care pentru unii înseamnă sprijin ca să vină la școală, pentru alții, sprijin ca să continue performanța, iar pentru alții reprezintă motivația de a progresa.
Mă mir că din această moțiune lipsește faptul că avem cea mai mare creștere a numărului de consilieri școlari, cu 1.200 de posturi noi alocate. Mă mir că lipsesc începerea reformei curriculare la liceu sau generalizarea evaluării digitalizate. Sau faptul că, pentru prima oară după Brexit, se reiau cursurile de limbă, cultură și civilizație românească în Marea Britanie.
În final, ceea ce dumneavoastră numiți „incapacitate” se traduce printr-un buget istoric pentru Educație – 4,3% din PIB și 56% creșterea bugetului de stat pentru Educație, față de anul trecut.
Apreciez procesul democratic prin care Parlamentul monitorizează activitatea Guvernului și faptul că este normal să semnaleze dacă ceea ce se întâmplă nu este în concordanță cu așteptările românilor, însă textul acestei moțiuni pare mai degrabă o sinteză a mesajelor de pe rețelele de socializare ale inițiatorilor decât o analiză realistă, onestă, obiectivă, a ceea ce s-a întâmplat în Educație.
Încercați să acoperiți progresul cu neadevăruri și pierdeți din vedere că, de fapt, să salvați mai înseamnă și să construiți.
Doamnelor și domnilor,
Opoziția nu ar trebui să fie bazată doar pe împrăștierea de știri false sau de jumătăți de adevăr.
Știrea adevărată este că, de fapt, prin proiectul „România Educată”, transpus în noile legi ale educației, în vigoare astăzi, avem un plan pentru educația din România.
Copiii noștri au nevoie să ne concentrăm pe ceea ce trebuie să facem pentru ceea ce s-a început deja – punerea în aplicare a acestui plan. Ceea ce facem astăzi se va vedea în deceniile ce urmează.
Problemele României trenează de mulți ani, așa este, și rezolvarea lor, implicit reforma în educație, înseamnă timp. Și mai înseamnă să faci tot ceea ce poți, plecând de la resursele de care dispui, luptând pentru mai bine în fiecare zi, ceea ce am făcut și voi face în continuare pentru fiecare copil, pentru toți oamenii școlii și pentru toți cei care muncesc pentru binele educației.
Cred însă că dumneaei încearcă, alături de colegii din sistem, să rezolve aceste provocări. Și sunt convinsă că, dacă doamna ministru Deca este lăsată să își facă treaba, se va strădui să facă față acestor provocări și va putea să implementeze legile educației, pe care le cunoaște foarte bine, în calitate de autor principal, și de al căror conținut și calendar de implementare nu este cazul să i se aducă aminte de către opoziție, prin moțiuni populiste.
Este adevărat că, până în prezent, doamna ministru s-a confruntat cu o serie de probleme care au încetinit implementarea legilor educației din pachetul „România Educată”. Una dintre ele a fost lipsa de finanțare suficientă pentru implementarea la timp a măsurilor propuse. Dacă guvernul precedent nu avea încă perspectiva corectă a costurilor generate de această implementare, acum este clar că e nevoie de investiții majore, iar actualul guvern alocă Educației, pentru anul viitor, cel mai mare buget din istoria recentă a României. Buget pe care, sunt convinsă, și opoziția îl va vota, astfel încât să dăm șansă sistemului educațional, ministrului său, să se concentreze pe problemele stringente ale copiilor noștri – abandonul școlar și lipsa de performanță și relevanță în ceea ce privește rezultatele învățării.
Da, suntem de acord cu colegii noștri din opoziție că este nevoie de accelerarea programelor de reformă finanțate prin PNRR. Dar unele au fost atât de rău gândite încă de la început, la momentul scrierii PNRR, încât se consumă acum timp, în mod paradoxal, pentru reformarea chiar a programelor de reformă.
Unul dintre ele, Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar, este, cel puțin din perspectiva Partidului Social Democrat, vasul amiral care ar putea să reducă drastic abandonul școlar și, implicit, să ajute zonele defavorizate ale țării. Dar programul a fost gândit fără a ține cont de relația dintre școlile mici din mediul rural și sistemele complexe de audit financiar național și european, astfel încât ministerul încearcă de ceva vreme să găsească soluții pentru a simplifica procedurile de finanțare și raportare și a da în mod real șansa comunităților școlare mici să facă ceva la firul ierbii, eficient și cu impact pe termen lung.
Cu alte cuvinte, întârzie unele beneficii pentru copii, pentru că este nevoie de noi prevederi legale în domeniul finanțelor și auditului, pentru a putea pune în practică în mod eficient un program care a fost scris fără a pregăti baza legală care să permită implementarea lui eficientă. Și sunt convinsă că, tocmai din dorința împărtășită de a accelera și eficientiza aceste programe, doamna ministru a întârziat intenționat unele componente din PNRR, pentru a face lucrurile cum trebuie de la început.
În altă ordine de idei, parte a Programului Național pentru Reducerea Abandonului Școlar este și o componentă de finanțare a unei mese calde pentru copiii din cele aproape 2.500 de școli beneficiare, lucru considerat esențial de Partidul Social Democrat pentru a asigura nu doar prezența la școală, ci și starea de bine, ca și condiție prealabilă pentru o învățare eficientă. Deci poate că semnatarii moțiunii ar fi trebuit să se documenteze cu privire la numerele pe care le-au prezentat în textul depus – masa caldă, masa sănătoasă în școli nu se asigură doar prin programul la care fac dumnealor referire, ci și prin alte programe cu finanțare din diverse surse, inclusiv PNRR, pe care ar trebui să îl cunoască mai bine, în calitate de autori.
Un ultim aspect pe care doresc să îl ridic din textul moțiunii se referă la salarizarea cadrelor didactice. Salarizarea inadecvată este, într-adevăr, un neajuns structural în domeniul educației, unul din factorii care duc la ineficiența gravă a sistemului. Dar la fel de gravă și ineficientă, demotivantă este și plata făcută uniform, pe principiul egalității înțelese greșit.
Cred că nu se îndoiește nimeni că e nevoie de salarii mai mari în educație și cred că majoritatea nu ne îndoim că o salarizare uniformă, măriri uniforme, sporuri identice, nediferențiate în funcție de criterii de performanță bine definite, nu vor fi niciodată motorul creșterii calității educației, nici la nivel personal, nici la nivel de sistem. De aceea, mai degrabă decât a reafirma truisme privind salariile inadecvate, este important să sprijinim în mod concret Ministerul Educației, pe doamna ministru, să identifice, să propună și să implementeze un sistem de salarizare bazat pe criterii de performanță reală, așa cum PSD a cerut, prin vocea domnului prim-ministru Marcel Ciolacu. Doar așa putem garanta folosirea eficientă a banului public și în acest domeniu.
În concluzie, da, suntem de acord că este nevoie nu de reziliență, ci de îmbunătățirea rezultatelor copiilor noștri, și nu doar la testele PISA, ci în viața de zi cu zi, pentru că au nevoie de competențe în fiecare zi, nu doar o dată la 3 ani.
Da, suntem de acord că este nevoie de măsuri drastice de reducere a abandonului școlar și de creștere a performanței școlare, inclusiv prin servirea unei mese zilnice copiilor la școală, indiferent de mediul de proveniență, și prin asigurarea transportului gratuit la școală.
Și, da, suntem de acord că este nevoie de o salarizare mai bună a cadrelor didactice, care să aibă și o componentă motivantă, bazată pe criterii de performanță.
În concluzie, nu putem să nu fim de acord că s-a manifestat mai puțină consecvență decât ne așteptam în implementarea legilor educației, limitată doar la a emite câteva ordine de ministru care nu au avut un impact semnificativ deocamdată. Dar, în același timp, nu pot să nu remarc faptul că am auzit opoziția spunând în mod repetat că legile noi ale educației sunt un dezastru, că sunt nerealiste, neimplementabile și vor duce la o degradare și mai mare a calității educației, deci nu pot să nu mă întreb: de ce această dorință din partea colegilor noștri de a grăbi implementarea a ceva ce domniile-lor consideră _a priori_ a fi în detrimentul copiilor noștri? Rămâne la nivelul unei întrebări retorice.
În consecință, considerăm că doamna ministru Deca ar trebui să facă mai mult pentru a depăși provocările cu care se confruntă sistemul pe care îl conduce, pentru a asigura implementarea cu succes a legilor educației și a reformelor prevăzute în pachetul legislativ și în PNRR. Pentru a putea
face acest lucru trebuie, însă, să-i dăm timpul și liniștea necesare.
Așadar, Partidul Social Democrat va vota împotriva moțiunii simple la adresa ministrului educației. Vă mulțumesc.
Strigați în gura mare că educația în această țară se bazează pe meditații, dar v-ați inflamat atunci când a apărut informația că profesorii nu mai au voie să le dea meditații elevilor de la clasă și că trebuie să își declare veniturile obținute din aceste activități. Cum este? Vă poziționați față de acest subiect în funcție de cum bate vântul și de cum dă bine la public?
Susțineți în textul acestei moțiuni simple că noile legi ale educației nu schimbă nimic fundamental. Având în vedere că, în calitate de secretar al Comisiei pentru învățământ, am muncit cot la cot cu colegii mei la aceste proiecte, permiteți-mi să trec în revistă câteva dintre cele mai importante reforme pe care noile legi le aduc:
– Cariera didactică va deveni o opțiune reală pentru tinerii absolvenți, și nu numai.
– Salariul de bază în învățământul preuniversitar va fi egal cu salariul mediu brut pe economie. – Meritele și dedicația cadrelor didactice vor fi recunoscute și prețuite, prin reduceri ale normei, o salarizare îmbunătățită semnificativ și prime acordate în momentul pensionării.
– Elevii au opțiunea de a învăța disciplinele pe care le consideră cele mai potrivite pentru ei, prin curriculum, la decizia elevului, din oferta școlii.
– Alocarea de finanțare pentru peste 1.000.000 de burse, anual.
– Înființarea de cabinete medicale și cabinete stomatologice în fiecare unitate de învățământ preuniversitar din țară, până în 2030.
– Oferirea de burse sociale, de 300 de lei pe lună, pentru elevii proveniți din medii dezavantajate, grupuri vulnerabile, respectiv elevilor în risc de excluziune socială, neangajați pe piața muncii și înscriși în formele de învățământ cu frecvență redusă sau în programele educaționale de tip „A doua șansă”.
Și exemplele pot continua.
Faceți referire în textul moțiunii la siguranța în școli, dar, dacă ați fi citit măcar Legea învățământului preuniversitar, ați fi aflat că aceasta conține prevederi referitoare la monitorizarea cu camere video în sălile de clasă, cu acordul părinților; sancțiuni graduale pentru cadrele didactice care comit abateri disciplinare, pornind de la avertisment scris la reducerea salariului și până la desfacerea disciplinară a contractului de muncă; sancțiuni graduale pentru elevii care comit abateri disciplinare, pornind de la mustrarea scrisă, pentru elevi, la diminuarea burselor și până la exmatriculare; dar și măsuri de securitate în caz de incendiu, risc seismic sau accidente.
Aș putea să vorbesc mult și bine despre cât de multe schimbări benefice au adus cele două legi, Legea învățământului preuniversitar, respectiv Legea învățământului universitar. Majoritatea celor din sală le-am citit din scoarță-n scoarță, ceea ce ar fi trebuit să faceți și dumneavoastră, autorii moțiunii pe care tocmai o dezbatem. Pentru că sunt profesor de carieră, nu pot decât să constat că nu v-ați pregătit deloc. Așa că: luați loc, astăzi primiți nota 4!
Mulțumesc.
Măsurile urgente care să combată abandonul școlar întârzie.
Cele câteva prevederi bune din legile educației le lăsați în urmă.
Apropo, USR nu a votat pentru legile educației. Faceți-vă un pic mai bine temele!
Extinderea programului „Masă sănătoasă” în școli a fost amânată la bugetare pentru încă un an, nu va mai ajunge la un milion de copii, așa cum scrie în Legea învățământului preuniversitar. Și nici aplicarea programului existent în 450 de școli nu merge chiar bine, să știți.
Cum puteți legifera ceva, ca peste 3 luni să vă răzgândiți și să le amânați?
Și nu este singurul exemplu, din păcate.
Vă lăudați cu un buget record în educație. Unde sunt programele? Că le prorogați.
Vă pasă măcar puțin de menținerea elevilor în clase sau am fost spectatorii unui exercițiu de imagine și atât?
Nu ne permitem întârzieri, doamnă ministru. Suntem campioni europeni la abandon școlar – 16% dintre tinerii români au abandonat școala prea devreme. Sunt date Eurostat pe care nu le puteți cenzura. Cei mai mulți elevi care abandonează școala sunt din mediul rural. Tocmai de aceea era crucial ca legile educației să tranșeze o dată pentru totdeauna problema transportului gratuit către școală. În fața acestei probleme ați demonstrat o lipsă totală de coerență. Aruncați vina la alt minister, dar elevii sunt cei care plătesc pentru incompetență.
Pentru că nu ați fost capabilă să găsiți o soluție funcțională, elevi din mai multe județe trebuie acum să se descurce singuri. Mii de elevi din Botoșani au fost lăsați fără transport gratuit în plină iarnă. Vorbim aici și de elevi din familii modeste, care nu își permit să achite cele câteva sute de lei necesare în fiecare lună pentru fiecare elev.
Așadar, cei mici fie nu mai ajung la școală, fie sunt nevoiți să se descurce singuri, să găsească soluții care, de multe ori, duc la tragedii, așa cum s-a întâmplat în cazul elevului din Iași care a murit traversând șinele de tren în drum spre școală.
Și nu doar de la elevii din mediul rural tăiați finanțarea și îi lăsați fără transport gratuit, ci și de la profesori. În ordonanța „trenuleț” le tăiați și lor banii pentru transport.
Vă rog să îmi spuneți, stimați colegi deputați ai coaliției, dacă și voi credeți că în „România Educată” se poate ajunge la școală traversând șinele de tren. Spuneți-le, prin votul vostru, miilor de elevi, lăsați de izbeliște și fără transport către școală, dacă susțineți viziunea doamnei Deca!
Mandatul dumneavoastră, doamnă Deca, este marcat de legi dezastruoase, trișat și întârzieri.
Activitatea dumneavoastră este un contraexemplu pentru orice elev și tocmai de aceea trebuie să eliberați scaunul de ministru.
La revedere, vă invităm în banca dumneavoastră!
Ați fi putut să luați măsuri pentru a nu umili sistemul de învățământ românesc prin clasarea succesivă la coada clasamentului în testele PISA, a căror prezentare ați și falsificat-o, din dorința de a înlătura graficele care arată gradul de analfabetism funcțional în România, care este unul fruntaș, când vine vorba de raportarea la Uniunea Europeană.
Ați fi putut să faceți în așa fel încât în foarte multe din școlile României să nu se învețe în trei schimburi, ca în fabrică.
Nu în ultimul rând, ați avut șansa și vi s-a acordat ocazia unui al doilea mandat, un mandat de la care chiar eu mi-am exprimat dorința de a răspunde așteptărilor.
Și aș putea să continui cu foarte multe alte exemple, vizavi de realitatea dură pe care o întâlnim cu toții, fie în calitatea noastră de părinți, fie în calitate de profesori, fie de elevi, dar cred că situația existentă în învățământul românesc vorbește mai bine și ține loc de orice argument pe care l-aș putea prezenta eu aici.
Prin urmare, doamnă ministru, consider că vi s-au acordat deja mult prea multe șanse pentru a vă ridica la înălțimea așteptărilor noastre. Din păcate, din punctul meu de vedere, nu ați depășit nici măcar acel nivel de consilier prezidențial, pentru a îmbrăca haina de ministru.
Mai mult de atât, doamnă ministru, ați reușit să inversați scara de valori, acordând peste 8.500 de burse elevilor cu note sub 5, care, citez, conform Mediafax, alături de „Școala Verde”, „Școala Altfel” și „România Educată”, ajung elevi pentru care chimia, fizica, matematica, limba română...
Este foarte clar că fondurile necesare pentru un asemenea demers trebuie să existe. Bugetul pe care l-ați propus este un pas înainte, dar finanțarea afterschoolului, salariile pentru directori deocamdată nu le-am văzut implementate în totalitate.
Există un pericol, în schimb, foarte important, și anume ca o parte din legislația primară, pe care am adoptat-o în Parlament, să fie ulterior modificată, prin metodologie, în minister.
Vă rugăm să fiți și dumneavoastră parteneri în a menține structurile și dialogul pe care l-am avut și ulterior să fie implementat, prin această metodologie.
În final, două chestiuni foarte simple. Testele PISA...
Eu sunt un om de dreapta. Eu nu mai am răbdare, așa cum cred că mulți care sunteți de bună-credință în acest Parlament o să fiți de acord cu mine. Nu mai am răbdare ca în țara asta să ni se vină cu scuze și cu acuze: „Dar tu de ce n-ai făcut? Că eu...”, „Dar tu când erai...”, „Da, dar n-ați scris...”.
Nu mai am răbdare, oameni buni. Despre asta este vorba. Este un strigăt al unor oameni de bun-simț, care știu că se poate face treabă în România chiar cu mai puțini bani, că nu banii sunt problema, ci corectitudinea față de profesori, nu bătaia de joc – 8, 15, 13, 12, asta este bătaie de joc și neseriozitate.
Nu banii sunt problema, ci să faci indicatori de performanță și să rezolvi, cu un curaj pe care ei nu-l au, inclusiv problema profesorilor care nu sunt buni, nu sunt făcuți pentru această meserie. Și despre ei nu discutăm, îi ținem în continuare în sistem, nu vrem să discutăm, e jenant și mai bine punem o pătură pe deasupra și nu avem această discuție.
Sunt însă convinsă că toți cei din sală își doresc un sistem educațional mai bun pentru copiii noștri și mă bazez pe această dorință de mai bine în educație, pentru a face schimbările de care avem nevoie, împreună.
Vă mulțumesc.
Urmând prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2014 privind sursa mixtă de finanțare a Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, anume din venituri proprii și de la bugetul de stat, începând cu iunie 2015 – după aprobarea Legii nr. 150/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 7/1996 –, contractele de înregistrare sistematică au fost finanțate din veniturile proprii ale Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară.
Menționăm faptul că Proiectul CESAR a fost un proiectpilot de înregistrare sistematică a proprietăților, avantajele proiectului fiind de necontestat prin rezultatele pe care le-a generat și care au aplicare de durată: s-au pus bazele cadastrului sistematic în România, creându-se premisele realizării unui sistem unic și unitar de înregistrare a proprietăților sub cele două componente – tehnică, prin stabilirea limitelor imobilelor, și juridică, prin arătarea dreptului de proprietate; au fost create primele specificații tehnice de realizare a cadastrului...
În perioada de 8 luni stabilită de legiuitor în art. 248 alin. (2) din Legea învățământului preuniversitar și în art. 260 alin. (2) din Legea învățământului superior, unitățile de învățământ preuniversitar, respectiv superior vor aplica prevederile dispozițiilor art. 1 alin. (3) și (4) din Ordinul ministrului educației nr. 6.072/2023, potrivit căruia: „Până la elaborarea metodologiilor, regulamentelor și a altor acte normative necesare pentru punerea în aplicare a Legii nr. 198/2023 și a Legii nr. 199/2023 se aplică dispozițiile privind organizarea, funcționarea sistemului de învățământ preuniversitar/superior și desfășurarea procesului de învățământ aflate sau intrate în vigoare la data de 1 septembrie 2023.”