Ați spus doar în data de 13 mai... Legea privind Programul de susținere a activității de reproducție în sectorul avicol ați pus-o în discuție doar în data de 13 mai 2020. Se pare că unii dintre dumneavoastră și-au și pregătit proiectele pentru a accesa aceste fonduri.
La momentul venirii în minister, intenția a fost de a continua programul care sprijină fermierii crescători de ovine pentru comercializarea lânii. Am dorit să acordăm sprijinul unor animale cu producții reale, nu unor cyborgi, cu un produs de 24–36 de kilograme de lână pe cap, și să beneficieze de sprijinul responsabil și vizionar al dumneavoastră.
Acest program nu numai că nu a rezolvat problema achiziționării și a prelucrării lânii, dar nici măcar pe crescători nu i-a ajutat. Banii au ajuns iar la samsari*, care încasau de la crescători între 300 și 400 de lei pe tonă, înregistrând fictiv în carnetul de comercializare al fermierului cantitatea de lână. Tot sprijinul a fost exportat. Tot din datele INS, în 2019 s-au exportat 7.900 de tone, cu o valoare de 3,5 milioane de euro, echivalentul valorii plătite sub formă de ajutor _de minimis_ . Și aici ați reușit să exportați subvențiile.
Situația navei scufundate în Portul Midia.
Nava a fost autorizată sanitar-veterinar pentru transportul de animale vii tot de către DSVSA Constanța, în luna martie 2019, de unde președintele ANSVSA de atunci, domnul Geronimo Brănescu, păstorea acea direcție. Doriți să discutăm despre modul în care se încărcau vasele fără a se ține cont de respectarea condițiilor de bunăstare, cum se dădeau crotalii la sacoșă pe vremea guvernării voastre? Începând de anul acesta, vor pleca la export animale crotaliate în mod corect și respectând condițiile de bunăstare în timpul transportului. Iar Proiectul de lege pentru asigurarea condițiilor superioare de bunăstare a animalelor vii în timpul transportului de lungă durată în afara spațiului comunitar, proiect al cărui inițiator sunt, a fost adoptat de către Comisia pentru agricultură și urmează să fie dezbătut în plenul Camerei Deputaților, deci asemenea anomalii nu se vor mai întâmpla, vă promit.
Legea nr. 321, ce afectează comercializarea produselor românești.
Ați votat Legea nr. 28/2020, care modifică Legea nr. 321 privind comercializarea produselor alimentare, lege care va intra... a intrat în vigoare pe data de 16 mai și va produce modificări majore în piață, prin modificarea termenului de plată de la șapte zile la 30 de zile și posibilitatea legală a cumpărătorului de a impune micului furnizor servicii și taxe suplimentare. Vom interveni pentru a îndrepta nedreptățile făcute de această lege. Așa vă pasă de producător, modificând termene de plată! Spuneți-le românilor cum
ați legiferat, prin majoritatea de care dispuneți în Parlament, împotriva intereselor producătorilor și procesatorilor! Avem în lucru transpunerea Directivei nr. 633 privind practicile comerciale neloiale, prin care ne dorim să așezăm pe picior de egalitate comercială micul producător și cumpărătorul dominant. Vom vedea dacă și această lege va fi siluită de majoritatea PSD-istă.
Când am ajuns la Ministerul Agriculturii, nu am găsit niciun document care să dovedească existența măcar a unei schițe, cum spuneți dumneavoastră, a planului național strategic. Asta am găsit, domnilor! Asta am găsit când am ajuns la minister! Un program de 20 de miliarde nu se tratează cu o simplă schiță; este vorba despre o analiză fundamentată, care să conducă la o bună direcționare a sprijinului PAC în România pe următorii șapte ani. Am finalizat, în trei luni, o asemenea analiză, extrem de complexă, asupra situației curente din agricultura românească pentru aria acoperită de acest program și l-am lansat în consultare publică.* Cei care sunt interesați de adevăr, printr-un simplu _search_ pe Google, o pot găsi publicată, dar pentru asta trebuie să fie interesați în mod real și pentru asta trebuie, cu siguranță, să știe ce înseamnă o analiză SWOT.
Cu toate că nu există încă un document definitiv la nivel european, chiar dacă fosta guvernare și-a fixat acest obiectiv, Guvernul Orban – în speță, conducerea MADR – a recuperat timpul pierdut de PSD și a trecut la acțiune pentru elaborarea programului național strategic. Se ridică întrebarea: de ce o echipă condusă cu mare dăruire și dragoste pentru agricultură nu a avut capacitatea de a coordona profesioniștii cu experiență în gestionarea programelor, pentru a obține rezultatele pe care, în scurt timp, le-a obținut guvernarea actuală? Am trimis spre analiză la Comisia Europeană, la Direcția Generală pentru Agricultură din cadrul Comisiei Europene, încă de la începutul lunii martie, consultarea cu Comisia Europeană fiind obligatorie pentru realizarea programului național strategic.
Vreau să menționez că un program de asemenea anvergură nu este o schiță simplistă, ci implică demersuri complexe pentru fiecare etapă în parte. În acest program național strategic trebuie să implementăm prioritățile agriculturii românești pentru următorii șapte ani: consolidarea mediului asociativ și asocierea producătorilor mici pentru a deveni competitivi, susținerea capacităților de depozitare și procesare, susținerea zonelor cu constrângeri naturale, consolidarea fermelor familiale, o strategie de gestionare a apei, învățământul agricol, tehnic și profesional dual, promovarea reală a produselor agroalimentare românești. Nu este o schiță prin care se încurajează doar exportatorii de subvenții și care să favorizeze samsarii și vânătorii de subvenții, ci este un program complex, responsabil, prin care banii dedicați agriculturii trebuie să ajungă la țăranii și fermierii autentici, la cei care lucrau pământul și creșteau animale și când nu erau subvenții*, la cei care o să lucreze pământul și vor crește animale și după ce aceste subvenții nu vor mai fi.
Ați vorbit de programul de refacere a sistemului național de irigații.
Ați continuat, în aceeași notă, un furt în formă subtilă, prefăcându-vă că faceți investiții. Deși trebuia să investiți un miliard de euro și să reabilitați două milioane de hectare, iată ce ați făcut. Doar anumite firme care au fost abonate la banii de investiții în irigații aveau prioritate la aceste lucrări.* Ați alocat anual sume infime, 170 de milioane de lei pe an. În schimb, ați dat câte 50 de milioane de lei pe an pentru pază. Ghiciți de unde erau atât firmele de pază, cât și cele care executau lucrări și aveau exclusivitate! Din Olt și Teleorman.
N-ați ajutat deloc fermierii pentru a cumpăra echipamente de irigații. Ați reabilitat stații de irigare care erau deja funcționale, în loc să le reparați pe cele dezafectate. Ați finalizat șapte obiective de investiții din cele 89. Este de notorietate cum tovarășii Daea, Dragnea și Dăncilă inaugurau lucrări și stații de pompare care funcționau doar în acea zi. Sunt pline netul și televiziunile de aceste imagini. V-ați bătut joc de oameni cu acest exercițiu de imagine de prost gust.12
Ce facem? Am alocat o sumă mult mai mare pentru susținerea programului în acest an, oferind apă gratuită și dând bani pentru investiții. Sigur, am redus prețul la cumpărarea megawattului de la 671 de lei – așa îl cumpărați dumneavoastră, prin „băieții deștepți” – la 276 de lei, pentru că l-am cumpărat direct, prin ANIF. Vom introduce standarde de cost. Vom simplifica procedura de înscriere a firmelor de construcții, astfel încât orice firmă serioasă care dorește să participe să poată să facă lucrări* în aceste investiții, iar împreună cu academia, ASAS-ul, cu Ministerul Mediului gândim o strategie de gestionare a apei în România, utilizând în mod inteligent rețeaua hidrografică națională, lucrări pentru prevenirea deșertificării, de menținere a apei în sol și irigații optimizate în funcție de zonă. Repunem în funcțiune stații de pompare la Sultana și la Făurei, stații care nu funcționau din 1992 și, respectiv, din 2009, care vor asigura apa pentru 75.000 de hectare. Am alocat 232 de milioane de lei și vom prioritiza în mod judicios aceste fonduri.
Singura realizare notabilă a Casei Române de Comerț Agroalimentar a fost organizarea megaevenimentului electoral „Ziua națională a produselor agroalimentare românești”, organizată de Centrul Expozițional Romexpo, cheltuind 7 miliarde – de fapt, ziua în care tovarășa Dăncilă și-a lansat candidatura la prezidențiale, în aplauzele funcționarilor publici aduși cu forța din toată țara de tovarășul ministru; fermierii serioși nu au vrut să participe la această mascaradă. Cu alte cuvinte, până la sfârșitul anului 2019, pentru a obține 1.000 de lei venit, Casa „Unirea” a cheltuit 3.700 venit. Ați încheiat contracte de închiriere a unor spații comerciale pe care nu le-ați utilizat*: Sibiu, Pitești, Slatina. Ați achiziționat un depozit în Focșani, unde statul român, prin Ministerul Agriculturii, se află în ipoteza de a pierde avansul a un milion de euro.
## Banca de Gene din Buzău.
În acest moment este un proiect nefuncțional, fără o dotare tehnică, fără o strategie. La momentul emiterii nu s-a ținut cont de faptul că la Suceava exista deja o bancă de gene funcțională, iar cea din Suceava este considerată punct focal pentru implementarea tratatului internațional, instrument global cu relevanță pentru resursele genetice vegetale pentru alimentație și agricultură, raportând periodic activitățile specifice domeniului la secretariatul Tratatului de la Roma. Din 2012, Banca de Gene din Suceava este infrastructură critică națională și conservă Colecția națională de plante medicinale și aromatice. Dacă se va găsi oportun – și aici vor spune specialiștii din domeniu și academia – că este necesar să mai facem încă o bancă de gene, cu siguranță o să o facem.
În ce privește sectorul de pescuit și acvacultură, am văzut că nu sunteți interesați, pentru că aici ați făcut foarte multe coterii. În ultimii 30 de ani, când ați fost la guvernare, PSD a fost preocupat doar de privatizări deocheate în pescărie. De ce nu-i întrebați pe locuitorii din Deltă – și veți afla adevărul! – cum a fost posibil ca toată Delta Dunării să fie cumpărată și concesionată doar de 10 firme? Astea au fost adevăratele preocupări. A reușit performanța istorică să absoarbă în această perioadă doar 26,5 din Fondul european de pescuit. Terenul de 10 hectare obținut de ANPA în 2007, în guvernarea liberală, pentru construirea portului pescăresc
la Marea Neagră este astăzi o veritabilă pădure. Bursa de Pește din Tulcea, începută în 2008, nici acum nu este gata.
Înțelegem de ce domnul ministru Daea iubea atât de mult cormoranii. Sub conducerea sa, prin utilizarea Fondului european de pescuit, s-au făcut plăți compensatorii de 40 de milioane de euro pentru peștele consumat de cormorani. În loc să producă politici și măsuri de creștere a investițiilor în acvacultură, au fost susținute și finanțate măsurile de plăți compensatorii, încurajând fermierii să înregistreze pierderi, nu să producă pește. Ați subvenționat astfel creșterea cormoranului. În goana după cormoran, domnul Petre Daea a uitat că sectorul pescăresc are 150 de ferme piscicole*, în suprafață de 30.000 de hectare, care sunt ținute la limita ilegalității, pentru că nu sunt cadastrate și fermierii proprietari de active nu au contracte de concesiune. În această perioadă au explodat afacerile cu importuri de pește proaspăt, creând o concurență neloială fermierilor români și astfel România ajunge în situația să importe 90% din peștele consumat.
Și-acum două vorbe despre ADS, despre feuda dumneavoastră, unde domnul Daea și-a instalat omul de baltă, pe Gabriel Olteanu. De ce spunem „omul de baltă”? Pentru că a fost cel care a gestionat balta deținută atunci când domnul Daea a achiziționat această baltă. Din 2001 și până în prezent au dispărut din patrimoniul ADS peste 800.000 de hectare. Unde? Poate ne răspunde domnul Daea. Luați în calcul, vă rog, marile jafuri cu terenurile statului și încheierea de contracte de concesiune pe nimic, între 200 și 400 kg de grâu pe hectar pe an, toate acestea făcute în anii 2000 și 2005, când erau și secretari de stat, și miniștri.
Ce am făcut noi? Am majorat nivelul minim al redevențelor atât la terenurile cu destinație agricolă, cât și la terenurile neagricole. Am făcut norme interne pentru schimbul de terenuri, acestea nefiind actualizate din 2003. Am actualizat procedurile de concesionare. Identificăm suprafețele de teren exploatate fără titlu valabil, abuziv. Verificăm toate contractele de concesiune cu redevență mică, ridicolă, pentru a crește această redevență. Am identificat peste 50.000 de hectare pe care le vom da tinerilor fermieri, nu le vom da șmecherilor.
Am să închei spunând că, după trei ani în care v-ați ocupat de metafizica oii și ați compromis șansele agriculturii românești, nu a rămas mare lucru de pe urma acestor programe, ci doar niște vorbe: „oaia este o statuie vie”, „lângă oaie găsești o frunză”, „lângă frunză nu poți să găsești o oaie”. Doar cu astea au rămas agricultorii și fermierii români.
Mulțumesc.
Vocevoce proprie
Marker
Cadru
Justificarea îmbină interesul unui grup specific (fermieri autentici) cu un apel la echitate și eficiență pentru binele comun.
„banii dedicați agriculturii trebuie să ajungă la țăranii și fermierii autentici, la cei care lucrau pământul și creșteau animale și când nu erau subvenții”