Virgil Alin Chirilă

377 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 1 · moderat3 marcheri
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 1 · justificare inferioară
Voce: voce proprie

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

Bună dimineața! Domnule președinte de ședință, Stimați parlamentari, Dragi colegi,

România a suferit un eșec cumplit în data de 8 decembrie, când Consiliul de Justiție și Afaceri Interne, care funcționează sub egida Consiliului European, a respins candidatura țării noastre la spațiul Schengen.

Fără îndoială, gestul Austriei de a respinge candidatura țării noastre și de a folosi România ca o monedă de șantaj1 2 la adresa Uniunii Europene*, cu scopul rezolvării unor probleme electorale interne, este absolut revoltător, iar noi, românii, nu trebuie să uităm să sancționăm pe toate căile această atitudine umilitoare

În contextul ședinței

*

din partea Austriei. Prin acest vot, Austria a decis să se despartă definitiv de orice colaborare cu România, în pofida numeroaselor legături economice, comerciale și chiar politice dintre aceste două țări.

Da, o bună parte din eșecul suferit de România își are sediul în Austria, dar, până la urmă, este un eșec al României, adică un eșec usturător al politicii externe pe care a dus-o țara noastră în ultimii ani.*

Iar ceea ce mi se pare incredibil este că nu am văzut nici măcar o singură demisie de onoare, nici măcar una singură, din partea aparatului diplomatic și de politică externă a României*. E ca și cum toată lumea din politica externă și-a făcut treaba într-un mod ireproșabil, pentru care ar merita inclusiv unele bonusuri de recunoștință* și mulțumire – cum de fapt chiar s-a și întâmplat cu un director din Ministerul Afacerilor Interne, responsabil de aderarea la spațiul Schengen, care a fost decorat de domnul președinte Iohannis.

Eu nu vin aici să cer demisia nimănui. Nu am venit să arăt cu degetul acuzator spre nimeni.* Îmi pun o singură întrebare, pe care o adresez, în special, celor responsabili de politica externă*, dar și celorlalți funcționari care au gestionat această problematică a aderării la Schengen – mai există onoare în România?

Cei din România, responsabilii din aparatul de politică externă, cei care s-au ocupat în mod direct de problema Schengen sau cei care ar fi trebuit să se ocupe, dar n-au făcut-o sau au făcut-o prost, acești decidenți chiar n-au avut nicio vină pentru eșecul usturător suferit de țara noastră?

Probabil că acest răspuns nu va veni niciodată și inclusiv lipsa acestui răspuns ne arată cât de mult s-a degradat politica externă a țării noastre!

Mulțumesc.

Vocevoce proprie

Marker

Cadru

Apelul la onoare și responsabilitate în politica externă vizează interesul general al statului, nu un grup specific.

„mai există onoare în România? Cei din România, responsabilii din aparatul de politică externă, cei care s-au ocupat în mod direct de problema Schengen”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de grupuri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Critica la adresa Austriei este politică și funcțională, nu constituie o derogare sau un atac la demnitatea grupului.

„gestul Austriei de a respinge candidatura țării noastre și de a folosi România ca o monedă de șantaj”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de cereri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul evită să abordeze cererile de demisie, menținând o poziție neutră față de aceste solicitări.

„Eu nu vin aici să cer demisia nimănui. Nu am venit să arăt cu degetul acuzator spre nimeni.”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de contraargumente· 0

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul ironizează poziția oficială fără a o cita sau a o combate cu argumente substanțiale.

„E ca și cum toată lumea din politica externă și-a făcut treaba într-un mod ireproșabil, pentru care ar merita inclusiv unele bonusuri de recunoștință”

În context ↑

Calitate deliberativăpolitică constructivă· positional

Vocevoce proprieMarkerCadru

Discursul este o critică pozițională; nu se propune nicio alternativă concretă sau mecanism de mediere.

„Îmi pun o singură întrebare, pe care o adresez, în special, celor responsabili de politica externă”

În context ↑