Mircia Chelaru

## **Domnul Mircia Chelaru:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi, Distinse colege*,

Această lege este foarte tentantă și, ascultându-l pe domnul Bulai, găsesc foarte multe puncte de referință care își au logica lor*.

Dar acest dar – cu D mare, de tipar – mă pune în situația să atrag atenția asupra necesității consemnării sau, dacă vreți, preluării ca responsabilitate legitimă a acestui popor de a consacra perioada ca o perioadă de recunoaștere a ancestralității acestui obicei, dacă vreți, a acestei tradiții.

Am văzut multe definiții ale colindelor, suntem într-adevăr în interiorul unei polisemantici, doar că trebuie să atrag atenția de ce este un colind românesc și, cu toate că le găsim pe alte meridiane și alte intersecții punctiforme cu paralelele acestui glob, colindul vine din ancestralitatea civilizației memoriei.

Civilizația memoriei a fost practicată de rădăcina neamului nostru și s-a păstrat nu doar ca o transformare religioasă sau, dacă vreți, cultică, a cântecului, într-o anumită perioadă a sărbătoririi. Civilizația memoriei păstrează într-adevăr modelul de viață și comportamentul pe care îl găsiți descris și decriptat în cuvintele colindice.