Daniel-Gheorghe Rusu

Respect pentru demnitatea umană, toleranță, solidaritate, nediscriminare, libertate, democrație, egalitate, stat de drept, drepturile omului – sunt valori care au stat la baza constituirii Uniunii Europene și care sunt împărtășite de toate statele Uniunii Europene și așa ne dorim să și rămână.

Poate unii cred că aderarea la Uniunea Europeană a venit, așa, de la sine, pur și simplu.

Greșit, domnilor! De fapt, a fost voința poporului român*, sătul de comunismul umilitor și josnic al ultimelor zeci de ani, și a unor lideri ai României de a duce și de a îndrepta țara noastră către Vest.

A fost Cererea oficială de aderare la Uniunea Europeană, semnată în iunie 1995, a fost Planul de la Snagov, lansat în anul 2000, a fost Summitul din 1999 de la Helsinki și altele. Dar înainte de asta a fost gândirea strategică a unor lideri europeni și români, în orice lumină s-ar afla ei astăzi.

Unde este România după 15 ani de la aderarea la Uniunea Europeană? Ce am câștigat? Ce am pierdut? Sau încotro mergem? Sunt întrebări legitime pe care orice cetățean al Uniunii Europene de bună-credință și le poate pune.*

PIB-ul și bugetul țării, este adevărat, sunt duble, dacă nu mai mari, față de 2007, anul aderării.