Radu-Marin Moisin

395 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 0 · fără
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: —

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

## Bună ziua!

Declarația de astăzi are ca titlu „Stadiul absorbției fondurilor europene 2021-2027 din Politica de coeziune – analiză și direcții de consolidare”.

Politica de coeziune reprezintă principalul instrument prin care România poate recupera decalajele de dezvoltare și poate investi în infrastructură, educație, sănătate și economie.* În acest context, transparența și evaluarea corectă a absorbției fondurilor europene devin absolut necesare.

Datele oficiale, actualizate la data de 14 aprilie 2026, adică săptămâna trecută, prezentate de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene arată faptul că România a făcut pași foarte importanți în această direcție.* La nivel național sunt înregistrate peste 8.300 de proiecte finanțate, dintre care 287 sunt proiecte de importanță strategică.

Totodată, valoarea plăților validate în acest exercițiu financiar a depășit 40 de miliarde de lei, adică aproape 8 miliarde de euro. Aceste cifre demonstrează clar că există interes, capacitate de contractare și o mobilizare reală în atragerea fondurilor europene.

În contextul ședinței

Cu toate acestea, dincolo de aceste progrese, trebuie să privim cu realism situația actuală.

*

Ritmul absorbției efective rămâne sub potențialul României, iar diferența dintre proiectele contractate și cele implementate în mod concret este încă semnificativă.

Mai mult, analiza teritorială evidențiază unele dezechilibre.

Și anume Bucureștiul se situează pe primul loc, cu peste 37 de miliarde de lei atrase, urmat de județul Cluj, cu aproape 10 miliarde de lei, și de județul Dolj, cu peste 9 miliarde de lei. Aceste rezultate arată că există zone în care administrația funcționează foarte eficient și reușește să valorifice oportunitățile europene.

Dar, în același timp, aceste date scot în evidență faptul că nu toate regiunile au reușit să acceseze în mod egal aceste fonduri*, unul dintre motive fiind insuficienta implicare a tuturor autorităților administrației publice de la nivel local și județean.

România nu duce lipsă de proiecte și nici de resurse. Provocarea reală este viteza de implementare și capacitatea administrativă de a transforma aceste proiecte în rezultate concrete pentru cetățeni.

Fiecare întârziere înseamnă dezvoltare amânată, investiții blocate și șanse pierdute pentru comunitățile noastre.

De aceea, este necesar să acționăm în mod ferm pentru simplificarea procedurilor de accesare1 2, reducerea birocrației*, sprijinirea autorităților locale și accelerarea proceselor de evaluare și plată.

În încheiere, consider că România are toate premisele pentru a deveni un exemplu de bună practică în absorbția

fondurilor europene. Dar acest lucru depinde de capacitatea noastră de a transforma cifrele în rezultate concrete și echitabile pentru toate regiunile țării.

Vă mulțumesc.