Stenogramă plen

Vă mulțumesc. Domnule deputat Virgil Alin Chirilă, vă rog.

Bună dimineața! Domnule președinte de ședință, Stimați parlamentari, Dragi colegi,

România a suferit un eșec cumplit în data de 8 decembrie, când Consiliul de Justiție și Afaceri Interne, care funcționează sub egida Consiliului European, a respins candidatura țării noastre la spațiul Schengen.

Fără îndoială, gestul Austriei de a respinge candidatura țării noastre și de a folosi România ca o monedă de șantaj la adresa Uniunii Europene, cu scopul rezolvării unor probleme electorale interne, este absolut revoltător, iar noi, românii, nu trebuie să uităm să sancționăm pe toate căile această atitudine umilitoare din partea Austriei. Prin acest vot, Austria a decis să se despartă definitiv de orice colaborare cu România, în pofida numeroaselor legături economice, comerciale și chiar politice dintre aceste două țări.

Da, o bună parte din eșecul suferit de România își are sediul în Austria, dar, până la urmă, este un eșec al României, adică un eșec usturător al politicii externe pe care a dus-o țara noastră în ultimii ani.

Iar ceea ce mi se pare incredibil este că nu am văzut nici măcar o singură demisie de onoare, nici măcar una singură, din partea aparatului diplomatic și de politică externă a României. E ca și cum toată lumea din politica externă și-a făcut treaba într-un mod ireproșabil, pentru care ar merita inclusiv unele bonusuri de recunoștință și mulțumire – cum de fapt chiar s-a și întâmplat cu un director din Ministerul Afacerilor Interne, responsabil de aderarea la spațiul Schengen, care a fost decorat de domnul președinte Iohannis.

Eu nu vin aici să cer demisia nimănui. Nu am venit să arăt cu degetul acuzator spre nimeni. Îmi pun o singură întrebare, pe care o adresez, în special, celor responsabili de politica externă, dar și celorlalți funcționari care au gestionat această problematică a aderării la Schengen – mai există onoare în România?

Cei din România, responsabilii din aparatul de politică externă, cei care s-au ocupat în mod direct de problema Schengen sau cei care ar fi trebuit să se ocupe, dar n-au făcut-o sau au făcut-o prost, acești decidenți chiar n-au avut nicio vină pentru eșecul usturător suferit de țara noastră?

Probabil că acest răspuns nu va veni niciodată și inclusiv lipsa acestui răspuns ne arată cât de mult s-a degradat politica externă a țării noastre!

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Șlincu, vă rog.

## Bună dimineața!

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi parlamentari,

Odată cu intrarea social-democraților la guvernare, s-a dat dovadă de responsabilitate și reechilibrare în ceea ce privește finanțele României. Acestea sunt coordonatele definitorii ale gestionării bugetului național, cu un ministru PSD la Finanțe. După 12 luni de guvernare, încep să se vadă rezultate bune, fapt absolut de remarcat, dată fiind severitatea contextului general, economic și geopolitic.

Cea mai importantă realizare o reprezintă creșterea investițiilor, care sunt cu peste 20% mai mari față de anul trecut, în jur de 6 miliarde de euro până la final de an. Cea mai mare parte a acestor investiții sunt realizate de Ministerul Transporturilor.

Totodată, se remarcă o creștere cu peste 500% a finanțării europene nerambursabile, comparativ cu anul trecut.

În același timp, e important de precizat că avem o creștere a veniturilor față de creșterea cheltuielilor, ceea ce a determinat și un deficit bugetar mai mic decât cel prognozat, de 3,37%.

Așadar, finanțele publice ale țării s-au reechilibrat în 2022, chiar dacă s-au făcut mari eforturi și există o presiune puternică generată de necesitatea asigurării protecției sociale, a creșterii veniturilor diverselor categorii de populație și a menținerii competitivității economiei. Nu trebuie uitat că subvențiile au crescut cu 125%.

În ceea ce privește anul 2023, Partidul Social Democrat a propus un buget național al refacerii echilibrelor financiarfiscale și al consolidării, bazat pe investiții consistente, dar și pe programe de susținere a populației și de sprijinire a economiei. Este un buget construit pe proiecte, menit să asigure o cheltuire cât mai riguroasă a banilor publici.

Multe ministere primesc mai mulți bani față de anul în curs.

Caracteristica definitorie, așa cum am subliniat, rămâne anvergura investițiilor, de aproximativ 22 de miliarde de euro, în 2023, în creștere consistentă, cu un plus de 4 miliarde de euro, și față de nivelul ridicat din acest an.

Încredere, realism, responsabilitate! Acestea sunt caracteristici definitorii ale construcției bugetare pe 2023, care direcționează resurse majore pentru susținerea investițiilor, a populației vulnerabile în fața crizelor actuale și pentru consolidarea economiei.

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD Dan-Constantin Șlincu.

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, Christine Thellmann, vă rog.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Bună dimineața!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Bugetul pe 2023 susține creșterea calității vieții, încurajează inițiativele ambițioase ale antreprenorilor și ale autoritățile locale”.

Stimați colegi,

Proiectul de buget pentru anul viitor este unul al dezvoltării României și al echilibrului social. Este cea mai mare sumă alocată investițiilor publice. Este un buget al echilibrului, deoarece conține măsuri de susținere a unor categorii vulnerabile. Bugetul pe 2023 susține și măsurile de plafonare și compensare a facturilor pentru energie, pentru români și companiile din România.

Prin acest buget, încurajăm investițiile, sprijinim inițiativele private, dar și pe cele publice. Investițiile înseamnă dezvoltare, modernizare, locuri de muncă, oportunități pentru comunitățile locale. Primarii gospodari vor putea accesa banii pentru proiectele importante de infrastructură, pentru școli, grădinițe și spitale.

Și pentru Sibiu bugetul pe 2023 asigură realizarea unor proiecte importante de modernizare. Primarii vor avea prin acest buget inclusiv sumele destinate cofinanțărilor proiectelor europene, dar și fonduri destinate exclusiv dezvoltării infrastructurii rutiere, de sănătate sau învățământ.

Eu mi-aș dori foarte tare să fie bugetat amendamentul meu pentru finanțarea lucrărilor de modernizare la Colegiul Tehnic „Mediensis” – Mediaș, județul Sibiu. Internatul Colegiului Tehnic „Mediensis” este în proces de reabilitare. Clădirea are o vechime de peste 35 de ani, iar ultima reabilitare majoră a avut loc în 1999. În acest moment, există foarte multe cereri de cazare, atât în timpul anului școlar, din partea elevilor, cât și pe perioada vacanțelor.

Salut, de asemenea, decizia Guvernului de a majora, începând cu ianuarie 2023, cuantumul alocației de stat pentru copii. Astfel, începând cu luna ianuarie 2023, se majorează după cum urmează – de la 243 de lei la 274 de lei, pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani și 18 ani, precum și pentru tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani.

Când ne gândim la bugetul pentru anul 2023, să nu uităm că avem un război la graniță, în Ucraina. Apărarea și securitatea României sunt priorități foarte importante, într-un context internațional atât de imprevizibil. Avem nevoie de pace, de un stat sigur, să putem vorbi despre dezvoltare. Iar pentru a fi o țară dezvoltată trebuie să nu lăsăm pe nimeni în urmă, indiferent că vorbim despre copii, familii vulnerabile, antreprenori sau persoane vârstnice.

Christine Thellmann, deputat al PNL, Sibiu.

Vă mulțumesc. George-Cristian Tuță, vă rog.

Bună dimineața! Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Marți, 13 – pisica neagră și trei ceasuri rele pentru eficiența legislației de la noi, din Parlament”.

De la începutul mandatului, am fost surprins să constat că avem peste 1.000 de inițiative legislative pe fluxul parlamentar. Am spus-o de multe ori, și de la această tribună, și de câte ori am avut ocazia.

De trei decenii, colegii noștri parlamentari, care sunt încă sau care au fost, au avut cele mai bune intenții, cea mai bună-credință, să găsească acele soluții la problemele care îi enervau pe cetățeni.

Din păcate, ceva s-a întâmplat – au pierdut din viteză ori au cuplat o treaptă inferioară și s-au izbit de un zid, într-o arhivă sau, cum îi zicem noi, aici, în Parlament, într-un sertar.

Sunt conștient că au avut cea mai bună motivație în a iniția acele proiecte de lege, dar eu consider că problema reală este lipsa de consistență. Folosesc acest termen, „consistență”, ca reprezentativ pentru legislaturile trecute. Astăzi noi i-am zice „follow up”, dar, indiferent de cum îi zicem, rezultatul este același, stagnarea legislației, această stopare a inovației administrative de care avem cu toții nevoie.

Soluția vă spun sincer că nu o cunosc, dar, personal, mă încăpățânez să am grijă de obiectivele pe care mi le-am propus de la începutul mandatului, acelea de a conecta întreaga Românie, de a crește incluziunea financiară și de a spori educația.

Acest efort va fi un efort pe termen lung. De aceea, cu fiecare ocazie pe care o avem, vă îndemn să vă urmăriți obiectivele.

Personal, am depus trei amendamente la Legea bugetului, pe care o dezbatem zilele acestea în Parlament:

– unul legat de educația financiară, pentru a celebra ziua pe care noi, cu toții, am votat-o, 11 aprilie – Ziua educației financiare;

– am depus un alt amendament pentru a sprijini Ministerul Digitalizării, pentru crearea unui program care să conecteze toate cele 3.800 de clădiri ale școlilor din România care încă nu au Internet de viteză;

– și al treilea amendament a fost o inovare, alături de comunitatea din Ilfov, în care am construit „Ora de știut”, i-am zis noi, împreună cu Digipedia, prin care copiii din școlile din Ilfov pot urmări câteva emisiuni legate de viitor și despre știință, după care dezbat lucrurile acestea cu profesorii.

Vă îndemn să faceți lucrul acesta și dumneavoastră!

Și închei prin a vă transmite că vom intra în Schengen, dar pentru asta trebuie să fim consecvenți și concentrați pe obiectivele noastre.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Michael Gudu? Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte, Stimați colegi,

Amânarea dispozițiilor Legii nr. 154/2021, care prevede ca persoanele persecutate etnic sau urmașii acestora să primească o pensie lunară ca despăgubire pentru suferințele trăite odată cu instaurarea regimului comunist în România, reprezintă nu doar un act injust, ci o eroare care trebuie corectată neîntârziat.

Statul român are obligația de a repara nedreptățile comise de regimul comunist, prin punerea în aplicare a măsurilor reparatorii prevăzute de lege. Sperăm ca resursele financiare pentru plata drepturilor bănești să fie identificate, astfel încât prevederile legii să devină efective începând cu data de 1 ianuarie 2023.

În același timp, este datoria mea, ca parlamentar de Tulcea și reprezentant al comunității aromâne din Dobrogea, de a sprijini orice demers pentru a împiedica amânarea aplicării dispozițiilor Legii nr. 154/2021.

Persecutați pe pământurile lor de baștină din Peninsula Balcanică, aromânii au găsit în Dobrogea un cămin sigur, în care și-au putut păstra limba și cultura. Alături de alte minorități naționale, aromânii și-au adus contribuția la integrarea Dobrogei între granițele României, ridicând școli, biserici și ajutând la propășirea comunităților în mijlocul cărora s-au așezat.

În perioada 1948–1955, aromânii din Dobrogea au scris o pagină eroică, dar sângeroasă, prin mișcarea de rezistență pe care au inițiat-o împotriva bolșevizării României.

Rezistența aromânilor a reușit să strângă, sub numele de „Haiducii Dobrogei”, peste 2.000 de partizani combatanți și susținători locali care s-au opus cu înverșunare trupelor Miliției și Securității.

În 1948, frații Nicolae și Dumitru Fudulea au reușit să strângă în jurul lor pe aromânii nemulțumiți de sistemul opresiv, luptând împotriva autorităților aproape doi ani de zile, fiind vânați de Securitate și, în cele din urmă, uciși cu sălbăticie. Același destin tragic l-au împărtășit Goga Puiu, conducător al mișcării de rezistență din sudul Dobrogei, dar și mulți alți membri ai comunității aromâne, care fie că s-au implicat direct, fie au sprijinit mișcarea de rezistență.

Cei care nu au fost uciși de Securitate au fost condamnați la mulți ani de temniță grea, la muncă silnică pe viață, li s-au confiscat averile sau au sfârșit în coloniile penitenciare de la Canalul Dunăre–Marea Neagră.

Persecuțiile brutale ale autorităților comuniste au vizat, în aceeași măsură, alte minorități naționale din Dobrogea, care nu au avut puterea de a organiza o rezistență armată împotriva regimului comunist.

Pentru urmașii acestor eroi ai luptei anticomuniste, pe nedrept uitați și prea ușor ignorați, reparația este, în primul rând, o chestiune de onoare. Vocea lor nu se face auzită până aici, de aceea este datoria noastră, a reprezentanților aleși, să facem cunoscute doleanțele lor.

Stimați colegi,

Amânarea aplicării dispozițiilor Legii nr. 154/2021 până în ianuarie 2024 și, cine știe, chiar dincolo de această dată nu va face altceva decât să împuțineze numărul beneficiarilor compensațiilor reparatorii. În ceea ce privește statul român, datoria morală rămâne, pentru că onoarea, domnilor parlamentari, nu poate fi prorogată!

Michael Gudu, deputat al PNL de Tulcea. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Eugen Terente? Vă rog.

Bună dimineața! Mulțumesc frumos.

Au trecut mai mult de doi ani de când în vecinătatea incineratorului de deșeuri din localitatea Smârdan, județul Tulcea, aparținând S.C. „Cazacioc & Co” – SRL au fost găsite îngropate ilegal cantități imense de cadavre de animale, cadavre care erau declarate ca incinerate. Pentru faptele săvârșite au fost deschise două dosare penale, care sunt înregistrate la Judecătoria Măcin, cei răspunzători fiind trimiși în judecată. Acuzațiile aduse sunt infracțiuni prevăzute de Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, de Legea nr. 107/1996 privind apele și de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare.

Dar stupoare! Incineratorul funcționează în continuare. Autorizația integrată de mediu emisă de Agenția pentru Protecția Mediului Tulcea pentru acest obiectiv a fost anulată, dar, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență nr. 195/2005, cu modificările și completările ulterioare, funcționarea incineratorului după anularea autorizației integrate de mediu este doar o contravenție sancționată cu amendă.

În timpul funcționării există în continuare posibilitatea poluării factorilor de mediu. Automonitorizarea emisiilor se face în continuare? Se face determinarea particulelor în suspensie – PM 10 și PM 2,5 – evacuate în atmosferă?

Unul dintre principiile care stau la baza legislației de mediu este „poluatorul plătește”. Cine plătește pentru repararea prejudiciului asupra mediului produs de îngroparea cadavrelor de animale? Ce măsuri au fost luate până în prezent pentru reducerea efectelor poluării și pentru stabilirea răspunderii de mediu, cu referire la prevenirea și repararea prejudiciului asupra mediului?

Voi face demersuri pentru o inițiativă legislativă, pentru ca și funcționarea unui obiectiv după anularea autorizației de mediu sau a autorizației integrate de mediu să fie încadrată ca infracțiune și sancționată în consecință.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Doamna deputat Denisa-Elena Neagu, vă rog.

Mulțumesc.

„România are nevoie de programe care să încurajeze producția de energie!”

Am prezentat, în cadrul unei dezbateri la care au participat reprezentanți ai Legislativului, experți și reprezentanți ai industriilor din domeniu, un astfel de program – „Prima casă verde”.

Programul propune un mecanism prin care românii pot accesa credite cu valoare de maximum 10.000 de euro, garantate și cu dobândă subvenționată de stat.

Banii vor putea fi utilizați exclusiv pentru renovarea aprofundată a locuinței, pentru montarea de panouri fotovoltaice, pompe de căldură sau a oricărui alt sistem sau metodă de producere sau stocare a energiei sau de creștere

a eficienței energetice. Aceste investiții vor duce la scăderea cheltuielilor cu energia electrică și gazele naturale.

Mulți români care ar dori să investească în termoizolarea locuințelor sau în sisteme de producere a energiei electrice nu o fac pentru că nu dispun de resurse financiare.

Aceiași români au o problemă cu costurile mari generate de explozia prețurilor la energie și de proasta gestionare a acestei crize.

Proiectul „Prima casă verde” răspunde la această problemă – îi ajută pe români să beneficieze de noile tehnologii în materie de energie, cu ajutorul unei surse de finanțare fără costuri suplimentare, dobânda fiind subvenționată.

Din estimările noastre, peste 500.000 de locuințe ar putea beneficia de investiții prin Programul „Prima casă verde”, în primii 3 ani de implementare. Subvenționarea dobânzilor ar însemna aproape 1,45 miliarde de lei, adică puțin peste 29 de milioane de euro, ceea ce înseamnă mult mai puțin decât costurile cu plafonarea.

Suma necesară subvenționării dobânzii este infimă, în comparație cu banii cheltuiți de Guvern pentru susținerea schemei de plafonare a facturilor la energie și gaze. Aproape 30 de miliarde de euro era dator statul la furnizorii de gaze și energie electrică, la final de august 2022.

Iată cum, prin Programul „Prima casă verde”, avem beneficii mari pentru cetățeni, la costuri reduse pentru stat. Vom depune proiectul în circuitul legislativ până la finalul acestei sesiuni parlamentare.

Am încredere că „Prima casă verde”, un proiect care vine cu soluții reale la actuala criză energetică, va fi bine primit de toți colegii parlamentari, indiferent de culoarea politică. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule deputat Nicolae Roman, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

În ciclul „Redeșteptarea poporului român”, astăzi, în fața dumneavoastră, voi prezenta declarația politică cu privire la „Pensiile militare, o umilință pentru majoritatea beneficiarilor”.

Faptele par să o demonstreze. În Armata Română se comentează că fostul ei șef, actualul premier, și-a vândut camarazii pentru o carieră politică. Indexarea pensiilor militare cu procente cuprinse între 1% și 12,5% este o mare umilință adusă rezervei armatei, în condițiile în care premierul este un militar în rezervă. Pensia sa de 13.915 lei este suficientă pentru a nu fi interesat de procentul cu care îi va fi indexată. De altfel, îl ajută și indemnizația de 14.000 de lei pe care o primește numai de la locul de muncă.

Având în vedere perioada lungă în care pensiile militare, discriminatoriu, nu au fost luate în considerare pentru indexarea cu procentele legale generate de inflație, situația actuală ar putea fi considerată un prilej de bucurie pentru militarii în rezervă și în retragere, chiar și când unii dintre ei nu primesc nimic. Dar situația se prezintă altfel când comparăm cu rata inflației, care, după cum bine știți, este de 16%.

În 14 noiembrie anul acesta, generalul-premier declara: „Nu putem avea unii creșteri diferențiate de pensii.” În actualele calcule se face uitată această declarație. Dacă se dorește o egalizare a pensiilor – care sună a socialism, și nu a social –, să se decidă prin lege plafonul maxim de la care indexarea să fie minimă sau inexistentă. Poate ca acest prag să fie cu un leu mai mic decât valoarea pensiei actualului premier.

Indexările se fac discreționar, după criterii ilogice, fără argumente, după bunul-plac al cine știe cărui funcționar din Ministerul Apărării Naționale, cu aprobarea nepăsătoare a partidelor de guvernământ, devenite tot mai autoritare.

Se fac trimiteri dese la unele pensii militare care depășesc 10.000 de lei. Acestea nu sunt multe, iar referirile nu precizează criteriile esențiale care au determinat aceste cifre – gradul militar, funcția deținută și condițiile deosebite de muncă. În viața civilă, poate fi comparată pensia directorului cu cea a portarului sau a unui șef de serviciu?

În aceste condiții, se pune întrebarea: ce mai apără militarii, în scopul întăririi structurilor de corp, onoare, integritate morală sau dreptul la o soldă mai mare și, implicit, la o pensie pe măsură? Pentru că, după cum bine știți, grija față de propria persoană este un instinct natural.

Actuala situație nu face decât să adâncească prăpastia dintre militari și civili, aceștia din urmă beneficiind în totalitate de indexarea de 12%.

Militarii, prin formare, nu se descurajează în fața greutăților profesiei, a privațiunilor și renunțărilor la care sunt obligați. Speră, se știe, că Patria le va recunoaște eforturile și sacrificiile.

Așa și pentru cei care analizează situația pensiilor militare și care nu trebuie să găsească argumente contrare.

Dacă există voință și respect, totul este posibil!

- Deputat neafiliat în Circumscripția nr. 10 Buzău, Nicolae

- N. Roman.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Oana-Gianina Bulai, vă rog.

## Stimate colege, Stimați colegi,

Mâhnire, supărare, dezamăgire – acestea sunt sentimentele pe care le am față de refuzul aderării țării noastre la Schengen! Această decizie reprezintă o umilință pentru poporul român, o decizie profund nedreaptă!

Noi nu am fost de-a lungul istoriei cotropitori. Nu am pornit războaie. Nu am subjugat popoare. Nu am vrut teritorii care nu ne aparțin. Am fost mereu un popor care și-a apărat propriile meleaguri, care nu a vrut altceva decât să fie respectat. În vreme ce alții ne-au cotropit și au încercat să ne subjuge, noi am dat foc recoltelor și am pârjolit tot pentru a ne apăra!

De data aceasta nu este o soluție, dar trebuie să luăm atitudine, să impunem respect celor care ne consideră o țară de mâna a doua.

Este momentul să începem să consolidăm poziția României, o Românie care nu depinde de nimeni, acea țară demnă, care impune respect!

Nu putem accepta să mai fim acea națiune care face orice ca să fie pe placul unora care nu dau doi bani pe ea. Trebuie să fim o națiune puternică, respectată, demnă, care își apără interesele, resursele și cetățenii!

Mesajul meu este scurt și răspicat – Forța, România! Meriți să fii acolo unde îți e locul!

România poate străluci din nou, iar conducătorii acestei frumoase țări se cuvine să reprezinte spiritul românilor și să se inspire din el. Românii sunt oameni curajoși, vrednici, care nu acceptă să fie cu capul plecat, ci dimpotrivă, îl ridică și mai tare după o lovitură și luptă.

Statul român, prin instituțiile sale, are obligația de a căuta imediat soluții pentru a arăta că nu suntem un sat fără câini și că butonul de comandă pentru națiunea română este în România! Statul are obligația să fie cel care dă acest semnal al demnității naționale.

Poate a venit momentul ca instituțiile statului să lucreze cu bănci românești, cât mai există și cât mai rezistă. Poate că firmele românești care au capacitate de a finaliza mari proiecte de infrastructură trebuie ajutate, prin pachete financiare de creditare avantajoase. Petrolul și pădurile noastre să nu mai genereze profit pentru firmele austriece, ci pentru români. Avantajul ar fi al României și așa n-ar mai trebui să acceptăm toate mofturile cu care vin firmele austriece.

La rândul nostru, putem avea conturi la bănci românești, putem să ne facem vacanțele în stațiuni românești.

Dar nu trebuie să ne oprim aici. Este momentul să reconsiderăm relația pe care țara noastră o are, în cadrul Uniunii Europene, cu diferite state membre, în condițiile în care suntem tratați cu dublă măsură. Trebuie să începem să batem cu pumnul în masă și să fim tratați ca parteneri egali!

E nevoie ca România să își schimbe abordarea în privința politicii externe. Am fost prea mult timp naivii care se aruncă cu capul înainte și acceptă toate directivele europene. Lucrurile trebuie să se schimbe!

În opinia mea, instituția care ar trebui în momentul de față să încerce o resetare a politicii externe ar trebui să fie Parlamentul României, unde să avem o dezbatere care să orienteze politica externă a țării noastre.

Aceste lucruri trebuie făcute acum! Nu putem să mai acceptăm încă o umilință a poporului român!

- Forța, România! Forța, români! Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Doamna deputat Alexandra Huțu, vă rog.

## Bună dimineața!

## Dragi colegi,

Astăzi vreau să vă fac cunoscuți elevii olimpici și profesorii români laureați în acest an la Olimpiada Internațională de Științe pentru Juniori, care s-a desfășurat în perioada 2–12 decembrie, la Bogota, în Columbia.

Lotul olimpic al României la această olimpiadă, care a obținut o medalie de argint și cinci medalii de bronz, este format din următorii elevi: Stănoiu Ioana – cu medalie de argint –, Vulpe Vlad-Dorian, Nicolae Vladimir, Scurtu MarioCristian, Niculăesa Andrei-Casian și Raț Natalia – medaliați cu bronz. Elevii au fost însoțiți de trei profesori din București – Croitoru George-Alexandru, de la Colegiul Național „Mihai Viteazul”; Bogdan Daniela, de la Colegiul Național „Sfântul Sava; și Păunescu Victor, de la Liceul Tehnologic „Mircea Vulcănescu”.

Îi felicit pe toți, atât în numele meu, cât și al botoșănenilor pe care îi reprezint în Parlament, și mă înclin în fața perseverenței, a puterii de muncă, a seriozității și curajului de care au dat dovadă de-a lungul pregătirii pe care au urmat-o. În mod special vreau să îl felicit pe Niculăesa AndreiCasian, medaliat cu bronz la această olimpiadă. Tânărul botoșănean cu domiciliul în comuna Copălău este elev al Colegiului „Mihai Eminescu” din municipiul Botoșani și ne-a demonstrat dinainte de a participa la această olimpiadă că este un tânăr valoros și ambițios din cale afară. Totodată, vreau să-i felicit pe părinții săi, Sorin și Florentina, și, nu în ultimul rând, pe cei trei profesori botoșăneni care l-au pregătit – Cristina Bălăucă, la fizică; Liviu Huțanu, la biologie; și Constantin Guceanu, la chimie.

Vă mărturisesc că eu am fost impresionată de dăruirea, sprijinul și mai ales de sacrificiul pe care l-a făcut familia lui Casian, pentru a căuta instituții cu laboratoare speciale, unde el să se poată pregăti. Astfel, a reușit să facă practică la chimie la „Apele Române”, iar facultățile de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași l-au sprijinit și i-au facilitat accesul în laboratoarele de fizică și biologie.

Profesorii, așadar, au propus, iar părinții au asigurat transportul și alte cheltuieli necesare.

Fără sprijinul și implicarea familiei și a profesorilor, care pun și suflet în actul didactic, Casian nu ar fi beneficiat de aceste facilități pentru pregătirea sa, facilități care nu mai sunt asigurate, din păcate, de Ministerul Educației.

Așadar, pe această cale, fac apel și către Ministerul Educației să acorde o mai mare atenție și să caute să susțină permanent acești copii, nu doar atunci când aceștia obțin medalii prin munca lor, ci să le ofere baze și laboratoare de studiu și de antrenament, să se ocupe într-adevăr de pregătirea și dezvoltarea lor, pentru ca noi toți să ne bucurăm împreună la gândul că România are un viitor sigur prin acești olimpici.

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD de Botoșani Alexandra Huțu.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc.

Doamna deputat Anamaria Gavrilă.

Doamna deputat, PSD vă cedează locul. Vă rog.

Bună dimineața și mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Apreciez.

Vetoul Austriei este sechestrarea dreptului României de a fi în Schengen.

Boicotul este dreptul nostru și îl acționăm! Pentru că degeaba ai un drept, dacă nu îl și acționezi. Politicienii români nu au fost capabili să acționeze drepturile României. Deci tot poporul trebuie să vină și să rezolve situația!

Boicotul este revolta noastră diplomatică, la fel cum românii de astăzi boicotează. Și românii de astăzi sunt „rebelii” din secolele XVIII și XIX, așa cum îi numeau habsburgii pe țăranii ortodocși.

Se găsesc tot timpul speriați și trădători de țară care să ne rușineze, să rușineze românii că, vezi Doamne, acum boicotează afacerile austriece. Sunt aceiași oameni care niciodată nu învață lecția! Sunt aceiași oameni care aduc România în starea și în situația de a fi victimă, când poți să fii un exemplu de asertivitate a puterii tale și a poziției pe care o ai.

Românii nu au doar dreptul la boicot, au datoria de a boicota afacerile austriece, pentru că e vorba despre pământurile și despre resursele noastre, pentru că e vorba despre drepturile pe care noi le-am câștigat în Uniunea Europeană și în tratatele pe care le avem cu partenerii

strategici. Sunt drepturile noastre, pentru care am muncit, am renunțat la surse de câștig pentru țară, am trimis forță de muncă în străinătate pentru aceste drepturi.

Deci nu poți tu, Austria, să vii și să ni le iei cu un veto! Românii au primit o palmă și mai multe și au întors și celălalt obraz.

Atunci când Strabag, pentru că știa din documente secrete pe unde stau terenurile pe care se va construi autostrada, le cumpăra înainte, la prețuri mici și derizorii, pentru ca mai apoi să fie răscumpărate de stat.

Am întors celălalt obraz atunci când Schweighoffer nu numai că ne tăia pădurile, dar mai și furau, pentru că sunt nesătui.

Am întors celălalt obraz atunci când afacerile și firmele austriece nu își plăteau datoriile față de bugetul statului. Însă este o limită! Este o limită la tot! Iar aceste metode

nu sunt deloc diplomatice din partea Austriei, sunt mârșave. Boicotul arată, de fapt, cât de puternică este România în fața Austriei. Pentru că, dacă România nu ar putea să boicoteze, România nu ar avea putere.

România nu are nevoie de Austria! Chiar ar putea să prospere, pentru că industria lemnului și industria petrolului ni le putem manageria și gestiona singuri.

Însă Austria și agitația și nervozitatea Austriei arată că Austria nu poate trăi fără România.

Am trăit 15 ani în străinătate, am lucrat cu cei mai isteți, cei mai deștepți oameni din sectorul financiar, de toate naționalitățile: americani, englezi, nemți, austrieci și vă spun că diplomația dincolo, în lumea cealaltă, care ne-a negat nouă dreptul de a fi în Schengen, nu arată precum ceea ce fac Iohannis și PNL-iștii.

Dincolo, singurul lucru care este respectat este puterea! Iar, dacă ai putere și nu o folosești, ești trecut în categoria cealaltă, ești un looser, un perdant, un ratat.

Noi, noua generație, am înțeles toate aceste aspecte. De aceea românii sunt apreciați în străinătate. Pentru că am trăit printre ei, am lucrat cu ei, am învățat de la ei, le-am înțeles jocul, iar acum noua generație este gata să schimbe această clasă politică care nimicește România în fiecare zi.

Boicotul presupune un anumit efort din partea fiecărui român. Nu este un sacrificiu, nu este o opțiune, este o datorie, o ofrandă pe care fiecare român trebuie să o facă pentru a contribui la trezirea conștiinței naționale. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnule Avrămescu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

România a căutat întotdeauna să fie un partener și un aliat de nădejde atunci când state membre ale Uniunii Europene, NATO sau fără apartenență la aceste două organisme suprastatale, așa cum este cazul Republicii Moldova sau al Ucrainei, au avut nevoie de sprijinul nostru, atât cât am putut să-l oferim.

Pe 8 decembrie, în urma Consiliului JAI, România a primit o mare lovitură prin votul împotriva aderării noastre la spațiul Schengen dat de Austria.

Nu ne așteptam să ni se facă favoruri sau concesii, țara noastră îndeplinind de 11 ani toate condițiile tehnice reclamate de nevoile de funcționare ale zonei Schengen. Am făcut eforturi, am investit miliarde de euro, crezând că doar de noi depinde progresul țării noastre. Ne-am înșelat. În cele din urmă, s-a demonstrat că unele state sunt gata să ne închidă ușa în nas fără explicații pertinente sau chiar să încerce să ne strângă cu aceasta pentru a obține de la noi avantaje politice sau economice, în schimbul acordării unui vot care ar fi trebuit, mai mult sau mai puțin, să fie o formalitate.

Poate unele lucruri în gestionarea dosarului Schengen puteau fi făcute mai bine sau poate nu. Rând pe rând, Comisia Europeană și Parlamentul European, în urma rapoartelor de verificare întocmite de experții de la Bruxelles, au confirmat îndeplinirea de către statul român a obligațiilor ce îi reveneau în această chestiune.

Unele voci spun că România nu a negociat suficient de abil pentru a obține un vot favorabil în unanimitate, așa cum cere procedura. Dar întreb: de ce este nevoie de discuții și negocieri, atunci când vorbim despre obligații ale României, asumate prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, care comportă doar criterii tehnice?

Puterea continentului european este dată de coeziunea dintre statele membre ale Uniunii Europene, mai ales în aceste vremuri complicate, când Rusia ne demonstrează încă o dată ADN-ul barbar din care e făcută, atacând femei și copii în Ucraina.

Astăzi, europenii trebuie să fie mai uniți decât oricând. Austria ne-a trecut prin furcile caudine, iar pentru aceasta faptă vor exista repercusiuni din partea statului român, dar și din partea cetățenilor români.

Așa cum a exprimat și Președintele României, oamenii cu atribuții și responsabilitate, fie că sunt diplomați sau politicieni, trebuie să continue munca pentru realizarea scopului de țară pe care ni l-am propus și mai puțin să ne dispersăm inutil energia în căutarea de vinovați, elaborarea de scenarii de tipul „Ce s-ar fi întâmplat dacă?” sau declarații care mai de care mai furibunde la adresa Guvernului austriac, deși total justificate.

Așa cum am spus, paradigma în care România își gândește relațiile cu alte state va suferi o schimbare importantă, iar momentul 8 decembrie nu va fi trecut cu vederea sau uitat, însă nu ne vom complăcea într-o statură de victimă legată de mâini și de picioare.

Politicienii și diplomații români vor depune toate eforturile necesare pentru atingerea obiectivului național, iar acesta va fi îndeplinit mai devreme sau mai târziu.

Avem o obligație sacrosanctă față de cetățenii români de a ne asigura că interesele lor sunt respectate, iar de acest lucru ne vom achita folosind toate mijloacele necesare.

Vă mulțumesc.

Gabriel Avramescu, deputat al PNL Buzău.

Vă mulțumesc. Domnule deputat Ervin Molnar, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Statul român nu se va mai purta cu mănuși în relația cu alte state!”.

Data de 8 decembrie 2022 va rămâne cunoscută în mentalul nostru colectiv drept ziua celei mai mari nedreptăți făcute României în istoria recentă.

Din cauza iresponsabilității oamenilor politici austrieci și olandezi, spiritul și solidaritatea europeană au fost puternic lovite, cum nici cea mai agresivă propagandă putinistă nu putea să o facă.

Statul român, de mai bine de 10 de ani de zile, îndeplinește toate condițiile tehnice prevăzute de acquis-ul Schengen.

Așa cum foarte clar spune norma din tratatul nostru de aderare la Uniunea Europeană, dispozițiile acquis-ului Schengen sunt obligatorii și se aplică pe teritoriul statului dacă sunt îndeplinite condițiile necesare.

Chiar dacă votul în unanimitate al membrilor Consiliului este o condiție _sine qua non_ a aplicării prevederilor Schengen, este inadmisibil ca un stat, oricare ar fi el, să blocheze un al stat din a-și îndeplini obligațiile legale, prevăzute de tratat, printr-un vot pur politic, atunci când discutăm despre probleme cu valențe strict tehnice, cum este cazul dosarului Schengen.

Toate instituțiile europene – Comisia, Parlamentul, grupuri de experți și așa mai departe – au spus de fiecare dată că România a îndeplinit și îndeplinește condițiile tehnice. Vorbim despre itemi obiectivi de evaluare, ce nu pot fi manipulați în niciun fel de către niciun politician. Numai că domnii din Austria și Olanda nu văd lucrurile așa. După ce prim-ministrul statului austriac a explicat că sistemul Schengen nu funcționează, ministrul de interne al Austriei a votat cu două mâini aderarea Croației la spațiul Schengen.

O lipsă mai acută de logică și coerență în argumentare nu a mai existat recent la vreun lider european. Acest lucru ne arată fățiș determinarea de a nu primi România și Bulgaria în spațiul Schengen din motive cunoscute doar de domniile-lor.

Se pare că, atunci când statul român își apără propriile interese și implicit interesele cetățenilor săi, unele state, care pe hârtie ne sunt partenere și aliate, par profund nemulțumite și încearcă să ne strângă la ușă pentru a obține avantaje economice și politice de la noi.

Le transmit un mesaj ferm domnilor de la Viena și Amsterdam și celor care se gândesc că România este o țară care poate fi șantajată sau tratată cu dispreț. Ați profitat de bună-voința statului român, care a crezut în principiile pe care s-a fondat spațiul comunitar european. Am crezut că suntem toți uniți, mai ales în aceste vremuri care pun credințele și coeziunea noastră la mare încercare. Dar pentru dumneavoastră lucrurile acestea sunt niște abstracțiuni pe care nu dați, din păcate, foarte mulți bani.

Ne-am înșelat!

Am văzut că, în fața unor interese limitate, așa-zișii partenerii noștri sunt gata să ne trântească ușa în nas. Experiența din 8 decembrie ne-a determinat să nu ne mai purtăm cu mănuși.

România își va lua dreptul, de acum înainte, să urmărească strict interesele sale naționale și să negocieze la sânge orice alte măsuri care ar fi în beneficiul altor state. Vă mulțumesc.

Ervin Molnar, deputat al PNL de Mureș.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Domnule deputat Mircea Roșca, vă rog.

## **Domnul Mircea Roșca:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege,

Stimați colegi,

Dincolo de șocurile pe care ni le-au provocat crizele pe care le-am parcurs, trebuie să ne facă să înțelegem că atunci când trecem prin diverse încercări ele ar trebui să ne ajute să devenim mai uniți, mai înțelepți, dar și mai puternici.

Pe parcursul pandemiei și al războiului care ne-au afectat viața de zi cu zi mulți credincioși s-au rugat la Dumnezeu pentru ca oamenii să treacă mai ușor de aceste momente grele, iar El, prin puterea Sa nemărginită, în dragoste față de noi, ne-a ajutat și sunt sigur că, prin credința noastră, va fi lângă noi și pe mai departe.

Dar noi am învățat oare ceva din toate acestea? Suntem noi mai pregătiți acum să facem față oricăror provocări care ar putea să mai apară? Oare după experiențele avute cu pandemia și criza energetică ne-am trezit și suntem gata să ne apărăm interesele, sănătatea, bunăstarea? Am învățat noi că trebuie să ne protejăm resursele, economia, energia, agricultura, pădurile și terenurile mai bine?

Înțelegem oare că prin investiții în tot ce este al nostru, prin susținerea producătorilor români și achiziționarea produselor generate de ei, prin utilizarea resurselor noastre, dar chiar și prin simpla petrecere a concediilor sau vacanțelor în țară ne sprijinim economia? Doar astfel devenim mai puternici în Europa și în lume! Am început să investim în mod real în modernizarea și dezvoltarea României, dar, în momentul în care vom învăța să ne apreciem țara și tot ce este românesc, abia atunci vom putea impune respectul care ni se cuvine, în niciun caz stând la mila și discreția altora.

Trag acest semnal de alarmă pentru că a mai venit o încercare asupra noastră, peste care va trebui să trecem, și stă numai în puterea noastră pentru a depăși această provocare.

Avem însă un lucru valoros de învățat de aici: demnitatea! Refuzul aderării la Schengen este un motiv de supărare pentru tot poporul român, pentru că am trăit o umilință nemeritată.

Respectul nu poate fi câștigat decât dacă suntem demni! Nu trebuie să mai plecăm capul vreodată în fața nimănui, nu trebuie să ne considerăm inferiori altora! Din refuzul privind aderarea la Schengen ar trebui să învățăm ceva, să ne prețuim țara mai mult, să ne punem pe primul loc!

## Stimați colegi,

Românii au dat un semnal de alarmă clar cu privire la ce ar trebui făcut. Am văzut în ultimele zile pe rețelele de socializare că au început deja să protesteze, refuzând serviciile de orice formă ale firmelor austriece și, sper eu, îndreptându-se spre cele românești. Am văzut că mulți au mers până acolo încât refuză să-și mai petreacă concediile pe pârtiile din Austria. Dar suntem noi oare pregătiți să le oferim alternativa în țară?

În ultimii ani, administrațiile locale de pe Valea Prahovei, dar și din alte zone montane ale țării au depus eforturi uriașe pentru a avea stațiuni moderne. Dar oare administrația centrală le-a susținut îndeajuns pentru a face ca aceste stațiuni să rivalizeze cu cele din Austria sau alte țări europene?

Românii noștri de pretutindeni reacționează, stimați colegi, dar noi ce facem? Ce măsuri ia statul român pentru a fi respectați în Europa și în lume, pentru ca România să fie o forță pe măsura potențialului său?

Este un moment în care națiunea trebuie să fie unită! Românii vor să fie demni, să fie respectați!

Esențial pentru destinul națiunii noastre este ca noi, toți factorii de decizie din țară, să învățăm această lecție. Înstrăinarea resurselor și a companiilor strategice de stat, acceptarea concurenței neloiale a companiilor străine față de cele românești, asocierea în parteneriate cu reprezentanți străini care nu sunt de bună-credință, primatul interesului partenerilor străini în fața interesului românilor, toate acestea trebuie să înceteze! Am trăit prea mult cu iluzia că, dacă vom închide ochii la toate, va fi mai bine pentru România.

Sper ca acum să fi înțeles cât de valoroase și cât de însemnate sunt resursele țării noastre, pe care trebuie să le apărăm și în care trebuie să investim.

Sper, de asemenea, să înțelegem că nu este suficient să fim parteneri corecți, așa cum am fost în ultimii 30 de ani, ci trebuie să avem și puterea să ne impunem punctul de vedere.

Este momentul ca acum să fim mai concentrați asupra intereselor noastre, promovându-le cu demnitate în lume.

Românii au făcut primul pas. Pentru prima dată după destul de mult timp, văd o largă majoritate unită în același gând pentru țară.

Acum este momentul, mai mult ca oricând, să rezonăm cu ei, integrând această stare plină de identitate națională în Europa.

Doamnelor și domnilor,

Dragi români,

Acum, în pragul sărbătorilor de iarnă, vă doresc tot binele din lume, dar, mai presus de orice, să îi mulțumim lui Dumnezeu pentru tot ce avem și pentru că suntem un neam special, cu oameni frumoși, dar să ne rugăm să fim mai buni, mai iertători, mai harnici, mai optimiști, mai curajoși, luptători și demni, dar, mai ales, mai uniți, în felul acesta devenind acea națiune binecuvântată și respectată în lume!

Dumnezeu să ne ajute!

Vă mulțumesc.

Bravo!

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Ștefan-Iulian Lőrincz, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Astăzi mi-ar fi plăcut să vorbim despre efectele pozitive pe care le are aderarea României la spațiul Schengen, mi-ar fi plăcut să vorbim despre faptul că România va fi parte din spațiul Schengen de la 1 ianuarie 2023, că așa ni s-a spus, așa ni s-a promis din partea guvernanților acestei țări. Am fost asigurați de acest lucru.

Din păcate, nu ne aflăm în această situație! Ne aflăm în situația în care imaginea României în exterior este degradată pe zi ce trece. Pentru că, dincolo de gestul arogant, ticălos și de rea-credință al cancelarului Austriei de a încerca să îngenuncheze un popor care este pregătit de ani de zile să adere la Schengen, trebuie să ne uităm și cine a permis acest lucru.

Cine a permis ca toți cetățenii acestei țări să fie tratați ca cetățeni de mâna a doua?

Cine a permis ca imaginea României în exterior să fie atât de slabă?

Sunt niște întrebări esențiale pentru a înțelege eșecul Schengen.

Pentru că este foarte greu ca imaginea României să fie una de luat în serios, în condițiile în care defilăm cu un plagiator incompetent, precum Lucian Bode, un papagal penibil precum Rareș Bogdan, un birocrat lipsit de orice rafinament diplomatic, precum Bogdan Aurescu, sau un trădător sinistru, precum președintele acestei țări, Klaus Iohannis.

Este inacceptabil ca milioane de români care muncesc și plătesc taxele țărilor din Uniunea Europeană să fie tratați ca cetățeni de mâna a doua și să fie obligați în continuare să piardă ore întregi la graniță.

Iar acest lucru a fost permis de către președintele acestei țări și Guvernul lui, acești politruci care se joacă cu speranțele românilor și care distrug orice idee de schimbare în bine. Oamenii aceștia ar fi capabili să ne fure și mândria că suntem români! Dar acest lucru nu se va întâmpla! Nu se va întâmpla niciodată și va ajunge ziua în care se va termina și această bătaie de joc.

## Dragi români,

Sunt conștient de faptul că în aceste zile vă încearcă sentimente de frustrare, neputință și revoltă. Este normal acest lucru, pentru că nimeni nu merită să fie tratat ca cetățean de mâna a doua, nimeni! Pentru că locul nostru este în Schengen, este dreptul nostru, al tuturor românilor!

Dar nu vreau să uitați aceste sentimente, nu vreau să uitați aceste momente! Vreau să vă aduceți aminte în ziua votului și să ne ajutați să scăpăm de toate lichelele din politica românească, de cei care și-au bătut joc de țara asta timp de 30 de ani, de cei care își bat joc de noi zi de zi. Pentru că țara noastră, pe lângă respect din partea partenerilor europeni, merită ca în fruntea acestei țări să nu mai domine nepotismul, corupția și incompetența, iar acest lucru se poate întâmpla doar cu ajutorul vostru.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnule deputat Marius-Andrei Miftode, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Pe 10 decembrie s-au împlinit 74 de ani de când Organizația Națiunilor Unite și-a asumat Declarația universală a drepturilor omului.

Cu acest prilej doresc să atrag atenția asupra responsabilității pe care o avem pentru modul în care nu se respectă drepturile omului în țara noastră, cu efecte la toate nivelurile societății.

Dacă ar fi să ne oprim la un singur drept grav încălcat, acela este dreptul la egalitate de șanse, în contextul în care țara noastră ocupă un prim loc în Uniunea Europeană la numărul de copii expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială.

Copiii care cresc în sărăcie sau în condiții de excluziune socială întâmpină dificultăți în parcursul școlar, în starea generală de sănătate și în realizarea întregului lor potențial mai târziu în viață. De asemenea, ei se confruntă cu un risc mai mare de a deveni șomeri, săraci și excluși social la vârsta adultă.

Dintre statele membre ale UE, în 2021, cele mai mari procente de copii expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială au fost înregistrate în România. Vorbim de un înfiorător 41,5%.

Ce face clasa politică din România pentru a combate acest dezastru? Ce măsuri concrete, coerente ați luat la nivelul coaliției de guvernare pentru a adresa această problemă uriașă a societății?

Ce ați făcut pentru acei copii care merg flămânzi la culcare sau pentru acei părinți care sunt nevoiți să aleagă între mâncare pentru familie și rechizite sau ghete pentru copiii școlari?

Când insistăm obsesiv pe masă caldă la școală, pe transport cu adevărat gratuit pentru toți elevii, pe burse

acordate corect și la timp, pe depolitizare și integritate, de fapt, ne luptăm pentru șanse egale pentru acești copii și pentru mărirea nivelului de incluziune.

Când insistăm pe „Fără penali în funcții publice” și pe „Fără pensii speciale”, insistăm, de fapt, pe cinste și echitate. Ele sunt absolut necesare ruperii lanțului slăbiciunilor care întrețin o formă de cleptocrație pe spinarea celor mulți și defavorizați.

De ce să nu conștientizam că avem probleme fundamentale de remediat? Cât să mai tolerăm o astfel de stare a lucrurilor?

Politicienii au întors capul zeci de ani și avem acum o societate divizată, polarizată, care își ține o mare parte a cetățenilor captivă în sărăcie lucie, fără oportunități, fără programe eficiente de integrare și instruire, fără educație de calitate pentru un număr atât de mare de copii.

## Stimați colegi,

Vă reamintesc că suntem aici cu toții pentru a lăsa această țară mai civilizată și cu mai puține probleme decât am găsit-o la începutul mandatului.

Asta înseamnă o țară fără copii în suferință, fără mame care nu știu ce să mai pună pe masă, fără elevi care nu pot ajunge la școală din cauza sărăciei.

Înseamnă o țară în care încetăm să ne prefacem că îi educăm pe cei 40% analfabeți funcțional care au reușit poate să ajungă la școală, dar s-au lovit de realitatea amară a sistemului de învățământ românesc, subfinanțat și lipsit de reformă profundă de zeci de ani.

Țara așteaptă să ne trezim. Haideți să ne trezim până nu e prea târziu și dezastrul devine iremediabil!

Vă mulțumesc.

Andrei Miftode, deputat al USR Brașov.

Vă mulțumesc. Domnul Lasca.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea de astăzi se intitulează „Schengen nu ne vrea! Nici poporul român nu vrea Schengen!”.

## Dragi români,

Zilele trecute am asistat la o umilire a slugilor din conducerea țării de către stăpânii lor. Mai precis, stăpânii slugilor le-au spus că au voie să se laude în fața poporului român cu o posibilă intrare în Schengen a României. Doar că stăpânii lor nu doresc niciodată ca slugile să stea la aceeași masă cu ei, ci lângă masă și pe post de paharnici.

Poporul român nu regretă deloc neintrarea în Schengen, deoarece a înțeles că locul la masa unor psihopați care se cred stăpânii Europei se plătește cu suveranitatea națională și cu sfințenia iubirii de țară.

În Biblia sfântă este scris: „Și ce ar folosi unui om să câștige toată lumea, dacă și-ar pierde sufletul? Sau ce ar da un om în schimb pentru sufletul său?”

Iuda l-a trădat pe Iisus pentru 30 de arginți și și-a găsit sfârșitul în ștreang, așa cum slugile trădătoare încearcă să vândă țara pentru binele lor material, crezând că poporul român îi va uita.

Românii patrioți nu își dau sufletul la schimb pentru un Schengen păgubos, dimpotrivă, își dau seama că prin intermediul Schengenului se jefuiește țara de resurse, prin intermediul Schengenului pot intra în țară nestingheriți tot felul de devianți sexuali și pedofili care spurcă credința creștină a poporului român. Folosindu-se de Schengen, slugile sunt în stare să vândă teiul lui Eminescu din Iași și Sfinxul din Munții Bucegi.

România este singura țară din lume care are toate resursele necesare pentru a prospera, doar că este împiedicată de psihopații Europei, prin intermediul slugilor din conducerea țării.

Teatrul ieftin și murdar jucat la Bruxelles de actualii conducători de carton ai României este evident în ochii românilor care s-au săturat de minciunile ambalate colorat.

Avantajul otrăvit al Schengenului este prezentat a fi călătoria liberă între țări, fără a fi controlat de fiecare dată la trecerea frontierei. Dar la ce bun să călătorești în țări care te jefuiesc și îți pângăresc credința creștină? La ce bun să te lași pradă mizeriilor morale care pătează ce e mai sfânt în om, adică demnitatea?

Schengen este doar un măr otrăvit, dar prezentat ca fiind frumos și dulce. În realitate, este o capcană ce face parte din planul de anulare a suveranității naționale.

Românii trebuie să știe că neintrarea în Schengen nu a fost din cauza Austriei și a Olandei sau a neîndeplinirii unor condiții, ci a fost din cauza faptului că suveranitatea României nu a fost cedată, pusă pe tavă globaliștilor, așa cum doresc unii politicieni de paie.

Nu România nu a intrat în Schengen, ci Schengen nu va intra în România!

Viitorul României aparține patrioților!

Deputat Mihai Lasca, Partidul PPR, Patrioții Poporului Român.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule deputat Alexandru Kocsis-Cristea, vă rog.

Știți vorba „Necazul unora, norocul altora”? Sună cinic, dar ar putea fi realitate!

Se întâmplă atât de multe lucruri în jurul nostru care ne pot fi favorabile, atâtea lucruri din care țara noastră poate avea de câștigat, dar nu facem nimic.

Avem un context unic, dar statul nostru pare fără cap, fără direcție și fără scop. Pare că nu suntem conduși sau suntem conduși de trădători.

A fost 1 Decembrie. S-au bifat parade, depuneri de coroane și discursuri sforăitoare despre trecut. Bifat și plecat în țările calde!

Marcel Ciolacu, liderul celui mai mare partid din România, a fugit în Dubai pe 1 Decembrie, după parada militară de la Arcul de Triumf.

Atât a rezistat unul dintre conducătorii României de astăzi la frigul de 1 decembrie!

Vă dați seama, dacă trebuia să facem unirile de la 1918 cu asemenea specimene, cam ce țară am fi avut noi, astăzi?

Prima provincie istorică care s-a unit cu România a fost Basarabia. Și în ce moment a făcut-o? Când aveam jumătate din teritoriu ocupat de inamici și negociam Pacea de la Buftea, capitularea, mai exact.

În acel moment greu, când eram aproape îngenuncheați, frații noștri români de peste Prut au vrut să se unească cu țara, la 27 martie 1918. Vă dați seama ce moment dătător de speranță pentru soldați, pentru Guvern, pentru rege, pentru toți românii?

Oare ar mai fi existat unirile ce au urmat fără acel prim pas făcut de românii basarabeni? Ar mai fi existat unirea cu Bucovina și unirea cu Transilvania?

Astăzi, avem o obligație morală și o datorie istorică față de primii care s-au unit cu țara în 1918.

Astăzi, primii au rămas ultimii! Românii basarabeni au rămas în afara țării-mamă, iar noi nu facem nimic ca să folosim contextul ăsta favorabil.

Haideți să lăsăm Dubaiul și să fim și noi măcar o dată în viață oameni de stat!

Haideți să ne ridicăm și noi măcar o dată la înălțimea înaintașilor noștri!

Haideți să facem potecă la Chișinău, să facem potecă la Bălți, haideți să-i aducem acasă pe cei ce au fost odată primii și poate peste 104 ani se vor scrie și despre noi discursuri de Ziua Națională!

Atât am avut de spus.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc.

Au mai depus declarații în scris, din partea Grupului parlamentar al PSD: Ilie Toma, Cristina-Elena Dinu, Georgeta-Carmen Holban, Vasilică Toma, Romulus-Marius Damian, Ștefan Mușoiu, Adrian Alda, Mirela Furtună, Daniel Tudorache, Ioan Mang, Viorel Salan, Ioan Vulpescu, Mihai Weber, Daniel-Florin Ghiță, Silviu Nicu Macovei, FlorianClaudiu Neaga, Radu-Marcel Tuhuț, Ileana-Cristina Dumitrache, Rodica Nassar, Marian-Iulian Rasaliu, Elena Stoica.

Din partea Grupului parlamentar al PNL: domnul deputat Mircea Fechet, Elena Hărătău, Florin-Claudiu Roman, Nicolae Giugea, Gabriel Andronache, George Șișcu, IulianAlexandru Muraru, Florin-Alexandru Alexe, Dumitru Rujan, Cristina Burciu, Marian Crușoveanu, Vetuța Stănescu, Alexandru Popa, Ioan Balan, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Valentin-Ilie Făgărășian, Onuț Valeriu Atanasiu, Șandru Cosmin, Stoian Maria.

Grupul AUR: Dumitru-Viorel Focșa, Antonio Andrușceac, Silviu-Titus Păunescu, Vasile Nagy, Sebastian-Ilie Suciu.

Minoritățile naționale: Nicolae-Miroslav Petrețchi și Varol Amet.

Neafiliați: Cristina Camelia Rizea, Dragoș-Cătălin Teniță, Bogdan-Alexandru Bola, Dumitru Coarnă, Ciprian Ciubuc. Vă mulțumesc.

Declar ședința închisă.

„MADR le explică fermierilor cum să acceseze cele 15,8 miliarde de euro destinate agriculturii”

PSD, prin ministrul său, Petre Daea, a mutat la propriu biroul de la Ministerul Agriculturii în teren, astfel încât toți fermierii români să ajungă să fie foarte bine informați despre cum să acceseze cele 15,8 miliarde de euro, cuprinse în Planul național strategic 2023–2027. Sub denumirea generică de „Caravana cunoașterii”, MADR dinamizează comunicarea directă cu toți investitorii din agricultură. Va prezenta, în cele mai mici detalii, planul de acțiune destinat dezvoltării acestui domeniu, precum și pe cel privind satele românești, ambele fiind țintele acestui program.

Pe lângă forma inedită a acestei campanii ample de informare, noi, cei de la PSD, am stabilit și un calendar al întâlnirilor cu fermierii, astfel încât să folosim până la ultimul leu din toate sumele disponibile. O astfel de campanie de informare este mai mult decât oportună și reconfirmă și ea preocuparea constantă socialdemocrată pentru agricultură și investitorii implicați în această zonă principală de activitate, dar și importanța pe care o acordăm creșterii rezilienței și a predictibilității ei, precum și dezvoltării comunităților rurale, prin infuzarea integrală a acestor noi forme de sprijin.

Știm cu toții că nu putem vorbi despre satul românesc, pe care avem obligația să îl susținem funcțional și, pe cât posibil, cât mai autentic, fără să includem agricultura și, în aceeași măsură, orice tradiție încă destul de bine conservată în aceste așezări. Iar de reușita dinamizării dezvoltării agriculturii depinde conservarea acestui tezaurizator autentic al românismului – satul.

Așadar, mutarea accentului de la conformitate către rezultate și performanță, creșterea ambițiilor în materie de mediu și climă și bunăstarea animalelor, un grad ridicat de flexibilitate în stabilirea regulilor detaliate de eligibilitate și selecție, extinderea sectoarelor pentru care se acordă finanțare din PNS, bunăstarea la taurine, irigații în sisteme locale, investiții în perdele de protecție sunt doar câteva dintre cele mai importante noutăți și avantaje pe care le oferă României această strategie, agreată de comunitatea europeană, pentru următorii patru ani.

Având în vedere că mereu s-au ridicat diverse voci extrem de vocale din opoziție împotriva oricăror decizii venite de la Bruxelles, voi face și câteva mențiuni prin care doresc să le elimin orice rezerve fermierilor care ar putea să evite întâlnirile în beneficiul lor organizate de MADR. Concret, acest tip de plan se adresează tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, și nu doar României. Numai că fiecare strategie de țară are particularități diverse, în baza atributelor pe care le prezintă relieful său, dar și necesitățile climatice regionale. Spre exemplu, România nu poate avea aceleași obiective privind agricultura ca alte state comunitare care se bucură de un regim al precipitațiilor mult mai bogat, cum ar fi Belgia, Olanda sau chiar și Franța și Germania.

Și, pentru că tot am menționat acest capitol imprevizibil al precipitațiilor, țin să subliniez că printre sectoarele deosebit de importante ale PNS România privind finanțarea consistentă se numără irigațiile și depozitarea și procesarea prin intervențiile din pilonul II.

Pentru o informare și mai conformă a tuturor agricultorilor, precum și a românilor interesați sau implicați în acest domeniu, menționez că Executivul european a aprobat, săptămâna trecută, strategia națională în totalitatea ei. 9,78 de miliarde de euro sunt prinse în pilonul I, intitulat „Plăți directe și intervenții sectoriale”, iar alte 5,87 miliarde de euro vor fi alocate pilonului al II-lea pentru dezvoltarea rurală.

În cele 1.900 de pagini ale Planului național strategic 2023–2027 sunt prevăzute 89 de intervenții, incluzând 51 de intervenții prin Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și 38 de intervenții prin Fondul european pentru agricultură și dezvoltare rurală (FEADR). Banii dislocați pentru FEGA se vor concretiza atât prin plățile directe, cât și prin intervenții sectoriale, ambele măsuri fiind destinate pentru susținerea pieței. Cât privește FEADR, aceasta se va traduce prin instrumentele de sprijin incluse în politica de dezvoltare rurală.

În concluzie, trebuie să admitem că vorbim despre o serie de condiționalități, dar și despre bani alocați acestora tocmai ca să le asigure susținerea fermierilor nu doar în activitatea lor curentă, ci și pentru transformările pe care le au de pus în practică, astfel încât să poată beneficia, în baza lor, și pe viitor atât de fonduri europene, cât și de cele naționale.

În speranța că am reușit prin aceste noi precizări să informez mai bine fermierii, dar și să dezamorsez o retorică antieuropeană și antiprogres agricol, specifică opoziției noastre, îmi exprim convingerea că această formă extinsă de diseminare pe scară largă a informațiilor privind accesarea fondurilor europene va avea efecte optime pentru agricultura națională și va produce profiturile preconizate sau țintite de investitori.

PSD a demonstrat și acum că rolul său de a dinamiza domeniul agrar și pe cel aferent instituțional este unul fundamental și eficient, folosit strict pentru protejarea investițiilor românilor, dar și pentru creșterea calității vieții prin asigurarea unei hrane cât mai calitative și suficiente.

„Constituția, piatra fundamentală a statului democratic” Imediat după căderea regimului comunist, reprezentanții poporului român, deputații și senatorii din noul Parlament, care au activat în Adunarea Constituantă au adoptat, în 21 noiembrie 1991, după aproape un an și jumătate de dezbateri aprinse, o nouă constituție, bazată pe valori și principii democratice.

La 8 decembrie 1991, o majoritate copleșitoare a votanților la referendum și-a exprimat voința pentru adoptarea noii Legi fundamentale a României, intrând în vigoare în aceeași zi.

Adoptarea noii Constituții a reprezentat unul dintre pilonii viitoarei dezvoltări democratice a țării noastre. Printr-o foarte bună colaborare între partidele reprezentate în Adunarea Constituantă, s-a obținut un text echilibrat, prin care s-a asigurat buna funcționare a statului român postdecembrist. De asemenea, s-au creat premisele integrării țării noastre în organizațiile și structurile politice internaționale democratice. Puterile statului își regăsesc bine echilibrate cadrele în care trebuie să acționeze pentru binele comun.

Totodată, cetățenii României regăsesc în acest act fundamental libertățile, drepturile, dar și obligațiile prin care aceștia să fie participanți activi și loiali în viața statului nostru, Constituția având un rol primordial pentru a se consolida și a se exprima suveranitatea, independența, indivizibilitatea, unitatea statului național român.

Un stat pe deplin democratic trebuie să-și construiască principalele instituții și relații sociale pe o mulțime de valori general acceptate.

Un stat de drept, un stat democratic nu poate fi definit fără existența unei legi fundamentale puternice.

Deși, din punctul de vedere al vârstei istorice, Constituția românească este încă tânără, totuși unele norme din acest act fundamental necesită adaptarea la noile relații sociale dezvoltate în cei 32 de ani de democrație liberală.

Importanța deosebită a Constituției este punctată prin Legea nr. 120 din 8 decembrie 1995, astfel actul normativ prevedea ca ziua de 8 decembrie să fie proclamată Ziua Constituției României.

Cred că sunt în asentimentul dumneavoastră dacă afirm, cu acest deosebit prilej, că toate acțiunile Legislativului României întăresc și consolidează spiritul și litera Constituției.

„Amendamente la buget dedicate educației”

O importantă parte a personalului din învățământ se confruntă, de ani de zile, cu o mare nedreptate – nu primește remunerația pe care o merită. Este vorba despre personalul nedidactic și didactic auxiliar, ce nu este retribuit conform Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Vorbim despre oameni care muncesc din greu și care primesc, de cele mai multe ori, puțin peste salariul minim pe economie. Oameni fără sprijinul cărora procesul educațional ar fi mult îngreunat.

Pentru a repara această nedreptate, am solicitat suplimentarea bugetului Ministerul Educației cu suma de 262 de milioane de lei pentru cheltuieli de personal din învățământ. Ca sursă de finanțare am indicat Fondul de rezervă al Guvernului.

Tot cu destinația educație, am propus suplimentarea creditelor bugetare la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Este vorba de 150.000 de lei necesari pentru întocmirea unui studiu de fezabilitate pentru sala de sport la Colegiul Național „Vasile Alecsandri”, municipiul Galați, județul Galați.

Vorbim despre unul dintre cele mai importante colegii din țară, aflat în fruntea topurilor la orice capitol al activității școlare. Elevii de aici au obținut premiul I și medalia de aur din partea Societății de Științe Matematice din România (SSMR) la Olimpiada Națională de Matematică pentru liceu, argint la proba de proiect la Olimpiada Națională la Limba Germană sau aur la Olimpiada Internațională de Astronomie, pentru a da doar câteva exemple recente.

Anul trecut școlar, două eleve au fost admise la prestigioasa Universitate Harvard, iar alte situații care reflectă performanța sunt extrem de numeroase.

Iată de ce acești elevi merită cu prisosință o sală care să le permită desfășurarea orelor de educație fizică în orice moment al zile.

„Guvernul a demonstrat că vrea să își bată joc de românii persecutați de regimurile criminale”

Contrar intereselor și drepturilor legale ale românilor, Guvernul PSD–PNL a publicat în Monitorul Oficial ordonanța prin care dispune amânarea acordării compensațiilor în baza Legii nr. 154/2021 către sute de mii de români, printre care zeci de mii de dobrogeni, fără să motiveze în vreun fel urgența acestei măsuri, așa cum ar fi cerut legea, fără să fie votată în Parlament, fără să conteze că și Consiliul Economic și Social a dat dreptate sesizărilor noastre și a cerut, în avizul dat ordonanței, eliminarea prevederilor art. XXIII, adică a amânării dispozițiilor Legii nr. 154/2021.

Dar, așa cum am promis, mergem împreună până la capăt. Și, pentru că mai toți parlamentarii au tăcut mâlc și au ocolit să se pronunțe pe acest subiect, mai ales dobrogenii din PSD și PNL, îi vom forța să își dea votul în fața dumneavoastră. Îi vom vedea pe toți cum vor fi obligați să treacă de la declarațiile sforăitoare la fapte! Să arate clar dacă sunt pentru sau contra amânării! Cum vom face acest lucru?

Ei bine, săptămâna aceasta se votează Proiectul Legii bugetului de stat pentru 2023. Așa că am depus un amendament la acest proiect de lege solicitând să se cuprindă în bugetul de anul viitor și banii necesari pentru ca drepturile precizate în Legea nr. 154/2021 să devină efective începând cu data de 1 ianuarie 2023. Acest amendament va trece mai întâi prin Comisia pentru buget, finanțe, acolo unde sunt mai mulți parlamentari din Constanța, și va fi supus votului. Ca să fiu sigur că toți sunt în cunoștință de cauză, am solicitat în scris și ministrului finanțelor, domnul Adrian Câciu, care va participa, teoretic, la lucrările comisiei, să fie de

acord pentru plata compensațiilor către urmașii persoanelor persecutate din motive etnice, începând cu 1 ianuarie 2023. Consider că orice prorogare, așa cum își dorește azi Guvernul PSD–PNL–UDMR, ar fi extrem de incorectă la adresa românilor și, în special, a dobrogenilor. După comisii, care îl vor adopta sau respinge, acest amendament va ajunge, joi, în plenul Parlamentului, unde va fi votat de toți „aleșii neamului”. Și atunci vom vedea exact dacă vă reprezintă sau nu. Am făcut tot ce am putut să conving cât mai mulți parlamentari și guvernanți de corectitudinea solicitării noastre, am prezentat motive și am argumentat chiar și cu practică a Curții Europene a Drepturilor Omului.

Săptămâna aceasta, prin amendamentul pe care l-am depus, îi vom aduce pe guvernanții PSD–PNL–UDMR acolo unde se temeau să ajungă, la un vot în fața cetățenilor, un act de voință asumat de fiecare parlamentar în parte. Au încercat să ne ocolească voința prin această ordonanță, dar acum nu le mai dăm de ales.

Prin urmare, puteți să începeți să vă contactați parlamentarii și să le cereți să voteze amendamentul acesta, din respect față de lege și de dumneavoastră.

„Marele pericol în care România este pusă de Guvernul Ciucă prin semnarea Ordinului nr. 192/2022 de către ministrul apărării naționale, ce va permite intrarea arsenalului nuclear pe teritoriul țării noastre”

Prin Ordinul nr. 192/2022 al ministrului apărării naționale, semnat de secretarul de stat Eduard Bachide, se pregătește, în mod absolut uluitor, intrarea arsenalului nuclear pe teritoriul țării noastre. Astfel, România, prin semnarea unui ordin, va permite, pentru prima dată, trecerea frontierei de stat de către forțe armate străine pentru gestionarea situațiilor de urgență sau de criză nu numai cu echipamente militare, armament, muniții și explozivi, ci și cu materiale radioactive.

Ordinul schimbă Ordinul ministrului apărării naționale pentru Instrucțiunile privind operațiunile de mișcare și transport ale marilor unități și unităților militare, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.4/2014. Această decizie ar putea schimba în mod dramatic soarta țării, deoarece se va acorda permisiunea armatelor străine de a intra pe teritoriul României cu „materiale radioactive”, care, în contextul echipamentelor militare, nu poate însemna altceva decât arsenal nuclear, ceea ce în mod clar va pune țara noastră într-un risc extrem față de Federația Rusă.

Introdusă printre schimbări ale vechiului ordin, modificarea art. 232 pare să fie singurul scop urmărit al acestui act normativ. În forma ordinului din 2014, art. 232 prevedea doar că cererile pentru obținerea aprobării de intrare/ieșire în vederea participării la acțiuni militare și exerciții se înaintează în termenele stabilite pe timpul conferințelor de planificare a activităților, cu specificarea termenelor în care pot fi depuse aceste solicitări.

Potrivit modificărilor aduse, cererile pentru obținerea aprobării de intrare/ieșire și staționare a forțelor armate aparținând statelor membre NATO, Uniunii Europene și Parteneriatului pentru Pace sau statelor cu care România a încheiat acorduri în domeniu sau de tranzitare a teritoriului național de către acestea se vor înainta cu cel puțin 4 zile lucrătoare înainte de data planificată a intrării în România.

Este important de precizat că din Parteneriatul pentru Pace face parte și Ucraina. Intrarea pe teritoriul României este permisă forțelor, produselor și echipamentelor militare sau a bunurilor materiale pentru asigurarea sprijinului, după caz, sau în vederea participării la exerciții, activități de instruire și ceremoniale pe teritoriul țării, precum și în scopul participării la operațiuni ce se desfășoară în afara teritoriului național. Cererile pentru obținerea aprobării de intrare/ieșire și staționare sau de tranzitare formulate de forțele armate străine, altele decât ale NATO, UE și cele din Parteneriatul pentru Pace, se vor înainta cu cel puțin 30 de zile înainte de data planificată a intrării în România a forțelor, produselor și echipamentelor militare sau a bunurilor materiale pentru asigurarea sprijinului.

Acest ordin al ministrului apărării naționale prevede un termen de 48 de ore pentru aprobarea intrării în România în cazul intervenției armatelor străine din NATO și UE. Unde ne va duce acest guvern? Direct într-un conflict în care nu avem nicio implicare directă și niciun rol? Puterea executivă reprezentată de Guvernul României oare face planuri să ne arunce în război cu Federația Rusă?

Și care este contextul internațional în care se iau astfel de decizii terifiante pentru populația întregii planete, în special a Europei? Statele Unite ale Americii au accelerat trimiterea unei versiuni modernizate a unei bombe nucleare la bazele NATO din Europa, în contextul trimiterii unei telegrame diplomatice a oficialilor americani către aliații din NATO în cadrul unei reuniuni cu ușile închise de la Bruxelles.

În concluzie, întreb: cum își respectă România angajamentele luate prin ratificarea dată Tratatului internațional privind interzicerea armelor nucleare al ONU? Unde va ajunge România cu trupe străine pe teritoriul său, de tipul trupelor de elită americane, ce aparțin Diviziei Aeropurtate 101, și cu acces liber la tranzitarea cu arme nucleare și cu substanțe radioactive, în condițiile în care țara noastră ar trebuie să stea neutră față de astfel de conflicte armate și ar trebui să ne apărăm interesele naționale, în loc să riscăm să fim atrași într-un război de proporții care nu ne aparține?

„Egalitatea de șanse în România”

Parlamentul României a adoptat pe 12 decembrie 2022 „Declarația Parlamentului privind consolidarea egalității de șanse în România”.

În România, Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați trebuie să își facă datoria în acest domeniu, însă nu numai, fiindcă egalitatea de șanse dintre bărbați și femei trebuie să aibă loc în toate instituțiile publice, în toate companiile publice și private și, desigur, în întreaga societate românească, fiindcă doar așa ne putem dezvolta ca societate, prin educație și prin eliminarea tuturor formelor de discriminare.

Strategia Comisiei Europene pentru egalitate de șanse va propune cote de gen, de reprezentare între femei și bărbați în companii, prin directivă europeană, pe care și România va trebui să o transpună până în 2026.

Timp de secole întregi, femeile au fost restricționate și drepturile și libertățile le-au fost încălcate. Aceste obiceiuri (cutume) care le-au poziționat pe femei ca fiind inferioare bărbatului au fost transmise din generație în generație și încă trebuie să luptăm pentru a combate astfel de mentalități și comportamente de violență împotriva femeilor și astăzi.

În România, femeile și-au câștigat dreptul de a-și exercita opinia politica prin vot începând cu anul 1938, acest drept fiind stipulat prin Constituția Statului, care, de fapt, era doar o lege scrisă pe hârtie, pentru că în realitate femeile se loveau de aceleași bariere. După 8 ani, pe 15 iulie 1946, atât femeile, cât și bărbații au primit drept la vot egal. Astăzi,

avem nevoie de mai multe doamne în politică, în instituțiile statului, în conducerea companiilor publice și private și acest lucru trebuie sprijinit prin promovarea accesului egal la șanse în domeniile profesionale, în pozițiile de conducere și deci eliminarea tuturor formelor de inegalitate.

PSD, partidul cu cel mai mare număr de femei parlamentari, primari, consilieri județeni și locali, membri de partid, salută și susține aceste măsuri și această declarație, nu doar din punct de vedere legal, dar și din punct de vedere moral.

„Pași concreți pentru definitivarea egalității de șanse în România”

Plenul reunit al Parlamentului României a adoptat, cu 235 de voturi pentru, 24 împotrivă și 5 abțineri, Declarația privind consolidarea egalității de șanse în România, document care își propune să consolideze șansele femeilor de a participa semnificativ în toate domeniile de activitate și la toate nivelurile de decizie.

România avea nevoie să facă un pas instituțional uriaș în ceea ce privește subiectul egalității de șanse între femei și bărbați, mai concret în scopul eliminării discriminării femeilor.

PSD și-a fixat ca prioritate asigurarea efectivă a egalității de șanse între femei și bărbați, printr-o serie de propuneri legislative care să încununeze acest demers, dar și prin încurajarea eliminării inegalității, a discriminării de gen, a combaterii prejudecăților și stereotipurilor.

Avem imperioasă nevoie de o schimbare de mentalitate și de atitudine în ceea ce privește egalitatea de șanse, deoarece în ultima perioadă s-a constatat un regres din acest punct de vedere, chiar dacă pârghiile de încurajare a participării depline și egale a tuturor femeilor din România, precum și demersurile care să dezvolte, finanțeze și implementeze programe, inițiative și politici publice relevante, destinate îndeplinirii acestui obiectiv național, s-au înmulțit și diversificat.

Indiferent de schimbarea inerentă a mentalităților, discriminarea femeilor în raport cu bărbații constituie încă o crudă realitate socială în România.

Prin acest document cu o valoare semnificativă pentru viitor, Parlamentul recunoaște necesitatea implementării și aplicării unui cadru legislativ care să elimine inegalitățile nedrepte și să promoveze accesul egal la mandatele de reprezentare politică sau la responsabilitățile profesionale și pozițiile de conducere ale femeilor.

De asemenea, forul legislativ și-a exprimat sprijinul în ceea ce înseamnă eliminarea tuturor formelor de inegalitate de gen, precum violența împotriva femeilor și fetelor, căsătoria timpurie și forțată, nerespectarea drepturilor reproductive, lipsa de echitate la angajare, diferențele salariale între femei și bărbați sau participarea inegală la luarea deciziilor private și publice.

Având în vedere realitatea conform căreia femeile sunt, de cele mai multe ori, principalele victime ale nedreptății sociale, fie că vorbim despre recompensa materială a muncii, despre riscul șomajului sau despre agresiunile fizice și de discriminare, consider că Declarația Parlamentului României este extrem de benefică și importantă pentru evoluția societății românești.

Trebuie să privim femeia la același nivel cu bărbatul, iar prin acțiunile noastre de zi cu zi să transmitem mesajul că egalitatea de șanse reprezintă o normalitate, într-o societate modernă și echilibrată.

„Aderarea României la spațiul Schengen”

Decizia profund nedreaptă a Guvernului de dreapta din Austria și a cancelarului Karl Nehammer de a da vot negativ României a surprins neplăcut pe toată lumea, cu atât mai mult cu cât opoziția Austriei nu a pus frână doar unui obiectiv mult așteptat de România, ci a fost o lovitură la adresa Uniunii Europene și a principiilor sale fundamentale de unitate, stabilitate și coeziune.

Suntem revoltați de această decizie, care nu a fost întemeiată cu argumente reale, probate, adevărate, ci mai degrabă pe baza unei demonstrații de forță de natură politică.

Dar, dincolo de toate aceste piedici, nu vom renunța să ne susținem cauza. Avem datoria să găsim cele mai bune strategii pentru ca România să atingă obiectivul Schengen!

O primă șansă este acum, pe 15 decembrie, la Consiliul European, unde România poate și trebuie să ceară organizarea unui consiliu JAI extraordinar, care să repună pe agendă aderarea noastră la Schengen.

O altă șansă va fi anul viitor, când va avea loc o nouă întrunire a Consiliului JAI. Până atunci, România va avea tot timpul să se pregătească, să vină cu o strategie eficientă, să reia întâlnirile cu reprezentanții altor guverne europene, să consolideze relațiile cu alte state.

În mod clar, România nu va rămâne indiferentă la decizia Austriei de a se împotrivi aderării. Cu siguranță, vor fi consecințe. Cât timp va exista actuala conducere politică la Viena, Austria nu se va putea baza pe votul României în instituțiile europene, iar România poate și își va folosi dreptul de veto împotriva Austriei de câte ori va fi cazul.

Am văzut, în spațiul public, diverse declarații venite din partea unor politicieni, formatori de opinie, reprezentanți mass-media și alții care încurajează boicotul la nivel economic la adresa Austriei.

Am susținut întotdeauna, chiar înainte de această campanie de boicotare a firmelor austriece, că România trebuie să sprijine și să încurajeze firmele cu capital românesc. Instituții ale statului sau simpli cetățeni pot opta pentru băncile, produsele și serviciile românești. Cu atât mai mult acum, românii trebuie să susțină principiul „cumpără românește” și să încurajeze firmele autohtone.

Trebuie însă să fim atenți ca reacția împotriva Austriei să nu devină o reacție împotriva Europei.

Europa a fost alături de România în acest efort al aderării la Schengen și ar fi incorect să suporte consecințele unui blocaj al demersurilor de interes european.

Susținerea enormă pe care a primit-o România, în special din partea familiei social-democrate europene, trebuie păstrată și consolidată.

Cel mai inteligent răspuns la nedreptate nu este nici victimizarea, nici dorința de răzbunare, ci abordarea demnă, integră, bazată pe argumente incontestabile. Nu cerem îngăduința nimănui, ci doar ce merităm și ni se cuvine.

„33 de ani de Românie democratică și liberală”

„România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate.” – așa ne arată alineatul al treilea al primului articol din Legea fundamentală a statului român. Temelia organizării noastre astăzi, valorile și principiile în care credem și pe care trebuie să le apărăm

constant de forțe potrivnice intereselor noastre au fost așezate indisolubil de cei care, în decembrie 1989, au avut curajul să se ridice împotriva unui regim ilegitim și criminal, care a oprimat poporul român mai bine de 40 de ani.

Anul acesta, când aniversăm 33 de ani de la căderea regimului comunist din România, gândurile mele se îndreaptă către victimele acelei psihoze și dezordini create în decembrie 1989. Din nefericire, multe dintre aceste victime încă așteaptă măcar o reparație morală în justiție, prin numirea clară a responsabililor de acea vărsare de sânge nevinovat.

Este adevărat, mulți spun că România este departe încă de definitivarea unui regim democratic așa cum spune manualul. Poate au dreptate cei care susțin asta, dar, cu toate acestea, eu cred că România a făcut pași importanți în această direcție și am ajuns să atingem într-un timp scurt niveluri de democrație pe care țări cu un exercițiu democratic mult mai vechi decât al nostru au reușit să le atingă în zeci sau sute de ani.

Mai avem mult de muncă, este evident, dar direcția este cea bună. România și poporul român iubesc libertatea și democrația, vărsând sânge în lupta cu tiranii care s-au folosit de toate mecanismele represive pentru a rămâne la putere. Un cântec născut în fervoarea din Piața Universității acelor zile fatidice de decembrie, semnat de Cristian Pațurcă, exprimă cel mai bine crezul celor care au ocupat străzile acum 33 de ani și la care achiesez cu toată convingerea: „Mai bine haimana decât trădător/Mai bine huligan decât dictator/Mai bine golan decât activist/Mai bine mort decât comunist.”

„Consolidarea economiei românești, prin sprijinirea mediului de afaceri”

Crizele suprapuse pe care le parcurgem ne-au făcut să înțelegem că, pentru a avea o economie puternică, avem nevoie de un mediu de afaceri solid, capabil să mențină forța de muncă în țară, dar și să rivalizeze cu celelalte state europene.

Atât pentru mine, cât și pentru colegii mei din PNL, prioritatea este aceea de a căuta soluții, astfel încât să putem să sprijinim mediul de afaceri și să reușim ca prin măsurile pe care le luăm, prin dialogul susținut pe care-l avem împreună cu mediul de afaceri, să asigurăm menținerea unei dinamici corespunzătoare economiei românești.

Am spus de mai multe ori că, în situație de criză, o singură soluție este viabilă: încurajarea investițiilor! Nu putem însă avea investiții dacă nu avem un cadru fiabil pentru dezvoltarea afacerilor. Investițiile sunt, de altfel, o prioritate în bugetul pentru anul 2023.

Asigurarea mediului favorabil pentru afaceri este una dintre prioritățile PNL și ale Guvernului. Prin crearea locurilor de muncă acasă vom reuși să asigurăm creșterea economică și să contribuim la îmbunătățirea nivelului de trai al cetățenilor noștri.

România se află, în prezent, în fața unei opțiuni fundamentale pentru șansele sale de dezvoltare.

Într-un context dominat de cercul vicios al crizelor economice și sociale, marcat de incertitudini și dezechilibre financiare, modernizarea României necesită nu doar pași imediați, de politică economică și reformă instituțională, ci construirea unui model de dezvoltare economică, circumscris prezentului prin prisma propriilor avantaje competitive și oportunități. În viziunea PNL, modelul liberal de dezvoltare este ancorat în câteva repere economice și instituționale esențiale:

– Stimularea mediului de afaceri, a investițiilor și a inițiativelor antreprenoriale, care să genereze prosperitate în societatea românească, să dinamizeze inclusiv reformele din sfera sectorului public și să încurajeze, în același timp, comportamentul onest în afaceri și în relațiile dintre stat și contribuabili.

– Totodată, ne dorim să asigurăm echilibrul macroeconomic, al creșterii calității finanțelor publice, precum și al întăririi disciplinei și guvernanței financiarfiscale.

În acest context, obiectivul nostru, al PNL, la nivelul Legislativului, este acela de a elabora propuneri de reformă în domeniile fiscal-bugetar și financiar, care să contribuie la implementarea modelului liberal de dezvoltare, pentru creșterea atractivității economice a României, simplificarea consistentă a sistemului de taxe și creșterea predictibilității într-un cadru fiscal-bugetar stimulativ pentru mediul de afaceri.

Prin tot ceea ce am întreprins și vom întreprinde, vom continua să susținem mediul de afaceri și, desigur, vom folosi toate resursele financiare la dispoziție, atât cele de la bugetul de stat, cât și cele care ne provin din fondurile europene.

Trebuie să depășim această situație dificilă pe care o parcurgem, nu o putem face decât împreună – reprezentanții statului și mediul de afaceri!

„Să tragem aroganța Austriei pe roată!”

După gestul inexplicabil și incalificabil al Guvernului de la Viena de a bloca accesul României în spațiul Schengen, a sosit ceasul să renunțăm ferm și definitiv la atitudinea de „supus austriac” și să facem un decont istoric cu o Austrie tot mai bântuită de fantasme și fandacsii imperiale. A venit vremea să frângem aroganța, perfidia și ingratitudinea Austriei, devenită al doilea investitor și profitor în România postcomunistă, cu roata lui Horea, metaforic vorbind.

În acest sens, propun Guvernului și Parlamentului României să facă demersurile legale pentru anularea contractului de privatizare a PECO-PETROM pentru motive de obiect ilicit, de scop ilicit și de dol, înșelăciune, prin nerespectarea unor clauze contractuale postprivatizare de către OMV Austria, care a realizat profituri de circa un miliard de euro anual în ultima perioadă.

Propun, de asemenea, Guvernului și Parlamentului naționalizarea resurselor petroliere și a rafinăriilor care au fost obiectul privatizării PETROM, cum a făcut recent Franța, care este un stâlp politic, economic și militar al Uniunii Europene și NATO. Naționalizarea este cu atât mai justificată, în condițiile în care, ulterior achiziționării pachetului majoritar de la PECO-PETROM, OMV Austria a ajuns sub controlul concernului rus GAZPROM, un gigant aflat sub controlul serviciilor secrete de la Moscova.

Totodată, propun Guvernului și Parlamentului inițierea, respectiv adoptarea unei legi prin care să fie majorate semnificativ redevențele percepute pentru resursele naturale concesionate atât firmelor românești, cât și firmelor străine.

Executivul și Legislativul de la București ar trebui să inițieze și să adopte de urgență un act normativ având ca obiect restricționarea severă sau chiar interdicția tăierii și exploatării pădurilor românești de către lacomele companii austriece Holzindustrie Schweighofer, Kronospan și Eger,

care dețin un cvasimonopol în domeniu și au obținut profituri de miliarde de euro după intrarea României în Uniunea Europeană.

Parlamentul României ar trebui să adopte de urgență și o declarație prin care să solicităm Austriei scuze și despăgubiri financiare substanțiale pentru ocuparea și exploatarea, ca să nu zicem jefuirea, timp de peste două secole a Transilvaniei, Banatului și Bucovinei de Nord de către Imperiul Habsburgic, respectiv Imperiul Dualist Austro-Ungar (1700–1918), precum și pentru pagubele cauzate statului român de către armata austro-ungară în Primul Război Mondial și de către armata Germaniei hitleriste, în care Austria a fost încorporată, în urma referendumului din 1938/Anschluss, în Al Doilea Război Mondial, luând în acest sens exemplul Poloniei.

În altă ordine de idei, ANRMAP, Curtea de Conturi și Ministerul Finanțelor ar trebui să purceadă la verificarea și la anularea contractelor pentru construirea sau repararea de drumuri, poduri, aeroporturi și autostrăzi atribuite pe ochi frumoși omniprezentei și omnipotentei companii austriece STRABAG, care și-a deschis filiale în toate zonele țării, deține un cvasimonopol în domeniu și a obținut și ea profituri de miliarde de euro.

Pe de altă parte, ar trebui ca atât simplii cetățeni, cât și instituțiile și firmele românești să boicoteze produsele austriece din supermarketuri, să boicoteze benzinăriile OMV, să nu mai deschidă sau să-și mute conturile de la băncile austriece prezente în țară, BCR și Raiffeisen Bank, și să șteargă Austria de pe hartă ca destinație turistică.

În final, vreau să mai tranșez două chestiuni simbolice legate de Austria.

Solicit primarului USR și Consiliului Local al Municipiului Alba Iulia să elimine de urgență procesiunea zilnică a schimbării gărzii imperiale în uniforme de epocă din Cetatea Alba Carolina.

Solicit, de asemenea, primăriței FDGR și Consiliului Local al Municipiului Sibiu să acopere de urgență statuia baronului Samuel von Bruckenthal din Piața Mare, ctitorită și inaugurată în toamna anului trecut de Președintele României, Klaus Iohannis, având în vedere că acesta a fost guvernatorul austriac al Transilvaniei în timpul reprimării atroce a răscoalei conduse de Horea, Cloșca și Crișan. O fi baronul Bruckenthal un iluminist pentru Președintele predicator al României educate, dar pentru români a fost și rămâne un criminal de neiertat. Procesiunea imperială habsburgică din Cetatea Alba Carolina și statuia guvernatorului austriac von Bruckenthal din Sibiu constituie acte de ploconeală față de țara succesoare a Imperiului Austriac, dar și acte de gravă impietate la adresa marilor noștri eroi Horea, Cloșca și Crișan și a miilor de țărani români uciși sau schilodiți de trupele imperiale austriece.

„Interzicerea candidaturii în alegerile locale și parlamentare a persoanelor condamnate penal, un act de reparație morală de o valoare inestimabilă”

Parlamentul României și-a însușit un act de dreptate, absolut necesar și reparatoriu, prin votarea unei legi care interzice candidatura la alegerile locale și parlamentare a oricărei persoane condamnate penal.

Este vorba despre o propunere legislativă a parlamentarilor PNL, care modifică Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente. Din păcate, legea a fost permisivă până acum, fapt ce a condus, după 1989, la accederea a numeroase persoane condamnate penal în posturi de demnitate publică, precum funcții de senator și deputat, dar și de primari sau președinți de consilii județene.

Pe cale de consecință, în acest răstimp, am asistat la o serie de acte de corupție comise tocmai de către acești aleși, care, de cele mai multe ori, s-au ascuns pe băncile Parlamentului, pentru a scăpa de rigorile legii.

Bineînțeles, în opinia mea, acest demers trebuia inițiat și aplicat cu mai mult timp în urmă, cu celeritate, însă îmi exprim încrederea că, așa cum bine spune o vorbă românească, „Mai bine mai târziu, decât niciodată”!

Potrivit legii propuse de liberali, este modificat art. 52 alin. (14) din Legea nr. 208/2015, care va avea următorul cuprins: „Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condițiile prevăzute de lege, respectiv condițiile prevăzute la art. 37 din Constituția României, republicată, pentru a fi alese, și persoanele care, la data depunerii candidaturii, au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea.”

Salut votul cvasicovârșitor al colegilor deputați pe marginea proiectului de act normativ, adoptat cu 250 de voturi pentru și doar o abținere, acesta fiind unica opțiune viabilă a reprezentanților tuturor partidelor politice reprezentate în Legislativ de a da un semnal fundamental referitor la modalitatea de alegere a aleșilor.

Am votat cu toată deferența acest act normativ, în care Camera Deputaților a fost For decizional, cu speranța că vom asista, astfel, la mult dorita însănătoșire a clasei politice românești, precum și la dinamizarea participării oamenilor de valoare, de bună-credință, necorupți și integri, la viața publică a țării, pentru a realiza în cele din urmă progresul și bunăstarea la care aspirăm cu toții.

„România merită să fie în Schengen!”

Decizia Consiliului Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene privind amânarea aderării României la spațiul Schengen reprezintă o mare nedreptate făcută, din nou, țării noastre, dar și un afront adus poporului român.

Împotrivirea Austriei și Olandei, care și-au menținut pozițiile din precedentele reuniuni în care s-a votat primirea noastră în Schengen, este, de această dată, total deplasată, având în vedere că îndeplinim, de ani buni, toate condițiile necesare îndeplinirii acestui deziderat, cel de a face parte din acest areal de liberă circulație.

Trebuie să subliniem că țara noastră a alocat, până acum, peste un miliard de euro, de la bugetul de stat și din fonduri europene, pentru susținerea măsurilor necesare aderării la spațiul Schengen, cea mai mare parte a proiectelor fiind desfășurate de aparatul central al Guvernului – Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Finanțelor.

Fondurile utilizate de MAE pentru aderarea României la spațiul Schengen și securizarea frontierelor externe, din cofinanțări UE și contribuție națională, au avut ca principale obiective implementarea unor proiecte privind modernizarea rețelei consulare, prin reamenajarea la standarde europene a sediilor oficiilor consulare și pentru dezvoltarea infrastructurii tehnice în materie de emitere de vize, conform acquis-ului de tip Schengen.

După ultima decizie însă, nu putem vorbi despre vreun avantaj, ba, din contră, am fost tratați iarăși ca o țară de mâna a doua, care nu prezintă garanțiile de bonitate și securitate, aidoma celorlalte state din Uniunea Europeană.

Aderarea României la spațiul Schengen este un drept ce decurge din calitatea de stat membru al Uniunii Europene și se constituie într-un proces complex, al cărui scop este îndeplinirea standardelor tehnice, legislative și operaționale, în vederea ridicării controalelor la frontierele interne maritime, aeriene și terestre, ce va contribui la consolidarea pieței unice.

Totuși, până acum, din cauza altor condiții neîndeplinite, precum rapoartele negative ale Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) privind corupția și sistemul judiciar din România, votul de admitere în Schengen a fost amânat în mod repetat. De această dată, toate cerințele au fost realizate, astfel încât nu mai exista niciun motiv plauzibil pentru neprimirea țării noastre în zona de circulație liberă a Europei.

În actualul context geopolitic și european, în care asigurăm de o manieră ireproșabilă flancul estic al NATO și al Uniunii Europene, pe fondul războiului din Ucraina, românii merită să fie în Schengen și trebuie să aibă aceleași drepturi ca și ceilalți cetățeni europeni.

„România trebuie să investească puternic în infrastructura feroviară!”

Transportul pe calea ferată reprezintă, în toate statele dezvoltate, cel mai important mijloc de comunicații, atât pentru călători, cât și pentru mărfuri. Rapid, sigur și mai ieftin decât alte tipuri de transport, în România, acest element de infrastructură a fost neglijat în perioada care s-a scurs de la căderea comunismului și până astăzi. Căile de rulare sunt învechite, viteza medie de deplasare este mai mică decât în perioada comunistă, locomotivele sunt uzate și se defectează frecvent, trenurile noi se lasă așteptate, iar gările arată precum imobile abandonate, fără proprietar.

În anii '90, România avea una dintre cele mai extinse rețele de cale ferată din Europa, potrivit evaluărilor care s-au realizat în cadrul Programului Traceca. Din păcate, liniile secundare s-au suspendat sau au dispărut, trenurile pentru naveta lucrătorilor s-au sistat, iar magistralele principale au fost neglijate total, fiind la originea întârzierilor de sute de minute pe care le înregistrează majoritatea trenurilor.

Anul 2022 a adus pentru Moldova vești deosebit de bune, prin ritmul în care au fost demarate lucrările la diferite tronsoane din autostrăzile pe care le așteptăm de peste 30 de ani. Nu am cum să nu mă bucur, mai ales că unele loturi sunt construite de constructori români, care lucrează impecabil și într-un ritm îmbucurător. Cu toate acestea, Moldova are nevoie și de investiții în infrastructura feroviară. Vă garantez că, dacă am avea o cale ferată de mare viteză, cei mai mulți suceveni s-ar urca în tren, să vină la București sau să meargă la Cluj ori Timișoara.

Însă nu putem să ne facem că nu vedem că trenul de la Suceava la București are mai mereu întârzieri de zeci sau sute de minute, că apar avarii pe calea de rulare sau că oamenii tremură în vagoane, pentru că s-a mai defectat o locomotivă. Zilele trecute, sucevenii au fost foarte bucuroși că s-au reintrodus trenurile Intercity de la Suceava la București. Însă acest lucru nu a însemnat că trenul a parcurs distanța mai repede, ci doar prețul biletului a fost mai mare, iar întârzierea a rămas aceeași, în jur de două ore. Cum să aibă oamenii încredere și să aleagă călătoria cu trenul dacă serviciile lasă de dorit?

La finalul acestei săptămâni, vom vota cel mai curajos buget alocat investițiilor din ultimii 32 de ani. Apreciez că bugetul propus de premierul liberal Nicolae Ciucă pentru anul 2023 este cel mai curajos buget pentru investiții, atât la nivelul comunităților locale, cât și la nivelul ministerelor.

De aceea, văzând că Ministerul Transporturilor deja a alocat finanțări către reabilitarea mai multor magistrale de cale ferată din sudul și vestul țării, fac apel la actualul ministru să ia în considerare ca în anul 2023 să acorde o atenție deosebită și reabilitării infrastructurii feroviare din Moldova. O cale ferată modernă și rapidă ar contribui puternic la dezvoltarea regiunii, iar călătoria cu trenul ar redeveni principalul mijloc de transport pentru distanțele lungi și principala conexiune între provinciile istorice ale țării.

„Reacțiile României contra Austriei sunt naturale și necesare pentru coeziunea europeană”

Este greu de descris dezamăgirea fiecărui român care a urmărit pe nerăsuflate creșterea speranței, iar mai apoi eșecul absurd al aderării României la spațiul de liberă circulație Schengen. Sentimentul neputinței în fața nedreptății se transformă mult prea ușor în frustrare și furie. Mai mult, lipsa argumentelor logice, raționale, ale refuzului cancelarului austriac adaugă și multă neînțelegere asupra unui episod care trebuia să fie o simplă formalitate tehnică.

Nu voi mai comenta prea mult absurdul poziției Austriei, fiindcă timpul ne va demonstra dacă actuala conducere a acestei țări, până nu demult prietenă, a acționat în interesul sau, dimpotrivă, contra dorinței și beneficiilor propriilor săi cetățeni. Nu doresc să speculez asupra apropierii unor personaje importante din centrul Europei față de interese obscure, subversive și chiar inamice intereselor europene. Din nou, timpul și instituțiile abilitate vor aduce lumină și asupra unor umbre negre pe cerul marii familii numite Uniunea Europeană.

Aș dori, în schimb, să fac unele precizări față de așa numitele „răzbunări” ale țării noastre contra deciziei incoerente de respingere a aderării României la Schengen.

În primul rând, nemulțumirea românilor este clar justificată. Avem îndeplinite de mai bine de zece ani toate condițiile tehnice de aderare; covârșitoarea majoritate a țărilor UE au recunoscut dreptul țării noastre de a adera la Schengen, conform tratatelor semnate; rutele migrației ilegale în Europa nu trec prin România; am dovedit în contextul crizei ucrainene că putem gestiona eficient fluxuri masive de emigranți și refugiați.

În al doilea rând, cancelarul și ministrul de interne ai Austriei au acționat chiar împotriva intereselor economice ale propriei țări. După cum spuneam și în declarația politică premergătoare votului din Consiliul JAI, Austria are companii foarte mari care activează și fac profit pe teritoriul României. O eventuală aderare a României la Schengen ar fi facilitat suplimentar activitatea lor economică. De aceea, absurdul poziției cancelarului nu are cum să nu se răsfrângă negativ asupra acestor agenți economici austrieci din România.

În al treilea rând, consider corecte și perfect îndreptățite toate reacțiile de răspuns față de Austria din partea atât a populației, cât și a autorităților române. Apelul la boicot al românilor față de companiile austriece este expresia nedreptății la care cetățenii României sunt supuși gratuit, fără motiv, de încăpățânarea irațională a unor oameni. Românii

nu sunt cetățeni de mâna a doua în Europa, iar dacă Austria așa ne consideră simțim nevoia de a le dovedi că au mai mult de pierdut astfel.

Pe de cealaltă parte, autoritățile statului român sunt perfect îndreptățite la rândul lor să ducă relațiile diplomatice cu Austria la o răcire fără precedent. „Așa vreau eu!” nu poate fi acceptată ca o practică diplomatică din partea Austriei, prin urmare, nu putem avea reacții diplomatice afective și iraționale cu un guvern austriac absurd.

Nu în ultimul rând, cancelarul Austriei nu pare să înțeleagă, dacă nu cumva înțelege prea bine, că România, chiar și în afara Schengen, este membru deplin al Uniunii Europene. Prin urmare, Austria nu are cum să mențină influența în posturi-cheie din Uniunea Europeană fără votul României. Cel mai recent exemplu este dorința Austriei de a obține conducerea OSCE, o organizație europeană cheie mai ales în contextul conflictului din Ucraina. Viitorul premier al României, Marcel Ciolacu, a anunțat deja că țara noastră nu va susține candidatura Austriei.

România procedează corect arătând Austriei că absurdul conducătorilor săi, oameni aflați vremelnic la conducere, produce pierderi în ambele sensuri. România este perfect îndreptățită să protesteze și să acționeze în consecință contra Austriei. Dovadă stau reacțiile celorlalte state europene care au condamnat în cor poziția cancelarului austriac. Unii ar spune că UE se află la un punct de cotitură, foarte grav, pentru coeziunea și unitatea sa; eu cred că acest moment ar fi venit mai devreme sau mai târziu și este bine că a apărut acum.

România poate să arate că Europa are nevoie să fie unită și puternică în fața provocărilor majore venite tocmai din interiorul său! Austria va înțelege, cu ajutorul României, că nu poate exista în UE fără a respecta principiile părinților fondatori ai Uniunii și fără a fi alături de toți membrii „echipei”.

„Despre Schengen și eșecul dreptei”

Decizia Consiliului Justiție și Afaceri Interne de săptămâna trecută privind neacceptarea României în spațiul Schengen va rămâne în istoria României drept un moment al eșecului.

Ratarea acestui obiectiv, ca urmare a votului negativ exprimat de Austria, înseamnă, în primul rând, un eșec al diplomației românești. Este rușinos că reprezentanții României, în frunte cu președintele Iohannis, miniștrii Aurescu și Bode, precum și toți ceilalți responsabili, nu au reușit să anticipeze și să contracareze votul negativ al Austriei, deși tema migrației a fost de mai mult timp pe agenda Guvernului de la Viena.

Din păcate, Ministerul român de Externe este „campion” doar la nivel de vorbe, pentru că, la nivelul faptelor pe marile teme de politică externă, diplomații noștri sunt corigenți pe linie – mă refer aici la protecția minorităților românești de peste granițe, Schengen și ridicarea vizelor pentru SUA! Sub Iohannis, Aurescu și toți ceilalți lideri de „dreapta”, România a ajuns să nu mai aibă voce pe plan internațional. Am ajuns să fim ecoul altora, al stăpânilor lui Iohannis.

Faptul că România îndeplinește, de mai bine de 10 ani, criteriile de aderare la spațiul Schengen ține de domeniul evidenței.

Așadar, decizia Austriei a fost strict una politică, luată de un partid politic, membru al PPE, care, din rațiuni electorale, așa cum au făcut de-a lungul timpului de nenumărate ori partidele de dreapta din diferite țări din UE, a ajuns la concluzia că poate obține câteva voturi în plus la alegerile regionale din ianuarie 2023 dacă votează împotriva României. Ratarea acestui moment devine astfel un eșec politic al „dreptei” românești. Faptul că un guvern austriac de dreapta, din celebrul și mult lăudatul Partid Popular European, a umilit un președinte și un premier PPE din România arată influența dreptei românești pe plan internațional. Ea este sublimă, însă lipsește cu desăvârșire!

Vă reamintesc că ceea ce a ținut de PSD a fost îndeplinit, social-democrații de la nivelul UE susținând cauza României. Am folosit toate canalele social-democrate europene pentru a susține candidatura României și, chiar pe ultima sută de metri, țara noastră a primit un sprijin major din partea unuia dintre cei mai importanți lideri social-democrați europeni, premierul Germaniei. Olaf Scholz i-a solicitat cancelarului austriac să își schimbe poziția în favoarea României, însă nu ne puteam aștepta ca Scholz să evite eșecul lui Iohannis, Ciucă, Aurescu, umiliți de către propriii lor colegi de „dreapta”.

Votul de joia trecută din Consiliul JAI este și un imens eșec european. Austria și Olanda au sabotat ideea de solidaritate europeană. Argumentul folosit de Austria în neacceptarea României și a Bulgariei s-a bazat pe o minciună sfruntată privind migrația ilegală. Conducătorii politici ai Austriei s-au dovedit astfel niște politruci iresponsabili și imorali, care nu au niciun dram de respect pentru ceea ce înseamnă adevărul și spiritul european! În plus, decizia Austriei și a Olandei demonstrează, încă o dată, că interesul comun, european va păli de fiecare dată în fața interesului politic național.

România a dovedit că își respectă toate angajamentele asumate, fiind un partener corect, loial și dedicat construcției europene. În schimb, Austria a dovedit contrariul.

Ce trebuie să înțelegem noi de aici? Poate înțelegem, până la urmă, că vorba veche din popor că „interesul poartă fesul” nu este deloc retrogradă, ci, din contră, este foarte la modă în toate marile capitale europene. Poate înțelege și statul român să verifice cum au fost respectate clauzele de privatizare ale companiilor strategice, unele ajunse chiar pe mâini austriece. Nu din răzbunare, ci pur și simplu pentru sustenabilitatea bugetului de stat și pentru a ne convinge că nicio firmă nu are datorii către statul român.

Nu în ultimul rând, decizia privind țara noastră reprezintă și un eșec al politicii UE și al viitorului ei. Această decizie irațională și profund incorectă a Vienei va alimenta și mai mult valul eurosceptic deja existent, și nu doar în țara noastră, ci și în multe alte state europene. Votul Austriei, în loc să întărească Uniunea Europeană, o va slăbi și mai mult în fața populiștilor și așa-zișilor suveraniști. UE se va confrunta cu o și mai mare criză de încredere și legitimitate, ceea ce, din păcate, poate avea efecte devastatoare pe termen mediu și lung.

În încheiere, aș mai adăuga că, într-un fel, ar trebui să-i mulțumim Austriei, pentru că prin gestul său cinic începem și noi să ne trezim la realitate. Da, am rămas în afara unui spațiu prezentat ca fiind unul excepțional, dar, dacă ne uităm mai cu atenție, vom observa foarte multe lucruri urâte și greu de explicat. Tocmai de aceea această palmă simbolică primită de la „partenerii” noștri austrieci trebuie să fie o lecție pentru diplomația și politica europeană a României. Dacă nu suntem buni să fim acceptați la masa bogaților, măcar să nu mai acceptăm să fim slugile care le pun pe tavă o țară întreagă, cu tot cu oameni și cu resurse.

România trebuie să iasă, o dată pentru totdeauna, din captivitatea bunăvoinței altora. Nu putem accepta la infinit ca alții să decidă pentru noi. Statul român nu este vasalul

nimănui, ci un stat demn, egal celorlalte state ale Uniunii. Sunt voci care spun că, după această lecție austriacă usturătoare, România ar trebui să se gândească serios la un plan B, la o alternativă la Uniunea Europeană.

Din punctul meu de vedere, soluția nu este însă RO-exitul! Nu poate fi și nici nu trebuie să fie! În aceste vremuri complicate, locul nostru este în interiorul cetății, și nu în afara ei. Nu avem nicio alternativă, așa că nu ne rămâne decât să ne ridicăm și să schimbăm ceea ce nu ne place, să devenim ceea ce nu am fost până acum; și asta în mijlocul UE! Este provocarea care ne stă în față în următoarea decadă.

„8 decembrie – o zi tristă pentru proiectul european”

Ziua desfășurării lucrărilor Consiliului JAI din 8 decembrie a concentrat 11 ani de speranțe și așteptări. Toți românii au urmărit cu sufletul la gură evoluția negocierilor din marja acestei întâlniri a miniștrilor de interne, cu gândul că, la finalul zilei, României i se va face dreptate după o perioadă lungă de timp, în care s-a aflat la poarta statutului de țară membră a Uniunii Europene cu drepturi depline.

Deși am făcut toate eforturile necesare pentru a îndeplini condițiile tehnice aderării la spațiul Schengen, s-a demonstrat că nu toată lumea dorește ca țara noastră să fie pusă pe picior de egalitate cu restul statelor membre UE și chiar unele non-UE. Prin vocea cancelarului său și prin votul ministrului de interne, statul austriac a aruncat în aer munca întinsă pe ani buni a românilor care s-au străduit ca România să se achite de toate obligațiile sale legale în vederea aderării la zona Schengen. Mai mult, alături de statul olandez, care fățarnic s-a agățat de existența Bulgariei în moțiunea supusă votului, Austria a creat o breșă gravă în conceptul european al solidarității și bunei cooperări între statele membre. România a fost întotdeauna un stat care în politica sa externă s-a ghidat după principii precum cooperarea loială cu aliații și prietenii săi, negociere deschisă, rațiune și înțelegere, chiar în momente în care țara noastră nu avea nimic de câștigat. Însă ni s-a demonstrat că nu aceasta e abordarea corectă. De aceea, îmi doresc ca reprezentanții statului și cei cu atribuții în diplomație și urmărirea directă a intereselor țării noastre să analizeze în profunzime ceea ce s-a întâmplat la Bruxelles, săptămâna trecută. Avem nevoie de o schimbare de filosofie în politica externă, la 180 de grade. România, prin reprezentanții săi, va trebui să pună interesele naționale înaintea oricărui principiu și să urmărească cu prioritate obiectivele pe care le poate atinge statul nostru din nevoia altor state de a obține sprijinul românesc.

Nu ne doream să se ajungă aici, dovadă acribia cu care am căutat să ne îndeplinim angajamentele în dosarul Schengen. Am fost naivi să credem că valorile și principiile noastre sunt și valorile tuturor celorlalte state europene, dar, din nefericire, 8 decembrie ne-a demonstrat contrariul. Când se va scrie istoria recentă a spațiului european, nume precum Karl Nehammer sau Gerhard Karner vor trebui bine menționate în categoria celor care au încercat să erodeze o idee născută din tenebrele Războiului Mondial, o idee care a adus peste 70 de ani de pace și prosperitate pe acest continent, greu încercat în lunga sa istorie.

„Opoziția Austriei ne-a spulberat așteptările, dar nu vom renunța să reacționăm!”

Votul de blam, acordat accederii României în spațiul Schengen de către Austria, poate fi considerat și o formă de protest vienez față de parcursul Uniunii Europene și chiar împotriva valorilor ce completează drepturile egale ale statelor membre. Astfel de opinii radicale, care au confirmat și prin vot curentul de frondă țintit împotriva țării noastre și a Bulgariei, privind virtuala permeabilitate a granițelor UE în fața tendințelor invazive de sorginte africană sau siriană, nu pot fi viabile nici măcar parțial. România este pregătită de foarte mulți ani, din punct de vedere tehnic, să facă față unor presiuni migraționiste. A devenit deja un truism această remarcă, nu doar conform românilor, ci și conform majorității partenerilor noștri comunitari, în special celor din familia politică social-democrată.

Cert este că, dincolo de orice tip de retorică externă, incriminantă sau favorabilă mișcării politice tranșante a Vienei, democrația comunitară a fost atinsă printr-o formă de opoziție cu conotații limitative, deci negative. Altfel spus, putem vorbi lejer despre o atitudine nondemocratică, transpusă într-un ambalaj democratic, cel al protestului, doar în baza unei justificări subțiri și false privind potențiala noastră incapacitate de a opri valurile de migranți proveniți din sud. Dar asta nu înseamnă că noi, toți românii, și, în special, clasa politică trebuie să ne lăsăm influențați de asemenea strategii manipulative și descurajante.

Din contră! Având în vedere că am văzut noile modalități de joc politic din spatele acestei decizii injuste, trebuie să continuăm demersurile de aderare la spațiul Schengen într-un ritm și mai susținut decât până acum, pentru atingerea, în cel mai scurt timp, a acestui deziderat național.

Avem datoria să ne pregătim foarte minuțios toți pașii pe care îi va face România de acum încolo, să atingem acest obiectiv major. Doar prin eforturi concertate ale întregii clase politice autohtone vom reuși să ne impunem, din nou, în fața tuturor statelor membre! Și nu prin schimbarea regulii privind unanimitatea voturilor, normă pe cât de discutată și înfierată, mai ales în ultimii ani, pe atât de respectată _ad litteram_ de întreaga comunitate a statelor membre. Nu ne dorim să modificăm legile de funcționare a Uniunii Europene, pentru că nu acesta este interesul nostru național.

În schimb, este vital să ne impunem drept un stat și mai frecventabil, deschis cooperării mult mai consecvente pe orice palier de activitate și care să facă și dovada că își permite să negocieze cu oricare altă țară membră nu doar în virtutea relațiilor diplomatice tradiționale, ci și în baza rolurilor deosebit de grele, importante și multiple pe care suntem obligați să le jucăm prin simpla noastră poziționare strategică. Mai concret, este nevoie ca și România să facă uz de dreptul său de a se opune tuturor deciziilor care nu ne sunt pe deplin favorabile. Nu este un îndemn la insurgență, ci doar o procedură pe cât de democratică, având în vedere scopul său nobil, pe atât de legitimă și adecvată noilor premise pe care le-au generat unii prin modul lor discreționar de a face politică în Uniune și de a decide soarta altora, mai ales când nu e cazul.

Orice formă de încălcare a intereselor noastre naționale trebuie să se concretizeze prin exprimarea deschisă a dezacordului românesc în plan extern. Accentuarea tuturor modalităților de a face lobby reprezintă și ea un alt instrument de care România poate face uz. Și vă pot garanta că și acestea au eficacitate crescută. Le-am probat, alături de colegii mei de la PES activists, săptămâna trecută, în preziua votului și vă putem confirma că gestul nostru a cimentat și mai mult deciziile pozitive exprimate în favoarea integrării în spațiul Schengen. Mai mult, a și constituit o sursă de inspirație pentru colegii bulgari și nu numai.

Tot o mare putere de a înclina balanța decizională o au și demersurile pe care noi, social-democrații, le realizăm, la

nivel european, în cadrul familiei politice de care aparținem. La fel și participarea directă a liderului PSD la Bruxelles, zilele viitoare, când are loc ședința Consiliului European.

Asta înseamnă să faci, cu adevărat, politică participativă pentru țara ta și pentru poporul tău!

Toate aceste considerente vă rog să le tratați ca pe niște sugestii pertinente, strategii de care am făcut uz, în calitatea mea de președinte al Comisiei pentru afaceri europene din această Cameră a Parlamentului, care au dat întotdeauna rezultate bune. Și nu o spun doar eu, ci toți membrii delegațiilor străine cu care am interacționat în ultimii ani, atât ca oaspete, cât și ca gazdă.

Așadar, nu trasez nimănui niciun fel de sarcină, ci vă împărtășesc din experiența mea personală. Și cel mai probabil, mulți dintre dumneavoastră ați ajuns la aceleași concluzii în urma diverselor acțiuni politice pe care le-ați inițiat și derulat sau la care ați participat. Numai că prezentul ne solicită să le punem în practică, la modul cel mai pragmatic permis de normele de diplomație. PSD și PES activists au făcut-o deja în ultimii ani și nu doar pentru accederea în spațiul Schengen, ci și pentru o serie de obiective de țară care poate nu au beneficiat de prea multă vizibilitate în România, dar au fost cu adevărat în favoarea noastră. Iar dacă trebuie să rememorez câteva dintre succesele social-democrate de pe plan european, voi menționa negocierile pentru diversele bugete destinate tuturor tipurilor de programe și subvenții, pentru majoritatea planurilor naționale strategice sau pentru exercițiile bugetare în scopul prelungirii perioadei de accesare a fondurilor europene.

În concluzie, PSD a demonstrat mereu că poate schimba decizii cruciale în favoarea României, iar exemplul nostru ar trebui urmat și de celelalte partide pentru că s-a dovedit lucrativ!

„Uniunea Europeană a aprobat Programul operațional Sănătate, în valoare de 3,6 miliarde de euro”

Profit de oportunitatea prezentei declarații politice pentru a aduce în atenția opiniei publice adoptarea de către Comisia Europeană a Programului operațional Sănătate, al cărui buget va fi de aproximativ 3,6 miliarde de euro, destinat în premieră pentru finanțarea sistemului public de sănătate al României, finanțări substanțiale pentru prevenția medicală, dar și pentru activități de cercetare în domeniul oncologic.

Iată că datorită efortului susținut al tuturor experților de la nivelul Ministerului Sănătății, sistemul sanitar din țara noastră primește o nouă șansă, o șansă nesperată atât pentru cadrele medicale, cât mai ales pentru români, care vor avea în sfârșit posibilitatea de a se diagnostica și trata la standarde europene.

Finanțarea acestui program este asigurată prin intermediul alocărilor bugetare din cadrul Fondului European de Dezvoltare Regională și din cadrul Fondului Social European. Totalul acestor bugetări însumează aproximativ 1,6 miliarde de euro, diferența de aproximativ două miliarde fiind acoperită printr-un împrumut pus la dispoziție de către Banca Europeană de Investiții.

Este pentru prima dată când România beneficiază de un program de finanțare destinat special sistemului sanitar. Acest fapt confirmă interesul ridicat și importanța pe care înțelege să o acorde Partidul Social Democrat unui domeniu care în trecut a fost vitregit de guvernările de dreapta care au închis peste 60 de spitale în trecut, din care doar o mică parte au mai putut fi operaționalizate ulterior. Cea mai importantă componentă a acestui program este dedicată serviciilor de prevenție. Mai exact, peste 800.000 de beneficiari, printr-un buget de 370 de milioane de euro, vor putea să apeleze la serviciile de prevenție medicală pentru detectarea timpurie a cancerului de col uterin, cancerului mamar, cancerului colorectal și, în premieră, a altor două forme de cancer, respectiv pulmonar și de prostată.

În egală măsură privind importanța noilor prevederi, Programul operațional de Sănătate instituie posibilitatea ca peste 50.000 de cadre din personalul medical din unitățile sanitare publice să beneficieze de fonduri pentru pregătirea și perfecționarea competențelor medicale. Investițiile constante în perfecționarea resurselor umane constituie punctul central al întregului proces de modernizare a sistemului sanitar românesc.

Ca exemplu, cadrele medicale se vor putea perfecționa gratuit pentru a dobândi competențele necesare în vederea operării roboților medicali, pentru chirurgie intervenționistă sau orice alt tip de procedură modernă.

De asemenea, programul cuprinde și mult așteptatele investiții în spitale, pentru dotarea cu echipamente medicale de ultimă generație, precum și alocarea fondurilor necesare finalizării celor 3 spitale regionale din Cluj-Napoca, Craiova și Iași.

Dezvoltarea infrastructurii spitalicești rămâne unul dintre dezideratele actualei conduceri a Ministerului Sănătății, motiv pentru care, pe lângă cele 3 spitale regionale ce vor beneficia de o finanțare de 1,2 miliarde de euro, programul va finanța și modernizarea, reabilitarea, consolidarea, construcția de noi corpuri sau dotarea cu aparatură medicală de ultimă generație a altor 7 spitale județene sau spitale județene de urgență. Bugetul asigurat pentru aceste modernizări se ridică la aproximativ 1,5 miliarde de euro. În continuarea investițiilor, cu un buget de peste 400 de milioane de euro, alte 20 de spitale de la nivelul municipiilor sau orașelor vor beneficia de finanțare pentru a asigura accesibilitatea pacienților și a oferi servicii medicale de calitate.

O altă premieră pentru țara noastră este reprezentată de existența unui buget alocat pentru componenta de oncologie și pentru ceea ce înseamnă dotarea și modernizarea celor trei centre oncologice pe care le avem în România, Institutul Oncologic din București, cel din Iași și cel din Cluj-Napoca.

Investițiile în sănătate nu se vor opri aici, programul având ca obiectiv dezvoltarea componentei de cercetare prin finanțarea a două proiecte de mare anvergură. Primul proiect prevede utilizarea ionilor de carbon pentru tratamentul oncologic al tumorilor prin utilizarea laserului de la Măgurele, printr-o alocare bugetară de 80 de milioane de euro, iar cel de-al doilea urmând să sprijine activitățile de cercetare în domeniul oncologic prin utilizarea protonilor în procesul de tratare a pacienților, printr-o alocare de 70 de milioane de euro.

„2023 este anul cu cel mai curajos buget pentru investiții din ultimele 3 decenii!”

Am auzit multe voci care spuneau, într-un mod cu totul eronat, că românii nu înțeleg și nu le pasă de importanța alocărilor financiare pentru investiții și că beculețele de Crăciun sau lalelele plantate pe brumă sunt mai importante și mai utile decât o rețea modernă de canalizare și de apă potabilă, o școală curată, un spital bine dotat, un sistem de transport în comun modern și curat sau o stradă fără gropi. Acest tip de mentalitate rudimentară, închistată în logica potrivit căreia micii și berea gratis sunt mai bune decât

investițiile în servicii publice, este, din păcate, încă împărtășită de unii primari care au pe mână bugete de sute de milioane de lei ale unor unități administrativ-teritoriale din sudul României. Spun din sud, pentru că la Suceava, ClujNapoca sau Bihor lucrurile nu stau deloc așa, în condițiile în care banii publici sunt direcționați de Flutur și Lungu, Boc și Tișe sau Bolojan și Birta către creșterea calității infrastructurii locale și a serviciilor publice.

Haideți să ne uităm cum s-au dezvoltat orașele și comunele sub administrație liberală și cum se fărâmă sub noi infrastructura locală în orașele și comunele conduse de unii reprezentanți ai PSD sau USR.

Premierul Nicolae Ciucă a propus Parlamentului cel mai curajos buget pentru investiții din ultimele 3 decenii, reușind, în același timp, să aloce și bani pentru majorarea pensiilor cu 12,5%, și sume pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile, și majorări salariale pentru unele categorii, și cofinanțări pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile. Oricine deschide paginile bugetului va constata că toate administrațiile publice locale din România care vor să modernizeze comunele și orașele prin proiecte de investiții au banii necesari asigurați.

De asemenea, toate proiectele majore de investiții – autostrăzi, poduri, căi ferate – au creditele bugetare prevăzute în buget. Îmi exprim speranța ca acest buget curajos să se transforme și într-o execuție bugetară pe măsură. Spun acest lucru pentru că au mai fost ani în care unele ministere au avut bani la dispoziție însă banii au rămas necheltuiți.

De asemenea, fac apel la primarii PNL ca, în anul 2023, să le demonstreze românilor, încă o dată, că administrația publică liberală este un adevărat brand politic național și singura în măsură să aducă dezvoltarea și modernizarea în comunitățile locale.

„Amendamente la Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2023” Guvernul Ciucă a gândit bugetul pe anul 2023 ca un buget al marilor investițiilor, precum și un buget de sprijin pentru domenii esențiale așa cum este agricultura. Cu toate acestea, am considerat că în bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a fost necesară o corecție, pentru a putea să venim în sprijinul fermierilor afectați de seceta pedologică.

Astfel, în calitate de deputat de Brăila și de membru al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, am inițiat alături de mai mulți colegi din Partidul Național Liberal un amendament foarte important pentru fermierii români ale căror culturi au fost afectate de seceta din ultimii ani.

Având în vedere că în acest an avem de-a face cu o suprafață calamitată de aproximativ 1,2 milioane hectare, am propus prin acest amendament suplimentarea sumelor prevăzute la Anexa 3/22 – Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu suma de 500.000 mii lei pentru acordarea de despăgubiri fermierilor afectați. Este important de știut că acest amendament a fost deja adoptat la dezbaterea și avizarea bugetului Ministerului Agriculturii, în ședința comisiilor reunite ale Comisiilor pentru agricultură din Camera Deputaților și Senatul României, și mai este doar un pas ca amendamentul să fie votat în plenul Parlamentului.

Pe lângă acest amendament, vreau să-i informez pe brăileni că am inițiat și alte amendamente importante pentru județul Brăila și că mă voi bate cu toate forțele, în cadrul dezbaterilor din Parlament, ca acestea să fie sprijinite și de ceilalți colegi parlamentari și să fie votate favorabil.

Am solicitat, astfel, alocări de fonduri pentru realizarea obiectivului „Reglementare și semnalizare rutieră permanentă” în comuna Surdila – Greci, pentru modernizarea Școlii Gimnaziale din comuna Surdila – Găiseanca, pentru amenajarea și dotarea afterschoolului de la Școala Profesională „Emil Drăgan” din comuna Grădiștea, precum și pentru înființarea unui afterschool în comuna Cireșu.

Am convingerea că toate aceste amendamente vor primi susținerea colegilor din celelalte grupuri parlamentare, iar eforturile noastre de a contribui la îmbunătățirea vieții românilor să dea roadele așteptate.

Încrederea brăilenilor care m-au votat să îi reprezint în Parlamentul României mă motivează în demersurile mele parlamentare și mă ambiționează să rezolv cât mai multe dintre problemele comunităților locale. Vreau să îi asigur pe această cale că vom trece cu bine peste provocările acestei perioade extrem de complicate și că soluțiile propuse de PNL pentru Brăila vor produce efecte pozitive în perioada următoare!

Prin noi înșine, pentru România!

„Decizia profund nedreaptă privind aderarea României la spațiul Schengen”

Aș dori să încep declarația politică de astăzi cu un mesaj către cancelarul Austriei:

Pinocchio Karl Nehammer, alegerile nu se câștigă cu minciuni! Ați mințit despre România și poporul meu, vă mințiți și propriul popor!

O majoritate covârșitoare a statelor membre ale Uniunii Europene a spus pe 8 decembrie că România merită în Schengen! Le mulțumesc acestor state, dar și europarlamentarilor români (PSD, PNL) care au luptat până în ultima clipă ca România să fie primită în spațiul Schengen. Trebuie să folosim această susținere enormă pe care a primit-o România, în special din partea familiei social-democrate europene, pentru a continua demersurile de aderare. Avem o șansă pe 15 decembrie, la Consiliul European. România trebuie să se lupte atunci pentru a cere organizarea unui Consiliu JAI extraordinar pentru reluarea votului privind aderarea noastră la Schengen.

Din păcate, în afara votului de conjunctură dat de Olanda, Guvernul de dreapta din Austria a ales să fie pe contrasens cu Uniunea Europeană. Timpul va demonstra că atât cancelarul, cât și ministrul de interne din Austria, adevărații supuși ai Rusiei, vor ajunge spre groapa de gunoi a scenei politice. Minciunile lui Pinocchio Nehammer vor fi taxate de propriul popor.

Deși am primit sute de mii de refugiați ucraineni, tot noi am fost cei taxați! Ar trebui, de acum, la rândul nostru, să luăm atitudine. Lemnul, hidrocarburile și băncile reprezintă afaceri bune pentru austrieci în România... Până când? Să nu mai alimentăm de la companii austriece, să mergem la schi în România (Poiana Brașov, Sinaia, Predeal) sau Bulgaria (Bansko), Italia, Franța, Germania! Și înainte de această situație, PSD a susținut principiul „Cumpără românește!”. Cu atât mai mult acum, toți românii trebuie să achiziționeze produse românești.

Arătăm respect Austriei și poporului austriac, dar vrem, la rândul nostru, să fim respectați! Ne-am săturat să fim o țară de mâna a doua, căreia să i se aplice mereu dublul standard!

România este un membru responsabil al Uniunii Europene și poate asigura securitatea și dezvoltarea acesteia. Românii merită în Schengen!

„Nu renunțăm, nu ne dăm bătuți!”

Vetoul Austriei din Consiliul Justiție și Afaceri Interne împotriva României este revoltător și, în același timp, o dezamăgire cruntă pentru noi, românii. El expune, dincolo de orice îndoială, existența unor standarde duble de politică în ceea ce privește statele membre ale Uniunii Europene.

Vorbim mult despre valori comune europene, despre egalitate și democrație, dar realitatea a arătat clar că valorile acestea sunt valabile doar pentru cei aleși. Deși în discursurile oficiale se afirmă mereu contrariul, există de fapt țări de mâna a doua între membrii Uniunii Europene și, din păcate, România se numără printre acestea.

Să acuzi România fără niciun motiv pertinent pentru fluxurile de migranți care vin spre Austria este rea-credință, iar oficialii de la Viena au dovedit lacune mari în ceea ce ar trebui să constituie o cunoaștere obiectivă și cât mai completă a realității.

Cine acuză România și Bulgaria pentru fluxul de imigranți de pe ruta balcanică, așa cum a făcut Austria, ignoră cu bună știință faptul că cea mai importantă poartă de intrare este în altă parte și în altă țară, ce este de mult timp admisă în zona Schengen.

Cu adevărat gravă este constatarea că faptele nu joacă niciun rol în decizia austriacă în privința României. România este țara est-europeană care a reușit cele mai consistente reforme din ultimii 30 de ani, mereu implicată în democratizare, combaterea corupției și apărarea independenței justiției.

Poate este momentul acum să ne amintim și ce concesii a făcut România Austriei, în urmă cu 18 ani. La vremea respectivă, pentru a obține statutul de „economie de piață funcțională” și a fi acceptată în Uniunea Europeană, România a trebuit să privatizeze băncile, Petrom și distribuțiile de energie.

Și cerințele au fost îndeplinite. Banca austriacă Erste a preluat cea mai mare bancă a României, BCR. Cu o cotă de piață de 13,9%, Erste – BCR este și acum a doua bancă din România.

Tot în urmă cu 18 ani, OMV a preluat Petrom, dar nu și datoria pe care aceasta o avea la bugetul de stat în valoare de 250 de milioane de dolari. Petrom asigura la privatizare jumătate din producția națională de gaze naturale și întreaga extracție de petrol, iar OMV a preluat totul, inclusiv resursele. Sau, ca să citez un fost politician: „Cine controlează Petrom, controlează economia, controlează și politica.” Nici acum nu îmi este clar dacă afirmația a fost un avertisment sau o premoniție. Dar scopul a fost atins atunci și România a devenit membră a Uniunii Europene.

Din această perspectivă, vetoul Austriei împotriva României este expresia unui cinism sfidător garnisit de o vagă nostalgie imperială.

Ce are România de făcut în această situație? În primul rând să nu renunțe la ceea ce și-a propus.

Suntem revoltați, dar nu renunțăm la luptă. Avem datoria să ne gândim ce va face România de acum încolo pentru a-și atinge obiectivul Schengen.

Trebuie să folosim această susținere enormă pe care a primit-o România, în special din partea familiei social-democrate europene, pentru a continua demersurile de aderare. Avem o șansă acum pe 15 decembrie, la Consiliul European. România trebuie să se lupte în Consiliul de pe 15 decembrie, pentru a cere organizarea unui Consiliu JAI extraordinar. România trebuie să ceară Consiliului această întrunire extraordinară a JAI pentru reluarea votului privind aderarea noastră la Schengen.

O altă șansă va fi anul viitor când va avea loc o întrunire a Consiliului JAI. Trebuie să ne pregătim de pe acum pentru aceste momente. Vom continua să ne întâlnim cu prietenii noștri social-democrați, cărora le mulțumim încă o dată pentru sprijinirea României.

În final, ca să respectăm adevărul în integralitatea lui, poate că și Uniunea Europeană ar cam trebui să pună capăt obiceiului de a arăta către țările din est și a da vina pe ele pentru a acoperi crizele statului de drept din vestul Uniunii Europene.

Peste România au trecut deja 33 de ani de la Revoluția din decembrie 1989, însă, în fiecare an, începând cu 15 decembrie, Timișoara trăiește momentul eliberării, plângându-și, totodată, eroii.

Calea libertății a pornit din Piața „Sfânta Maria”, în seara din 15 decembrie, când oamenii au răspuns apelului pastorului reformat László Tőkés. De la o mână de oameni, s-au strâns zeci de timișoreni cu lumânări aprinse care și-au exprimat oprobriul în deplină liniște, ca mai apoi protestul de solidaritate să se transforme într-o mișcare anticomunistă care s-a propagat cu o forță miraculoasă în întreaga țară.

Democrația de care astăzi ne bucurăm s-a construit pe altarul sacrificării a 1.100 de români care încă își caută dreptatea.

Dar Timișoara nu a uitat! 1989 este o rană care sângerează. Eroii ne-au lăsat moștenire o țară liberă dintr-o țară literalmente înfometată, aflată sub controlul intruziv al regimului totalitar, fără acces la informație, fără libertatea de a călători în alte state.

Astăzi, după 33 de ani, putem obține un pașaport în doar câteva zile, putem critica oficialii în mod public fără să ne fie teamă de represalii, ne simțim ocrotiți în ceea ce putem numi, în mod propriu, casa noastră.

Chiar dacă democrația este departe de a fi perfectă, aș aminti despre ironia lui Winston Churchill referitoare la democrația parlamentară: „Sistemul parlamentar e detestabil..., dar e cel mai puțin rău din câte cunoaștem.”

Recunoașterea curajului eroilor, prin care România și-a câștigat libertatea, o reprezintă înființarea prin lege a Muzeului Național al Revoluției Anticomuniste din Decembrie 1989, anul acesta, în 29 iunie.

Instituția din clădirea istorică a fostei Comenduiri a Garnizoanei Militare va fi restaurată în acest scop și va prezenta evenimentele care au stat la baza prăbușirii comunismului din întreaga țară. Imobilul a fost identificat cu ajutorul Primăriei Municipiului Timișoara în 2015 și a fost ulterior transferat Ministerului Culturii.

Această instituție este rezultatul nevoii profunde de a comemora sacrificiul suprem al conaționalilor noștri sacrificați pentru libertate, pentru a le face cunoscut curajul generațiilor mai tinere, dar și tuturor turiștilor străini care vor să cunoască parcursul României de la comunism la democrație.

Curajul eroilor acelor clipe eliberatoare ne îndeamnă să prețuim și să apărăm valorile pentru care ei s-au jertfit fără ezitare, lăsându-ne moștenire o țară liberă, îndreptată spre vest cu valori proeuropene.

„Eroii nu mor niciodată!”

Cinste eroilor din decembrie 1989!

„Ipocrizie absolută”

Zilele trecute, am avut ocazia să aflăm adevărata față a partenerilor noștri sau, mai bine zis, să ne confruntăm cu fățărnicia celor pe care i-am lăsat să ne exploateze resursele.

Avem de-a face cu o situație complet paradoxală, prin care partenerii ne resping, iar concurenții ne sar în apărare.

Aici mă refer la Austria, căreia i-am oferit lemnul, gazul, petrolul, construcțiile și piața financiară din această țară, iar drept „recunoștință” am primit un mare refuz de aderare la spațiul Schengen.

Și cine credeți că ne-a sărit în apărare?

Ungaria, statul cu care de-a lungul istoriei am fost în tabere opuse.

Vreau să subliniez faptul că ministrul de externe al Ungariei a avut o reacție mai adecvată și mai curajoasă decât Guvernul României, afirmând că situația de față este „o ipocrizie fără margini”.

Deci ne putem baza pe ei mai mult decât pe propriul nostru guvern?

Mai avem noi, oare, guvern, în această țară? Mai are cineva timp să se ocupe de problemele românilor din România?

Pentru că Executivul nostru este mai preocupat de problemele Ucrainei, Europei, ale partenerilor de tot felul, și mai puțin de problemele acestei țări.

Deci apără-mă Doamne de prieteni, că de dușmani mă apăr singur.

„Simplificarea obținerii certificatului de cazier judiciar, o nouă lege inițiată de PNL în procesul complex de digitalizare a României”

Un proiect de lege extrem de important, care reglementează completarea art. 28 din Legea nr. 290/2004 privind cazierul judiciar, a fost adoptat de Parlament, în urma votului final acordat de Camera Deputaților, în calitate de For decizional.

Actul normativ are ca scop simplificarea procedurii de obținere a cazierului judiciar, după promulgarea de către președinte urmând ca și eliberarea actului, nu doar depunerea cererii aferente, să fie efectuată în formă electronică.

Este imperios necesară această lege, în momentul actual, România având nevoie de accelerarea procesului de debirocratizare și de simplificarea proceselor administrative la nivelul tuturor autorităților publice centrale și locale.

Românii vor fi beneficiarii direcți ai noii legi care va reduce substanțial eforturile privind obținerea documentelor emise de instituțiile publice, în speță a cazierului judiciar, atât ca timp prețios câștigat, cât și din punct de vedere financiar. Nu în ultimul rând, intrarea în vigoare a acestei legi va crește gradul de accesibilitate al administrației publice pentru persoanele cu dizabilități fizice, care nu vor mai fi nevoite să se deplaseze la ghișeele care eliberează cazierul. Având în vedere că în România sunt aproximativ 200.000 de adulți cu handicap fizic, dintre care un procent însemnat cu handicap locomotor, acestea vor putea interacționa mult mai facil și simplu cu instituțiile publice.

Art. 28 din noua lege prevede introducerea unui nou alineat, având următorul cuprins: „La solicitarea persoanelor fizice sau juridice, în urma consemnării opțiunii în cererea-tip prevăzută la alin. (1) și (2), certificatul de cazier judiciar se eliberează gratuit și în formă electronică. Certificatele de cazier judiciar eliberate în formă electronică sunt semnate cu semnătură electronică calificată și sunt asimilate înscrisurilor autentice. Noțiunea de semnătură electronică calificată are înțelesul dat de dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE.”

Legea se încadrează în obiectivele de dezvoltare urbană sustenabilă și de valorificare a resurselor de patrimoniu, asumate de PNL în Programul de guvernare 2021–2024, respectiv „Creșterea gradului de accesibilitate a populației la serviciile publice, precum și a calității serviciilor publice de interes local prestate, prin standardizare și digitalizare, inclusiv prin dotarea acestora cu echipamente IT”.

Simplificarea și debirocratizarea impuse prin acest act normativ vor conferi cetățenilor un grad sporit de predictibilitate care va contribui, în mod esențial, nu doar la creșterea încrederii populației în administrația publică centrală și locală, cât și la îmbunătățirea activității acesteia, prin soluționarea mai facilă și mai rapidă a solicitărilor populației.

Am semnat și am votat acest proiect de lege cu încrederea că procesul de reformă al digitalizării instituțiilor statului, inițiat și promovat de PNL, va fi aplicat în cel mai scurt timp, printr-un pachet viabil și pragmatic de legi și măsuri guvernamentale care să ușureze viața de zi cu zi a românilor.

„Parlamentul susține consolidarea egalității de șanse în România”

Reunite într-o ședință comună de plen, Senatul și Camera Deputaților au adoptat, cu 235 de voturi pentru, 24 împotrivă și cinci abțineri, Declarația Parlamentului privind consolidarea egalității de șanse în România. Documentul, agreat de marea majoritate a partidelor politice parlamentare, prezintă un set de măsuri care au ca scop realizarea acestui deziderat, însușit în mod instituțional de forul legislativ al țării.

Astfel, Parlamentul României declară că încurajează participarea deplină și egală a tuturor femeilor din România și demersurile care să dezvolte, să finanțeze și să implementeze programe, inițiative și politici publice relevante.

De asemenea, recunoaște necesitatea implementării și aplicării unui cadru legislativ care să elimine inegalitățile nedrepte și să promoveze accesul egal la mandatele de reprezentare politică sau la responsabilitățile profesionale și pozițiile de conducere.

Declarația sprijină eliminarea tuturor formelor de inegalitate de gen, precum violența împotriva femeilor și fetelor, căsătoria timpurie și forțată, nerespectarea drepturilor reproductive, lipsa de echitate la angajare, diferențele salariale între femei și bărbați, participarea inegală la luarea deciziilor private și publice.

Totodată, Parlamentul României salută modificări și inițiative orientate pe stabilirea unei cote de reprezentare de gen pe listele de candidați pentru alegerile locale, parlamentare și europarlamentare.

Declarația consideră oportună intensificarea demersurilor pentru a asigura o paritate reală pentru pozițiile eligibile și pentru a crește reprezentarea femeilor la nivel local, național și european.

Forul legislativ al țării îndeamnă toți actorii politici și instituționali să contribuie la participarea semnificativă a femeilor în toate domeniile de activitate și la toate nivelurile de decizie, să susțină eliminarea inegalității, discriminării de

gen și combaterea prejudecăților și stereotipurilor de gen și să depună eforturi pentru a lucra împreună în echipă.

În finalul documentului, Parlamentul susține dialogul interinstituțional privind educația sensibilă la gen, care să promoveze incluziunea și echitatea.

Această declarație recunoaște în mod semnificativ importanța egalității de șanse ca un drept fundamental și ca unul dintre principiile de bază pe care se clădește o societate durabilă, rezilientă, deschisă, pașnică, prosperă, incluzivă și competitivă.

Sunt încredințată că, în urma elaborării acestui document cu valoare nu doar de simbol, vom conștientiza, cu profunzimea necesară, importanța combaterii oricărei forme de discriminare directe sau indirecte la adresa femeilor, inclusiv aplicarea unor măsuri adecvate pentru a capacita femeile la realul potențial de dezvoltare și participare în viața economică, socială, politică, culturală și civică a României.

Sunt convinsă că, în viitorul apropiat, societatea românească își va putea valorifica pe deplin potențialul, prin recunoașterea diversității de care dispunem, iar egalitatea de șanse între femei și bărbați va determina un plus semnificativ de productivitate și competitivitate, condiții absolut necesare pentru dezvoltarea generală a țării și progresul tuturor românilor.

„Românii nu sunt cetățeni de mâna a doua!”

Alături de milioane de români, am așteptat și eu votul din Consiliul JAI, unde România a fost, încă o dată, umilită!

Unicii responsabili pentru eșecul neacceptării noastre în spațiul Schengen sunt politicienii români care, de 30 de ani, n-au făcut nimic altceva decât să-și pună propriile interese – și interesele de partid – mai presus de interesele celor care i-au votat și ale țării pe care trebuiau s-o reprezinte și, până la urmă, din bugetul căreia erau și plătiți cu salarii la care românii de rând nici nu visau!

Iar declarațiile prim-ministrului României, domnul Ciucă, ale ministrului afacerilor externe, domnul Aurescu, și ale ministrului afacerilor interne, domnul Lucian Bode, sunt absolut stupefiante – nimeni din arcul politic care ar fi trebuit să asigure succesul aderării țării noastre la spațiul Schengen nu este vinovat și cine îndrăznește să acuze aceste guvern de incapabilitate destabilizează România! În plus, proaspăt trezit de pe bancheta din spate a mașinii de serviciu, domnul Bode îl mai citează și pe Seneca, de parcă s-ar putea stabili vreo legătură, alta în afară că amândoi știau să citească, între marioneta politică de pe malul Dâmboviței și omul politic și filosoful roman de pe malul Tibrului!

Altfel, singura concluzie în urma analizei pe care domnul Bode a făcut-o în mintea domniei-sale este că „nu ne dăm bătuți” și că „mergem înainte, cu fruntea sus”.

Revenind cu picioarele pe pământ, consider c-ar trebui să-i arătăm, clar, împăratului, că este gol! Și, da, ceea ce s-a întâmplat săptămâna trecută, la Bruxelles, este un eșec major pentru politica românească, pe toată linia! Tot ceea ce a putut face România în fața acestui vot negativ al Austriei a fost să-și recheme ambasadorul în țară, să-și ia jucăriile și să plece, cum s-ar spune.

Desigur, ar fi putut adopta niște măsuri puternice, precum ample controale la toate firmele austriece care își desfășoară activitatea pe teritoriul nostru, stoparea traficului de material lemnos spre firmele austriece, mărirea redevențelor, care și așa sunt reduse la un minimum inacceptabil, și, pentru că tot avem un război la granițele noastre, iar Austria nu e membră NATO, ba chiar are și legături foarte strânse cu Rusia, ar fi putut naționaliza tot ceea ce este cu capital austriac și are legătură cu siguranța națională, OMV–Petrom, spre exemplu. Banca Națională a României ar fi putut cere recapitalizarea urgentă a băncilor austriece de la noi și, de asemenea, ar fi putut demara și ea controale ample.

Dar niciuna dintre aceste măsuri firești nu se va întâmpla și vă spun și de ce: pentru că politicienii români pun, cum spuneam la începutul acestei declarații politice, interesele personale mai presus decât cele ale României, pentru că sunt corupți și lași! Pentru că știu că, dacă ar dispărea din lumea politică, în lumea reală, în lumea de zi cu zi a românilor, nu ar avea nicio șansă! Iar, dacă ei nu au nicio șansă, cum să aibă România una?

Din 2024, vă asigur că destinul României se va schimba!

## „Revoluția din decembrie 1989”

Aveam 20 de ani în anul Revoluției și Dumnezeu a vrut să fiu aici la 33 de ani de la momentul când oameni cu etnii diferite, studii diferite, din regiuni diferite ale României și-au învins frica, s-au unit și au format un singur glas care exprima dorința de a ieși de sub regimul comunist.

Cele două etape ale regimului comunist din perioada ceaușistă, una caracterizată prin liberalizare și construcție orientată spre dezvoltare, cealaltă prin opreliști, îngrădiri de drepturi cetățenești, îndoctrinare, dictatură – într-un cuvânt, sunt adânc întipărite în memoria colectivă a poporului român.

Mulți dintre noi știm pentru ce a fost Revoluția română, știm cum a fost și știm că, de fiecare dată de-a lungul istoriei, toate momentele critice, crizele și tot ce acționa împotriva noastră ne-au unit într-o singură dorință, cea a democrației.

Din 1989 până în prezent, s-au făcut pași înainte, uneori s-a stagnat sau chiar s-a simțit un regres. Construcția democrației în România pe fundația anilor de comunism nu a fost ușoară. Fiecare dintre noi am contribuit la România de astăzi cum am știut sau am putut mai bine. Cert este că niciodată nu este suficient ceea ce facem și vremurile dificile la nivel național și global sunt un semn că este momentul să ne reevaluăm faptele, obiectivele și dorințele. Noi, românii, mereu ne-am remarcat prin curaj și puterea de a ne uni când totul părea că se îndreaptă spre direcția greșită.

Să privim înapoi, spre Revoluția din 1989, care punea capăt unei dictaturi odioase, și să privim spre viitor. Să ne reamintim durerea copiilor care și-au pierdut părinții, durerea răniților, frica din spatele speranței. Să ne amintim ce am trăit pentru a nu uita ce ne dorim. Istoria ne ajută să înțelegem trecutul și este pilonul de sprijin pentru prezent.

Voința democratică, alegerile libere, dreptul liber de exprimare a opțiunii, obținute cu multe lacrimi de durere, ne-au adus pe noi aici, în Parlament, fapt care ne obligă moral, în primul rând, să punem România mai presus de orice.

Suntem diferiți, da, dar avem un țel, care ne ține uniți: România! În 1989, când glasurile tuturor strigau „Jos comunismul!”, inima României a început să bată cu putere în pieptul fiecărui cetățean al ei. Să nu permitem nimănui să o oprească!

Am aplaudat forța românilor care au participat la Revoluție, am plâns la aflarea dramelor trăite în acele zile, am sperat și am asistat la nașterea democrației.

Le sunt recunoscător revoluționarilor, pentru curajul, jertfa și sacrificiul lor.

Ne rugăm pentru odihna lor veșnică și, totodată, în memoria lor, suntem datori să contribuim la protejarea României și punerea intereselor țării noastre mai presus de orice. Să încurajăm industria românească, să susținem

afacerile românești, să susținem satul românesc și agricultura, să cumpărăm produse românești. Să le spunem tuturor, celor care au uitat sau au îndoieli, că România are identitate, cultură, valori, tradiții, are un port popular.

Respectul, admirația și recunoștința față de eroii Revoluției din 1989 le putem manifesta zilnic prin fapte pentru țara noastră!

Avem datoria să revenim la crezul pentru care românii au luptat la Revoluția din 1989 și să transmitem adevărul istoric generațiilor viitoare.

Cinste eroilor Revoluției din decembrie 1989! Dumnezeu să ocrotească România!

„Legea bugetului de stat pentru anul 2023 este legea oamenilor și trebuie tratată de către toți parlamentarii cu respectul și responsabilitatea cuvenite!”

Ne aflăm într-unul dintre cele mai importante momente ale activității noastre parlamentare anuale și cred că acest moment trebuie tratat cu importanța, seriozitatea și implicarea cuvenite, lăsând deoparte manifestările al căror singur scop este acela de a face show și a încerca să atragă capital de imagine personală și de grup complet nefundamentate pe realitate.

Proiectul de lege a bugetului de stat pentru anul 2023 este un proiect definitoriu și, evident, este perfectibil. Însă, dincolo de acest caracter, pot și putem spune, dovedit și argumentat prin cifre și date, că, pentru anul următor, avem un buget de stat sustenabil, structurat corect și care ține cont atât de prioritățile de dezvoltare ale domeniilor și sectoarelor de activitate României, cât și de măsurile ce trebuie luate și implementate pentru fiecare categorie socială, respectând principiul solidarității și al echității sociale.

Pentru că, doamnelor și domnilor, construirea și aplicarea bugetului de stat înseamnă date și acțiuni concrete, care să reflecte realitățile sociale și economice, să reprezinte interesele cetățenilor și să le îndeplinească nevoile, nicidecum declarații fanteziste sau demagogice, pretenții absurde și lupte doar de dragul de a poza în opozant și critic atotștiutor.

De aceea, în aceste momente vă invit să participăm constructiv și să tratăm acest proiect de lege cu respect și seriozitate, pentru că el reprezintă și trebuie să reprezinte fiecare român. Fiecare cifră pe care o cuprinde, fiecare alocare, fiecare măsură și proiect cuprinse în el aparțin și sunt destinate românilor și României, iar responsabilitatea care ne revine este una uriașă.

Prin Proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2023, oferim astăzi tuturor cetățenilor României încrederea și certitudinea normalității prin măsuri ce sunt destinate să le acopere nevoile. Oferim și asigurăm șansa la dezvoltare pentru comunele și orașele României, pentru pensionari, pentru persoanele vulnerabile, pentru tineri și copii, angajați și angajatori, pentru transporturi, infrastructură, educație, sănătate, cercetare, pentru independența economică, pentru agricultură.

Și depinde acum de noi să ne respectăm angajamentul pe care ni l-am asumat, acela de a reprezenta corect și responsabil pe fiecare român. Iar aceasta se traduce prin a trata acest proiect la adevărata valoare și, prin adoptare, de a-i asigura implementarea.

Așadar, să respectăm toate acestea! Să ne respectăm rolul și, mai ales, să respectăm românii și România!

Arătam în precedenta declarație politică că Austria șantajează România cu votul de la JAI, iar povestea imigranților este un pseudomotiv, realitatea este alta și are mai multe valențe.

Astăzi, vreau să vorbesc despre interesele investitorilor austrieci în România, din domeniul petrolului și gazelor.

Surse politice susțin că reprezentanții OMV cer statului român modificarea Legii offshore, astfel încât statul să mențină redevențele cât mai scăzute pentru gazul pe care îl vor exploata, în special fiind vorba despre Neptun Deep, cel mai mare depozit natural de hidrocarburi din Marea Neagră, cu o estimare de până la 84 de miliarde de metri cubi, care nu a ajuns încă în faza de exploatare și care va fi exploatat de OMV, în calitate de concern majoritar, în parteneriat cu Romgaz.

O altă „cerință” a austriecilor este tot referitoare la petrolul și gazele din Marea Neagră și constă în renunțarea la dreptul de preemțiune. Acest lucru înseamnă că OMV nu va mai fi nevoit să oferteze mai întâi statul român pentru gazele exploatate și vom ajunge să le cumpărăm de la străini la prețuri duble, triple sau poate chiar înzecite.

România este unul dintre cei mai vechi producători de petrol și gaze din lume, cu zăcăminte în curs de exploatare sau neexploatate încă care pot asigura dezvoltarea și sustenabilitatea țării noastre și care pot consolida poziția strategică a României. Reafirmarea poziției strategice a României în calitate de producător de gaze îi îngrijorează pe austrieci, nicidecum povestea inventată a imigranților ilegali, care, din cifrele oferite de statisticile oficiale, nu are bază factuală.

„Buget record pentru investiții și pentru programele de protecție socială”

Profit de oportunitatea declarației politice de astăzi pentru a aduce în atenția opiniei publice câteva considerente asupra Proiectului de lege al bugetului național pentru anul 2023. Construcția acestui buget conturează pe deplin viziunea Partidului Social Democrat și acoperă fiecare condiționalitate pentru care PSD a decis să adere la coaliția de guvernare.

De asemenea, este primul buget național construit pe programe. Resursele se alocă funcțional, pentru destinații și programe precise, astfel încât să se monitorizeze clar cheltuielile, modul în care se derulează și implementează proiectul sau programul respectiv, precum și impactul în economie. Vorbim despre un buget sustenabil care alocă o finanțare record pentru investiții, cu o alocare de peste 7% din PIB, mai mare cu 26% față de anul precedent.

Din punct de vedere social, Partidul Social Democrat și-a impus viziunea, rezultatul fiind o alocare substanțială pentru programele destinate susținerii familiilor, a scăderii numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială, creșterea salariilor, pensiilor, alocațiilor și indemnizațiilor persoanelor cu dizabilități, precum și dezvoltarea și creșterea sustenabilității sistemului de asigurare socială, cu o alocare totală de peste 111 miliarde de lei.

Din punct de vedere economic, acest buget pune accent pe reducerea decalajelor economice dintre regiuni, susținerea industriei și a companiilor care produc în România și creșterea competitivității produselor noastre industriale, ceea ce pentru PSD reprezintă un domeniu strategic.

Au fost dezvoltate, de asemenea, programe naționale de sănătate curativă, în cuantum de aproximativ 8 miliarde de

lei, urmărindu-se îndeaproape și demararea construcției celor 3 spitale regionale deja contractate, din Cluj-Napoca, Iași și Craiova.

În domeniul agriculturii, Partidul Social Democrat a propus dezvoltarea unui sistem integrat de susținere a agriculturii, a fermierilor români și a domeniilor conexe, cu o valoare de peste 22 de miliarde de lei, în timp ce în domeniul transporturilor s-a pus accent pe dezvoltarea rapidă a infrastructurii rutiere, acolo unde alocarea bugetară este de peste 11 miliarde, iar pentru dezvoltarea rețelei feroviare s-au alocat fonduri în cuantum de 5 miliarde.

Partidul Social Democrat rămâne un puternic susținător al românilor, un partener în elaborarea soluțiilor care să vină în întâmpinarea crizelor suprapuse cu care se confruntă societatea, adoptând măsuri punctuale și rapide care să ofere un sprijin adecvat fiecărui cetățean în parte.

## „Ziua etniei tătare”

Pe data de 13 decembrie a fiecărui an, comunitatea de tătari din România își serbează Ziua etniei, acesta fiind un moment remarcabil și plin de semnificație istorică. Evenimentul capătă o importanță deosebită, întrucât tătarii sunt singura minoritate din România care posedă o astfel de zi, ca urmare a unui proiect de lege ce a fost propus, votat și adoptat în Parlamentul României încă din anul 2006.

Semnificația zilei de 13 decembrie este legată de istoria tătarilor crimeeni, mai exact de Revoluția Bolșevică din anul 1917, atunci când tătarii au încercat să scape de dominația rusă și să se declare un stat autonom și independent. În acest scop, a fost convocat și Congresul Tătarilor Crimeeni (Kurultay), pentru a ajuta la organizarea structurilor politice și administrative menite să ducă la proclamarea Republicii Tătare Crimeene. Tătarii din România sunt de origine crimeeană și s-au stabilit pe pământurile românești în urmă cu 800 de ani, fapt ce i-a ajutat de-a lungul secolelor să își câștige drepturile și libertățile de care se bucură în perioada actuală.

Comunitatea tătară din România își sărbătorește această zi importantă prin felurite manifestări artistice și culturale în filialele UDTTMR din întreaga țară, iar, odată cu acest prilej, reușește să conserve tradiția, obiceiurile și limba unei etnii ce își scrie istoria, veac după veac.

Doresc să felicit comunitatea tătară cu ocazia acestui prilej important și sper să se reunească anual în același cadru de sărbătoare!

## „Orașul Pecica”

Orașul Pecica este situat în județul Arad, la o distanță de 25 de kilometri de municipiul Arad, iar prima atestare documentară datează din 1329.

Bogăția descoperirilor arheologice din această zonă au dat numele unei importante perioade istorice cunoscute sub denumirea de cultura Periam-Pecica.

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Pecica se ridică la 12.762 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 13.024 de locuitori, majoritatea locuitorilor fiind români.

Deși economia orașului este una predominant agrară, în ultima perioadă sectorul economic secundar și terțiar au avut evoluții ascendente.

Alături de agricultură, industria petrolului și a gazelor naturale este bine reprezentată aici. Deschiderea punctului de frontieră de la Turnu și punerea în valoare pentru viitor a zăcămintelor de ape termale ar putea fi atuurile cele mai importante pentru dezvoltarea economică a orașului.

Astăzi, orașul Pecica are suficiente probleme din cauza administrației locale, fiind într-un proces de modernizare continuu, cu multe proiecte în derulare și cu proiecte care așteaptă să înceapă.

Este necesar ca strategia de dezvoltare locală să devină un instrument de management care să ajute la stabilirea priorităților de dezvoltare și la investirea corectă a resurselor care sunt limitate.

Din punct de vedere economic, strategia de dezvoltare a orașului Pecica trebuie să pună accent pe încurajarea dezvoltării IMM-urilor și pe accesarea de fonduri europene.

Astăzi, trebuie să ne concentrăm pe dezvoltarea mediului de afaceri și a spiritului antreprenorial, pe dezvoltarea durabilă a infrastructurii locale, pe dezvoltarea resurselor umane, pe conservarea și protejarea mediului înconjurător și pe dezvoltarea turismului.

Este necesar să stimulăm dezvoltarea economică prin dezvoltarea sectorului de construcții, prin asigurarea unor surse de informare, prin consilierea cetățenilor și în special a tinerilor în legătură cu programele de finanțare, prin utilizarea eficientă a resurselor locale.

Trebuie să fim preocupați și de capacitatea de dezvoltare a generațiilor următoare, să avem grijă să asigurăm un climat de echitate prin manifestarea unor viziuni asupra procesului dezvoltării pe termen lung și să asigurăm interconexiunea între dezvoltarea economică, nevoile sociale și protecția mediului.

Pentru ca Pecica să redevină un oraș prosper, modern și curat este nevoie de proiecte de dezvoltare pentru conservarea și managementul resurselor naturale, pentru producerea de energie verde și de dezvoltarea socioeconomică.

De asemenea, prin atragerea de investiții pentru dezvoltarea și consolidarea sectorului productiv, pentru stimularea colaborării dintre mediul de afaceri și administrația locală și pentru acoperirea sectoarelor absente sau deficitare în mediul de afaceri local orașul va prospera.

Este nevoie să creștem calitatea vieții locuitorilor orașului Pecica și prin crearea de spații de recreare și zone de promenadă, locuri de joacă pentru copii și spații pentru practicarea de diverse sporturi.

Este esențial să avem în vedere îmbunătățirea sistemului de educație prin deschiderea de școlii profesionale pentru comunitate, iar readucerea în școli a celor care au plecat sau au abandonat școala să fie o prioritate.

Este important ca orașul să devină o destinație atractivă pentru turism și afaceri conexe prin promovarea turismului local pentru atragerea unor investitori care să desfășoare activități productive.

Orașul Pecica are nevoie de o dezvoltare economică echilibrată, durabilă și ecologică!

„A trăi în democrație este o luptă în fiecare zi!”

Anul acesta aniversăm 33 de ani de la căderea regimului comunist din România, 33 de ani de la singura revoluție sângeroasă din Europa de Est a anului 1989, cauzată de obsesia patologică unui dictator decrepit de a fi torționarul suprem al unui popor ținut în foamete, întuneric și teroare prin pârghiile represive ale regimului, reprezentate de Miliție și, mai ales, de „Brațul Înarmat” al partidului, Departamentul Securității Statului. Chiar dacă în restul țărilor aflate în

spatele Cortinei de Fier prăbușirea comunismului s-a făcut pașnic și natural, cazul românesc va reprezenta mereu un episod aparte în istoria luptei popoarelor pentru libertate.

Revoluția din decembrie 1989, nu lovitură de stat cum încearcă unele persoane să eticheteze evenimentul istoric din acele zile de decembrie, majoritatea provenite din cadrele fostului partid comunist și ale Securității, a reprezentat un moment de inflexiune în istoria României, moartea primei republici, una criminală, care a înrobit națiunea, și nașterea celei de-a doua republici, una bazată pe pluralism, democrație, libertate și drepturi garantate pentru toți.

Declarația de Independență a SUA spune: „(...) toți oamenii sunt egali, că ei sunt înzestrați de Creator cu anumite Drepturi inalienabile, că printre acestea sunt Viața, Libertatea și căutarea Fericirii. Că, pentru a asigura aceste drepturi, guverne sunt instituite printre oameni, izvorând puterile lor doar din consimțământul celor guvernați. Că atunci când orice Formă de Guvernare devine distructivă acestor scopuri, este dreptul poporului de a o modifica sau elimina și să instituie noua Guvernare”.

În baza acestor drepturi naturale, poporul român a ieșit în stradă în decembrie 1989, strigând „Libertate!”.

Vreau să le mulțumesc românilor care au avut curajul să iasă în stradă, strigând „Libertate!”, și să aduc un omagiu celor care prea devreme și nedrept au fost luați dintre noi în acele zile tulburi! Istoria îi va cinsti și onora. Singura și cea mai adecvată metodă de a le respecta sacrificiul și curajul adevăraților revoluționari decembriști este de a veghea constant la respectarea și apărarea drepturilor și libertăților câștigate atunci.

Chiar dacă astăzi avem o Constituție, aniversată în fiecare an la 8 decembrie, în care se regăsesc fundamentele democrației și ale statului român, oricând forțe și curente contrare libertății pot profita de distorsiunile apărute în viața noastră politică, economică, culturală sau socială și, folosindu-se de mecanismele sale, să înfrângă însăși ideea de democrație. Istoria ne oferă precedent pentru așa ceva.

De aceea, la 33 de ani de la înlăturarea dictaturii comuniste și în fața unei amenințări venite din tundra siberiană, trebuie să conștientizăm fragilitatea sistemului care ne garantează drepturile de care ne bucurăm acum și să fim dispuși să luptăm pentru ele.

„România needucată”

Nici în acest an Guvernul nu va aloca cei 6% din PIB educației, amânând, pentru al 12-lea an consecutiv, aplicarea legii!

Chiar dacă produsul intern brut, pe 2023, a fost estimat de Comisia Națională de Prognoză la 1.552,1 miliarde lei, ceea ce înseamnă că, dacă s-ar aloca 6% din PIB, bugetul pentru Educație ar trebui să fie de 93 de miliarde de lei, și, chiar dacă în programul de guvernare al Guvernului Ciucă, la capitolul „obiective strategice în Educație”, la pagina 86, se menționează clar că „Guvernul va susține creșteri graduale, până în anul 2024, pentru finanțarea educației, de până la 18% din bugetul național (6% din PIB)”, doamna ministru, fost consilier prezidențial pe probleme de educație și specialist, implicată direct în elaborarea Programului „România Educată”, consideră că bugetul propus pentru Educație este „acoperitor pentru funcționarea normală a sistemului de învățământ în anul următor”.

Zâmbim, trist, văzând gradul de umilire la care poate ajunge un om, doar pentru a-și păstra scaunul de ministru cald – doamna Deca este dispusă să sacrifice viitorul copiilor noștri, doar pentru a rămâne în politică!

Îi reamintesc, pe această cale, stimatei doamne ministru, că actualul buget propus nu atinge nici măcar nivelul mediu de finanțare din Uniunea Europeană, care este de 4,7% din PIB!

Se pare că România educată, în viziunea doamnei ministru, reflectă nu viitorul, ci prezentul, un guvern plin de plagiatori, instituții pline de sinecuriști, plagiatori și ei, universități în care s-au instaurat adevărate clanuri de familie și care eliberează doctorate pe bandă rulantă plagiatorilor care căpușează toate instituțiile statului, de la cele strategice, până la direcțiile despre care n-a auzit nimeni.

Pentru că să fii ministrul educației și să accepți cel mai mic buget pe care l-a primit, în istoria postdecembristă, ministerul pe care îl conduci, știind care sunt, de fapt, problemele reale ale învățământului românesc, demonstrează, de fapt, cât de mult îi pasă doamnei Ligia Deca de viitorul copiilor noștri! De 2%, de atât îi pasă! Și de salariul pe care îl încasează lunar, desigur!

„Democratizarea accesului la cultură trebuie să devină o prioritate!”

Un studiu realizat în Marea Britanie arată că proporția muzicienilor, scriitorilor și a artiștilor ce provin din familii din rândul clasei muncitoare – gulerele albastre – s-a înjumătățit față de anii '70.

Din analiza realizată de Oficiul Național de Statistică, rezultă că 16,3% dintre muncitorii sectorului cultural născuți între 1953 și 1962 aveau asemenea origini, iar acest procent a scăzut la 7,9% în cazul celor născuți spre sfârșitul anilor ’90, începutul anilor 2000. O altă descoperire a studiului este că cei născuți în familii de profesioniști – gulere albe – erau de 4 ori mai predispuși la a avea o carieră în sectorul creativ decât cei cu părinți muncitori.

Chiar dacă studiul a fost realizat în Marea Britanie, concluziile sale pot fi aplicate și României. Potrivit Institutului Național de Cercetare și Formare Culturală în ceea ce privește tendințele de consum cultural, cele din România sunt foarte similare celor din Marea Britanie sau chiar Noua Zeelandă. Iar în România consumul cultural este și de trei ori mai mic pe anumiți indicatori în cazul celor cu venituri scăzute, comparativ cu cei cu venituri ridicate. Spre exemplu, datele INCFC arată că numai 9% dintre cei ce provin din familii cu un venit de 1.580 de lei, adică un sfert dintre cei intervievați, intenționează să viziteze un muzeu, comparativ cu 27%, procentul celor din gospodării cu venituri de 5.000 de lei. De asemenea, 6% dintre cei din categoria cu cele mai mici venituri s-ar duce la teatru, versus 18% dintre cei din categorii superioare de venit. Aceste date ar trebui să provoace o maximă îngrijorare celor care sunt preocupați de viitorul societății românești, deoarece ele ne arată că activitățile culturale încep să fie accesibile numai celor cu venituri superioare. Acest lucru este greșit și ar trebui combătută chiar și numai percepția sa! Cultura nu trebuie să devină apanajul elitelor, ea trebuie să fie liantul social, temelia oricărei națiuni.

Democratizarea accesului la cultură, promovarea de politici publice care să facă actul cultural cât mai accesibil, indiferent de venituri, trebuie să devină o prioritate guvernamentală. Nu ne putem permite să devenim o națiune aculturală. Avem o moștenire culturală bogată, însă trebuie să îi asigurăm și un viitor!

## **Domnul Dragoș-Cătălin Teniță:**

„Teme de interes pentru amendamentele la bugetul național pe 2023”

Sunt patru tipuri de amendamente la bugetul național, pe care am decis să le propun, alături de colegii mei neafiliați, membrii celui mai proeuropean partid din România, Partidul REPER.

În primul rând, am propus o serie de patru amendamente care se referă la revigorarea sistemului național de biblioteci publice, în primul rând a celor din mediul rural.

Din păcate, acest sistem a decăzut foarte mult în ultimii 10-15 ani, iar comunitățile locale rurale suferă cel mai mult. Au fost închise sau trecute în conservare mii de biblioteci, iar fondul de carte și echipamentele digitale sunt învechite, acolo unde există.

Propunem, așadar, suma de 20 de milioane de lei pentru reînnoirea fondului de carte și suma de 40 de milioane de lei pentru aparatura digitală și serviciile digitalizate.

Ce înseamnă asta? Înseamnă un leu pentru fiecare cetățean al României, dedicat cărții, în bibliotecile publice, și doi lei pentru digitalizare. Măcar atât cred că putem oferi, fără a clama că avem de toate.

În al doilea rând, am propus o serie de amendamente legate de drepturile sexuale și reproductive. Vorbim despre extinderea programului de vaccinare HPV împotriva cancerului de col, despre suportarea costurilor pentru mijloacele de contracepție pe termen lung pentru persoanele vulnerabile economic și despre susținerea programelor de tratament și de prevenție prin informare legate de flagelul HIV.

În al treilea rând, vorbim despre programele naționale de alimentație școlară. În acest domeniu, ne facem că facem. Clamăm că vrem să oferim copiilor României un viitor mai bun, dar mai mult de un copil din patru din mediul rural merg la culcare fără să fi mâncat.

Ce propun eu, alături de colegii mei din partidul REPER, este să trecem la un program național serios de masă caldă, să oferim aceste servicii zilnic pentru cel puțin un milion de copii. În același timp, să alocăm fondurile pentru 500 de cantine zonale care să gătească pentru copii, pentru seniori, pentru persoane aflate în necesitate, precum și pentru edificarea unui număr de 5.000 de săli de mese, în cadrul școlilor de pe tot cuprinsul țării.

Am depus, de asemenea, peste 70 de amendamente pentru finanțarea unor investiții locale.

Pentru că și PSD, și PNL, și UDMR sunt la guvernare, 95% din primarii acestei țări nu mai pot cere parlamentarilor proprii introducerea de amendamente pentru soluționarea problemelor locale.

Le-am trimis eu un e-mail tuturor celor peste 3.000 de primari, cerându-le să ne dea nouă, celor de la Partidul REPER, amendamentele lor, să încercăm noi să luptăm pentru ele. Măcar să rămână undeva scris că ei și noi am căutat să promovăm construcția unor școli noi, renovarea unor monumente de interes local, asfaltarea de drumuri locale, realizarea de dispensare sau de cantine locale, îndiguirea sau consolidarea unor zone aflate în risc de alunecare de teren, stații de alimentare verzi, rampe subterane de depozitare gunoi și multe altele.

Mi-au răspuns peste 25, de la toate cele trei partide, cu peste 100 de propuneri de amendamente privind obiective locale, unele dintre ele inclusiv cu studii de fezabilitate sau cu bugetări detaliate. Am depus peste 70 dintre ele pe anexele ministerelor de profil. Sumele nu sunt mari, sub 15% din totalul bugetului alocat finanțării partidelor.

Acestea sunt cele patru direcții ale amendamentelor mele:

– Susținerea bibliotecilor ca centre de cunoaștere și educație informală pe tot cuprinsul vieții și ca spații de dialog comunitar.

– Acțiuni concrete în ceea ce privește drepturile sexuale și reproductive.

– Dezvoltarea programelor de masă caldă școlară, prin extinderea majoră a numărului de beneficiari și realizarea unor facilități de producție și de servire.

– Susținerea obiectivelor de investiții de interes local care fac mai bună viața comunităților.

Vă invit să votați amendamentele depuse de mine și semnate alături de colegii mei reprezentând Partidul REPER: deputatele Oana Cambera, Cristina Rizea și Simina Tulbure, deputații Andrei Lupu, Cristian Ichim, Alin Prunean, Lóránt Sas, Daniel Toda și senatorul Cosmin Poteraș.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

Bună dimineața, doamnelor și domnilor deputați!

Continuăm lucrările noastre și vă anunț că, din totalul celor 330 de colegi, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 88.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc programul – până la ora 11.00 – dezbateri; pauză – până la 11.30; vot final – la această oră; iar după încheierea sesiunii de vot final – cele două ședințe, ședința Biroului permanent și ședința Comitetului liderilor.

Întreb liderii de grup dacă există obiecții în legătură cu ordinea de zi.

Domnul Andronache, vă rog.

## **Domnul Gabriel Andronache:**

O modificare, domnule președinte, în interiorul ordinii de zi, și anume propun ca PL-x 286/2022

, punctul 63 din ordinea de zi, referitor la ajutorul public judiciar, să ajungă pe locul 20, punctul 20 în ordinea de zi. Mulțumesc.

Aveți acordul liderilor?

## **Domnul Gabriel Andronache:**

Am întrebat... nu i-am întrebat pe toți colegii, dar...

cred că nu e o problemă, e o chestiune de natură tehnică.

Mulțumesc.

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Nu!

Supuneți votului!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Deci _... (Vociferări.)_ „igen” sau „nem”, domnule Simion?

„Nem”.

Bun.

Vă rog să vă pregătiți cartelele, nu avem consens.

Intrăm în ordinea de zi.

1. Proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2023; PL-x 772/2022; procedură de urgență.

Doamna Sandu, vă rog, raportul Comisiei pentru buget. Și, la final, să faceți și propuneri pentru timpii de dezbatere, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2023

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată, prin adresa PL-x 772/2022 din 12 decembrie 2022, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2023.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera decizională este Camera Deputaților.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în 12 decembrie 2022.

Obiectul de reglementare al proiectului de lege îl reprezintă aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2023, în conformitate cu prevederile Legii responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrările comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a Proiectului de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2023, cu amendamentele admise prezentate în Anexa nr. 1.

Propun 5 minute – timp de dezbatere.

Vă rog să vă pregătiți cartelele. Vot pentru timp de dezbatere – 5 minute. Vot, vă rog. Cu 98 de voturi pentru, aprobat. Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu există.

Trecem la dezbaterea pe articole. Dacă la titlu aveți obiecții sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la 19 există obiecții sau comentarii? Nu. Aprobate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

20. Proiectul de lege pentru modificarea Ordonanței de

urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă; PL-x 286/2022.

Comisia juridică, de disciplină și imunități, vă rog, raportul. Un membru al Comisiei juridice! Haideți, domnule Cupșa! Vă dau eu raportul.

Raport asupra Proiectului de lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul a adoptat.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil. Guvernul nu susține inițiativa.

Comisia pentru drepturile omului a avizat favorabil.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul acesta de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

Doamna Murariu, vă rog, dezbateri generale.

## **Doamna Oana Murariu:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

300 de lei, venit pe membru de familie, pentru a-ți putea apăra drepturile, prin scutire de taxă judiciară de timbru și prin ajutor prin avocat plătit de stat, nu poate să constituie altceva decât o propoziție privind dreptul de acces la justiție, scris în art. 21 din Constituție.

În realitate, un venit de 300 de lei pe membru de familie, pentru a putea beneficia de acest ajutor, e o glumă, e ca și cum nu ar fi.

Prin acest proiect de lege, practic, majorăm, dublăm aceste praguri de venituri, astfel încât cât mai multe persoane vulnerabile să poată beneficia de ajutor public judiciar.

Și mai are meritul să nu raportăm la o sumă fixă, ci la salariul minim pe economie, astfel încât, de fiecare dată când se actualizează salariul minim pe economie, și aceste plafoane se actualizează corespunzător.

## Și eu vă mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne la votul final.

35. Proiectul de lege privind participarea personalului Ministerului Afacerilor Interne la Centrul de Excelență pentru Managementul Crizelor și Răspuns la Dezastre; PL-x 326/2022.

Vă rog, domnule secretar de stat, în numele inițiatorului.

## **Domnul Adrian Voican** _– secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

## Bună dimineața! Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Prin proiectul supus dezbaterii se are în vedere crearea cadrului normativ necesar participării personalului Ministerului Afacerilor Interne la Centrul de Excelență pentru Managementul Crizelor și Răspuns la Dezastre, sens în care sunt avute în vedere, în principal, modalitatea de selecție a personalului Ministerului Afacerilor Interne în vederea trimiterii în misiune la Centrul de Excelență, perioada și procedura de trimitere în misiune a personalului MAI, respectiv situațiile de încetare a misiunii înainte de termen.

Vă rugăm să adoptați Proiectul de lege privind participarea personalului Ministerului Afacerilor Interne la Centrul de Excelență pentru Managementul Crizelor și Răspuns la Dezastre, în forma propusă de comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Comisia pentru administrație publică sau Comisia pentru apărare, vă rog, raportul.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege privind participarea personalului Ministerului Afacerilor Interne la Centrul de Excelență pentru Managementul Crizelor și Răspuns la Dezastre.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat favorabil.

Comisia pentru muncă și protecție socială a avizat favorabil.

Potrivit prevederilor art. 62 și 64 din Regulamentul Camerei Deputaților, cu modificările și completările ulterioare, comisiile și-au desfășurat lucrările în ședințe separate.

În urma examinării și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc. Dezbateri generale, domnul Salan, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Această inițiativă este o completare necesară și obligatorie, din punct de vedere juridic, pentru cadrul existent în momentul de față.

Așa cum am scos în evidență și în dezbaterile ce au avut loc în cadrul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Centrul de Excelență pentru Managementul Crizelor și Răspuns la Dezastre are o adresabilitate atât către NATO, cât și către Uniunea Europeană, fiind acreditat ca centru de excelență NATO, dar nu se află în structura de comandă a Alianței.

Organizația face parte din Colegiul European de Securitate și Apărare, deținând poziția de lider de disciplină în domeniul contribuției militare în cadrul managementului crizelor și răspunsului Uniunii Europene la dezastre.

Existența acestui statut juridic a impus și alinierea cadrului legal aferent, printr-o reglementare specifică.

Adoptarea lui este benefică, așa cum scotea în evidență și reprezentantul Ministerului Afacerilor Interne, atât pentru selecția personalului, pentru a stabili procedurile, cât și situațiile pentru încetarea misiunilor înainte de încheierea acesteia. Va permite astfel personalului Ministerului Afacerilor Interne să participe la activitatea Centrului de Excelență pentru Managementul Crizelor și Răspuns la Dezastre.

Grupul Partidului Social Democrat va vota în favoarea adoptării acestui proiect de lege. Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Nu mai dorește nimeni să ia cuvântul la dezbateri generale.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne la votul final.

36. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2022 pentru modificarea unor acte normative; PL-x 225/2022.

Suntem în procedură de urgență. Vă rog.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/2022 se propune modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2022 privind acordarea de sprijin și asistență umanitară de către statul român cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, în sensul instituirii dreptului pentru persoanele fizice care găzduiesc cetățeni străini sau apatrizi, aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, de a deconta cheltuielile cu cazarea pentru aceștia, în cuantum de 50 de lei/zi/persoană găzduită, din bugetul inspectoratelor județene pentru situații de urgență/Inspectoratului pentru Situații de Urgență București-Ilfov.

Vă rugăm să adoptați Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2022 pentru modificarea unor acte normative, în forma propusă de comisiile de specialitate.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Comisia pentru apărare, Comisia pentru administrație sau Comisia pentru buget, vă rog, raportul.

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost sesizate, prin adresa PL-x 225 din 3 mai 2022, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2022 pentru modificarea unor acte normative.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat tacit proiectul de lege în ședința din 26 aprilie 2022.

La dezbaterea Proiectului de lege s-au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați și Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

În conformitate cu prevederile art. 62 și 64 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, membrii comisiilor au examinat proiectul de lege în ședințe separate.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrările comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a proiectului, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc. Suntem în procedură de urgență. Ori domnul Tanasă, ori domnul Coleșa. Domnul Tanasă.

**Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Coleșa.

Domnul Coleșa. OK.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Este normal, ca un popor creștin și chiar necreștin, să-i ajutăm pe cei în nevoi, să-i ajutăm cu cazare, să-i ajutăm cu mâncare, cu toate..., fiind refugiați, dar a da sume ca 50 de lei/zi/persoană, doar pentru cazare plus celelalte cheltuieli, se ajunge ca pentru o familie – știu situații concrete, dar asta este regula, nu sunt excepții – pentru o familie de patru, cinci persoane, cazată undeva, într-un apartament, la o periferie, să se achite mii de euro – 2.000, 3.000 de euro –, în condițiile în care pentru copiii noștri nu sunt bani, pentru deducerile celor care câștigă bani cu multă sudoare și au mulți copii nu sunt bani pentru deduceri fiscale, în condițiile în care pentru copiii noștri din școli nu sunt bani pentru mâncare, în condițiile în care pentru bolnavii noștri din spitale nu sunt bani pentru mâncare și pentru îngrijiri și lista poate continua, considerăm incorectă o asemenea sumă. Vă mulțumesc.

Domnul Salan? Vă rog, Grupul PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Conflictul militar ce a debutat în luna februarie și se află încă în plină desfășurare a creat un aflux foarte mare de cetățeni care au intrat în România.

În toată această perioadă, românii au dat dovadă de solidaritate față de cetățenii străini sau apatrizii aflați în astfel de situații, însă, pe lângă această situație, la nivelul Guvernului României a trebuit să se creeze un mecanism necesar pentru a sprijini unitățile administrativ-teritoriale aflate în acest fenomen. Astfel că, din acest motiv, a apărut necesară modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2022, astfel încât persoanele fizice care găzduiesc cetățeni străini sau apatrizi să poată beneficia de un ajutor financiar și, de asemenea, a apărut ca necesară modificarea Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, pentru ca să existe cadrul legal care să permită ajutor din partea Guvernului către unitățile administrativ-teritoriale.

Astfel că, în condiții cu totul extraordinare, în acest an, prezentul proiect care este supus dezbaterii Camerei Deputaților este o completare necesară și obligatorie.

Din aceste motive, Grupul Partidului Social Democrat va vota în favoarea adoptării acestui proiect de lege. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Cu insistență a solicitat cuvântul domnul Laurențiu Leoreanu, pe care i-l și acord, cu drag. Vă rog, domnule președinte.

Nu cu insistență, cu decență. Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Într-adevăr, avem la granița de nord un conflict armat pe care nimeni nu l-a dorit. Invazia Rusiei este o certitudine și acest lucru a creat drame majore.

Da, într-adevăr, este nevoie să avem grijă mereu, nu doar de copiii noștri, ci și de bătrânii noștri și de cetățenii României, în general, dar în această situație în care Ucraina, vecinii noștri trec prin cu totul și cu totul deosebite stări, iată că Guvernul României a instituit acest mecanism de sprijin pentru autoritățile locale și astfel s-a creat o modalitate prin care pot fi sprijiniți și acești nefericiți – apatrizii, cei care provin... refugiați din Ucraina și pentru care România a acționat, într-un spirit de solidaritate, într-un spirit european, așa cum mereu a dovedit și de foarte multe ori nu a fost recunoscut.

Cu toate acestea, noi trebuie să păstrăm o linie a responsabilității, a decenței și a solidarității umane. Drept care Grupul PNL va susține acest proiect de lege de adoptare a ordonanței de urgență a Guvernului. Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne la votul final.

37. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2022 privind instalațiile portuare de preluare a deșeurilor provenite de la nave; PL-x 99/2022; procedură de urgență.

Inițiatorul dorește să ia cuvântul?

Vă rog, se poate.

## **Domnul Sándor Gábor** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii_ **:**

Mulțumim, domnule președinte de ședință.

Proiectul de ordonanță are ca obiect reglementarea instalațiilor portuare de predare a deșeurilor provenite de la nave, în scopul creării cadrului legal pentru protejarea mediului marin, în mod special a ecosistemului din Marea Neagră, împotriva efectelor negative ale deversărilor ilegale de deșeuri provenite de la navele care folosesc porturile românești. Prin ce anume? Prin îmbunătățirea procesului de predare/primire controlată în instalațiile portuare de preluare a deșeurilor și revizuirea formalităților de raportare aferente.

Proiectul de act normativ actualizează normele privind predarea deșeurilor, inclusiv notificarea prealabilă a predărilor cu regimuri speciale aplicabile pentru navele care fac escale frecvente sau regulate în port și vizează:

– stabilirea cerințelor pentru instalațiile portuare;

– în al doilea rând, principiile de tarifare a navelor;

– în al treilea rând, procedurile specifice, precum și exigențele privind administrarea/monitorizarea acestora;

– și nu în ultimul rând, răspunderea juridică și sancțiunile în cazul nerespectării normelor stipulate.

Având în vedere cele expuse, Ministerul Transporturilor înțelegând să susțină proiectul de act normativ, avem rugămintea să adoptați prezentul proiect de lege. Mulțumim anticipat.

Și eu vă mulțumesc.

Comisia pentru mediu sau Comisia pentru industrii. Vă rog, domnule Ilișanu.

Comisia pentru mediu și echilibru ecologic și Comisia pentru industrii și servicii au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2022 privind instalațiile portuare de preluare a deșeurilor provenite de la nave, transmis cu adresa PL-x 99/2022.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

...avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; avizul favorabil al Comisiei pentru tehnologia informației; avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități; avizul favorabil al Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului; avizul favorabil al Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare transpunerea Directivei (UE) 2019/883 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019.

Proiectul vizează instalațiile portuare de preluare a deșeurilor provenite de la nave, în scopul creării cadrului legal pentru protejarea mediului marin, în mod special a ecosistemului marin din Marea Neagră, împotriva efectelor negative ale deversărilor ilegale de deșeuri provenite de la navele care folosesc porturile românești.

Membrii Comisiei pentru industrii și servicii au examinat proiectul de lege în ședința din 24 mai.

Membrii Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic au examinat proiectul de lege în ședința din 15 iunie.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2022.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaților este Cameră decizională.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc.

Nu există înscrieri la cuvânt, nici amendamente. Proiectul rămâne la votul final.

Și, pentru că sunt de la noi, din Ardeal, dați-mi voie să-i salut pe studenții Facultății de Drept de la „Babeș-Bolyai” din Cluj, aflați sus, la balcon.

Bine ați venit în Parlamentul României!

Să sperăm că veți avea...

o zi minunată în mijlocul nostru!

Mergem mai departe.

38. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 390/2017; procedură de urgență.

Comisia pentru muncă sau Comisia pentru sănătate. Domnule Tătaru, de data aceasta nu vă chem șoptit, ci... Vă rog, raportul comisiei, comun.

Și să nu uitați să faceți propuneri pentru timpii de dezbatere.

Mulțumesc.

În temeiul art. 95 și art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru sănătate și familie au fost sesizate, prin adresa PL-x 390/2017 din 30 octombrie 2017, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative.

La întocmirea prezentului raport comun, cele două comisii au avut în vedere avizele favorabile primite de la: Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social, Comisia pentru administrație publică, Comisia pentru învățământ, Comisia pentru buget, Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru egalitatea de șanse.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în ședința din 23 octombrie 2017. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege și a documentelor conexe, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților prezentul raport comun de adoptare a proiectului de lege, cu amendamente, admise și respinse, redate în anexele care fac parte integrantă din prezentul raport comun.

Timp de dezbateri – două minute. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Timp de dezbateri – două minute.

Și dați-mi voie, domnule Tătaru, să vă felicit, nu credeam că există cineva cu o cadență verbală mai accentuată decât a mea!

Vot, vă rog.

V-am lăudat colegul, stimați liberali, nici așa nu e bine? Domnul Tătaru.

Cu 143 de voturi pentru, două contra, 7 abțineri, timpii de dezbateri au fost aprobați.

Nu dialoghez cu sala.

Nu există înscrieri la cuvânt.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la 58 există comentarii? Nu.

Proiectul rămâne la votul final.

O să am rugămintea să fiți puțin atenți.

4. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind protecția avertizorilor în interes public; PL-x 219/2022; procedură de urgență.

Guvernul.

Vă rog.

## **Domnul Mihai Pașca** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Proiectul de lege transpune în legislația națională Directiva (UE) 2019/1.937 a Parlamentului European și a Consiliului privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii și urmărește aducerea la îndeplinire a jalonului 430 din PNRR, obiectivul 14 – „Buna guvernanță”, reforma 6 – „Intensificarea luptei împotriva corupției”.

La elaborarea proiectului de lege au fost avute în vedere prevederile directivei enunțate anterior, care instituie standarde minime în domeniul mecanismului de raportare și protecție pentru avertizorii în interes public, urmărindu-se totodată menținerea standardului național existent din Legea nr. 571/2004, precum și exigențele de transpunere corectă și completă a directivei evidențiate în cererea de reexaminare formulată de Președintele României, dar și ultimele observații formulate de Comisia Europeană.

Vă solicităm un vot de adoptare astăzi, fiind necesară adoptarea proiectului de lege nu numai pentru a evita o eventuală condamnare în procedura de infringement deja deschisă, ci și pentru evitarea consecințelor neîndeplinirii obiectivului PNRR.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Comisia juridică, de disciplină și imunități, vă rog, raportul. Doamna Morar.

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 140 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere, în fond, cu reexaminarea Legii privind protecția avertizorilor în interes public, aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a cererii Președintelui României.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare cadrul general în materia protecției persoanelor care raportează încălcări ale legii care s-au produs sau care sunt susceptibile să se producă în cadrul autorităților, instituțiilor publice, altor persoane juridice de drept public, precum și în cadrul persoanelor juridice de drept privat, vizând transpunerea în legislația națională a Directivei (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea Legii privind protecția avertizorilor în interes public, cu amendamentele admise redate în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul raport.

Amendamentele respinse sunt redate în anexa nr. 2.

Avem de supus atenției dumneavoastră și o notă de îndreptare a unei erori materiale, întrucât a fost omisă o sintagmă, la marginal 23 alin. (2).

Textul adoptat de comisie este următorul – „(2) Prezenta lege se aplică și persoanelor ale căror raporturi de muncă nu au început încă și care efectuează raportări prin intermediul canalelor de raportare interne sau externe, sau divulgă public informații privind încălcări ale legii obținute în timpul procesului de recrutare sau altor negocieri precontractuale sau în cazul în care raportul de muncă sau raportul de serviciu a încetat.”

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, legea face parte din categoria legilor organice.

Nu plecați. Timp de dezbatere?

Timp de dezbatere – 5 minute.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Generoasă.

Vă rog, dați drumul la cronometru, intrăm la dezbaterea...

Dezbateri generale, domnule Stelian? Sau doamna Stoica? Dezbateri generale, domnule Stelian?

## **Domnul Stelian-Cristian Ion**

**:**

Da.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă rog. Nu dați încă drumul la cele 5 minute, dați drumul la cele două minute.

Acest proiect, după cum știți, reprezintă jalon PNRR. El trebuia adoptat încă de la sfârșitul lunii martie 2022.

Am avut timp suficient. Din păcate, a fost ratat acest termen, nu a intrat în vigoare, așa cum ar fi trebuit, pentru că în Comisia juridică s-au introdus niște amendamente absolut nocive, care au compromis proiectul.

În loc să îmbunătățească legislația, în loc să acordăm o protecție sporită avertizorilor de integritate, proiectul făcea exact inversul – descuraja avertizorii de integritate în a mai formula sesizări și raportări.

Din păcate, nici varianta aceasta nu este una corectă, pentru că, în ciuda unor cosmetizări ale instituției avertizorului de integritate anonim, se introduc anumite restricții, în sensul în care se impune avertizorului anonim să introducă în textul pe care îl înaintează instituțiilor sau în comunicarea publică niște „indicii temeinice”. Indicii temeinice care, după cum știți, în legislația noastră, stau la baza... în penal, la baza unor măsuri preventive, la baza unor arestări și așa mai departe. Adică trebuie avertizorul anonim să introducă niște elemente factuale atât de relevante încât să conducă la anumite măsuri.

Este incorect. Nu se face decât să se restrângă sfera de aplicare a avertizărilor, a acestor raportări făcute de avertizorii de integritate anonimi, și să se descurajeze prin această modalitate...

Mulțumesc.

...avertizările anonime.

Deci nu este o implementare integrală și corectă...

Vă rog...

...a directivei...

...să finalizați.

...Uniunii Europene. Din păcate, deși a fost reîntors, retrimis textul de către Președintele României, în Comisia juridică s-a îmbunătățit o parte...

Mulțumesc...

...însă s-a stricat...

...domnule Stelian.

## **Domnul Stelian-Cristian Ion:**

...o altă parte a legii.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc. Trecem la dezbaterea pe articole. Dacă la titlu există obiecții? Nu.

Dacă la amendamente admise, de la 1 la 50, există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptate. De la 51 la 100? Nu. Adoptate. De la 101 la 150? Nu.

Adoptate. De la 151 la 200? Nu. Adoptate. De la 201 la 238? Adoptate. Dacă la anexa nr. 1 există...

Dacă la anexa nr. 1 există obiecții? Nu. Adoptată. Anexa nr. 2? Nu. Adoptată. Anexa nr. 3?

## **Domnul Stelian-Cristian Ion**

**:**

Avem la 3.

Respinse.

Anexa nr. 2? Nu. Adoptată. Anexa nr. 3? Nu. Adoptată.

Dacă la amendamente respinse, de la 1 la 8, există intervenții?

Vă rog, doamna Murariu.

Stimați colegi, vă rog să luați loc, mă bruiați.

## **Doamna Oana Murariu:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Marginal 1 de la amendamente respinse.

Este vorba despre amendamentul privind avertizările anonime, în baza căruia, în Parlament, în plen, am retrimis la comisie acest proiect, la cererea ministrului justiției.

Acest amendament presupune ca avertizările anonime care cuprind suficiente informații privitoare la încălcarea legii să fie analizate.

Ei bine, astăzi, în cadrul Comisiei juridice, Ministerul Justiției a trimis un amendament identic cu acesta pe care l-am susținut anterior. Și susținem să fie menținut acest amendament, pentru că este exact poziția Comisiei Europene.

În schimb, din păcate, a fost adoptat un alt amendament, care se referă, așa cum spunea colegul meu, la „indicii temeinice” referitoare la încălcări ale legii.

Or, să existe informații cu privire la încălcări ale legii sau indicii temeinice sunt două aspecte complet diferite.

Și, de fapt, a cere indicii temeinice înseamnă să îngreunezi mult sarcina avertizorului de integritate și să se claseze pe bandă rulantă chiar și acele avertizări care cuprind elemente adevărate și care ar trebui analizate. Este o pârghie prin care, practic, să nu mai avem avertizări anonime.

Stimați colegi, anexa cu amendamentele respinse, marginal 1.

Vot, vă rog.

45 de voturi pentru, 101 contra, 16 abțineri. Respins. Mai există intervenții? Domnule Stelian, vă rog.

## **Domnul Stelian-Cristian Ion:**

La 5 marginal de la amendamente respinse.

Se referă acest amendament la aceeași chestiune, a avertizărilor anonime. Și este de neînțeles pentru noi faptul că, în ciuda unei comunicări foarte clare cu Comisia Europeană, a agreării unor anumite texte care se referă la aceste avertizări anonime, Parlamentul acum ar putea să restrângă foarte mult sfera avertizărilor anonime.

Amendamentul meu se referă la posibilitatea, pentru avertizorii anonimi, de a formula acele raportări în baza unor informații pe care le dețin, fără a exista condiția de a fi și anumite indicii temeinice în cadrul acestor raportări.

Această condiție suplimentară nu face decât să facă inaplicabil textul de lege și încă o dată ne facem că legiferăm, ne facem că mărim protecția avertizorilor, în speță, a avertizorilor anonimi; în realitate, nu facem decât inversul.

Așa încât dacă nu se va adopta acest amendament este foarte posibil să nu scăpăm de infringement pe această lege și să avem în continuare probleme, inclusiv pe atragerea fondurilor din PNRR, pentru că știți că legea reprezintă jalon în cadrul PNRR.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc. Amendamente respinse, marginal 5. Vot, vă rog.

Cu 43 de voturi pentru, 108 contra, 21 de abțineri, respins.

Vă

Anexa cu amendamentele respinse.

Vă rog să votați restul amendamentelor nediscutate. Vot, vă rog.

Cu 36 de voturi pentru, 108 contra, 28 de abțineri, respinse.

Legea rămâne la votul final.

39. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 132/2021 privind acordarea unui ajutor financiar pensionarilor din sistemul public de pensii în anul 2022, precum și pentru modificarea alin. (10) al art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgență; PL-x 54/2022; procedură de urgență.

Comisia pentru buget sau Comisia pentru muncă. Sau un secretar.

Vă rog.

.

Mulțumesc că m-ați salvat.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 132/2021 privind acordarea unui ajutor financiar pensionarilor din sistemul public de pensii în anul 2022, precum și pentru modificarea alin. (10) al art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgență

Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru muncă și protecție socială au fost sesizate, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu proiectul de lege.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 14 februarie 2022.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 132/2021, prin care se instituie acordarea, în luna ianuarie a anului 2022, a unui ajutor financiar în cuantum de 1.200 de lei pentru pensionarii sistemului public de pensii și beneficiarii de drepturi prevăzute de legi cu caracter special, cu venituri mai mici sau egale cu 1.000 de lei. Pentru pensionarii sistemului public de pensii și beneficiarii de drepturi prevăzute de legi cu caracter special ale căror venituri au valori cuprinse între 1.001 lei și 1.600 de lei, inclusiv, ajutorul financiar se acordă ca diferență între nivelul de 2.200 de lei și nivelul veniturilor cumulate din drepturile de pensie, respectiv drepturile prevăzute de actele normative cu caracter special.

Membrii Comisiei pentru muncă și protecție socială au dezbătut proiectul de lege în ședința din 8 iunie 2022.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a examinat proiectul de lege în ședința din 20 septembrie 2022.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrările comisiilor au hotărât, cu unanimitatea voturilor exprimate, să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a proiectului de lege.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc. Nu mai sunt...

Nefiind amendamente, proiectul rămâne la votul final. Pe procedură, domnule Ilișanu, vă rog.

## **Domnul Claudiu-Augustin Ilișanu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să supuneți votului prelungirea programului de lucru până la dezbaterea PL-x 749/2022

și PL-x 514/2022

.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

În regulă.

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Vot pentru prelungirea programului de lucru până la finalizarea dezbaterilor la PL-x 749 și PL-x 514, ambele, pe 2022. Vot, vă rog.

Cu 176 de voturi pentru, un vot contra, o abținere, programul de lucru a fost... prelungit.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis**

**:**

Mai avem două puncte.

## Doar să ajungă cele două.

40. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2022 privind asigurarea de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, a sumelor necesare acoperirii plății TVA aferente bunurilor și serviciilor achiziționate în cadrul Programului ROU-T-MOH „Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România” finanțat de Fondul Global de Luptă împotriva HIV/SIDA, Tuberculozei și Malariei, aprobat pentru perioada 1 octombrie 2018 – 31 martie 2023, precum și pentru abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 112/2020 pentru asigurarea de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, a sumelor necesare acoperirii plății TVA aferente bunurilor și serviciilor achiziționate în cadrul Programului ROU-T-MOH „Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România”.

Când veniți la microfon, vă rog să nu mai citiți titlul, că e suficient.

PL-x 252/2022; procedură de urgență.

Comisia pentru buget sau Comisia pentru sănătate. Domnule Tătaru, vă rog.

Fără să mai citiți titlul, că e lung rău.

## Mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 și ale art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru sănătate și familie și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au fost sesizate, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2022.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat tacit proiectul de lege, în ședința din 9 mai 2022.

Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitatea voturilor exprimate, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Nu sunt înscrieri la cuvânt.

Neavând nici amendamente, rămâne la votul final.

41. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 121/2021 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; PL-x 31/2022; procedură de urgență.

Vă rog, stimată doamnă, în numele inițiatorului. ## **Doamna Domnica-Doina Pârcălabu** _– secretar de stat în_

_Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2022 a avut ca obiect de reglementare punerea în concordanță a prevederilor legale în ceea ce privește preluarea pachetului de acțiuni de către Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse pentru Societatea de Turism „BTT” SA, în conformitate cu prevederile Codului administrativ. De asemenea, reglementează funcționarea Cancelariei Prim-ministrului, ca structură cu personalitate juridică în cadrul Secretariatului General al Guvernului, asigură cadrul legal de plată a salariilor pentru personalul care nu fusese preluat de către Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, de la fostul Minister al Tineretului și Sportului, și pune în concordanță denumirea Autorității pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopției, în conformitate cu noua formă de subordonare, prin trecerea de sub autoritatea fostului Minister al Muncii și Protecției Sociale la Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Comisia pentru buget sau Comisia pentru administrație, raportul, vă rog.

Domnule Chirilă, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 121/2021 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, prin adresa PL-x 31 din 9 februarie 2022.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru muncă și protecție socială a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a avizat favorabil.

Potrivit prevederilor art. 62 și 64 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, examinarea proiectului de lege a avut loc în ședințe separate.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților

un raport comun de adoptare a proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dezbateri generale, domnul Axinia, Grupul AUR, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin această inițiativă legislativă, puterea încearcă să ascundă o chestiune discutabilă în spatele unui demers corect.

Stimați colegi de la putere,

Nu puteți să vă folosiți de persoanele cu dizabilități pentru a spori cheltuielile Cancelariei Prim-ministrului și aparatului viceprim-ministrului. Pur și simplu, cele două problematici nu pot fi alăturate pe aceeași foaie de hârtie. Cei care au gândit acest joc demonstrează cinism, dispreț față de români, în general, și de persoanele cu dizabilități, în mod particular.

Grupul AUR votează împotriva acestei inițiative legislative și califică drept inacceptabilă încercarea inițiatorilor de a se folosi de persoanele cu dizabilități pentru a crește schema de personal și beneficiile „șmecherilor” de la Guvern. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc. Nu sunt amendamente.

Proiectul rămâne la votul final.

Unul din cele două proiecte care ne-au fost solicitate.

11. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 514/2022.

Comisia pentru transporturi și infrastructură, vă rog, raportul.

Domnul Drulă. Sau cineva de la Comisia pentru transporturi.

## **Domnul Ștefan-Iulian Lőrincz**

**:**

Haideți că citesc eu.

Domnul președinte Drulă, iertați-mă.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2022

Comisia pentru transporturi și infrastructură a fost sesizată spre dezbatere, în fond, în conformitate cu prevederile art. 95.

Senatul, a adoptat, în calitate de primă Cameră sesizată, acest proiect de lege, în 19 septembrie.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social au avizat favorabil.

E vorba de corelarea cadrului normativ care reglementează activitatea din domeniul feroviar cu legislația europeană care vizează acest domeniu.

Potrivit art. 62 din regulament, membrii comisiei au examinat inițiativa legislativă în ședința din 7 decembrie 2022 și, cu majoritate de voturi, au hotărât adoptarea unui raport de adoptare a proiectului de lege, cu amendamente admise, prevăzute în anexa la prezentul raport.

Este o lege ordinară.

Mulțumesc, domnule președinte Drulă.

Dacă dorește cineva, din partea grupurilor parlamentare, să ia cuvântul?

Nu.

Vă rog, domnule președinte, să faceți și propuneri pentru timpii de dezbateri. Am uitat să vă solicit acest lucru.

3 minute.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

La dezbateri generale, domnul Ichim?

## **Domnul Cristian-Paul Ichim**

**:**

Da.

Da?

Vă rog.

## **Domnul Cristian-Paul Ichim:**

## Stimați colegi,

România are nevoie de legislație privind monitorizarea traficului rutier, dar acest proiect de lege a fost făcut pe repede înainte, este incomplet și nu se adresează tuturor cetățenilor, și la nivelul anilor la care suntem acum.

Nu am să o lungesc, pentru că avem bugetul, dar am să vă spun așa – am să vin cu o nouă inițiativă legislativă, pentru că în acest proiect de lege nu avem presemnalizări, semnalizări, nu avem foarte clar cine va implementa tot sistemul.

România are nevoie de legislație modernă, nu o legislație precum...

da, da, cum o facem în acest moment, venind din partea funcționarilor.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban**

**:**

Ești la alt proiect.

## **Domnul Cristian-Paul Ichim:**

Acesta este... cu monitorizarea traficului. Mulțumesc.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban**

**:**

Ești la alt proiect.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Domnule Ichim, cel cu monitorizarea e PL-x 749/2022, dar am rugămintea, colegelor de la stenograme, să mute intervenția dumneavoastră la...

Vă rog.

Am să mă refer la acest proiect – 514. Și acesta are...

Altceva!

...da, da... corect.

E altceva, vă rog.

Domnule președinte,

Am să mă refer la acest proiect cu privire la căile ferate române, care se află într-o stare deplorabilă și nu se face absolut nimic, și nu se investește.

Prin acest proiect de lege se mai formează încă câteva locuri unde puteți distribui dumneavoastră, din coaliție, câteva posturi călduțe, pentru anumiți funcționari.

Cam despre asta este vorba. Mulțumesc.

Da. Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Aprobat.

Dacă de la art. 1 la art. 106 există obiecții sau comentarii? Nu.

Aprobate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

42. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996 și a Legii nr. 53/2003 – Codul muncii; PL-x 604/2021.

Comisia pentru muncă și/sau Comisia pentru cultură. Nu este domnul Bulai?

Nu este domnul Bulai.

Comisia pentru muncă. Doamna Csép.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996 și a Legii nr. 53/2003 – Codul muncii

Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au fost sesizate cu dezbaterea pe fond a Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996 și a Legii nr. 53/2003 – Codul muncii.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 16/1996, precum și a Legii nr. 53/2003, intervențiile legislative având ca scop clarificarea unor aspecte privind transferul documentelor cu valoare practică, aflate la creatorii de documente, operatorilor economici autorizați în prestarea de servicii arhivistice, precum și reglementarea decontării din bugetul asigurărilor sociale de stat a cheltuielilor efectuate de către cetățean cu serviciile arhivistice. De asemenea, modificările propuse au ca scop evitarea situațiilor în care solicitanții de documente de muncă nu pot identifica entitatea care a preluat documentele practice/arhiva de la angajatorul care a falimentat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaților este Camera decizională.

Membrii Comisiei pentru muncă și protecție socială au dezbătut proiectul de lege și documentele conexe în ședința din 24 mai 2022 și au hotărât, cu unanimitate de voturi, aprobarea proiectului de lege, cu amendamente, redate în anexele care fac parte din prezentul raport preliminar. Membrii Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au examinat inițiativa legislativă în ședința din data de 28 iunie 2022. La ședința comisiei au participat deputați, membri ai comisiei, conform listei de prezență.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996 și a Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, cu amendamentele admise redactate în anexa nr. 1 și cu amendamentele respinse redactate în anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

## Mulțumesc.

Vă rog să-mi aduceți raportul, că nu mă descurc fără el. Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Bănuiesc, doamna... V-am văzut, aveți amendament respins, mă gândesc, doamna Alexandru.

Sau la dezbateri generale?

În regulă. Vă rog.

Da.

## Mulțumesc.

Sunt chiar inițiatorul acestui proiect.

Un an de zile i-a luat Parlamentului și explicația pentru acest an este că au crezut cei care au acum puterea că mă pedepsesc pe mine.

În realitate, dacă ar fi luat în dezbatere acest proiect de lege, în ultimul an de zile, cei care pur și simplu aleargă dintr-un colț al altuia al țării, plătesc din banii lor ca să identifice și să obțină adeverințe de la societățile aflate în faliment, ale căror arhive au fost preluate de diferite societăți comerciale, dacă s-ar fi votat, o chestiune de bun-simț, nu ați mai fi pus, de un an de zile, oamenii pe drumuri, pentru că acest proiect se referă la obligația celor care au arhivele cu documentele practice, adică societățile și alte instituții, cum sunt Arhivele Naționale, care dețin documentele practice, adică adeverințele necesare oamenilor ca să-și reconstituie perioada activă, dacă votați acest lucru, îi scuteați de chinul de a căuta în orb, fără să știe care societate a preluat ce arhivă.

Proiectul este foarte simplu, impune o obligație pentru aceste societăți de a afișa pe site de la cine au preluat arhivele, cu toate modificările în denumirea societăților, pentru că, în timp, acestea, schimbându-și denumirea, au creat confuzii în ce privește capacitatea oamenilor să identifice unde erau documentele lor de muncă; s-au stabilit termene până la care să se pună la dispoziția oamenilor aceste adeverințe, respectiv posibilitatea ca toată comunicarea prealabilă să se desfășoare și prin mijloace electronice.

Haideți să faceți și treabă pentru oameni! O să se întoarcă roata. Ritmul în care lucrați doar pentru agenda voastră și a oamenilor care sunt interesați de eu știu ce alte lucruri, mai puțin agenda cetățeanului, se răsfrânge în mod direct asupra ritmului în care se face treabă în această țară.

O să se întoarcă roata și o să venim și o să facem treabă într-un ritm alert și imediat ce oamenii ne semnalează...

Mulțumesc.

...ca o problemă.

Prin urmare, proiectul este atât de simplu și de bun-simț pentru cei care își caută aceste documente.

În mod evident, vă mulțumesc pentru vot, dar mi se pare că e o chestiune pe care o puteam vota și reglementa încă de acum... poate nu a doua zi după ce l-am depus, dar în niciun caz după un an și mai bine, doar pentru că ați vrut să mă pedepsiți pe mine. A stat blocat, în Comisia pentru muncă, cu lunile, efectiv pentru a mi se aplica o pedeapsă.

Și nu mă pedepsiți pe mine, îi pedepsiți pe oamenii care își căutau documentele...

Mulțumesc.

...și care mi-au cerut acest proiect, ca să le facă viața mai ușoară. E vorba de munca lor și de recuperarea unor acte care i-ar ajuta să-și refacă perioada activă. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Doamna Țoiu, tot dezbateri generale? Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Proiectul doamnei Violeta Alexandru este un proiect cât se poate de benefic, de care au nevoie pensionarii din țara asta, pentru compensarea corectă a muncii pe care au avut-o atâția ani de zile.

De altfel, este și o variantă cu impact bugetar foarte mic, aproape inexistent, ceva ce rezolvă imediat nevoile cetățenilor, fără a încărca bugetul public.

Este important, în acest context, să vă reamintesc că în acest moment Guvernul are, pentru recalcularea pensiilor, datorii cu care este semnificativ în urmă. Pentru că în momentul în care sunt găsite arhivele, în momentul în care oamenii pot să-și completeze, practic, vechimea pe care o pot dovedi, este nevoie de această recalculare, care întârzie în multe dintre casele județene de pensii. Parte din sesizările care au ajuns de la noi, privind digitalizarea arhivelor, varianta separată de inițiativa doamnei Violeta Alexandru, acolo unde au fost angajați, credem noi, puțin exagerat, un număr foarte mare de oameni, al căror mandat l-ați și prelungit, deși trebuiau să termine până la sfârșitul anului trecut, este că oamenii au ajuns angajați, cu salariile plătite, cu câteva luni înainte să le ajungă calculatoarele pe care puteau să facă treaba respectivă.

Deci v-aș ruga, mai ales că am văzut acum, în noul buget, propuneri de mărire a unui număr de posturi, dacă se poate, când angajați oameni, să le dați calculatoarele de la începutul muncii, ca să poată să facă treaba în paralel cu consumul bugetului public prin salarii; ar fi de apreciat de cetățenii care duc povara acelor bugete.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Dan Tanasă, Grupul AUR, vă rog.

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Grupul AUR va sprijini și va vota pentru acest proiect legislativ.

O felicităm pe doamna ministru pentru inițiativă.

Și, da, trebuie să semnalăm că, din nou, și acesta este un caz în care pur și simplu coaliția de guvernare nu reușește să stabilească niște priorități care, în mod evident, au un impact imediat asupra vieții cetățenilor.

E regretabil că acest proiect a fost ținut atâta timp, deși e unul extrem de benefic, care va avea un impact imediat asupra... asupra oamenilor.

Grupul AUR va vota fără doar și poate acest proiect legislativ.

Felicităm... o felicităm pe doamna ministru pentru inițiativă!

Și facem un apel către toată lumea, să-l voteze. Mulțumim.

Domnul Toma Ilie, Grupul PSD, vă rog.

## **Domnul Ilie Toma:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Problema adeverințelor care nu se puteau obține din arhive este mult mai veche, e o problemă care s-a perpetuat de 30 de ani de zile. Nu este, zic eu, vina nici a unei părți, nici a celeilalte. Sau este vina tuturor. Pentru că tot greul aceasta, între timp, a fost dus de personalul caselor de pensii. Și cu calculatoare, și fără au reușit oarecum să țină pe linia de plutire casele de pensii.

Noi spunem că s-au creat posturi suplimentare. S-au creat, dar era nevoie, pentru că o mână de oameni – să vă spun ceva, un lucrător profesionist într-o casă de pensii nu se formează într-un an sau doi, se formează în cel puțin 5 ani. Și, atunci, măcar... haideți să-i apreciem pe aceștia pe care îi avem și să nu mai plecăm urechea la unii funcționărași, din diverse ministere, care habar nu au despre ce vorbesc, dar ei vorbesc și fac legi. Tocmai de aceea s-a ajuns aici. Arhivele de multe ori sunt date unor firme private care cer bani, arhivele nu dobândesc personal în decursul lor de timp și nu pot să satisfacă.

Ei, este un proiect bun, vom fi cu toții de acord.

Și încă o chestiune: felicit încă o dată personalul caselor de pensii, care a fost alături de oameni, de bunicii și părinții noștri!

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Am făcut o pauză, pentru binemeritatele aplauze. Dacă la titlul legii există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat.

Dacă de la art. 1 la 17 există obiecții sau comentarii? Proiectul rămâne la votul final.

25. Propunerea legislativă pentru stimularea investițiilor în eficiență energetică și modificarea art. 291 alin. (3) din Legea nr. 227/2015 – Codul fiscal; Pl-x 670/2022.

Doamna Prună, în calitate de inițiator?

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună**

**:**

Da.

Vă rog.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Avem în fața noastră o lege extraordinar de bună, pe care am inițiat-o împreună cu colegul meu, Adrian Wiener, și cu domnul Alfred Simonis, de la PSD, ceea ce înseamnă că, iată, proiectele bune sunt susținute transpartinic.

Este vorba de o lege care încurajează investițiile în sisteme de producere mici de energie, încurajarea prosumatorilor, dar și în eficiența energetică, prin instalarea de pompe de căldură, de asemenea, prin instalarea de panouri solare termice.

Mă bucur, vă spun sincer, mă bucur că acest proiect a găsit susținere transpartinică, că, în anumite comisii, de pildă în Comisia pentru buget, finanțe, colegii și-au adus contribuția, prin amendamente, și chiar au fost introduse acele kituri de instalare a panourilor fotovoltaice în reducerea de TVA la 5%.

Genul acesta de proiecte reduce, până la urmă, factura la energie, în plină criză energetică.

Și știți că am mai spus-o de nenumărate ori de la această tribună, criza energetică se va termina atunci când vor începe cu adevărat investițiile în producția de energie.

Prosumatorii din România pot să fie încurajați cu astfel de legi, stimulați să-și instaleze acele panouri fotovoltaice, reducând taxele pe care statul le aplică asupra lor.

Și, încă o dată, proiectul acesta exact asta face, stimulează.

Am văzut acea „taxă pe soare”, care, din fericire, a fost eliminată. Nu aceea este calea înainte pentru a stimula investițiile.

Și mă bucur că astăzi, în sfârșit, vom avea această lege adoptată și, iată, românii vor putea, mai mulți dintre ei, cei care își doresc, să devină prosumatori de energie.

Mulțumesc.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Vă mulțumesc încă o dată tuturor, pentru susținere.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Trăim momente înălțătoare, doamna Prună a spus de foarte bine de domnul Simonis.

Doamne, să ne țină năravul!

Dar domnul Simion bănuiesc că va strica această concordie.

Vă rog, domnule Simion.

Nu, nu, stați, că încă n-am ajuns la dezbateri generale. Mulțumesc, domnule Simonis.

M-am lăsat dus de val.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci sau Comisia pentru industrii.

Vă rog, domnule Bende Sándor, cât de comprimat se poate.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru stimularea investițiilor în eficiență energetică și modificarea art. 291 alin. (3) din Legea 227/2015 – Codul fiscal În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ avizează favorabil.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil proiectul de act normativ.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea propunerii legislative, cu amendamente admise, prevăzute în anexa nr. 1, și amendamente respinse, prevăzute în anexa nr. 2, anexe care fac parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

La dezbateri generale, domnul Simion, vă rog.

Sigur, domnule președinte de ședință, că nu-mi doresc să opresc această iubire care plutește în aer...

Concordie, concordie.

Concordie...

Așa.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

...națională între PSD și USR, ca și coinițiatori ai acestei legi. Este totuși spiritul sărbătorilor și dragostea trebuie să prevaleze. Știm de la domnii de la USR, în 2018, am învățat că dragostea nu se votează...

Dar totuși acea „taxă pe soare” a marelui nostru și ilustrului nostru ministru, Virgil Popescu, de la Energie, totuși, chiar dacă a devenit opțională, a produs efecte, pentru că a descurajat producătorii de energie pe fotovoltaice, i-a făcut să se gândească: bun, acum încep și îmi fac o afacere pe fotovoltaice, dar în 2025, în 2026, o să vină statul să mă impoziteze și, atunci, mai merită să investesc?

A fost o decizie proastă a lui Virgil Popescu. După cum am văzut cu toții ce poate clasa politică aflată la guvernare, trâmbițând... 3, 4 luni înainte, vom intra în Schengen, vom intra în Schengen, și ne-au dus exact... nu în Schengen.

Mulțumesc.

Și continuați cu dragostea asta...

permanentă!

Da.

Doamna Hangan Pollyanna, Grupul USR.

## **Doamna Pollyanna-Hanellore Hangan:**

Suntem aici ca să găsim soluții, mai ales într-o perioadă atât de dificilă precum aceea pe care o traversăm acum. În România, 60% din locuințe sunt locuințe individuale, iar, conform Comisiei Europene, peste trei milioane și jumătate de locuințe suportă montarea de panouri fotovoltaice.

Acest proiect ajută cetățenii să ia o decizie mai ușoară în privința investițiilor pe care le-ar putea face pentru a-și produce singuri energia și pentru a-și minimiza costurile la facturi.

Așadar, credem că acest proiect trebuie votat, pentru că în perioadă de criză, cu facturi mari, cetățenii trebuie să facă pași ca să se poată autosusține.

Mulțumesc.

Doamna Prună, haideți să facem un intermezzo, îi dau cuvântul domnului Coleșa, ca să nu fie doi colegi de la USR unul după altul.

Vă rog, domnule Coleșa.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

E un proiect bun, da, să încurajezi investițiile, să taxezi mai puțin investițiile în panouri fotovoltaice și așa-numitele sisteme de producere a energiei electrice sau termice cu emisii scăzute, însă această criză energetică se va termina atunci când producția de energie va crește, dar va crește datorită nepolitizării, neideologizării acestui sector foarte important. Adică trebuie încurajate investițiile nu doar în energia regenerabilă, ci în toate formele de energie eficiente. Pentru că mai verde înseamnă ieftin; verde înseamnă eficient.

Avem atât de multe gospodării individuale, ele trebuie încurajate să se încălzească și pe lemne, este unul dintre cele mai eficiente și mai... evident, regenerabile surse de energie.

Sunt necesare depolitizarea, încetarea cu această minciună numită încălzirea globală cauzată de om, împotriva căreia am lupta prin taxarea și reducerea emisiilor de carbon, când bunăstarea economică este direct proporțională cu emisiile de carbon.

Deci trebuie să încurajăm orice formă de producere a energiei, indiferent de sursă, bazată doar pe criterii economice de eficiență.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Am înțeles că nu avem încălzire globală. Doamna Prună, vă rog.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

## Stimați colegi,

Dacă dragoste, aici, în Parlament, înseamnă să promovezi proiecte care să încurajeze investițiile în sistemul energetic și în producția de energie electrică, atunci, să tot fie dragoste în Parlament! Chiar mi-aș dori să vedem astfel de proiecte care să fie susținute de întreg Parlamentul și care, până la urmă, să ducă la prețuri corecte la factura de energie.

Da, trebuie să încurajăm prosumatorii cât mai mult, nu să-i descurajăm prin tot felul de taxe, ci să-i încurajăm, iată, prin reducerea taxelor, precum TVA-ul, și, în sfârșit, să reușim să ieșim în mod real din această criză energetică, care, iată, ne chinuiește de peste un an de zile.

Vă mulțumesc încă o dată pentru susținere și abia aștept să votăm acest proiect.

Domnul Simonis, vă rog.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Este foarte interesant, și pe mine mă frapează de fiecare dată, faptul că proiecte extraordinare, pe care toate grupurile parlamentare anunță că le susțin, sunt extrem de controversate și de dezbătute în plen. E o chestiune pe care eu nu o înțeleg.

Domnul... un antevorbitor făcea referire la un proiect de ordonanță.

Noi n-avem treabă cu proiectele sau cu ideile unui ministru, ale altui ministru, avem treabă cu ce se emite de Guvern și, mai ales, cu ce facem noi în Parlament.

Ne aflăm într-un context global în care e o criză majoră, energetică. Senzația mea sau părerea mea este că această criză este cauzată și de susținătorii dumneavoastră de la Răsărit. Și, cumva, pot să vă înțeleg supărarea, pentru că dacă noi permitem sau încurajăm investițiile în fotovoltaice sau în sisteme de încălzire alternativă devenim total independenți, total independenți de prietenii dumneavoastră.

Prin urmare, pot să vă înțeleg supărarea și pot să vă înțeleg că nu vă place dragostea, dar noi suntem îndrăgostiți de poporul acesta și de oameni, de români...

## **Voci de la USR:**

Da...

## **Domnul Ștefan-Iulian Lőrincz**

**:**

...că ați trimis cinci milioane în diaspora, așa i-ați iubit!

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

...dumneavoastră sunteți îndrăgostiți... _(Vociferări.),_ sunteți îndrăgostiți de unii... _(Vociferări.),_ de unii...

despre care mie mi-ar fi rușine și să vorbesc.

E o idee foarte bună, care a plecat din zona USR, e adevărat, am îmbrățișat-o și am modificat-o, împreună cu colegii de la toate grupurile parlamentare, am îmbunătățit această lege, am extins iar cadrul de aplicare, iar astăzi dăm un semnal foarte clar, indiferent de dezbaterile din spațiul public, și anume faptul că noi suntem de acord și încurajăm investițiile în sisteme alternative de încălzire, de producere a energiei și așa mai departe.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc. Dacă la titlul legii există...

Există domnul Alexe, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vreau să vorbesc și în numele coinițiatorilor din partea Partidului Național Liberal, care au fost de la început în sprijinirea acestui proiect – Gabriela Horga, Mara Calista, subsemnatul, domnul Mărculescu. Am fost de la început pentru acest proiect de lege.

Și este bine să existe proiecte de lege sprijinite de toate partidele parlamentare.

Minoritățile, de asemenea, au sprijinit acest proiect. Comisiilor și Comisiei pentru industrii, iarăși, trebuie să le mulțumim.

Acestea sunt lucrurile care duc România înainte și, de aceea, este important ca, indiferent de partid, să le sprijinim. Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Al doilea vorbitor din partea Grupului AUR, domnul Dan Tanasă.

Un mix și cu un drept la replică. Vă rog, domnule Tanasă.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis**

**:**

Ce, am zis eu, domnule Tanasă, ceva?

## **Domnul Dan Tanasă:**

Mulțumesc frumos pentru amabilitate, domnule președinte.

Voiam să-l rog pe domnul Simonis, dacă are să producă vreo probă indubitabilă a faptului că AUR are orice fel de legătură cu Rusia, că din nou e vânturată treaba asta, cu Rusia.

Adică dacă s-a produs într-un fel, dacă aveți vreo probă, vreo dovadă...

a legăturii dintre AUR și Rusia? Că înțeleg, atunci când noi folosim anumite epitete, apelative, cu privire la parlamentarii puterii, suntem „extremiști”, suntem „golani”, suntem... se schimbă regulamentul pentru noi, ca să fim cumva sancționați, în schimb – evident, exprimându-ne o opinie politică.

În schimb, atunci când vânturați tot felul de... nici nu mai știu cum să le spun... în spațiul public, evident, fără niciun fel de dovadă, atunci este politică, atunci faceți politică responsabilă, faceți...

Deci, repet, v-am rugat în repetate rânduri să produceți orice fel de probă a legăturii dintre Rusia și formațiunea pe care o reprezint, orice fel de probă, să produceți, dacă se poate.

Altfel, evident, nu faceți nimic altceva decât să vânturați... astea nu sunt acuzații, nu sunt... acesta nu e politicianism.

## **Domnul Georgel Badiu**

**:**

Astea sunt calomnii.

Domnule Simonis, fiindu-vă pomenit numele, cerându-vă probe.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Domnule președinte, Stimate colege, Stimați colegi,

Vă rog să fiți foarte atenți la ceea ce am spus eu în intervenția anterioară. Eu n-am vorbit nici de Rusia, nici de AUR. De ce v-ați simțit dumneavoastră... trebuie să răspundeți dumneavoastră.

## **Domnul Dan Tanasă**

**:**

Deci nu aveți niciun fel de probă! Niciun fel de probă!

Domnul Miklós Zoltán?

## **Domnul Miklós Zoltán:**

Mulțumesc, domnule președinte. Foarte pe scurt.

Vreau să mulțumesc, la rândul meu, colegilor din Comisia pentru buget, finanțe, pentru că au acceptat propunerea noastră de amendare a proiectului inițial, și anume să extindem această facilitate de TVA redus, de la panourile fotovoltaice la toate componentele care se montează, inclusiv inverter și toate celelalte subcomponente, astfel încât tot ce se montează pe aceste case să aibă această facilitate, reducerea TVA.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc. Nu v-am auzit, dar mulțumesc. Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 3 există obiecții sau comentarii? Nu.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

**Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Doctorul Muncaciu! A apăsat.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis**

**:**

Doi de grup!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Au... pe domnul Simion îl cunoașteți, a vorbit; pe domnul Tanasă îl cunoașteți, a vorbit.

Mulțumesc.

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Doctorul Muncaciu, la titlu.

18. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 130/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 121/2014 privind eficiența energetică; PL-x 684/2022; procedură de urgență.

Comisia pentru industrii, vă rog, domnul Bende. La final, să faceți și propuneri pentru timpii de dezbatere. Stimați colegi, În afară de acest proiect, mai avem încă două și finalizăm. Vă rog.

Vă mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 și ale art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege nr. 684/2022.

Consiliul Legislativ avizează favorabil proiectul de ordonanță de urgență.

Consiliul Economic și Social avizează favorabil proiectul de act normativ.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru industrii și servicii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 130/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 121/2014 privind eficiența energetică, cu amendamente admise, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Propun ca timp de dezbatere – două minute.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă rog să vă pregătiți cartelele. Timp de dezbatere – două minute. Vot, vă rog.

195 de voturi pentru, 3 contra, 5 abțineri. Aprobat.

Dezbateri generale, domnul Muncaciu?

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Întâmplarea face că eficiența are legătură cu ce am de spus.

Dumneavoastră, domnii din alianță, ați votat Legea decarbonării, da? Prin această lege, dumneavoastră ați scos din producție centralele pe cărbune...

și nu le-ați înlocuit cu nimic.

**Domnul Ștefan-Iulian Lőrincz**

**:** Mai citiți, domnule, mai citiți!

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**

Acum vorbim de panouri fotovoltaice, vorbim de consumatori locali, adică individuali, dar acele...

centrale le-ați scos.

Întrebarea se pune: de ce ați făcut acest lucru? Pentru că trăiți în GaGa Land, din cauza asta.

Încă o dată, domnilor de la USR...

## **Voci de la USR:**

„GaGa Land”?!

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**

...dioxidul de carbon în atmosferă este 0,0038... _(Vociferări.),_ puteți să înțelegeți lucrul acesta?

Omul produce în...

4% din dioxidul de carbon. 4%! Asta înseamnă că în atmosfera terestră există 0,000152 dioxid de carbon. Pentru asta ați închis minele... _(Vociferări.),_ pentru asta ați închis centralele pe cărbuni!

Și vorbiți de eficiență?!

Bravo!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Citeam undeva că vacile și boii fac cea mai mare poluare.

Cu dioxid de carbon, evident.

Doamna Prună, vă rog.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Avem în fața noastră un proiect care transpune anumite măsuri de eficiență energetică din directiva europeană.

De asemenea, am reușit și am discutat, iarăși, la nivelul Comisiei pentru industrii și servicii, susținerea unui amendament de amânare a acelei obligativități de montare a repartitoarelor de energie termică.

Am discutat în ultimul an cu zeci de administratori și președinți de bloc, care mi-au explicat această reticență pentru montarea repartitoarelor. Și mă bucur că a existat înțelegere și de data aceasta, la nivelul Comisiei pentru industrii, să amânăm acest termen cu un an. E vorba totuși de niște costuri în plus, dar mai ales de această reticență, cum vă spuneam, a oamenilor, de a monta aceste repartitoare.

Evident că principiul de a plăti cât consumi este unul corect, însă am decis, la nivelul comisiei, să luăm mai departe acest subiect, în următorul an, să îl discutăm și să găsim o soluție, astfel încât să nu mai fim confruntați anul viitor cu această chestiune a amânării repartitoarelor. Și vreau să le mulțumesc iarăși tuturor colegilor, pentru susținere și înțelegere în susținerea și votarea acestui amendament, care a trecut, la acest proiect de lege. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnule Coleșa, suntem în procedură de urgență, a vorbit domnul doctor Muncaciu, îmi pare foarte rău.

Doamna Florea Oana-Consuela, Grupul PSD.

## **Doamna Oana-Consuela Florea:**

S-a vorbit de închiderea termocentralelor și vă mărturisesc că atunci când s-a pus problema acestui vot nu am fost de acord. Știam că alte țări deschid termocentralele; noi le închidem.

Acum am înțeles, înainte de vot, am întrebat și eu specialiști și mi s-a explicat foarte clar, și de aceea am vrut să iau cuvântul, ca și cei care se uită acum la noi să ia această informație.

Este vorba... nu este vorba de poluare, domnule Muncaciu, deloc. Nu din cauza poluării au deschis alții termocentralele. Nu. Avem o tehnologie extrem de veche, unele funcționau cu o singură turbină, cărbunele înțeleg că este de proastă calitate, este amestecat cu pământ. Statul român ar fi trebuit să investească o sumă enormă pentru a le înlocui cu o tehnologie modernă, o sumă pe care nu și-o permitea; și, chiar dacă ar fi făcut acest lucru, cărbunele amestecat cu pământ oricum ar fi defectat acele instalații. Despre asta este vorba, despre o retehnologizare. Mulțumesc.

## Bravo! Corect!

Și eu vă mulțumesc. Stimați colegi,

Vă reamintesc că suntem în procedură de urgență, un singur vorbitor de grup.

Așadar, îi mai dau cuvântul doamnei deputat neafiliat Gavrilă Anamaria.

În rest, de la USR a vorbit, de la AUR a vorbit. Vă rog.

## **Doamna Anamaria Gavrilă:**

Cu tot respectul, să fii la guvernare de 30 de ani și să vii să spui că noi nu avem tehnologia, că este prea veche, că al nostru cărbune nu este bun deloc?! Despre ce vorbiți? Despre ce vorbiți? Ipocrizia aceasta?!

PNL-ul este cel mai suveranist de azi-dimineață?!

Opriți-vă! Măcar...

măcar stați pe temele pe care vi le-ați asumat...

, stați pe ele!

V-ați asumat egalitatea de gen, stați pe aceea!

V-ați asumat vaccinare... _(Vociferări.),_ certificate, stați pe aceea!

Stați în locurile dumneavoastră, că intrăm la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu aveți obiecții sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la 39 există obiecții sau comentarii? Nu.

Proiectul rămâne la votul final.

15. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii minelor nr. 85/2003; PL-x 395/2022.

Comisia pentru industrii sau Comisia pentru mediu, vă rog, raportul comun.

Domnul Bende Sándor.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru mediu și echilibru ecologic, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare au fost sesizate, spre dezbatere pe fond, cu Proiectul de lege nr. 395/2022.

În urma examinării proiectului de lege, precum și a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii minelor nr. 85/2003, cu amendamentele admise care sunt redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Năcuță, Grupul PNL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă vorbesc în calitate de inițiator, alături de colegii mei liberali.

Prin această inițiativă se armonizează Legea apelor nr. 107 cu Legea nr. 85 a minelor.

La art. 33 din Legea apelor, unitățile administrativteritoriale au dreptul de exploatare, în caz de situații de urgență, de calamități, în limita a 2.000 m[3] de agregate minerale, cu avizul autorității de gospodărire a apelor.

În Legea minelor se prevede același drept de exploatare în limita a 2.000 m[3 ] de agregate minerale, dar se solicită obligatoriu permisul de exploatare, ceea ce îngreunează sau face imposibilă intervenția de urgență a autorităților competente, în cazul calamităților, al podurilor distruse, al obiectivelor economice și al gospodăriilor individuale.

Grupul deputaților PNL va vota pentru această inițiativă, evident.

Mulțumesc. Trecem la dezbaterea pe articole. Dacă la titlu aveți obiecții sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 5 există obiecții sau comentarii? Nu.

Proiectul rămâne la votul final.

Ultimul punct pe ziua de astăzi.

14. Proiectul de lege privind unele măsuri de eficientizare a monitorizării traficului rutier; PL-x 749/2022; procedură de urgență.

Comisia juridică, Comisia pentru industrii, Comisia pentru apărare sau Comisia pentru transporturi, vă rog, raportul. Domnule Toma, vă rog, pe scurt. DUPĂ PAUZĂ

Raport comun asupra Proiectului de lege privind unele măsuri de eficientizare a monitorizării traficului rutier

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Cele patru comisii sesizate în fond și-au desfășurat lucrările în ședințe separate.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor patru comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de lege privind unele măsuri de eficientizare a monitorizării traficului rutier.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă propun să propuneți două minute – timp de dezbateri.

Două minute.

Vot, vă rog.

Cu 194 de voturi pentru, două contra, 7 abțineri, cele două minute au fost aprobate.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Dacă la...

Nu-mi scrie articolele admise.

Am înțeles că există un singur amendament respins. Dacă se susține?

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

„La art. 1, după alineatul (2), se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins: «(3) Prin instituirea e-SIGUR se urmărește realizarea obiectivului general al Strategiei Naționale pentru Siguranță Rutieră aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 682 din 25 mai 2022, respectiv reducerea cu 50%, până în anul 2030, comparativ cu anul 2019, a numărului persoanelor decedate, și cu 50% a numărului persoanelor rănite grav în urma producerii accidentelor rutiere»”.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă rog să vă pregătiți cartelele. Marginal 1, amendamente respinse. Vot, vă rog.

Cu 141 de voturi pentru, 14 contra, 61 de abțineri, amendamentul respins a fost admis.

Stimați colegi, pauză – 10 minute.

Iar în această pauză, în fața sălii de plen există un grup minunat de colindători din Bucovina, pe care vă invit să mergem să-i ascultăm.

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

De unde din Bucovina?

Poiana Stampei. Vă mulțumesc. Ne vedem în 10 minute.

Stimați colegi,

Înainte de a începe sesiunea de vot final, dați-mi voie să-l invit la microfon pe domnul Feodor Silviu, să facă un mic anunț.

Vă rog, domnule deputat.

## **Domnul Silviu Feodor:**

## Bună ziua!

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință. Dragi colegi,

Doresc să fac un anunț..., de fapt este o actualizare a invitației pe care v-au transmis-o săptămâna trecută organizatorii unui eveniment – Grupul minorităților naționale din Parlamentul României, Comunitatea rușilor lipoveni din România, Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23.

Este vorba despre un eveniment legat de marele campion și om Ivan Patzaichin, organizat astăzi, în Parlamentul României, la Salonul de recepții, la ora 13.00, unde marcăm această mare personalitate care a adus glorie țării. Și sper că nu sunteți superstițioși; astăzi, zi de marți, data de 13, la ora 13.00, pentru că nici Ivan nu a fost superstițios la calificări, acum 50 de ani, la Olimpiada de la München, cu pagaia ruptă, însă în finală a cucerit medalia de aur.

Vă mulțumesc foarte mult și vă aștept cu mare, mare drag!

Salonul de recepții, nivelul S1, ora 13.00.

Vă mulțumesc frumos.

## Și eu vă mulțumesc.

Domnule Bejinariu și stimați colegi deputați de Suceava, cu „implantul” Bogdan Ivan de Bistrița, mulțumim mult pentru minunații copilași care ne-au colindat mai devreme.

Felicitări!

Facem un vot de control.

Vă rog să vă pregătiți cartelele, să luați loc în bănci, să vă puneți sacourile...

Vot, vă rog!

258 de colegi prezenți, suntem în cvorum.

Capitolul I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților 1. Proiectul de hotărâre pentru modificarea Regulamentului Camerei Deputaților; PHCD 41/2022.

Vot, vă rog.

Cu 270 de voturi pentru, un vot contra, o abținere, adoptat.

Domnul Aelenei? Vă rog.

## **Domnul Dănuț Aelenei:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Am votat împotrivă, pentru că oricum acest regulament nu se respectă și nu se va respecta în continuare.

Sunt aici încălcări grave ale acestui regulament de funcționare a Camerei Deputaților.

Sunt multe de spus, dar nu mai spun, pentru că nu are niciun sens.

Ori spuneți, ori nu spuneți, dar, dacă tot veniți la microfon, ar trebui să spuneți!

PAUZĂ 2. Proiectul de hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaților; PHCD 69/2022. Vot, vă rog.

238 de voturi pentru, 34 contra, două abțineri. Domnule Coleșa, vă rog.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

Am votat contra acestei modificări a Regulamentului Camerei Deputaților prin care ne este reîngrădit dreptul la libera exprimare și la informare.

Suntem trimiși în banca noastră, ni se spune să stăm cuminți acolo, la locul nostru, indiferent de ce se întâmplă.

Am votat împotriva acestei modificări care nu respectă deciziile Curții Constituționale care spun că acest regulament trebuie corelat cu Statutul senatorilor și al deputaților.

Mai mult, cei care ne spun să stăm cuminți în banca noastră, că n-avem cei șapte ani de acasă și așa mai departe, încalcă, se bagă cu picioarele, cu bocancii în orice regulament, în orice procedură, în orice lege, chiar și în Constituția României. Și doar ieri a apărut acest exemplu în care am avut o declarație a Parlamentului privind egalitatea de gen, declarație care nu a intrat prin nicio comisie, de a cărei formă am fost informați cu extrem de puțin timp înainte, iar în Parlament ni s-a îngrădit de „n” ori dreptul de a veni la acest microfon și de a aduce amendamente.

Deci despre aceste specimene vorbim, care ne spun să stăm cuminți în banca noastră, să ne mângâie pe creștet, nu?

Nu vom face acest lucru, nu vom sta cuminți în banca noastră și vom urma interesele și aspirațiile națiunii române. Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Capitolul II. Legi ordinare. Adoptări

3. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale; PL-x 476/2019.

Vot, vă rog.

189 de voturi pentru, 34 contra, 47 de abțineri. Domnule Năsui, vă rog.

## **Domnul Radu-Mihai Cristescu**

**:**

Motorola!

## **Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Partea bună este că bacșișul va putea fi plătit cu cardul. Partea rea este că profitați de această ocazie ca să mai taxați și bacșișul.

„Taxă pe soare”, „taxă pe bacșiș”, practic un buget întreg e construit pe o creștere semnificativă de taxe.

Faptul că puteam să reglementăm bacșișul fără să-l suprataxăm, fără să-l taxăm, adică să fie doar plătibil pe card, cum este acum plătibil cash, dar ați insistat să puneți și această taxă este un lucru rău. Și am avut un amendament care tocmai asta făcea. Spunea: „Măcar lăsați bacșișul să nu fie taxat!”.

Partea bună este totuși că s-a reglementat și va putea fi plătit cu cardul, într-o limită de 15% – nu veți putea plăti bacșiș mai mult de 15%, că așa vrea Parlamentul –, dar în orice caz bugetul de stat va fi mai bogat, va mai lua niște bani care se duceau acum la oamenii care muncesc în România.

Mulțumesc frumos.

Domnul Dan Tanasă.

## **Domnul Dan Tanasă:**

Mulțumesc frumos. Domnule președinte,

Ați făcut la finalul unei intervenții a colegului meu, doctorul Muncaciu, o remarcă. Ați zis că ați citit undeva că vacile și boii fac cea mai mare poluare și ați făcut această remarcă la finalul intervenției colegului meu, doctorul Muncaciu.

Dacă s-ar putea să faceți precizări cu privire la remarca dumneavoastră, ce ați vrut să spuneți?

Domnul Ludovic Orban, vă rog.

## **Domnul Ludovic Orban:**

Se pare că ideile absurde sunt perene.

Impozitarea bacșișului a mai fost introdusă o dată. La vremea respectivă Parlamentul nu a înghițit gălușca.

Dacă vă aduceți aminte, domnul Ponta și cu domnul Teodorescu de la PSD au venit.

Acum văd că i-au convins și pe nevrednicii lor colegi liberali _(Râsete.),_ care s-au angajat că nu introduc nicio taxă, niciun impozit, nicio contribuție și, de fapt, votând acest proiect marca PSD, n-au făcut altceva decât să reglementeze o relație, care este o relație particulară între un furnizor de servicii și un beneficiar de servicii, în care dacă un om e mulțumit îi dădea ceva în plus chelnerului care l-a servit.

Acum l-ați reglementat, ați stabilit maxim cât se dă bacșiș, ca și cum bacșișul ar fi obligatoriu – dar voi ați stabilit că există un prag maxim, un procent de 15% –, și îi și taxați pe angajații care erau beneficiarii de bacșiș, le-ați mai băgat o taxă, că înainte nu aveau niciun fel de taxă.

Sigur că o să vă mulțumească Ministerul Finanțelor, care o să încaseze niște bani în plus, și, de asemenea, o să vă mulțumească și angajatorii din HoReCa, care îi plătesc cu salariul minim, și în loc să le crească salariile din veniturile pe care le au, plătind astfel și contribuții, nu vor fi obligați, pentru că tot clientul care beneficiază de servicii va trebui să crească salariul angajaților din HoReCa, prin intermediul bacșișului impozitat de dumneavoastră.

Deci închei prin a vă spune: ați mai încălcat o dată promisiunea electorală, ați mai încălcat o dată programul de guvernare, ați introdus o nouă taxă pe bacșiș.

Să vă fie rușine!

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Doar o mică mențiune, domnule Orban. Nu mai e în PSD, și e Teodorovici, nu Teodorescu! Domnule Simonis, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Pare că n-a înțeles niciunul din antevorbitori despre ce e vorba în acest proiect.

Explică-ne tu!

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Paradoxal, pentru că e foarte simplu ce se face cu acest proiect. Pe de o parte, astăzi, în legislația în vigoare, angajații din HoReCa sau orice alți angajați au obligația ca la finalul anului să declare bacșișul încasat. E de 5 ani în vigoare asta.

Bineînțeles că nimeni nu face niciun fel de declarație la finalul anului.

Ce aduce bun, suplimentar, această lege votată astăzi este că se poate plăti bacșiș cu cardul.

Deci nu doar că nu impozităm nimic, ci practic în viața de zi cu zi, în realitate, le dăm 90% din ce nu luau până acum, pentru că nu aveai dreptul să plătești cu cardul. În marile orașe, peste 90% din plăți se fac cu cardul. Astăzi nu au posibilitatea să plătească acel bacșiș angajatului.

După această lege pot plăti și iau 90% din ceva ce se dorește a fi dat și până acum nu se putea.

Nu se impozitează nimic!

De ce avem un plafon de 15% maximal – care putea fi 15, 20, nu era o problemă – e pentru că, fiind impozit de doar 10%, dacă ai fi lăsat fără acest plafon bacșișul, s-ar fi putut plăti salarii în bacșiș și plăteai, în loc de 30 și ceva la sută, 10%.

E foarte clar! Legea ajută HoReCa, nu o încurcă. Oamenii vor avea mai mulți bani în buzunare, nu mai puțini.

Bravo!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

## Mulțumesc.

Doamna Gianina Șerban, a vorbit domnul Dan Tanasă, îmi pare rău, la explicarea votului.

4. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice; PL-x 641/2020.

Vot, vă rog.

Cu 275 de voturi pentru, o abținere, un coleg care nu votează, adoptat.

Doriți acum? Explicarea votului? Vă rog.

## **Doamna Gianina Șerban:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

La explicarea votului voiam și la propunerea legislativă anterioară să-mi dați cuvântul și așa că o să spun acum.

Da, am înțeles, domnule lider, am înțeles foarte bine despre ce este vorba, dar...

## **Domnul Alfred-Robert Simonis**

**:**

Simonis mă cheamă!

Simonis! Nu am vrut să vă pronunț numele, dar, dacă dumneavoastră insistați, sigur!

AUR nu susține plățile cu cardul, adică scoaterea cash-ului de pe piață. Asta înseamnă! Asta urmează să se întâmple! Și probabil că a fost anunțată aici, la tribună, guvernarea „Nicu și Marcel”.

Ar trebui să se numească guvernarea „Taxe și impozite”!

A rămas oare pe stenogramă ce tocmai ați spus? A rămas!

5. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal; Pl-x 476/2022.

Vot, vă rog.

260 de voturi pentru, 8 contra, 3 abțineri. Adoptată. Proiectul de lege privind instituirea...

Vă rog, explicarea votului, domnul Dan Tanasă.

## Domnule președinte,

Vă solicit public, de la acest microfon, să prezentați scuzele dumneavoastră colegului meu, doctorul Muncaciu, pentru replica pe care ați dat-o la finalul intervenției pe care a avut-o dânsul.

Domnule Tanasă...

Aș vrea totuși să fiți și dumneavoastră... Înțeleg, vă apreciez, sunteți un MC mai degrabă decât un președinte...

Mulțumesc.

Știu de glumă și înțeleg remarcile și înțepăturile acestea politicianiste...

Domnule Tanasă...

## **Domnul Dan Tanasă:**

...însă remarca dumneavoastră reprezintă o insultă la adresa colegului meu, domnul doctor Muncaciu, motiv pentru care v-am cerut să vă explicați, ați refuzat, m-ați ignorat. E dreptul dumneavoastră să mă ignorați, însă este dreptul meu să vă solicit, de la acest microfon, să prezentați scuze publice colegului meu, domnul doctor Muncaciu, cetățean american și membru al Parlamentului României, pentru replica dumneavoastră de adineauri.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Domnule Dan Tanasă, bănuiesc că domnul Muncaciu dacă avea ceva de obiectat la adresa unor spuse de-ale mele o făcea.

Nu am de ce să-mi cer scuze, pentru că afirmația mea nu avea absolut nimic de-a face cu persoana domnului doctor, ci cu o afirmație făcută despre încălzirea globală. Atât și nimic mai mult!

Mulțumesc. Domnule Năsui, vă rog.

## **Domnul Dan Tanasă**

**:**

Să țineți minte asta, domnule președinte! E ușor să ții minte!

## **Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Astăzi trece o lege bună prin Parlament, o lege pe care o susținem și pe care am coinițiat-o. Este vorba de o nouă deducere care se poate da, exact ca cea pentru pilonul III, exact ca cea pentru asigurările de sănătate, pentru sălile de sport, pentru o viață sănătoasă, ca românii să poată să meargă la sală, să facă exerciții și să aibă un stil de viață mai bun, mai sănătos. Vreau să mulțumesc în mod special colegilor Brian Cristian și Tudor Pop pentru acest lucru și domnului Alfred Simonis, și Grupului PSD, care au susținut această inițiativă.

Altceva!

E bine că putem să trecem și inițiative transpartinice prin Parlament și care fac până la urmă bine României. Deci avem o deducere nouă care va intra în vigoare de la 1 ianuarie, în limita a 400 de euro pe an, pentru a merge la orice sală de sport, nu doar sălile de sport care sunt arondate într-un grup anume sau care au anumite avantaje, absolut orice sală de sport.

Mulțumesc frumos. Sper să treacă cât mai multe astfel de legi!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

## Mulțumesc.

Domnule Brian Cristian, nu vă pot da cuvântul, tocmai a vorbit domnul Năsui.

6. Proiectul de lege privind instituirea Zilei victoriei Revoluției de la 1848 și a democrației românești și declararea unor municipii ca orașe-martir ale Revoluției de la 1848; PL-x 397/2018.

Vot, vă rog.

Cu 205 voturi pentru, 6 contra și 57 de abțineri, aprobat.

7. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale pentru sezonul rece 2021–2022, precum și pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilități persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localități din Munții Apuseni și în Rezervația Biosferei „Delta Dunării”; PL-x 75/2022.

8. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2021 privind modificarea și completarea art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgență; PL-x 151/2021.

Vot, vă rog.

Cu 262 de voturi pentru, 13 abțineri, un coleg care nu votează, adoptat.

9. Proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2023; PL-x 772/2022.

Vot, vă rog.

190 de voturi pentru, 87 contra, o abținere. Adoptat. Domnule Năsui, vă rog.

## **Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ce ați votat acum este faimoasa lege a plafoanelor, o lege pe care o votați pentru că este o obligație în Legea responsabilității fiscal-bugetare să facă statul român mai întâi un plafon, în care să se încadreze și deficitul, și cheltuielile, după care să facă bugetul astfel încât să se încadreze în acel plafon.

Ce se întâmplă în practică este o ocolire sistematică a acestei legi, într-un mod tipic pentru statul român, și anume faptul că mai întâi facem bugetul, după care vedem care sunt cheltuielile pe care le avem și care e deficitul care rezultă, după care facem Legea plafoanelor ca să se potrivească bugetului. Deci exact carul înaintea boilor!

Este păcat că practic arătăm că încă o dată un element care trebuia să fie un element de responsabilitate fiscal-bugetară poate fi perfect ocolit și este perfect ocolit, sistematic, cu acordul Guvernului și al majorității parlamentare.

Pe fond, avem o reducere a deficitului care, de fapt, se întâmplă prin amânarea unor cheltuieli, de la un an la altul, și o creștere a cheltuielilor nominale care sunt plătite – cum? – prin taxe și impozite mai mari și prin împrumuturi, pentru că deficit este împrumut. Deficitul practic este cu cât ne vom împrumuta în plus anul viitor.

Toate lucrurile acestea o să nască și mai multă inflație, și mai multă presiune asupra economiei și, din păcate, contrar la ce ați spus și anul trecut, când spuneați că nu o să crească taxele și impozitele, se va întâmpla tocmai asta. Pe la jumătatea anului probabil că veți realiza care este situația de fapt cu încasările și tot și veți încălca încă o dată promisiunile de a nu crește taxele și le veți crește, după care veți da din umeri că asta este, trebuie să combateți deficitul, fără să vă ocupați de cheltuieli, fără să vă uitați să faceți acea faimoasă strângere de curea – nu-i așa, domnule Ciolacu? –, de care vorbeați la un moment dat?

Nu s-a strâns nicio curea! Încă așteptăm să se strângă cureaua!

Mulțumesc frumos.

Mulțumesc.

Domnule președinte, vă rog.

## **Domnul Ion-Marcel Ciolacu:**

## Prea distinse domn coleg,

Acum doi ani de zile, când făceați parte din Guvern, ați venit tot cu plafoane în Parlament.

Mai mult, ați venit pentru prima oară și ultima oară în istoria României cu bugetul prin asumarea răspunderii.

După un an de zile de guvernare faimoasă, ați adus un deficit de 9,2% României.

Acesta a fost deficitul pe care onor dumneavoastră, când erați ministru, l-ați lăsat României; și împrumuturi de 200 de miliarde de lei, și datorii numai la vaccinuri de un miliard de euro.

Cred că ar fi cazul să ieșiți – mai ales că sunteți un politician tânăr și, din punctul meu de vedere, cu o anumită perspectivă –, ieșiți din ipocrizie!

Dacă doriți să transmiteți ceva, cel puțin nu o faceți dumneavoastră, care ați blocat toate programele de la Ministerul Economiei.

Bravo!

Explicarea votului, domnule Simion?

Stați, domnule Simion, că eu, prin regulament, sunt obligat să-i acord drept la replică domnului Năsui.

## **O voce de la PSD:**

Nu ți-a zis numele!

## **Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:**

Nu vă agitați, pentru că este o dezbatere civilizată! Distinse coleg, cum mi-ați spus și mie,

Să știți că, în scurtul timp cât am fost la guvernare, și eu, și colegii mei din USR, am făcut exact strângerea curelei. Am redus cheltuielile statului, am avut primul proiect de reducere a Ministerului Economiei, un minister mamut, cu 40% din posturi, și am făcut fix ce trebuia să facem ca să reducem deficitul, ca să reducem cheltuielile.

## **Domnul Ion-Marcel Ciolacu**

**:**

14.000 de angajați! 14.000 de angajați!

Nu la ministerele noastre! Să știți că nu la ministerele noastre!

Și dacă ați vrea să faceți lucrul acesta voi fi primul care vă voi lăuda și voi spune: „Bine faceți!”. Asta ar trebui să facem, să strângem cureaua!

În momentul în care ați spus să strângem cureaua m-am bucurat, să știți, pentru că era exact ce ar fi trebuit să facă statul român. Și dumneavoastră, în postura de conducător al coaliției de guvernare, sunteți într-o poziție unică pentru a reuși să faceți lucrul acesta și, din păcate, nu-l faceți.

Prelungiți agonia și practic creșteți în continuare cheltuielile statului, pe care le plătește cine?

Nu le plătiți dumneavoastră, domnule Ciolacu, le plătesc contribuabilii români, și știți lucrul acesta, pentru că recent le-ați crescut taxele și impozitele și pregătiți tot felul de alte taxe, pe soare și pe mai știu eu ce alte lucruri.

Asta era soluția, dacă chiar voiați să faceți o guvernare bună! Să faceți ce am făcut noi în acele opt luni, adică să strângem cureaua și să lăsăm mai mulți bani în economie.

## **Voci de la PSD:**

Hoțule! Hoțule!

## **Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:**

Și schemele acelea de la Ministerul Economiei aș vrea să le luăm și noi una câte una, să vedeți că erau scheme vechi...

Stimați colegi!

## **Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:**

...implementate de colegi de-ai dumneavoastră, din care se fura cu duiumul.

Deci asta trebuie făcut: să reducem cheltuielile.

Dacă ați fi făcut lucrul acesta era bine. Ați spus asta, ați spus și că n-o să creșteți taxele și impozitele și iată că le-ați crescut.

Sper ca măcar anul viitor să vă țineți de promisiune! Amândouă! Și să scădeți cheltuielile, și să reduceți taxele! Sau măcar să nu le creșteți, nu să mințiți – cum ați făcut anul trecut.

Mulțumesc frumos.

## **Domnul Eugen Bejinariu**

**:**

Peste 6.000 de oameni în consilii de administrație!

Nu mai apăreți, domnule Simion, ați dezridicat degetul!

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

O singură întrebare am. Dacă să începem să strângem cureaua după ce se plătește miliardul pe vaccinuri sau înainte?!

Domnul Simion.

Drept la drept la replică, domnule Năsui, nu merge! Vă rog, domnule Simion, explicarea votului.

Domnule președinte, Prima oară pe procedură.

Explicați-mi și mie, în calitate de ce a vorbit domnul Simonis acum?

Explicarea votului!

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Nu, explicarea votului a făcut-o președintele Ciolacu!

## **Domnul Alfred-Robert Simonis**

**:**

Drept la replică a avut domnul președinte Ciolacu!

Vă rog, domnule Simion, continuați!

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Mă bucur, domnule președinte Ciolacu, că aflăm și noi lucruri noi despre ce se întâmplă în timpul pandemiei, pentru că nu funcționează Comisia specială cu privire la achizițiile din timpul pandemiei. Un miliard datorii pentru vaccinuri!

## **Domnul Ion-Marcel Ciolacu**

**:**

Aveți dreptate! Aveți dreptate!

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Românii trebuie să afle aceste lucruri, măcar, așa, din niște scăpări și din niște replici.

Sper din tot sufletul să nu mai fiți complici cu cei care au devalizat bugetul statului în timpul pandemiei și veți acționa, pentru că vine în curând votul.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

10. Proiectul de lege privind participarea personalului Ministerului Afacerilor Interne la Centrul de Excelență pentru Managementul Crizelor și Răspuns la Dezastre; PL-x 326/2022.

Vot, vă rog.

Cu unanimitate, aprobat. 272 de voturi.

11. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2022 pentru modificarea unor acte normative; PL-x 225/2022.

Vot, vă rog.

Cu unanimitate, aprobat.

12. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2022 privind instalațiile portuare de preluare a deșeurilor provenite de la nave; PL-x 99/2022.

Vot, vă rog.

269 de voturi pentru, o abținere; aprobat.

13. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2022 privind asigurarea de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, a sumelor necesare acoperirii plății TVA aferente bunurilor și serviciilor achiziționate în cadrul Programului ROU-T-MOH „Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România” finanțat de Fondul Global de Luptă împotriva HIV/SIDA, Tuberculozei și Malariei, aprobat pentru perioada 1 octombrie 2018 – 31 martie 2023, precum și pentru abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 112/2020 pentru asigurarea de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, a sumelor necesare acoperirii plății TVA aferente bunurilor și serviciilor achiziționate în cadrul Programului ROU-T-MOH „Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România”; PL-x 252/2022.

Vot, vă rog.

Cu 268 de voturi pentru, unu contra, aprobat.

14. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 514/2022.

Vot, vă rog.

Cu 194 de voturi pentru, 26 contra, 50 de abțineri, aprobat.

15. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996 și a Legii nr. 53/2003 – Codul muncii; PL-x 604/2021.

Vot, vă rog.

Cu 286 de voturi pentru, unu contra, o abținere, adoptat. Doamna Alexandru Victoria-Violeta, vă rog, explicarea votului.

## **Doamna Victoria-Violeta Alexandru:**

Vă mulțumesc.

În numele tuturor celor care au căutat să se descurce pe cont propriu în toți acești ani ca să identifice unde le sunt documentele de muncă și să-și reconstituie vechimea, mulțumesc domnului Tanasă și doamnei Oana Țoiu pentru cuvintele frumoase.

Așa cum mă cunoașteți, se pot face o groază de lucruri, dar concrete, nu povești, pentru oameni.

Ne împiedică orgoliile politice și răutățile acestea de a plăti polițe.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

16. Propunerea legislativă pentru completarea art. 291 alin. (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal; Pl-x 670/2022.

Vot, vă rog.

265 de voturi pentru, o abținere; adoptat.

17. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 130/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 121/2014 privind eficiența energetică; PL-x 684/2022.

Vot, vă rog.

Cu 261 de voturi pentru, 11 abțineri, adoptat.

18. Proiectul de lege privind unele măsuri de eficientizare a monitorizării traficului rutier; PL-x 749/2022.

Vot, vă rog.

Cu 266 de voturi pentru, unu contra, două abțineri, adoptat.

Domnule președinte Drulă, vă rog, explicarea votului.

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Acest proiect de lege vine să îndeplinească un jalon pe care l-am pus în PNRR. E vorba de introducerea unei legislații prin care controlul contravențiilor rutiere să se poată face în mod eficient și eficace, cu mijloace automate.

În afară de asta, în PNRR mai sunt 1.000 de camere de măsurat viteza, fixe, 300 de radare mobile, 500 de alte sisteme de control automat.

Acum, dacă avem legislația, ea mai trebuie pusă și în practică, și aici e un termen cam larg în lege, după părerea mea, 24 de luni.

Sper să se miște cât mai repede Ministerul Afacerilor Interne. Pe un proiect pe fonduri europene am văzut că mai degrabă erau preocupați să cumpere BMW-urile din acel proiect, un proiect care conținea 4.000 de sisteme mobile, și etilometre, și alte echipamente pentru siguranță rutieră.

Pe acest proiect este extrem de important pentru siguranța rutieră din România ca aceste sisteme automate de generat procese-verbale, de procesat, de reducere a birocrației și a portițelor de scăpare să fie cât mai repede puse în practică.

Mulțumesc.

Domnul Benedek Zacharie, Grupul UDMR, vă rog.

## **Domnul Benedek Zacharie:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul UDMR a votat această propunere legislativă. Dar, ca să existe o eficiență și ca până în 2030 să putem reduce numărul accidentelor cu 50%, ar fi cazul să fie monitorizate și elementele de siguranță, și administratorii drumurilor, pentru că vedem pe toate drumurile naționale și din păcate și pe autostrăzi o grămadă de elemente de siguranță lipsă sau îndoite, sau ruginite.

Deci ar trebui dublat și cu responsabilitatea administratorilor drumurilor.

Vă mulțumesc.

Domnul Ichim, deputat neafiliat, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am votat pentru acest proiect de lege deoarece este jalon în PNRR și nimic mai mult.

Modul simplist în care este acum prezentată siguranța rutieră, monitorizarea traficului doar la nivel de CNAIR, nu este suficient pentru a reduce numărul de accidente și de morți pe drumurile publice din România.

De aceea, revin și spun: acest proiect și această lege trebuie neapărat îmbunătățite.

Și, cum dumneavoastră ați spus, domnule președinte al Camerei Deputaților Marcel Ciolacu, putem face acest lucru în Parlamentul României, cu bună-credință și pentru cetățeni. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Capitolul III. Legi organice. Adoptări

19. Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății; PL-x 362/2022.

Vot, vă rog.

Cu 262 de voturi pentru, o abținere, adoptat. 20. Proiectul de lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă; PL-x 286/2022.

Vot, vă rog.

Cu 267 de voturi pentru, o abținere, adoptat.

Vă rog.

## **Doamna Oana Murariu:**

Stimați colegi,

Vă mulțumesc că ați votat acest proiect de lege, cred că era și timpul, pentru că, practic, îi ajutăm pe cei cu venituri reduse să aibă acces la justiție.

Vă mulțumesc pentru asta.

Pe final de an e cazul să adoptăm și astfel de proiecte de lege.

Și, mai mult decât atât, am formulat un amendament la Legea bugetului de stat, prin care Ministerul Justiției să organizeze o campanie pentru accesibilizarea informației, pentru ca beneficiarii acestei legi pe care noi am votat-o astăzi să aibă informația și să se adreseze instanțelor.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Pentru că am sărit-o pe doamna Țoiu la precedentul punct, dați-mi voie să-i dau cuvântul la explicarea votului.

Vă mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Legea pe care tocmai am votat-o împreună și, de altfel, aici este meritul tuturor partidelor, și vreau să vă mulțumesc că, dincolo de diferențele pe care le avem între noi, deloc puține și deloc mici, când vine vorba de medicii de familie și de susținerea acestora avem, iată, un vot aproape unanim.

Inițiativa legislativă prevede recunoașterea vechimii în muncă a celor care au practicat meserii independente, în acest caz medicii de familie și cabinetele medicilor stomatologi.

De ce este importantă această inițiativă pentru recunoașterea vechimii lor în muncă? Este să poată să aibă dreptul să participe la concursuri de angajare care cer o vechime minimă, pe care dumnealor nu o puteau dovedi până astăzi, în lipsa unei forme de angajare de tip contract de muncă, dar și pentru o corectă salarizare a acestora și încadrare pe grila de salarizare.

Speranța noastră aici, dincolo de cele peste 12.000 de cabinete de medici de familie și peste 16.000 de cabinete stomatologice care există în acest moment în România, este că, odată ce este recunoscută vechimea și vor avea dreptul la o salarizare corectă, o să putem să creștem mai ușor și rețeaua de cabinete de medicină școlară și medicină stomatologică din școli.

Vă dau două informații foarte scurte, ca să aveți un pic perspectiva amplorii fenomenului, din foaia de observație care citează Ministerul Sănătății, ce a dat cifre din 2019, pentru că acestea sunt cele disponibile.

În acest moment cabinete stomatologice școlare în rural sunt doar patru, conform Ministerului Sănătății, pe datele din 2019, ultimele publicate, și cabinete medicale în școli din rural doar 53.

Ca să vă dați seama de diferență, cabinete medicale în școli, în urban, sunt 1.732.

Deci sperăm că, odată ce pot să fie salarizați corect, pe baza vechimii lor, o să și putem să atragem mai mulți medici în cabinetele de medicină școlară și cabinetele stomatologice.

Vă mulțumesc mult pentru vot.

Au fost fix 45 de secunde.

21. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 390/2017.

Vot, vă rog.

Cu 263 de voturi pentru, unu contra, aprobat.

22. Legea privind protecția avertizorilor în interes public, reexaminată la cererea Președintelui României; PL-x 219/2022.

Vot, vă rog.

- Cu 191 de voturi pentru, 3 contra, 60 de abțineri,

- aprobată.

Domnul Ion Stelian, vă rog, explicarea votului.

Legea este una foarte importantă, din mai multe motive. În primul rând că ea constituie un instrument important pentru prevenirea și combaterea corupției.

Pe de altă parte, știți foarte bine că această lege reprezintă jalon PNRR și o condiție pentru a atrage acești bani. De aceea, aveam pretenția ca legea să fie una bună, să fie una de transpunere întocmai a directivei europene, care ar fi trebuit transpusă încă din 17 decembrie 2021.

Nu s-a întâmplat lucrul acesta! Cu întârziere de aproape un an de zile a fost votată legea, după ce în iunie 2022 s-a votat o variantă catastrofală a legii.

Varianta aceasta este un pic mai bună decât aceea catastrofală votată în iunie 2022, dar prezintă deficiențe majore în privința încurajării avertizorilor anonimi în a formula acele sesizări și acele informări către autorități și către public.

De ce? Pentru că se impune o condiție suplimentară, ca aceste sesizări formulate de avertizorii anonimi să conțină indicii temeinice.

Deci este un nivel probatoriu aproape similar cu cel impus de lege pentru măsurile preventive, spre exemplu, din Codul de procedură penală. Exagerat, pentru că în felul acesta se vor descuraja toate aceste sesizări formulate de avertizorii anonimi.

Este păcat! Din acest motiv ne-am abținut de la vot și spunem foarte clar că se introduce o vulnerabilitate majoră în ce privește atragerea fondurilor din PNRR, pentru că acest proiect reprezenta o condiție...

Mulțumesc.

...un jalon în PNRR.

23. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 132/2021 privind acordarea unui ajutor financiar pensionarilor din sistemul public de pensii în anul 2022, precum și pentru modificarea alin. (10) al art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgență; PL-x 54/2022.

Vot! Cu 253 de voturi pentru, 5 contra, 3 abțineri, aprobat.

24. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 121/2021 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; PL-x 31/2022.

Vot, vă rog.

Cu 182 de voturi pentru, 70 contra, 13 abțineri, adoptat. 25. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii minelor nr. 85/2003; PL-x 395/2022.

Vot, vă rog.

Cu 252 de voturi pentru, 12 abțineri, adoptat.

Domnule Stângă, vă rog, explicarea votului.

Atât astăzi, în plen, cât și în Comisia pentru mediu și echilibru ecologic am votat în favoarea acestui proiect propus de colegii din Partidul Național Liberal, care vine să simplifice procedura pe care o urmează unitățile administrativ-teritoriale atunci când intervin în primă urgență. Mă refer la situațiile meteo extreme care cauzează deteriorări ale infrastructurii rutiere sau gospodăriilor, unitățile administrativ-teritoriale având posibilitatea să exploateze din resursele minerale pe care le au la dispoziție pe raza unității administrativteritoriale, în cuantum de 2.000 de m[3] .

Vă mulțumesc.

S-au depus la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale; PL-x 476/2019; adoptată în procedură de drept comun;

2. Legea pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2023; PL-x 772/2022; adoptată în procedură de urgență;

3. Legea privind unele măsuri de eficientizare a monitorizării traficului rutier; PL-x 749/2022; adoptată în procedură de urgență;

4. Legea privind protecția avertizorilor în interes public; PL-x 219/2022; adoptată în procedură de urgență.

Două zile termen de sesizare pentru legile adoptate în procedură de urgență, 5 zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun, de astăzi, 13 decembrie 2022.

Nu uitați de evenimentul de la ora 13.00, „Un an fără Ivan”.

Vă invit cu mare drag!

Rog membrii Biroului permanent, la ședință.

## _Ședința s-a încheiat la ora 12.57._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

&JUYEJT|451631]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 1/5.I.2023 conține 56 de pagini.**

Prețul: 280 lei