Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·22 aprilie 2026
Camera Deputaților · MO 53/2026 · 2026-04-22
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Maricel Popa – declarație politică: „Ce s-ar fi întâmplat dacă PSD nu era la masa guvernării?”; – Paul-Claudiu Cotîrleț – declarație politică privind consolidarea parteneriatului româno-muntenegrean, prin dialog parlamentar și cooperare strategică; – Virgil Alin Chirilă – declarație politică intitulată „România are nevoie de o schimbare a modului de guvernare, așa cum cer peste 80% dintre cetățeni, fără măsuri de austeritate sau creșteri de taxe”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având ca subiect „Dezechilibrele generate în educația nonformală”; – Florin-Bogdan Velcescu – declarație politică privind contextul politic național actual; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică intitulată „Pământul nostru gaze poartă, noi cerșim din poartă-n poartă”; – Dumitru Tilea – intervenție având titlul „Sărbătoarea Sfântului Gheorghe, un moment important al religiei poporului român”; – Daniel-Cătălin Ciornei – declarație politică intitulată „România are nevoie de claritate, nu de combinații politice”; – Dumitru Țiplea – declarație politică având ca temă „Administrație liberală înseamnă eficiență, performanță și respect pentru banii publici”; – Călin-Grațian Gal – declarație politică: „Ajunge, PSD! Până aici!”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică: „Când PSD nu mai poate fura liniștit, declanșează criză politică”; – Mihai-Adrian Țiu – declarație politică: „Domnule premier Bolojan, cine sunt «șobolanii» și cine i-a ținut în cămara statului atât timp?!”; – Aurora-Tasica Simu – declarație politică referitoare la contextul actual al deciziilor economice și energetice; – Ștefan Țintă – declarație politică intitulată „România nu are nevoie de premieri «providențiali», ci de profesioniști!”; – Rodica Nassar – declarație politică având titlul „Linia invizibilă dintre viață și moarte: finanțarea corectă a ATI este o obligație morală, nu o opțiune politică”;
· Declarații politice · Trimis la votul final
· procedural
Aprobarea prelungirii programului de lucru
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege
· oath taking
· Consultare europeană
274 de discursuri
Doamnelor și domnilor deputați,
Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 22 aprilie 2026, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.
Știți foarte bine, declarațiile nu pot depăși 3 minute și avem acel algoritm aprobat de Comitetul liderilor, pe grupurile parlamentare.
Așadar, începem cu patru deputați din partea Grupului PSD.
Și îi dau cuvântul domnului deputat Maricel Popa. Se pregătește domnul deputat Cotîrleț.
Bună dimineața, domnule președinte de ședință! Declarația mea de astăzi este: „Ce s-ar fi întâmplat dacă PSD nu era la masa guvernării?”.
Stimați colegi,
România traversează o perioadă dificilă. Se vede și o simțim cu toții. Nu spun asta ca introducere retorică; o spun pentru că o văd în fiecare zi, în cifrele de pe facturi, în discuțiile cu oamenii, în întrebările pe care mi le pun părinții, când vorbesc despre viitorul copiilor lor.
Tocmai de aceea, consider că cetățenii merită un răspuns sincer și complet la întrebarea care circulă tot mai des.
Am rămas, pentru că știam exact ce urmează dacă plecam.
Și iată, concret, ce s-ar fi întâmplat.
O familie obișnuită, doi părinți care muncesc, cu unu sau doi copii acasă, ar fi resimțit imediat creșterea TVA la 24%. Fiecare cumpărătură din supermarket, fiecare plin de combustibil, fiecare factură ar fi costat mai mult.
Prețurile la alimente, fără plafonare, ar fi crescut nestingherit.
Inflația, care deja a pus presiune pe gospodăriile românești, putea depăși 20%, ceea ce înseamnă că leul din buzunar valorează din ce în ce mai puțin, iar economiile oamenilor se erodează simțitor.
Profesorul care predă copiilor voștri ar fi primit un salariu mai mic; la fel, medicul de familie, asistenta din spital, militarul care veghează granițele țării.
Salariul minim ar fi rămas înghețat... fără creșterea de la 1 iulie, care înseamnă, pentru sute de mii de români, diferența dintre un trai decent și o lună imposibilă.
Bunicii cu pensii mici ar fi fost loviți de CASS, un impozit suplimentar pe sumele deja modeste cu care supraviețuiesc.
Copiii din familii vulnerabile, persoanele cu dizabilități – toți ar fi rămas fără programele de sprijin pe care le-am apărat cu fermitate.
Pe deasupra, s-ar fi introdus taxe noi pe tranzacțiile bancare, adică pe fiecare plată pe care o faci cu cardul, și pe solarii, adică pe munca fermierilor și grădinarilor care ne hrănesc, chiar și pe cotețele din curțile gospodarilor.
Investițiile în localități, în drumuri, în școli și spitale ar fi fost tăiate masiv.
Toate acestea au fost blocate, nu prin discursuri, ci prin negocieri dure, prin voturi și prin asumarea unui cost politic real.
Dar nu mă opresc la trecut, pentru că România are nevoie de o viziune. Cred într-o Românie în care statul investește în oameni înainte să îi taxeze, în care un copil născut într-un sat din Moldova sau din Oradea are aceleași șanse ca unul din București, în care munca cinstită este răsplătită și bătrânețea este trăită cu demnitate. Aceasta este direcția pentru care luptăm și aceasta este direcția pe care o vom impune în orice guvernare în care participăm.
Un lucru rămâne cert. România nu trebuie să fie guvernată împotriva propriilor cetățeni, nici acum, nici în viitor.
Vă mulțumesc.
Deputat de Iași, Maricel Popa.
Mulțumesc.
Îi dau cuvântul domnului deputat Cotîrleț. Se pregătește domnul deputat Chirilă.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, dragi colegi!
Declarația politică de astăzi privește consolidarea parteneriatului româno-muntenegrean, prin dialog parlamentar și cooperare strategică. Relațiile dintre România și Muntenegru evoluează într-o direcție pozitivă, fiind susținute de un dialog parlamentar constant, deschis și orientat spre rezultate. Discuțiile recente purtate cu partenerii muntenegreni confirmă nu doar disponibilitatea reală pentru aprofundarea cooperării bilaterale, ci și existența unei viziuni comune, fundamentate pe inițiative concrete și obiective clare, menite să genereze beneficii reciproce.
În acest context favorabil, demersurile întreprinse la nivel parlamentar capătă o relevanță sporită, contribuind în mod direct la consolidarea relațiilor economice, culturale și instituționale dintre cele două state. Astfel, am conturat o serie de direcții prioritare care vizează, în primul rând, stimularea cooperării economice, prin organizarea Clubului de Business Româno-Muntenegrean în județul Neamț, eveniment ce va oferi un cadru adecvat pentru dezvoltarea de parteneriate și identificarea unor noi oportunități de investiții.
De asemenea, un alt pilon important îl reprezintă schimbul de bune practici în domeniul cultural, în special în ceea ce privește atragerea fondurilor europene. Experiența acumulată la nivel local poate constitui un model relevant pentru partenerii noștri, contribuind la dezvoltarea unor proiecte culturale sustenabile și la valorificarea patrimoniului comun european. Totodată, consolidarea dimensiunii culturale a relației bilaterale va fi evidențiată prin participarea Muntenegrului, în calitate de țară invitată de onoare, la Târgul de Carte din Piatra-Neamț, un eveniment care va facilita promovarea valorilor culturale și apropierea dintre comunitățile noastre.
În același timp, pentru a asigura coerența și eficiența acestor inițiative, consider imperativă operaționalizarea Comisiei mixte România-Muntenegru pentru cooperare economică, tehnică și științifică, prevăzută în acordurile bilaterale existente. Funcționarea acestui mecanism instituțional ar permite o mai bună coordonare a eforturilor comune, ar facilita dialogul direct între autoritățile competente și ar contribui la valorificarea deplină a potențialului economic bilateral, încă insuficient exploatat.
În concluzie, toate aceste demersuri reflectă angajamentul nostru ferm de a transforma dialogul politic într-un instrument eficient de cooperare și dezvoltare, în beneficiul cetățenilor și al consolidării relațiilor dintre România și Muntenegru.
Vă mulțumesc.
Paul-Claudiu Cotîrleț, deputat al PSD, Circumscripția electorală nr. 29 Neamț.
## Mulțumesc.
Îi dau cuvântul domnului deputat Chirilă. Se pregătește domnul deputat Lăpușan.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, stimați colegi!
## Doamnelor și domnilor deputați,
Amânarea programelor de stimulare economică, lipsa protecției pentru persoanele vulnerabile, blocarea măsurilor de susținere a fermierilor și punerea în pericol a vieții pacienților cronici reprezintă doar o parte dintre problemele grave semnalate de PSD. Actualul premier nu doar că nu a fost interesat să le rezolve, ci, din contră, le-a acutizat.
De aproape 3 luni, prim-ministrul Bolojan blochează în Guvern ordonanța de urgență inițiată de ministrul PSD al
sănătății care prevede scutirea mai multor categorii de pacienți de la plata primei zile de concediu medical. Deși scopul declarat al măsurii guvernamentale este descurajarea concediilor fictive, există numeroase categorii de pacienți pentru care concediul medical este vital, pentru a-și putea urma tratamentele medicale obligatorii.
Aceeași situație se regăsește și în cazul scutirii de CASS pentru mame și pensionari, măsură introdusă chiar de actualul premier, dar care nu a mai fost adoptată, forțându-ne să depunem un proiect de lege în Parlament, pentru a o salva.
Totodată, Proiectul „Motorină ieftină pentru agricultură”, care are impact zero asupra bugetului de stat, stă pe masa premierului de aproape o lună, în timp ce prețurile alimentelor cresc de la o zi la alta.
Ultimul anunț al premierului pune în pericol interesele strategice ale țării, prin intenția de a vinde grăbit, în plină criză și la prețuri derizorii, cele mai valoroase companii de stat din energie, transporturi și domeniul financiar. În acest timp, majoritatea statelor europene caută soluții pentru răscumpărare.
Reforma nu trebuie să însemne tăieri, concedieri, creșteri de taxe sau amanetarea resurselor profitabile. Toate aceste motive ne obligă să adoptăm un nou tip de management la conducerea Executivului.
Vă mulțumesc.
## Mulțumesc.
Îi dau cuvântul domnului deputat Lăpușan și apoi trecem la Grupul AUR, domnul Velcescu.
## Domnule președinte,
## Stimați colegi,
Declarația mea de astăzi se intitulează „Dezechilibrele generate în educația nonformală”.
Deciziile privind reducerea cheltuielilor de personal în sectorul public, inclusiv aplicarea unei reduceri de 10% la nivelul unor instituții aflate în subordinea ministerelor, generează efecte grave în sistemul educațional, în special în zona activităților nonformale. Deși educația ar trebui protejată de astfel de măsuri, anumite instituții educaționale sunt încadrate administrativ ca „unități conexe”, ceea ce le include automat în aceste reduceri, deși rolul lor este unul esențial în formarea și dezvoltarea copiilor.
Această abordare birocratică produce dezechilibre majore între nivelul central și restul țării, deoarece, pentru a evita reduceri la nivel central, acestea sunt transferate în teritoriu, unde afectează direct accesul copiilor la educație nonformală, la activități gratuite și la programe esențiale pentru dezvoltarea lor. Reducerea numărului de posturi didactice nu înseamnă doar o reorganizare administrativă, ci duce direct la desființarea cercurilor educative, fiecare post eliminat însemnând, în medie, între 80 și 100 de copii care nu mai pot participa la activități, generând, astfel, un efect în lanț – reducerea personalului duce la reducerea programelor, iar reducerea programelor duce la excluderea copiilor.
Un exemplu concret al acestor efecte este situația de la Palatul Copiilor din Cluj, unde, în urma aplicării acestor măsuri, se preconizează desființarea mai multor norme didactice, peste zece, atât la nivelul municipiului ClujNapoca, cât și la nivelul județului. Este important de subliniat că această instituție funcționează deja sub normativele de personal, cu un număr limitat de posturi, în urma unor măsuri de eficientizare, prin care resursele au fost direcționate cu prioritate către activități dedicate copiilor, însă, cu toate acestea, sunt impuse noi reduceri care afectează direct desfășurarea programelor educative.
Activitatea Palatului Copiilor din Cluj implică aproximativ 7.700 de copii din întreg județul. În urma aplicării acestor reduceri, practic cel puțin 1.000 de copii o să fie afectați, într-un fel sau altul.
Trebuie subliniat faptul că aceste activități există și funcționează datorită implicării cadrelor didactice și accesului gratuit, iar în momentul în care aceste programe sunt reduse sau împinse spre zona privată accesul copiilor devine condiționat de posibilitățile financiare ale familiilor, ceea ce creează inechități majore.
Consider că este necesară o intervenție pentru corectarea acestei situații, existând soluții clare: fie recunoașterea acestor instituții ca unități de învățământ, ceea ce le-ar exclude de la aplicarea acestor reduceri, fie transferul lor în administrarea autorităților locale, cu asigurarea unei finanțări adecvate.
Educația nonformală nu este un beneficiu opțional, ci o componentă esențială a formării copiilor, iar deciziile administrative nu trebuie să sacrifice viitorul unei generații pentru a atinge obiective bugetare pe termen scurt.
Remus Lăpușan, deputat de Cluj.
Mulțumesc.
Îi dau cuvântul domnului deputat Velcescu. Se pregătește domnul Mușat.
Dacă mai crede cineva că Nicușor Dan este cel votat de LGBT, de liberali, de progresiști, am o veste proastă pentru voi – vă înșelați amarnic! El a fost capturat încă din prima zi de către PSD și de-abia acum se văd efectele. Ce mi se pare fascinant este că a fost foarte clar, prin numirea acelor procurori, ceea ce va urma, și anume așa-numita „criză” a ceea ce vedem zilele astea.
Dar am o curiozitate legată de ceea ce se discută astăzi în laboratoarele puterii.
A început goana după AUR!
Păi, ce facem, fraților, nu mai suntem extremiști?! Nu mai suntem destabilizatori de țară?! Nu mai suntem putiniști, rusofili?!
Dar OK, înțeleg! În ceea ce ne privește pe noi mai e cum mai e, dar ce faceți voi cu Călin Georgescu?! Cum vă gândiți voi că vreți să-l băgați la pușcărie, dar el trebuie să fie prim-ministru?! Că altă soluție nu e! Pentru că, dacă noi vom ajunge să definitivăm acele discuții, evident dacă veți trece acele trei, cinci, șapte, 10 proiecte pe care AUR le cere, va trebui să treceți peste ultima barieră. Să vedem cum o să-l puneți voi prim-ministru pe Călin Georgescu!
Dacă nu se poate și nu se poate, nu e nicio problemă – mergem înapoi la votul poporului, nu?! Despre asta e democrația – despre anticipate... Că nu știu cum să vă spun, dar în Bulgaria s-au făcut 10 alegeri în 5 ani. Care e problema?!
Evident, problemele sunt pentru aceia care vor să-și păstreze acele sinecuri călduroase, gustoase, care vor să-și păstreze acele influențe, când vine vorba despre TVA-ul nerambursat, despre datoriile neachitate sau eventual care joacă pe bursă. Înțeleg, bursa, în general, este un instrument foarte bun, dar e bun când este accesibil pentru toți, nu doar pentru unii.
Dacă vreți să faceți listări de pachete minoritare la burse – 5, 7, 10, 20% – foarte bine, e în regulă, dar să fie pentru toată lumea, nu doar pentru niște șmecheri cu fonduri de investiții!
Parcă văd că în fondurile alea de investiții acționari majoritari vor fi ucrainenii, nu-i așa? Pentru că, în ultima perioadă, se pare că ucrainenii o duc foarte bine, din punct de vedere economic, și se pare că vor să investească în România. Culmea! Adică semnalul este clar, că ne îndreptăm spre o vasalizare, și nu către Germania și Franța, că acolo, înțeleg, e deja pecetluit, dar, culmea, și către Ucraina! Cum vine asta, fraților?
Haideți să ne gândim un pic totuși la ce urmează, pentru că se pare că prea multă stabilitate nu va fi! Dar poate aveți deja planul făcut și ăsta e un circ, ca de obicei! Mulțumesc.
Îi dau cuvântul domnului Mușat. Se pregătește domnul Tilea.
## **Domnul Doru-Lucian Mușat:**
Mulțumesc, domnule președinte.
„Pământul nostru gaze poartă, noi cerșim din poartă-n poartă”
De la lovitura de stat din ’89, toate Guvernele României, cu mici excepții, au fost antiromânești pe toate planurile. În 36 de ani de democrație și capitalism sălbatic, în care au vândut sau au distrus toată industria, resursele, companiile strategice și ne-au îndatorat cu 230 de miliarde de euro, astăzi, în anul 2026, aproape 60% din populația României nu este conectată la rețeaua de gaze, deși România este printre țările cele mai bogate în această resursă din întreaga UE.
Ce se întâmplă cu gazul nostru atunci, dacă la populație nu ajunge și nici industrie petrochimică nu mai avem?
Un răspuns ni l-a oferit, în 2018, un oficial maghiar, un anume Kristóf Terhes, CEO al FGSZ, transportatorul maghiar de gaze, care efectiv a scuipat pe tot statul român și pe toți politicienii de carton care au condus țara, când, la o conferință despre gazele românești din Marea Neagră, a spus așa, citez: „Ce să faceți voi cu gazul din Marea Neagră? Un foc mare?”
Se pune întrebarea evidentă: oare Austria și Ungaria, țări unde se tranzacționează și care beneficiază cel mai mult de resursele noastre, vechiul și noul Imperiu Austro-Ungar, nu și-au pus la conducerea României cozi de topor care să le facă jocurile, în detrimentul României? Cel mai recent exemplu este reprezentat de prelungirea pe ascuns, anul trecut, de către Ilie Bolojan a licențelor de exploatare ale celor de la OMV cu încă 15 ani, practic o a doua privatizare a Petrom, în continuare pentru cele mai mici redevențe, acțiune pentru care sper eu să și plătească Bolojan, la un moment dat, penal.
Revenind la gazele noastre și ca urmare a unor întâlniri cu primari din județul Sălaj, vreau să vă dau un exemplu care susține supoziția mea, că gazul românesc nu trebuie să rămână în România, ci trebuie să ajungă în Ungaria și Austria.
Începând cu anul 2020, comunele Boghiș, Camăr, Carastelec, Halmășd, Ip, Măeriște, Nușfalău, Plopiș, Valcău de Jos s-au unit într-un demers însumând 9.878 de branșamente și 383.594 de metri de conducte, pentru a aduce rețeaua de gaze în comunitățile lor. Au făcut toate demersurile, iar cererea de finanțare a fost înregistrată la Ministerul Dezvoltării, în 22.04.2022, cu un buget total de aproximativ 73 de milioane de euro, cu TVA inclus. De 4 ani, atâtor mii de oameni li se refuză gazul românesc, pentru că întreg Guvernul României și Consiliul Județean Sălaj nu găsesc 70 de milioane de euro.
De ce ar mai trebui respectivii oameni să plătească impozite pe locuințe, dacă statul nu e capabil să le ofere condiții de secol XXI? În acest sens am depus, săptămâna trecută, o lege care exonerează de la plata impozitelor pentru locuințe unde nu există, cumulat, gaze, apă și canalizare. Poate așa mai forțăm acest stat obez să mai și facă ceva pentru români!
Somez instituțiile statului să dea curs acestei cereri de finanțare
și anunț că voi fi lângă acele comunități sălăjene, în toate demersurile lor pentru a li se face dreptate.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc. Îi dau cuvântul domnului deputat Tilea.
Se pregătește domnul deputat Daniel-Cătălin Ciornei.
Mulțumesc, domnule președinte.
Eu voi schimba un pic, nu voi critica.
Declarația mea politică se numește „Sărbătoarea Sfântului Gheorghe, un moment important al religiei poporului român”.
Cu această ocazie, le urez „La mulți ani!” tuturor celor care mâine își serbează ziua, în special domnului președinte George Simion.
Stimați colegi,
Sărbătoarea Sfântului Gheorghe este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin, celebrată în fiecare an, pe 23 aprilie.
Sfântul Gheorghe a fost un soldat roman de origine capadociană, care a trăit în secolul al III-lea, în timpul Împăratului Dioclețian. A devenit cunoscut pentru refuzul de a renunța la credința creștină și a fost martirizat în anul 303.
El este considerat protector al militarilor, simbol al curajului și al credinței, ocrotitor al multor țări și orașe, precum Anglia și Georgia. Cea mai cunoscută legendă îl prezintă pe Sfântul Gheorghe omorând un balaur pentru a salva o prințesă și un oraș, lucru care simbolizează victoria binelui asupra răului și credința asupra păgânismului.
În România, sărbătoarea are semnificații atât religioase, cât și populare. Mulți români își sărbătoresc onomastica și se spune că este începutul verii pastorale, scoțându-se animalele la pășunat. În această zi, gospodarii pun ramuri verzi la porți, la grajduri sau la case, pentru protecție, și în unele zone oamenii se spală cu roua dimineții, pentru sănătate. Se spune că în această zi nu este bine să dormi, pentru că vei fi somnoros tot anul, și roua dimineții acestei zile are puteri vindecătoare.
În zona mea din Teleorman – Turnu Măgurele, Alexandria și localitățile învecinate –, Sărbătoarea Sfântului Gheorghe este marcată prin tradiții populare vechi, legate de agricultură și protecție.
Pentru că Sfântul Gheorghe este considerat ocrotitorul turmelor, în această zonă se practică afumarea grajdurilor, stropirea animalelor cu apă sfințită; uneori se leagă niște fundițe roșii la coarnele animalelor, pentru protecție.
În sudul țării, inclusiv în Teleorman, ziua marchează începerea pășunatului. În popor se spune că „se deschide vara”. Ciobanii scot oile la câmp și încep mulsul regulat.
Pentru comunitățile de romi, Sărbătoarea Sfântului Gheorghe nu este doar o sărbătoare religioasă, ci și una care marchează viața comunității, libertatea și continuitatea tradițiilor. În unele regiuni se aprind focuri ritualice cu rol de purificare, oamenii se adună în familie sau comunitate pentru mese festive, se fac urări de sănătate și prosperitate.
În concluzie, Sărbătoarea Sfântului Gheorghe este un moment religios deosebit pentru creștinătate și ocupă un loc important în calendarul religios al românilor.
Vă mulțumesc.
Deputat Tilea Dumitru, Teleorman.
Vă mulțumesc. Foarte interesantă declarație! Îi dau cuvântul domnului deputat Ciornei. Și apoi trecem la Grupul PNL.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Dragi români,
România trece printr-o criză politică gravă, iar ceea ce vedem în aceste zile, din partea PSD și a celorlalte partide care au girat actuala conducere, nu este guvernare, ci un joc obositor, lipsit de sinceritate și de respect față de români.
PSD joacă, din nou, un teatru politic ieftin. Până mai ieri erau la aceeași masă cu ceilalți – PNL, USR, UDMR. Au făcut parte din mecanismul guvernării. A susținut decizii și oameni, dar în același timp ieșea public și se delimita prin declarații critice, ca și cum nu ar fi avut nicio răspundere pentru situația în care a ajuns țara.
Astăzi, PSD nu spune limpede că vrea să iasă definitiv de la guvernare, ci transmite că ar rămâne, dar numai în anumite condiții, numai dacă nu mai este Ilie Bolojan premier. Aici este, de fapt, jocul lor: nu vor să rupă sistemul, nu vor să schimbe direcția, ci vor doar să schimbe prim-ministrul, ca să poată rămâne în continuare la putere, dar fără să deconteze politic.
Această situație nu face decât să prelungească instabilitatea și să adâncească neîncrederea românilor în clasa politică. Iar peste acest joc de culise vine și poziția președintelui Nicușor Dan, care, în loc să caute o formulă cu adevărat reprezentativă și deschisă dialogului, refuză din start participarea AUR la guvernare. O asemenea abordare nu reduce criza, ci o agravează. Nu poți pretinde că vrei stabilitate și reconciliere națională, dar să excluzi din ecuație o forță politică importantă, susținută de milioane de români.
Dacă PSD, PNL, USR și ceilalți, care au produs acest blocaj, nu mai sunt în stare să guverneze, atunci să înceteze circul și teatrul politic. Să aibă curajul să spună adevărul și să lase poporul să decidă. Soluția corectă, democratică și legitimă este întoarcerea la votul românilor, prin alegeri anticipate, bineînțeles.
AUR este pregătit să guverneze. Avem voință, avem oameni și avem soluții.
România are nevoie de claritate, de curaj și de o schimbare reală, nu de o rotație de decor în aceeași piesă proastă, jucată de aceiași actori!
Vă mulțumesc.
Mulțumesc. Trecem la Grupul PNL. Îi dau cuvântul domnului deputat Țiplea. Și se pregătește domnul Gal.
„Administrație liberală înseamnă eficiență, performanță și respect pentru banii publici”
Nu este nicidecum întâmplător faptul că municipiul Oradea și județul Bihor sunt date frecvent ca exemplu de bună practică administrativă și ca model de bune practici în întreaga țară. De asemenea, nu este niciun secret că aceste performanțe sunt legate de numele Partidului Național Liberal, de vechile noastre principii și de modelul liberal de a face administrație publică în interesul oamenilor. Vorbim despre o administrație bazată pe seriozitate, pe respect pentru oameni, pe chibzuință pentru banii publici și pe transparență în toate acțiunile.
Performanțele modelului liberal de a face administrație pentru oameni se văd nu doar în județul meu, Bihor, ci și la Cluj, Alba, Sibiu, Giurgiu, Constanța sau oriunde întâlnești un primar sau un președinte de consiliu județean liberal. Mai mult decât atât, o administrație publică eficientă aduce cu ea o economie locală solidă, capabilă să genereze locuri de muncă bine plătite și bunăstare pentru întreaga comunitate.
## Stimați colegi,
În contrast cu modelul liberal performant de administrație și de a gestiona o comunitate se află un model bazat pe risipă de resurse, pe nepotisme, pe lucruri făcute de mântuială, pe rezistență la schimbare și pe lipsă totală de transparență. Este modelul falimentar socialist, care a luat României șansa la dezvoltare de peste 36 de ani și a irosit nenumărate oportunități pentru țara noastră.
Așa se explică situația incomodă în care s-au simțit colegii din PSD în cadrul Guvernului, mai ales în ultimele 9 luni, cu un prim-ministru reformator. Ori de cât ori aceștia au auzit cuvinte precum reformă sau transparență, au intrat în panică. Ori de câte ori s-a pus problema opririi risipei de bani, s-au simțit trădați. Ori de câte ori a fost nevoie de măsuri pentru modernizarea țării, și-au simțit interesele afectate și au amenințat că ies de la guvernare. Părăsirea guvernării nu este doar un act de lașitate politică, ci și demonstrația clară că PSD nu-și trădează vechile metehne.
Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Îi dau cuvântul domnului deputat Gal.
Și apoi, probabil, vom trece la Grupul USR, că văd că nu mai sunt colegi de la PNL.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Declarația mea de azi se intitulează „Ajunge, PSD! Până aici!”.
Decizia PSD de a-i retrage sprijinul politic premierului Bolojan va figura, cu siguranță, în topul deciziilor politice celor mai iresponsabile din România postdecembristă.
PSD nu ține cont de contextul global extrem de dificil în care ne aflăm și aruncă România într-o criză politică și economică cu consecințe grave pentru viața de zi cu zi a românilor.
O criză politică prelungită generează inflație, un curs valutar ridicat, dobânzi mai mari pe piețele financiare, neîncredere din partea investitorilor.
Criza politică creată de PSD duce la întârzieri în implementarea jaloanelor PNRR, riscând suspendarea plăților și pierderea de fonduri esențiale pentru investiții.
Cu un război la graniță și altul în desfășurare în Orientul Mijlociu, în plină criză a carburanților, capacitatea de reacție a statului român este afectată grav fără un guvern stabil. Criza politică va costa România, iar cei care vor avea de suferit vor fi românii!
Retragerea de la guvernare nu este doar o decizie iresponsabilă, ci și de o lașitate fără precedent.
Toate măsurile adoptate în cele 10 luni de guvernare sunt din Programul de guvernare semnat inclusiv de PSD, în 2025. Toate măsurile adoptate în această perioadă au fost asumate de PSD și de miniștrii săi.
Au fost măsuri necesare, care au permis reducerea risipei bugetare, eliminarea privilegiilor și a sinecurilor, prioritizarea investițiilor.
Prin urmare, nu direcția de guvernare este problema pentru PSD, ci premierul Bolojan, care a făcut ordine în cămara statului.
Acest lucru a deranjat baronii PSD! De ce?
Ilie Bolojan i-a decuplat de la banul public, i-a obligat să reducă cheltuielile inutile, le-a trasat indicatori de performanță în ministere și le-a redus personalul pe plan local. În ADN-ul PSD nu există cuvântul reformă, ci populism și dispreț față de cheltuirea banului public.
Momentul adevărului este altul pentru PSD – își dorește un prim-ministru marionetă, care să-i permită acces nelimitat la resurse, perpetuarea privilegiilor și a clientelei în funcții publice.
Ajunge, PSD! Până aici! Așa nu se mai poate! Vă mulțumesc.
Călin Gal, deputat, Circumscripția Bihor.
## Mulțumesc.
Din partea Grupului PNL nu mai sunt în acest moment deputați, cred, așa că trecem la Grupul USR și dau cuvântul domnului deputat Gheorghiu.
## Mulțumesc, domnule președinte.
„Când PSD nu mai poate fura liniștit, declanșează criză politică”
## Stimați colegi,
PSD a decis să arunce România într-o criză politică. Nu pentru români, nu pentru stabilitate, nu pentru economie, ci pentru putere. După luni de atacuri, de denigrări și de sabotaj constant împotriva miniștrilor USR, după moțiuni votate cot la cot cu AUR, după promisiuni încălcate și înțelegeri ignorate, PSD a ales, în final, să dea foc mesei la care încă stăteau.
PSD nu provoacă această criză pentru că îi doare de români. O provoacă pentru că îi doare că nu mai pot face ceea ce au făcut ani de zile: să transforme statul într-o anexă de partid, într-un depozit de funcții și într-o conductă de bani publici direcționați politic. Și toate acestea într-un moment fragil, când România are de atras miliarde din PNRR și SAFE, când dobânzile sunt sub presiune, când economia are nevoie de stabilitate.
Dar pe cei de la PSD nu-i interesează consecințele. Pentru că adevărata miză este alta: să creeze haosul și apoi să revină la butoane, să întoarcă România la era lor de glorie Ciolacu-Ciucă, în care statul era împărțit, nu administrat.
## Stimați colegi,
Când PSD nu mai poate băga mâna până la cot în buget, vine cu scandal. Vine cu aceeași piesă veche, că „țara este în pericol”. Nu, domnilor, nu țara este în pericol, ci sistemul vostru este în pericol! De ani de zile, România a fost pentru PSD o cămară politică, din care s-au servit organizat: cu rețele de baroni locali, cu oameni înfipți în funcții, cu bani publici căpușați, o rețea unsă perfect, în care influența se măsoară în contracte, iar loialitatea în acces la buget.
Însă România nu este pușculița PSD. Nu este moșia lui Grindeanu. Dacă PSD vrea să plece, să plece cu totul. Luați-vă miniștrii, secretarii de stat, prefecții, șefii de instituții și întreaga rețea de pile mufate la funcții! Pentru că România nu poate fi ținută ostatică de un partid care, atunci când nu mai poate controla banii, încearcă să creeze haos.
În memoria publică, PSD nu a rămas cu imaginea reformei. A rămas cu imaginea cutiilor de pantofi, a portbagajelor cu bani, a ceasurilor de lux purtate cu aerul omului care confundă politica cu prăduiala. A rămas cu imaginea acelui sistem gras, obraznic și autosuficient, care s-a înfipt în banul public ca rugina în fier.
USR nu va gira întoarcerea la vechiul sistem. USR va rămâne acolo unde trebuie: de partea reformelor, de partea stabilității, de partea românilor care s-au săturat să plătească nota de plată.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Trecem la Grupul minorităților, dar nu este nimeni. Atunci, Grupul SOS România. Doamna Vedinaș? Nu.
Domnul Tudor Ionescu? Domnule Țiu, aveți cuvântul.
Binecuvântat popor român, Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor deputați,
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Domnule premier Bolojan, cine sunt «șobolanii» și cine i-a ținut în cămara statului atât timp?!”.
Românii aud din nou lecții despre „reforme”, de la premierul României, căruia mă adresez astăzi, direct.
Domnule premier Bolojan, ați declarat public că ați deschis „cămara statului” și ați descoperit „șobolani care rod proviziile”. Este o afirmație gravă, dar, în același timp, o dovadă clară de ipocrizie politică. De ce nu aveți curajul să spuneți cine sunt acești „șobolani”?
Românii vor să știe, concret, cine sunt „șobolanii” despre care vorbiți. Vor să știe cine i-a tolerat în „cămara statului” și cine i-a protejat până astăzi. Românii nu mai sunt naivi și nu mai pot fi păcăliți cu metafore, în timp ce taxele cresc zi de zi.
Vă transmit public că românii au înțeles că problema nu este doar în „cămară”, ci la cei care astăzi țin cheile și au permis „șobolanilor” să stea acolo. Pentru că nu există „șobolani” fără un sistem politic care i-a crescut, i-a tolerat și, bineînțeles, i-a folosit. Guvernul Bolojan, cu susținerea PSD, PNL, USR și UDMR, este responsabil de rezultatul managementului din companiile de stat.
Mai mult, veniți astăzi și spuneți că trebuie vândute la bursă acțiuni din marile companii de stat. Însă companii precum Romgaz sau Hidroelectrica au demonstrat că statul român poate fi performant și au avut profituri solide. De ce vreți să diminuați controlul românesc asupra unor companii strategice profitabile?
Domnule Bolojan, de ce le spuneți românilor adevărul doar cu jumătate de gură? Cine a numit managementul din
companiile de stat și cine a permis pierderi și risipă? De ce alegeți să deschideți calea către interese care externalizează profitul din România, în timp ce românii sunt taxați tot mai mult?
Adevărul este unul dureros: românii sunt sufocați de taxe și de scumpiri. Aceasta este adevărata „reformă” pe care o resimt românii, nu declarațiile și metaforele dumneavoastră!
Nu puteți vorbi astăzi despre „risipă”, fără să vorbiți și despre responsabilitate politică. Nu puteți veni acum să pozați ca un salvator în fața românilor, când ați fost parte din sistemul pe care îl criticați. Dacă PNL, PSD, USR și UDMR au fost ani de zile la guvernare, cine a creat, domnule primministru, sistemul despre care astăzi vorbiți?
Domnule premier Bolojan, vreți, într-adevăr, să curățați sistemul sau doar îl rearanjați? Un stat puternic nu își vinde ultimele active strategice și profitabile și nu apasă pe umerii cetățenilor.
Un popor unit nu poate fi învins!
Cu respect, din Parlamentul României, deputat al SOS România de Olt, Mihai-Adrian Țiu.
Mulțumesc. Dacă, dintre deputații neafiliați, doamna Simu? Prezentă? Da.
Și apoi revenim la Grupul PSD.
Doamnă Simu, aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Coaliția guvernamentală se împăunează că e singura „proeuropeană” și doar viețuitoarele politice instalate în cămara țării sunt capabile să aplice modelul occidental de politică și de guvernare. Până acum doar au chițăit sloganuri și tâmpenii ideologice.
Acum trebuie să dovedească prin fapte că sunt proeuropeni, aplicând și în România modelul occidental prin care statele din vest și-au securizat marile companii energetice și activele strategice, ca să reziste la criza energetică provocată de războaiele din Iran și Ucraina.
Franța e modelul, dar și Germania și Austria.
Statul francez a răscumpărat în 2023 cele 16% din acțiunile gigantului EDF, deținând acum controlul total.
Statul german a naționalizat în 2022 gigantul UNIPER, cel care asigură gazul industriei și caselor germane.
Statul austriac și-a asigurat controlul total asupra companiei Wien Energie, pentru a garanta securitatea energetică a companiilor și familiilor austriece.
Acesta e modelul occidental pentru occidentali, însă nu și pentru asasinii economici și agenții genocidului social instalați în birourile din Palatul Victoria.
Sunt informații tot mai multe că EDF-ului francez i se va da 10% din Hidroelectrica – cea mai importantă și profitabilă companie de stat a României.
Tot cu EDF s-a făcut aranjamentul să preia controlul asupra Complexului de la Tarnița-Lăpuștești, vital pentru echilibrarea sistemului energetic național.
La rândul lor, austriecii și germanii au acaparat deja o parte consistentă din rezervele de gaz din Marea Neagră.
Văzând toate acestea, majoritatea absolută a românilor consideră că această guvernare este una antiromânească și pe guvernanți îi văd ca pe niște incompetenți, ticăloși și trădători.
Românii sunt întemeiați să simtă astfel, întrucât guvernanții, când vorbesc despre înstrăinarea unor pachete de acțiuni ale companiilor strategice, îi au în vedere doar pe străini. Niciodată nu se gândesc și nu spun că aceste acțiuni ar fi bine să fie deținute de investitori români, ca și cum nu investitorii români redeschid combinate siderurgice închise de cei străini sau dezvoltă cu succes proiecte energetice vitale.
Toate manualele occidentale de guvernare și de politici economice interzic, cu desăvârșire, înstrăinarea resurselor vitale, a companiilor energetice și industriale strategice, precum a rețelelor de distribuire a energiei, întrucât acestea garantează independența și securitatea națională.
Vă cer ferm vouă, marionete proeuropene, să aplicați acest model occidental și să nu mai îndrăzniți să comiteți vreun atentat la securitatea noastră energetică!
Cred că ați înțeles!
Vă mulțumesc.
Deputat Tasica Simu, Circumscripția nr. 13 Cluj, președinte UNIT.
Mulțumesc.
Îi dau cuvântul domnului deputat Ștefan Țintă, de la Grupul PSD.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,
Cele mai recente date furnizate de Institutul Național de Statistică confirmă declinul calității vieții întregii societăți, declanșat imediat după preluarea portofoliului de premier de către Ilie Bolojan. Această degradare economică accentuată, concertată de decidenții PNL și ai USR din Guvern, nu denotă doar amatorism decizional grav și urmări sociale greu de reparat pe termen lung. Ea vine și ca un avertisment extrem de serios privind acei politicieni promovați în ochii poporului drept „lideri providențiali” care ar scoate imediat țara la liman și în mâna cărora ar trebui să ne lăsăm liniștiți destinele.
„Experimentul Bolojan” ne dovedește tuturor că astfel de așteptări sunt profund eronate. La fel și celălalt „experiment” celebru, Călin Georgescu. Austeritatea impusă cu sila, în locul măsurilor de redresare economică, confirmă și ea că România nu are nevoie de lideri prezentați ca providențiali pentru popor, construiți artificial în jurul unor promisiuni salvatoare. România are nevoie de oameni competenți, ancorați în realitate, care înțeleg nevoile și așteptările cetățenilor și acționează concret pentru binele public.
În actualele contexte internaționale, extrem de complicate și coercitive, redresarea economică și apoi progresul nu rezultă din imaginea sau din retorica vreunui lider politic, fie el președintele țării sau premierul, ci vin din muncă susținută, din profesionalism și responsabilitate deja probate, în folosul tuturor românilor.
Conducerea Guvernului, redusă la interviuri instigatoare și la sesiuni de replici față de măsurile propuse de PSD, urmate și de războaie, prin postări incitatoare la ură și la dezbinare pe rețelele de socializare, nu poate ține locul politicilor publice eficiente, ce pot genera rezultate, și nu divizare continuă în întreaga societate.
Pentru PSD a fost și a rămas o certitudine că majoritatea cetățenilor nu mai caută salvatori, ci soluții de supraviețuire în fața constrângerilor asfixiante impuse de Ilie Bolojan și de miniștrii liberali și USR-iști. Oamenii nu mai vor promisiuni grandioase, ci spitale funcționale, școli moderne, locuri de muncă stabile și instituții care lucrează în interesul lor.
Românii au nevoie de un premier cu viziune strategică, cu o abordare proactivă și preventivă, un șef de guvern implicat activ în luarea deciziilor croite pentru toată lumea. Cu toții avem nevoie de un prim-ministru profesionist și adaptabil, cu o echipă guvernamentală în care competența să fie dovedită, iar deciziile să aibă la bază expertiza și dialogul real cu societatea.
România se poate dezvolta prin echipe solide, prin specialiști dedicați, așa cum a impus întotdeauna PSD în cabinetele sale, și nu prin păcăleli despre mitul salvatorului politic.
Viitorul României nu mai trebuie clădit pe astfel de basme ticluite în jurul unui singur om, ci prin efortul colectiv al unor profesioniști care înțeleg că politica este, înainte de toate, despre responsabilitate și rezultate.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Îi dau cuvântul doamnei deputat Rodica Nassar.
## **Doamna Rodica Nassar:**
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
„Linia invizibilă dintre viață și moarte: finanțarea corectă a ATI este o obligație morală, nu o opțiune politică”
Există un loc în fiecare spital care nu apare în fotografii festive și nu este subiect de discursuri, dar care definește, poate mai mult decât orice altă secție, capacitatea reală a unui sistem de sănătate de a salva vieți. Secția de Anestezie și Terapie Intensivă este spațiul unde medicina nu mai este doar știință, ci devine luptă directă cu limitele umane, unde fiecare decizie este critică și fiecare resursă poate face diferența dintre un pacient care pleacă acasă și unul care nu mai are această șansă.
În acest context, modificarea și completarea mecanismului de finanțare pentru aceste secții nu reprezintă o simplă intervenție tehnică, ci o reformă care atinge esența funcționării sistemului medical. Deoarece pentru prea mult timp performanța în ATI a fost pusă în pericol, nu de lipsa profesionalismului, ci de limitările financiare, de lipsa unor mecanisme flexibile și de incapacitatea sistemului de a răspunde în timp real nevoilor din teren. Acum, avem ocazia să corectăm aceste dezechilibre și să construim un model de finanțare care reflectă realitatea dură din spitale.
Noua abordare propusă aduce o schimbare de paradigmă, pentru că nu mai tratează finanțarea ca pe un exercițiu contabil, ci ca pe un instrument vital pentru susținerea actului medical. Prin extinderea tipurilor de servicii și intervenții care pot fi finanțate, prin asigurarea accesului la medicamente și consumabile esențiale și prin adaptarea mecanismelor la complexitatea reală a cazurilor tratate în ATI, sistemul începe să se apropie de ceea ce trebuie să fie – un sprijin real pentru medici și pacienți.
Această schimbare va fi transpusă în practică, în mod concret, prin faptul că intervențiile nu vor mai fi amânate din lipsă de resurse, medicii vor putea acționa fără compromisuri, iar pacienții vor beneficia de tratamentele de care au nevoie, atunci când au nevoie. În noile circumstanțe, se va reduce presiunea asupra personalului medical și vom crea condiții mai bune pentru performanță, într-un domeniu vital, în care fiecare detaliu contează, iar viața bolnavilor este crucială.
Mai mult decât atât, această reformă are și o dimensiune profund socială, deoarece contribuie la reducerea inegalităților din sistem. Într-o țară în care diferențele dintre spitale sunt încă semnificative, un mecanism de finanțare corect și adaptat va aduce echilibru și va oferi pacienților șanse mult mai apropiate, indiferent de locul în care ajung să fie tratați.
Responsabilitatea noastră, ca decidenți, este să înțelegem că nu putem construi un sistem de sănătate solid fără a investi acolo unde miza...
Dacă din partea Grupului PSD mai este cineva în acest moment?
Nu.
Atunci, revenim la Grupul AUR. Domnul deputat Ionel Gheorghe?
Și se pregătește domnul deputat Coman.
Mulțumesc, domnule președinte.
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Guvernarea care sufocă antreprenoriatul românesc!”.
Stimați colegi,
România de astăzi este condusă de o coaliție care vorbește despre stabilitate, dar produce haos. PSD, PNL, USR și UDMR au reușit performanța de a transforma mediul de afaceri într-un câmp de supraviețuire, nu de dezvoltare.
Antreprenorii români nu cer privilegii. Cer doar să fie lăsați să muncească, cer reguli clare și un stat care să nu le stea permanent în cale. În schimb, primesc exact opusul: birocrație sufocantă și controale excesive.
Astfel, coaliția PSD-PNL-USR-UDMR demonstrează, din nou, că nu înțelege nevoile reale ale economiei românești. În loc să sprijine antreprenoriatul autohton, această coaliție contribuie activ la slăbirea lui.
Pentru un tânăr care vrea să își deschidă o afacere în România, drumul nu începe cu o idee, ci cu un zid de taxe și hârtii. Pentru un antreprenor care deja există, fiecare lună aduce o nouă teamă: ce se mai schimbă, ce taxă mai apare, ce control mai vine.
Aceasta este realitatea pe care o produce guvernarea actuală. Noi, AUR, credem că lucrurile pot fi făcute altfel. Statul trebuie să înceteze să mai fie un obstacol și să devină un partener.
Asta înseamnă, în primul rând, o debirocratizare reală, simțită în fiecare interacțiune dintre antreprenor și instituții. Înseamnă reducerea poverii fiscale asupra muncii și asupra companiilor românești, astfel încât munca cinstită să nu mai fie penalizată.
Înseamnă oprirea abuzurilor: controale mai puține, dar corecte, și eliminarea celor care sunt folosite ca instrumente de presiune.
Și, nu în ultimul rând, înseamnă să le oferim românilor din diaspora un motiv real să revină și să investească acasă. Astăzi, statul îi ignoră. Mâine, ar trebui să îi sprijine.
Fără aceste schimbări, vom continua să pierdem exact acei oameni de care avem cea mai mare nevoie: oameni care muncesc, care creează, care construiesc.
Din păcate, această guvernare nu oferă niciuna dintre ele. De aceea, este timpul pentru o schimbare reală. Împreună reconstruim România!
Vă mulțumesc.
Ionel Gheorghe, deputat în Circumscripția electorală nr. 17 Dolj.
## **Domnul Cătălin Drulă:**
## Mulțumesc.
Îi dau cuvântul domnului deputat Coman. Nu este?
Și se pregătește domnul Negrea.
Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,
De 36 de ani, guvernele României au vândut la preț de nimic tot ceea ce a avut țara noastră mai valoros. S-au vândut pădurile, s-a vândut sistemul bancar, s-a vândut industria petrolieră, s-a vândut industria la fier vechi, s-au vândut pământurile roditoare, s-a vândut tot ceea ce putea să fie în avantajul poporului nostru. De aceea, astăzi, stăm cu mâna întinsă ca să cumpărăm carburanți scumpi, alimente proaste și scumpe, și produse industriale pe care, cu ani în urmă, le produceam în țară.
Stimați colegi,
Listarea pe bursă a companiilor de stat este prezentată astăzi drept o soluție modernă, eficientă și inevitabilă. În realitate, riscă să devină una dintre cele mai costisitoare erori strategice ale României.
Nu contest principiul pieței de capital și nici nevoia de transparență. Dar întrebarea esențială este alta: în ce condiții listăm și pe cine avantajează, cu adevărat, acest proces? Pentru că, atunci când vinzi participații în companii profitabile, într-un context volatil și sub presiune bugetară, nu faci reformă, faci lichidare de active.
Statul român riscă să piardă de două ori.
Prima dată, prin subevaluare, când vinde ieftin ceea ce produce profit constant.
Și a doua oară, pe termen lung, când dividendele și controlul strategic se mută în afara interesului public.
În sectoare precum energia, transportul sau infrastructura, pierderea controlului, chiar și parțial, nu este doar o decizie economică, ci una de securitate națională. Într-o Europă marcată de crize succesive, de la energie la geopolitică, a slăbi capacitatea statului de a interveni este nu doar riscant, ci și imprudent.
Mai mult, listarea nu garantează performanță. Guvernanța slabă nu se rezolvă prin vânzare, ci prin reformă internă, profesionalizare și responsabilitate managerială. Altfel, doar mutăm problema, fără să o rezolvăm. Și, mai grav, reducem sumele de bani la bugetul de stat.
România nu duce lipsă de active valoroase. Dimpotrivă! Întrebarea este dacă avem și înțelepciunea de a le administra în interes național.
Pentru că, dacă transformăm companiile strategice, precum Hidroelectrica, Complexul Energetic Oltenia, Portul Constanța, în simple instrumente de echilibrare bugetară pe termen scurt, riscăm să descoperim prea târziu că am câștigat lichiditate, dar am pierdut controlul.
Iar în economie, ca și în politică, controlul pierdut nu se recuperează ușor.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Domnule deputat Negrea, aveți cuvântul. Se pregătește doamna Priescu.
Mulțumesc, domnule președinte. Hristos a înviat!
Înainte de a prezenta declarația politică, doresc să adresez tuturor celor care își serbează ziua onomastică, sub ocrotirea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, cele mai calde urări și la mulți ani. „Hidroelectrica nu este de vânzare”
Stimați colegi,
Guvernul pregătește listarea unor pachete din companiile de stat, sub eticheta „reformei” și a „modernizării”. Între aceste companii se află și Hidroelectrica – cea mai profitabilă companie a României și unul dintre puținele instrumente reale prin care statul poate proteja cetățenii în fața exploziei prețurilor la energie.
Ni se spune că este o decizie strategică. În realitate, ceea ce vedem este o decizie care slăbește poziția statului, într-un domeniu esențial. Iar când reduci controlul asupra energiei, într-un moment de instabilitate, nu mai vorbim despre reformă, ci despre o vulnerabilizare directă a securității naționale.
Hidroelectrica produce energie ieftină, dintr-o resursă internă sigură, și aduce anual miliarde la buget. Este exact tipul de companie pe care un stat responsabil o consolidează, nu o fragilizează prin cedări succesive de participații.
La noi, este pusă pe listă, în timp ce alte state procedează exact invers. Franța, spre exemplu, a cumpărat acțiunile de la investitorii privați pentru a-și controla integral compania națională de energie. Este clar că această diferență de abordare, susținută de ani de zile de USR, care promovează listarea companiilor de stat, este păguboasă și ridică reale semne de întrebare.
Întrebarea este directă: de ce alte state își întăresc controlul asupra companiilor energetice, iar România vrea să îl reducă?
Hidroelectrica nu este un activ de tranzacționat; este un avantaj strategic și un instrument de stabilitate economică.
A trata această companie ca pe o soluție de moment pentru probleme bugetare înseamnă să transferi costul acestor decizii către viitor. Și acel cost va fi plătit de fiecare român.
România are nevoie de responsabilitate și decizii care să întărească statul, nu să-l îngenuncheze. Vă mulțumesc.
## **Domnul Cătălin Drulă:**
Vă mulțumesc. Doamna Priescu. Nu este? Poate domnul Silviu Gurlui?
Vă rog, aveți cuvântul.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
De peste 15 ani, DN 28 sau E583, care leagă Târgu Frumos – Podu Iloaiei de Iași, a devenit un calvar, un infern. Practic, a devenit artera nr. 1 în România în privința aglomerării și a pericolului, mai ales prin capacitatea, prin numărul, prin transportul greu. 30% din transport este aici spre Republica Moldova.
Cu atât mai mult, sunt 35.000 de mașini, zilnic, care traversează acest sector de drum, la orele de vârf sunt peste 3.600 de mașini pe oră și cozile însumează peste 10 km. Sunt 600 de tiruri pe oră, în orele de vârf, care tranzitează această secțiune.
A devenit un calvar, iar guvernele ce s-au perindat până acum au tratat cu indiferență sau deloc prioritar acest proiect al autostrăzii A8 – Moldova.
Sunt peste 15 ani de tărăgănări, de amânări, de proiecte strâmbe, de fonduri identificate sau părăsite, sau care nu au fost, în cele din urmă, aduse pentru acest proiect, licitații care
nu s-au încheiat ori atâtea decizii care au făcut să diminueze importanța acestui proiect strategic pentru Moldova.
Asistăm zilnic la peisaje și la un calvar în zona Podu Iloaiei. Nimeni nu măsoară gradul de poluare și cât de mult aceste toxine din atmosferă influențează sănătatea oamenilor din zona Podu Iloaiei, și nu numai, și a acelora care rămân în trafic ore întregi, în orele de vârf.
Toți cei care au tranzitat zona Podu Iloaiei – Târgu Frumos – Iași spre Republica Moldova, spre exemplu, dacă ați asistat la orele de vârf, ați remarcat în ce calvar trăiesc moldovenii din zona Iașiului, zi de zi. Acest lucru este limpede că este o contribuție și, cumva, o amprentă a calității politicienilor și a guvernanților care au făcut să ajungem la un așa peisaj trist pentru Iași.
- Iașiul a fost mereu marginalizat.
Iașiul, un centru universitar de calibru și de cultură, a fost
- adus într-o așa stare, printr-un așa transport. Vă mulțumesc.
- Silviu Gurlui, deputat AUR de Iași.
Mulțumesc.
Îi dau cuvântul domnului deputat Mircea Fechet.
Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,
O țară devine vulnerabilă atunci când cetățenii ei sunt expuși zilnic, de zeci sau sute de ori, la amenințări invizibile, care pun o presiune constantă asupra felului în care gândește și reacționează un popor.
Am un exemplu recent din mediul online, unde șarlatani care mizează pe emoție și simboluri naționale întind capcane românilor, iar riscul ca fiecare utilizator să fie jefuit de datele personale este uriaș. O pagină de Facebook pe care e inflație de mesaje încărcate emoțional despre mândria de a fi român livrează propagandă fals naționalistă, la pachet cu un site care, pentru a fi accesat, cere acordul pentru stocarea și procesarea datelor de către 210 companii străine. Nu una, nu două – 210!
Sub culorile drapelului național ajung datele românilor să fie colectate, stocate, procesate și vândute de platforme globale media, de publicitate și de analiză, inclusiv din Rusia și China, unele dintre ele fiind interzise sau strict monitorizate de statele europene.
De fiecare dată când deschid site-ul unei astfel de publicații, utilizatorii au două opțiuni: fie aleg varianta cea mai simplă, adică își dau consimțământul pe loc, cu un click, fie au de parcurs un „contract” kilometric, în care sunt nevoiți să selecteze categorii de companii cărora le dau acordul să folosească datele personale. Este evident că un cititor grăbit își dă consimțământul din reflex. Adică își cedează identitatea online către o piață globală, unde fiecare persoană devine un produs, iar comerțul cu date înseamnă profit și influență.
Dragi colegi,
Există piețe întregi unde, în acest moment, datele personale ale românilor – traseul lor digital, preferințele, reacțiile, timpul petrecut pe un site, informații despre obiceiuri personale, despre sănătate, despre viața privată – sunt colectate, corelate și vândute mai departe către sute și mii de companii. Au existat cazuri documentate în care traseele auto ale unor pacienți către clinici medicale au fost vândute unor producători de medicamente.
În aceste condiții, solicit CNA să extindă monitorizarea către conținutul online care folosește identitatea națională ca instrument de captare a traficului și, implicit, a datelor acelor persoane. De asemenea, solicit ANCOM să impună standarde mai stricte pentru limitarea practicilor care induc în eroare utilizatorul. Mai exact, să introducă etichetarea vizibilă pentru site-urile care implică mai mulți parteneri în procesarea datelor și să inițieze campanii publice de informare, în care să explice diferența dintre „necesar” și „accept total”. Vă mulțumesc foarte mult.
## **Domnul Cătălin Drulă:**
Mulțumesc. Domnul deputat Moisin e prezent?
Vă rog, aveți cuvântul.
Se pregătește apoi doamna deputat Moș.
## Bună ziua!
Declarația de astăzi are ca titlu „Stadiul absorbției fondurilor europene 2021-2027 din Politica de coeziune – analiză și direcții de consolidare”.
Politica de coeziune reprezintă principalul instrument prin care România poate recupera decalajele de dezvoltare și poate investi în infrastructură, educație, sănătate și economie. În acest context, transparența și evaluarea corectă a absorbției fondurilor europene devin absolut necesare.
Datele oficiale, actualizate la data de 14 aprilie 2026, adică săptămâna trecută, prezentate de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene arată faptul că România a făcut pași foarte importanți în această direcție. La nivel național sunt înregistrate peste 8.300 de proiecte finanțate, dintre care 287 sunt proiecte de importanță strategică.
Totodată, valoarea plăților validate în acest exercițiu financiar a depășit 40 de miliarde de lei, adică aproape 8 miliarde de euro. Aceste cifre demonstrează clar că există interes, capacitate de contractare și o mobilizare reală în atragerea fondurilor europene.
Cu toate acestea, dincolo de aceste progrese, trebuie să privim cu realism situația actuală. Ritmul absorbției efective rămâne sub potențialul României, iar diferența dintre proiectele contractate și cele implementate în mod concret este încă semnificativă.
Mai mult, analiza teritorială evidențiază unele dezechilibre.
Și anume Bucureștiul se situează pe primul loc, cu peste 37 de miliarde de lei atrase, urmat de județul Cluj, cu aproape 10 miliarde de lei, și de județul Dolj, cu peste 9 miliarde de lei. Aceste rezultate arată că există zone în care administrația funcționează foarte eficient și reușește să valorifice oportunitățile europene.
Dar, în același timp, aceste date scot în evidență faptul că nu toate regiunile au reușit să acceseze în mod egal aceste fonduri, unul dintre motive fiind insuficienta implicare a tuturor autorităților administrației publice de la nivel local și județean.
România nu duce lipsă de proiecte și nici de resurse. Provocarea reală este viteza de implementare și capacitatea administrativă de a transforma aceste proiecte în rezultate concrete pentru cetățeni.
Fiecare întârziere înseamnă dezvoltare amânată, investiții blocate și șanse pierdute pentru comunitățile noastre.
De aceea, este necesar să acționăm în mod ferm pentru simplificarea procedurilor de accesare, reducerea birocrației, sprijinirea autorităților locale și accelerarea proceselor de evaluare și plată.
În încheiere, consider că România are toate premisele pentru a deveni un exemplu de bună practică în absorbția
fondurilor europene. Dar acest lucru depinde de capacitatea noastră de a transforma cifrele în rezultate concrete și echitabile pentru toate regiunile țării.
Vă mulțumesc.
Îi dau cuvântul doamnei deputat Moș. Se pregătește domnul deputat Ciobotaru.
Mulțumesc.
Stimați colegi,
Când vorbim despre reformele lui Ilie Bolojan, nu trece nimeni pe sub radar!
Noi știm asta, la Oradea, au aflat-o și cei de la București și acum s-au convins și PSD-iștii.
De aici toată supărarea. De asta și-a asumat PSD să arunce oficial România în criza politică!
Regret că PSD nu vrea să înțeleagă că este o mare eroare să vorbească doar despre problemele interne de partid, în loc să fie preocupați de problemele țării, despre cum vrea să scape de reformele lui Bolojan, ca să fie totul cum a fost până acum, să își păstreze membrii partidului-stat privilegiile cu care au fost obișnuiți, să trăiască fără grija zilei de mâine, chiar dacă n-au rezultate.
Despre asta este vorba, de fapt: despre un partid care nu mai are un mesaj pentru oameni, pentru că nu-i interesează oamenii, care nu mai are un proiect pentru țară, care nu mai are idei și care a intrat în panică, precum se vede, din cauza sondajelor de opinie.
Mandatul Guvernului Bolojan este acela de a pune ordine în finanțele țării, de a reduce risipa, de a eficientiza statul și de a atrage fonduri europene. Noi știm, la Oradea, că fondurile europene schimbă vieți. Este singura soluție pentru prosperitatea țării. Ele trebuie să meargă mai departe – proiectele pentru oameni –, pentru că, astfel, asigurăm stabilitatea țării.
PNL va merge pe drumul său, cel al stabilității, al reformelor și al respectului față de români.
Ce va face PSD, sincer, nu am de unde să știu. Dar, până acum, concluzia este una singură: partidele nereformate nu au cum produce reforme. Ele eșuează, exact cum a făcut PSD luni!
Mulțumesc, dragi colegi.
Mulțumesc.
O să facem o mică schimbare de ordine. Înțeleg că au discutat domnii deputați.
Și, atunci, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Ștefan Bouda, de la Grupul minorităților.
Și revenim apoi la domnul Ciobotaru.
Ștefan Bouda
#76624Mulțumesc, domnule președinte.
Declarația mea politică de azi se intitulează „Dezastrul ecologic de la Moldova Nouă, o amenințare iminentă la adresa sănătății populației”.
## Doamnelor și domnilor deputați,
Intervin astăzi pentru a aduce în atenția Parlamentului o situație de o gravitate extremă care afectează comunitatea din Moldova Nouă și localitățile limitrofe. Nu vorbim doar despre un declin industrial, ci despre un pericol real și constant la adresa sănătății a mii de oameni – poluarea cu praf de la iazurile de decantare a materialelor sterile. De ani de zile, ori de câte ori condițiile meteorologice sunt nefavorabile, nori masivi de praf silicios, încărcat cu metale grele, sunt ridicați de vânt din depozitele de steril, acoperind orașul și trecând chiar peste granița cu Serbia. Această ceață toxică nu este doar o problemă vizuală; este o otravă pe care cetățenii o respiră zilnic.
Este inacceptabil ca în anul 2026 să asistăm la o astfel de pasivitate instituțională!
Solicit, prin urmare, o mobilizare urgentă pentru:
– finalizarea și întreținerea sistemelor de umectare; praful de steril trebuie controlat prin soluții tehnice moderne care să împiedice spulberarea acestuia pe timp de secetă;
– ecologizarea definitivă a iazurilor; nu putem miza doar pe soluții temporare, avem nevoie de un plan de închidere și de acoperire a acestor zone cu strat vegetal, pentru a neutraliza sursa poluării;
– monitorizarea constantă a calității aerului. Comunitatea are dreptul să știe în timp real ce respiră, prin stații de monitorizare funcționale și date transparente.
Zona Moldova Nouă a oferit resurse imense economiei naționale. Este timpul ca statul să întoarcă datoria morală față de acești oameni, garantându-le dreptul fundamental prevăzut de Constituție: dreptul la un mediu sănătos.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Revenim la Grupul PNL. Îi dau cuvântul domnului deputat Ciobotaru.
Mulțumesc, domnule președinte. Bună ziua, dragi colegi!
Declarația mea politică este mai mult un manifest împotriva deciziei iresponsabile a celor de la PSD.
Într-un moment în care România avea nevoie de stabilitate mai mult ca oricând, PSD a ales să retragă sprijinul Guvernului condus de Ilie Bolojan și să se ascundă sub fusta ipocriziei.
În loc să rămână în Guvern și să continue reformele esențiale pentru o economie predictibilă, pentru salvarea fondurilor europene, pentru reducerea risipei sau pentru desființarea sinecurilor, au ales calea ușoară, ca niște lași.
Nimic din ce a fost adoptat în ultimele 10 luni nu a fost adoptat fără acordul lor. Era imposibil: fără PSD, coaliția nu ar fi avut majoritate. Toate măsurile luate au fost convenite, iar PSD și-a dat acordul. Și-a dat acordul pentru că nu era altă soluție. După cheltuielile din anul 2024, când s-au exagerat pomenile electorale... Și nu neapărat că a fost ceva rău, pentru că a crește pensiile în România era nevoie, însă s-a exagerat, au crescut pensiile cu 30%, din banii pe care nu-i aveam. Și Ciolacu, la momentul respectiv, probabil s-a gândit că nu va mai conta, că el va ajunge la Cotroceni.
Oamenii s-au bucurat – și e normal să se bucure, pentru că le-au crescut pensiile, în special cei nevoiași –, însă știau că România nu are acei bani și rezultatul alegerilor din decembrie 2024 a făcut ca și PSD, și PNL să rămână în afara finalei. De aceea vă spun că românii nu sunt proști și văd ceea ce faceți și această decizie este extrem, extrem de delicată.
Să ieși acum, pentru că vezi că scazi în sondaje, și să pui tot ce s-a făcut în cârca prim-ministrului este josnic. Mai dureros este că decizia lor va afecta și mai tare viața românilor.
Cu toții așteptam depășirea acestei perioade, pentru că nu este una ușoară. Cu toții ne doream ducerea până la capăt a reformelor.
Dureros este că au fost de acord cu măsurile care au afectat oamenii din țara aceasta, iar acum, când în sfârșit s-a ajuns și la ce contează, au ales să dea bir cu fugiții. Mă refer aici la reformarea companiilor de stat, la tăierile din administrația centrală, la reorganizarea și desființarea unor instituții ticsite de pile sau inutile. Și de aceea nu au mai rezistat. Probabil, de aici și sloganul lor: „Ajunge, până aici!”
Urmează o perioadă și mai dificilă.
Cine mai crede că PSD a făcut un bine românilor se va convinge că este exact invers, în perioada următoare.
Ilie Bolojan rămâne prim-ministru până la găsirea unei alte majorități și va continua, cu aceeași energie, să facă tot ce îi stă în putință pentru România și pentru români. Iar noi suntem în spatele lor.
Cât despre PSD..., rușine! Vă mulțumesc.
O zi frumoasă!
Mulțumesc.
Îi dau cuvântul domnului deputat Marius Alecsandru, de la Grupul USR.
Bună dimineața, domnule președinte! Bună dimineața, dragi colegi!
Tema declarației de astăzi: „Ion Iliescu, reload? Oare chiar este nemuritor?”.
Asistăm în aceste zile la un spectacol grotesc pe scena politică, provocat de către specialiștii și socialiștii de caviar ai PSD.
Ei se dau acum de ceasul morții cum că le pasă așa tare de cetățean, dar dovedesc că suferă de amnezie, uitând că au guvernat mai toată perioada de după ’89, uitând cine căra banii cu portbagajul prin Vaslui, uitând cum picau banii ciolăciți din sacoul preașcolitului Nordis Premier, uitând de banii tranzacționați prin cimitire și lifturi de către fugarul doctor Oprescu, uitând de tablourile lui Darius Vâlcov, fost ministru PSD al finanțelor, uitând de mai actualele cutii de pantofi pline cu bani ale fostului șef de cabinet al lui Grindeanu.
Și am amintit numai o parte mică din toate cazurile în care și-au demonstrat PSD-iștii grija față de cetățean.
Sorin Grindeanu invocă acum un slogan al mentorului lor etern, nemuritorul Ion Iliescu, acel „Nu ne vindem țara!”, din anii ’90. Oare ne-am întors în timp? Sau poate că Ion Iliescu nici nu a murit și a fost doar o înscenare, căci altfel nu mai înțeleg această argumentație numită „Iliescu, reload”!
Mai nou, Grindeanu vrea să-i resusciteze pe toți balaurii politici din PSD care au nenorocit această țară; se gândește el că asta își doresc românii. A aflat de la lecția pe care au primit-o la ultimele alegeri prezidențiale și vrea să readucă în peisaj trei personaje care au fost cele mai nocive din istoria României de după ’89: Adrian Năstase, Ponta și Dragnea. Cam asta este reforma la care s-a gândit Grindeanu și bineînțeles că vinovat este Ilie Bolojan, că nu înțelege aceste viziuni reformatoare.
Au tot încercat să trântească miniștrii USR, pentru că erau vocali și le deranjau sinecurile cu reformele implementate. Au văzut că nu reușesc cu miniștri USR; s-au hotărât acum să atace la cap, direct la premierul Bolojan. PSD, de fapt, vrea la fel de tare să plece și USR, căci le deranjează încrengăturile și combinațiile, mai ales acum, cu banii mulți care vor veni prin Programul SAFE.
A..., și era să uit de Olguța, Olguț’, și Câci’, care suferă cumplit de sărăcie din cauza reformelor lui Bolojan, dar vedem că au case de milioane de euro și mașini luxoase.
A..., și pentru Olguța am o dedicație specială: piesa „Oglinda” a trupei rock „Omul cu Șobolani”! Marius Alecsandru, deputat al USR de Buzău.
## **Domnul Cătălin Drulă:**
Mulțumesc. Dacă doamna Vedinaș este prezentă?
Da? Vă rog, aveți cuvântul.
Da, sunt Verginia Vedinaș, deputat al SOS de Vrancea, și voi prezenta declarația intitulată – metaforic, evident – „Opriți ultimul tun!”.
Am în vedere decizia luată de guvernul aflat încă în exercițiu de a scoate la vânzare părți din puținul care ne-a mai rămas din avuția națională.
Încearcă să ne consoleze guvernanții invocând faptul că e vorba de părți minoritare din bunuri, că statul român continuă să rămână majoritar, să controleze etc.
Dragii mei,
Greu e primul pas, ca tot ce facem în viață.
Elementele esențiale sunt două.
Primul – că este vorba despre întreprinderi publice profitabile. Atunci, de ce se vând?
Al doilea – este vorba despre domenii strategice: energie, CEC, Salrom.
## Dragi români,
CEC-ul s-a înființat în 1864, printr-o lege a luminatului domnitor Cuza. Ideea i-a aparținut lui Costache Bălcescu, fratele lui Nicolae Bălcescu. Are o istorie de peste 160 de ani și este un simbol al identității poporului român.
O tentativă de privatizare a CEC a mai avut loc în 2005. Eram senator la vremea aceea și, împreună cu colegii din Partidul România Mare, am oprit acea nelegiuire, a cărei repetare se dorește.
Au urmat apoi alte demersuri de privatizare, parțială deocamdată, cum mărturisea fostul prim-ministru, ilustru liberal, Florin Cîțu. Și aceea a eșuat. Să sperăm că și cea inițiată în prezent de Ilie Bolojan și armata sa de terminatori va eșua, din nou.
Ne propunem să facem scut pentru ca CEC-ul, Compania Națională Aeroport București, Romgaz, Nuclearelectrica, Hidroelectrica și Transgaz să rămână în integralitate în proprietatea poporului român.
Suntem ademeniți cu banii pe care îi câștigă România din vânzarea acestor active. Dar ce-a făcut România cu peste 230 de miliarde de euro, datorie externă pe care o înregistra la începutul anului 2026?
Dar cu miliardul și jumătate împrumutat în ultimele două luni? Și până când o să trăim din împrumuturi?
Sunt întrebări retorice, la care răspunsul nu îl reprezintă minciunile, aburelile chiar, aș îndrăzni să spun, ale guvernanților. Răspunsul trebuie să-l dea poporul român! Vă mulțumesc.
## **Domnul Cătălin Drulă:**
## Mulțumesc.
Doamna Vârgă este prezentă?
Păi, nu, aveți o singură intervenție...
Doamna Vârgă, vă rog, aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte.
Tema zilei, subiectul principal, astăzi, este, într-adevăr, listarea la Bursa de Valori a companiilor statului român și de aceea s-au spus astăzi atât de multe lucruri aici; și înțelegem cu toții că este un subiect de importanță strategică, nu doar de interes național, pentru că este și de interes european.
Eu astăzi am să vorbesc doar despre Constituția României, despre Legea fundamentală a țării, legea care stă la baza organizării statului român și a funcționării instituțiilor statului.
Și, pentru că s-au spus deja foarte multe lucruri despre interdicția de listare la Bursa de Valori a companiilor de stat profitabile sau mai puțin profitabile, mesajul meu este pe aceeași idee: „Noi nu vindem România și bogățiile sale la bursă și nu vindem țara la bucată!”
Ca deputat al Parlamentului României, vreau astăzi să solicit referendum național, un referendum național obligatoriu, decizional, nu doar consultativ, pentru că discutăm despre o problemă de interes național, în care poporul trebuie să fie consultat.
Poporul român trebuie să se exprime și să spună astăzi dacă Constituția României mai este valabilă, dacă bogățiile solului și subsolului României mai sunt monopol de stat și mai aparțin statului român, dacă doresc să devină cei mai săraci din Europa sau poate din lume, dacă românii sunt de acord ca noi să vindem aceste companii profitabile pentru care Constituția României interzice acest lucru.
Articolul 90 din Constituția României somează Președintele României să organizeze referendum național în această situație.
Trebuie, în regim de urgență, să organizăm această consultare populară și cer poporului român să fie alături de noi în acest demers.
O să amintesc de art. 136 din Constituția României, care interzice vânzarea bogățiilor României. Ele nu pot fi vândute, nu pot fi garantate pentru datorii, nu pot fi listate la Bursa de Valori, nu pot fi înstrăinate în niciun fel.
Articolul 136 din Constituție obligă statul român să folosească toate aceste resurse în interes național, pentru creșterea nivelului de trai. Pentru că noi nu putem, chiar dacă cuvântul „suveranitate” deranjează, nu putem să eliminăm sau să diminuăm suveranitatea economică înstrăinând aceste valori, pentru că nu este vorba doar de participațiuni reduse sau de cote mici de acțiuni; vor fi vândute în procent de peste 50% și statul român, așa este, dragi colegi, va pierde controlul. Nu ne dorim acest lucru. Vrem ca România să prospere, nu să sărăcească.
Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Mîndroc. Și, dacă este prezent, se pregătește domnul deputat Moiseev.
Și, vă rog, puțin mai multă liniște în sală! Domnule Mîndroc, aveți cuvântul.
## Domnule președinte, Stimați colegi,
Doamnelor și domnilor deputați,
Decizia Partidului Social Democrat de a pune capăt guvernării în forma actuală este un răspuns al solicitărilor românilor, care vor o schimbare a direcției de guvernare. Este un răspuns la cererea cetățenilor ca Partidul Social Democrat să nu mai susțină o guvernare care a dus România în recesiune și a provocat cea mai mare inflație din Europa.
Nu ne-am propus să rupem coaliția, dar suntem hotărâți să facem o schimbare în actul de guvernare.
Românii nu mai vor să continuăm la fel ca până acum. Și chiar dacă „boții” unora ni se împotrivesc, online sau în viața reală, noi vom face ceea ce ne cer românii, oamenii reali care trăiesc în această țară și ne spun zi de zi că așa nu se mai poate.
PSD a răspuns astfel îngrijorărilor antreprenorilor care resimt puternic scăderea investițiilor – minus 12 miliarde de lei! –, scăderea consumului – care este mai mare decât cea din pandemie! –, creșterea taxelor și a costurilor de producție.
Partidul Social Democrat a răspuns celor 54.000 de angajați cu normă întreagă, care au rămas fără locuri de muncă și fără perspectiva unei noi angajări – și aici vă pot da câteva exemple: Dacia Mioveni, Sidex, Azomureș, CE Oltenia. Și exemplele pot continua.
Ar fi trebuit să luăm cu mai mult timp în urmă această decizie. Am încercat să evităm conflictul, în speranța că vom asigura o guvernare stabilă, funcțională. Nu s-a putut. Vă mulțumesc.
Mulțumesc. Domnul Moiseev este? Nu.
Atunci, trecem la Grupul AUR; a mai rămas doamna deputat Priescu.
Aveți cuvântul.
Și apoi revenim la deputații înscriși care nu au luat încă cuvântul.
## **Doamna Ionelia-Florența Priescu:**
Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.
Stimați colegi,
Guvernul României a abandonat ideea unei dezvoltări durabile a sectorului energetic din România și, din păcate, ne-a aruncat într-un dezastru și într-o criză din care nu credem că vom ieși prea ușor.
Din păcate, amorțeala și lipsa de reacție a statului român și a Guvernului României ne pun în situația în care o companie privată reușește să cumpere una dintre cele mai mari rețele de distribuție din România. Este vorba despre Compania de Distribuție Energie Oltenia, care operează, în acest moment, una dintre cele mai mari rețele de distribuție, care se întinde pe 80.000 de kilometri și care deservește aproximativ 1,5 milioane de consumatori. Este o rețea care a fost construită în timp și pe a cărei construcție au finanțat-o inclusiv tarifele plătite de consumatori.
Cu toate acestea, Guvernul României nu a găsit nici resursele, nici voința politică de a achiziționa acest element din rețeaua strategică națională. Această entitate tocmai a fost vândută unei companii private pentru suma de 700 de milioane de euro. Dar trebuie menționat un aspect care este deosebit de îngrijorător: această companie nu are bani în propriile conturi, ci această companie a pornit discuții cu o instituție financiară pentru o posibilă emisiune de obligațiuni.
Ne întrebăm și este normal să ne întrebăm: de ce statul român nu a făcut același lucru ca această companie privată? De ce statul român renunță la o companie care are venituri garantate și o companie care beneficiază de un veritabil
monopol? De ce statul român nu face această achiziție? Această întrebare capătă și mai multă greutate, și mai mult sens în contextul general din sistemul energetic.
Vedem cum Guvernul României a dezamăgit și vedem cum Guvernul României a condamnat la șomaj lucrătorii din energie.
Statul român demonstrează că nu este capabil să aducă o strategie durabilă...
Trecem la Grupul PNL.
Dacă mai e cineva? Nu.
USR? Nu.
De la SOS România, domnul Tudor Ionescu.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Guvernul condus, încă, de domnul Bolojan anunță vânzarea unor pachete suplimentare de acțiuni Hidroelectrica și Transgaz – între 5% și 10% din Hidroelectrica și 5% din Transgaz. Acest demers deschide ușa unei politici periculoase de înstrăinare a acestor două companii, care reprezintă pilonii principali ai sistemului energetic românesc.
Sub masca „eficientizării” și a unor așa-zise „reforme” impuse, Guvernul pregătește și cedarea controlului asupra unui număr de 22 de companii strategice din energie, transport, resurse minerale și industria de apărare. Printre acestea se numără nume grele precum: Minvest, Romaero, Avioane Craiova, OIL Terminal, ELCEN, CFR Marfă, CFR Călători, Metrorex sau TAROM, din domenii în care niciun stat responsabil nu ar renunța la control fără a-și compromite siguranța economică și națională.
Guvernul Bolojan invocă pierderile înregistrate de unele din aceste companii de stat. Însă omite deliberat cauza reală: propria incompetență. Managementul politic, numirile pe criterii de partid și lipsa unei strategii coerente au adus aceste companii de stat în dificultate. Nu companiile sunt deci problema, ci modul în care au fost administrate. Statul le-a sabotat, iar acum încearcă să le vândă sub pretextul salvării.
Guvernul Bolojan vorbește despre „listări minoritare” la Bursa de Valori București și „restructurare”, dar românii știu foarte bine cum începe și cum se termină acest proces. Istoria recentă a demonstrat că, în urma privatizărilor grăbite, statul a pierdut controlul asupra unor sectoare strategice.
Companii vândute sub valoarea reală, sute de mii de locuri de muncă distruse, industrii întregi eliminate – acesta este bilanțul real al „reformelor” promovate de guvernele socialiste, liberale și UDMR-iste din ultimii 35 de ani.
Astăzi, România riscă să repete aceleași greșeli, cu consecințe grave pe termen lung. Statul nu trebuie să devină un simplu broker de active, iar reforma trebuie să însemne investiții, profesionalizare și eficiență reală.
Companiile strategice trebuie să rămână în proprietatea statului, iar controlul în domenii vitale, precum energia, transportul și infrastructura, nu poate fi cedat. Orice proces de reorganizare trebuie să protejeze interesul național, iar deciziile majore trebuie dezbătute transparent, aici, în Parlament, nu impuse netransparent.
România are nevoie de suveranitate economică, nu de lichidarea resurselor sale. Iar suveranitatea nu este negociabilă și nu poate fi listată la bursă! Cer deci Guvernului să oprească imediat orice demers de înstrăinare a companiilor strategice și să prezinte o strategie națională reală, construită în interesul românilor, nu al grupurilor de interese străine. Rolul statului este să întărească aceste companii vitale, nu să renunțe la ele! Vă mulțumesc.
Da. Doamna Dumitrița Albu? Aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte.
„Guvernul României face tot ce poate ca să distrugă economia țării”
M-am săturat să văd cum încă acest guvern ignoră poporul român și tratează cu dispreț munca oamenilor care țin în viață această țară. Cazul Azomureș nu este o întâmplare. Este dovada clară că acest guvern face tot ce poate ca să distrugă economia României.
Acest combinat este unul dintre ultimele repere ale unei industrii pe care ați demolat-o sistematic. Din zeci de combinate chimice, România a ajuns să mai aibă unul relevant. Și pe acela îl lăsați să se închidă. Nu pentru că nu există soluții, ci pentru că nu există voință. Azomureș nu este doar un combinat. Este baza agriculturii românești. Este locul de unde pleacă producția care ține fermele în viață. În momentul în care îl pierdeți, pierdeți controlul asupra unui sector esențial. Fermierii sunt obligați să cumpere mai scump din afara țării, iar românii plătesc diferența în fiecare zi, la raft. Asta înseamnă politicile voastre: dependență, prețuri mai mari și o economie slăbită. De luni de zile aveți toate datele pe masă. Există evaluări, există soluții, există discuții despre implicarea Romgaz.
Nu lipsește nimic în afară de decizie.
Domnule ministru Bogdan Ivan, v-am solicitat o audiență și nu ați răspuns. Nu pentru că nu ați avut timp, ci pentru că ați ales să ignorați această problemă. La moțiunea simplă m-am abținut, pentru că știam că vina nu vă aparține. Dar astăzi, la 10 luni de mandat, nu ați făcut nimic. Ați avut timp. Nu ați avut voință. Între timp, România pierde. Pierde locuri de muncă, pierde industrie, pierde capacitatea de a se susține singură. În loc să producem, ajungem să depindem. În loc să apărăm, cedăm. Iar asta nu mai este o greșeală.
Este o direcție care face doar rău poporului român, pentru că îl face mai slab și, implicit, mai sărac.
Istoria să vă judece! Dumitrița Albu.
Mulțumesc.
Dacă din partea Grupului PSD mai este cineva în acest moment?
Nu.
De la PNL? Nu.
De la USR? Nu.
De la SOS România, domnul Goidescu. Aveți cuvântul.
## Dragi colegi parlamentari,
Criza politică actuală nu este o întâmplare, ci rezultatul direct al acțiunii acelorași cercuri de putere care, de peste
3 decenii, au exploatat sistematic statul român. După 30 de ani, realitatea a rămas aceeași: resursele țării au fost împărțite între grupuri de interese, iar dezvoltarea reală a fost constant amânată.
Astăzi, aceiași actori politici se prezintă drept salvatori, dar de fapt se luptă între ei pentru ce a mai rămas de împărțit. Nu este o criză autentică, generată de nevoile țării, ci un conflict alimentat de orgolii, calcule politice și dorința de control.
Partidele de la guvernare – PNL, PSD, USR, UDMR – au demonstrat, în diferite forme, același tipar: prioritizarea intereselor proprii, protejarea clientelei politice și lipsa unor reforme reale.
Între timp, cetățenii sunt cei care plătesc prețul: instabilitate, nesiguranță și un nivel de trai care rămâne sub potențialul real al țării. În loc de viziune și responsabilitate, scena politică oferă conflicte sterile și promisiuni fără acoperire.
Românii au nevoie de stabilitate, predictibilitate și siguranță – lucruri esențiale pentru orice societate funcțională. În forma actuală, scena politică nu reușește să ofere aceste garanții. Conflictele repetate, deciziile incoerente și lipsa unei direcții clare alimentează percepția că partidele aflate la guvernare sunt mai preocupate de propriile interese decât de binele public.
Pentru mulți oameni, această situație nu mai pare doar o problemă de incompetență sau neînțelegere, ci una de lipsă de respect față de cetățeni. Când instabilitatea devine regulă și promisiunile nu se concretizează, sentimentul că „își bat joc de români” nu mai este doar o reacție emoțională, ci o concluzie la care ajung tot mai mulți români.
Realitatea este tot mai apăsătoare: costuri în creștere, incertitudine economică, presiune pe mediul de afaceri și sentimentul că direcția este greșită. Antreprenorii se luptă să supraviețuiască, oamenii obișnuiți își ajustează constant nivelul de trai, iar încrederea în viitor scade. În paralel, cei aflați la conducere sunt rupți de această realitate, preocupați mai degrabă de negocieri politice și jocuri de putere decât de soluții concrete.
Ceea ce se vede astăzi nu este doar o criză politică, ci o criză de responsabilitate. Nu este doar o lipsă de competență, ci și o lipsă profundă de asumare. În timp ce țara are nevoie urgentă de direcție, coerență și reforme reale, cei care ar trebui să le ofere par să trateze guvernarea ca pe un joc, în care miza principală nu este românul sau România, ci conservarea puterii.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc. Domnul Moiseev? Nu.
Atunci, de la SOS România, doamna Macovei Ilie? Cred că este ultimul vorbitor. Aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte.
Declarația mea de astăzi se intitulează „Nu vă atingeți de memoria României!”.
Stimați colegi,
Bustul lui Octavian Goga a fost înlăturat din Copoul Iașiului.
Aceasta este fapta despre care discutăm astăzi. Rece. Vizibilă. Rușinoasă prin felul în care s-a produs. Dar cine și-a arogat dreptul de a scoate România din propria ei memorie?
Pentru că astăzi a fost înlăturat un bust. Mâine se cere schimbarea numelui unei biblioteci. Poimâine, a numelui unei străzi. Apoi vor urma alte nume, alte statui, alte repere și alte simboluri. Până când, încet-încet, metodic, birocratic, ni se va cere să privim tot ce este românesc cu suspiciune, cu frică și cu rușine.
Dreptul unui popor de a nu-și vedea memoria administrată prin presiune, intimidare și epurare simbolică trebuie apărat!
Octavian Goga nu este doar un bust. Nu este doar un nume. Nu este doar un pretext.
Octavian Goga este o parte din literatura, cultura și drama istorică a acestei națiuni.
Poți să-l citești critic. Poți să-l judeci istoric.
Poți să-l așezi în context. Dar nu avem dreptul să transformăm istoria românilor într-o listă de obiective de eliminat.
Pentru că aici este miza reală.
Nu se mută doar statui. Se mută sensuri. Repere. Limite. Se mută chiar linia dincolo de care un popor începe să nu se mai recunoască pe sine.
Astăzi ni se spune ce bust trebuie ridicat.
Mâine ni se va spune ce nume trebuie șters.
Poimâine, ce autor trebuie evitat.
Iar într-o zi ni se va spune și ce avem voie să citim, ce avem voie să cităm, ce avem voie să admirăm și ce avem voie să gândim fără să fim puși la zid.
Iar aceasta nu mai este administrare.
Aceasta devine disciplinare a memoriei.
Cine decide aceste lucruri? În baza cărui act? Cu ce competență? Cu ce legitimitate? Și cu ce răspundere? Și mai ales: până unde?
Până unde veți merge cu această amputare simbolică? Până unde veți împinge frica în instituțiile statului?
Până unde veți testa lașitatea administrației și răbdarea poporului român?
Pentru că un popor nu este cucerit numai atunci când îi sunt încălcate hotarele.
Un popor este cucerit și atunci când este despărțit de reperele lui.
Când este dezvățat să-și mai apere numele.
Când este învățat să-și suspecteze înaintașii.
Când este obligat să-și poarte identitatea ca pe o vină. O națiune fără memorie devine o populație ușor de manevrat.
Un popor fără repere devine o masă ușor de condus.
O țară care își ascunde trecutul își pregătește îngenuncherea în viitor.
Noi refuzăm această logică.
Refuzăm ideea că România trebuie golită de simboluri ca să fie acceptabilă.
Refuzăm ideea că neamul românesc trebuie reeducat prin ștergere.
Refuzăm faptul că memoria națională poate fi tratată ca un dosar de lichidat.
Așadar, nu vă atingeți de memoria României!
Pentru că, atunci când atingeți memoria unui popor, îi atingeți demnitatea.
Când îi loviți simbolurile, îi loviți coloana vertebrală. Când îi goliți trecutul, îi slăbiți viitorul.
Iar când îi cereți să uite cine este, îi cereți, de fapt, să capituleze.
Bustul lui Octavian Goga a fost înlăturat.
Dar să nu lăsăm să fie înlăturată, odată cu el, și conștiința românească.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Cătălin Drulă:**
Mulțumesc.
Constat finalizată lista vorbitorilor care s-au înscris pentru declarații susținute oral și, atunci, dau citire declarațiilor depuse în scris.
De la Grupul PSD, deputații: Toma, Ciucă, Cojocaru, Budăi, Tomoescu, Furtună, Bara, Samoilă și Lungu.
De la Grupul AUR, deputații: Păunescu, Avrămescu, Lovin, Biro, Muncaciu, Munteanu, Radu, Gușă, Pușcașu, Doboș, Vadim-Tudor, Dascălu și Vulpoiu.
De la PNL, deputații: Roman, Balan, Cadar, Crușoveanu, Stănescu, Mocanu, Muraru, Matei, Huțucă și Pistru-Popa. De la Grupul minorităților, deputații: Ganț și Pambuccian. De la SOS România, deputații: Lăzăroi, Toader, Nagy, Caragață, Oltenașu, Pascalini și Cîmpianu.
Și din partea deputaților neafiliați: doamna deputat Enachi.
Declar această parte a ședinței închisă.
Urmează, de la ora 10:00, dezbateri.
## PAUZĂ
## DUPĂ PAUZĂ
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Bună ziua, doamnelor și domnilor deputați!
Continuăm ședința Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 329 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 210.
Ședința se desfășoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezență, fizic și online.
Ordinea de zi a fost distribuită.
Potrivit programului de lucru, astăzi dezbatem inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi până la ora 11:00; votul final – prezență fizică și online – este programat pentru ora 11:30; la încheiere, au loc ședința Biroului permanent și ședința Comitetului liderilor.
Stimate colege și stimați colegi,
Întreb liderii de grup dacă în legătură cu ordinea de zi există observații.
Avem o solicitare din partea...
**Domnul Allen Coliban**
**:**
Nu acum.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Nu?
## **Domnul Allen Coliban**
**:**
După...
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Am înțeles.
Deci nu există observații. Intrăm în ordinea de zi.
Dar înainte permiteți-mi să îi spunem „La mulți ani!” colegului nostru, domnului deputat Florin-Claudiu Roman. ## La mulți ani, să fiți sănătos!
Continuăm dezbaterile asupra Proiectului de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Conectarea Europei prin transportul feroviar de mare viteză – COM(2025) 903; PHCD 15/2026.
Reamintesc că reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene a prezentat proiectul de hotărâre în ședința Camerei Deputaților din data de 20 aprilie 2026.
Din partea grupurilor parlamentare au luat cuvântul reprezentanții:
– Grupului parlamentar al USR – domnul deputat OvidiuRomulus Paraschivescu;
– Grupului parlamentar al PNL – domnul deputat OvidiuVasile Cîmpean și doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moș;
– Grupului parlamentar al AUR – domnii deputați Dan Tanasă și Silviu-Octavian Gurlui. În continuare, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Allen Coliban, Grupul parlamentar al USR.
## **Domnul Allen Coliban:**
Mulțumesc, doamnă președinte.
Din nou discutăm în plenul Parlamentului, dezbatem o inițiativă care transpune, care vine să transpună niște principii și niște strategii europene la nivel național. Și n-aș fi intervenit dacă n-aș fi auzit, din nou, neadevăruri spuse de la acest microfon.
În cazul acestei inițiative, românii trebuie să știe că avem bani de la Uniunea Europeană pentru reabilitarea căilor ferate și pentru reabilitarea materialului rulant.
Am văzut întrebări din partea colegilor, cumva retorice, cu privire la cât și de ce avem nevoie de aceste investiții.
Vă spun că în tot programul, în PNRR plus Programul de transport, sunt aproximativ 15-20 de milioane de euro pentru modernizare și reabilitare de căi ferate. Este un mijloc de transport eficient, rapid și care stimulează economia, în primul rând, nu doar susține mobilitatea cetățenilor României.
Pe de altă parte, prin proiectul aferent PNRR-ului au fost reabilitate 75 de locomotive și 139 de vagoane. Aceasta este ținta finală.
Dintre acestea, îi spun antevorbitorului meu că 35 vor fi reabilitate doar la Brașov, cu un număr de 1.300 de locuri de muncă. De ce la Brașov? Pentru că reprezentăm Brașovul în Parlamentul României amândoi.
Acest domn, pe care nu-l voi numi, spunea mai devreme de ce și pe cine va transporta CFR-ul.
Va transporta români, stimate domn, pentru că dacă ați face exercițiul să vă uitați în oglindă, inclusiv cu trenurile cu care veniți la București, vă veți da seama de ipocrizia pe care o prezentați atunci când veniți să luați cuvântul de la acest microfon și să criticați absolut orice vine de la Uniunea Europeană.
Ei bine, asta trebuie să știe românii: două miliarde de lei evaluarea proiectelor de reabilitare de material rulant ale CFR-ului și 20 de miliarde de euro sunt banii pe care Europa îi bagă în infrastructura noastră de cale ferată.
20 de miliarde de euro – de două ori mai mult decât întregul tezaur furat de...
Mulțumesc.
Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.
Dacă sunt obiecții la titlu? Nu.
Adoptat. La preambul? Nu sunt obiecții. Adoptat. La articolul unic, obiecții? Nu sunt. Adoptat.
Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.
– Proiectul de hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat, ca urmare a decesului domnului deputat Artimon Dan-Cătălin; PHCD 21/2026.
Pe ordinea de zi avem Proiectul de hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat, ca urmare a decesului domnului deputat Artimon Dan-Cătălin.
În conformitate cu prevederile art. 240 din regulament, proiectul de hotărâre a fost întocmit de Comisia juridică.
În continuare, îl invit pe domnul președinte Ciucă, președintele Comisiei juridice, pentru prezentarea proiectului de hotărâre.
Doamnă președinte, Doamnelor și domnilor,
Voi da citire acestui proiect de hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat.
Având în vedere decesul domnului Artimon Dan-Cătălin, deputat ales în Circumscripția electorală nr. 2 Arad, în temeiul dispozițiilor art. 70 alin. (2) din Constituția României, republicată, potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) lit. d) și ale alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 240 din Regulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic. – Camera Deputaților declară vacant locul de deputat deținut de domnul Artimon Dan-Cătălin, deputat ales în Circumscripția electorală nr. 2 Arad din partea Alianței pentru Unirea Românilor, începând cu data de 12 aprilie 2026.
Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 22 aprilie 2026, cu respectarea art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
Vă mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Vă mulțumesc. Proiectul de hotărâre a fost distribuit. Întreb dacă sunt obiecții de ordin general. Nu sunt.
Trecem la dezbaterea pe articole a acestui proiect. Dacă sunt obiecții la titlu? Nu sunt.
Adoptat.
La preambul dacă sunt obiecții? Nu sunt.
Adoptat.
La articolul unic dacă sunt obiecții? Nu sunt.
Adoptat.
Dezbaterile au fost finalizate.
Vreau să vă anunț că, în urma înțelegerii liderilor grupurilor parlamentare, vom vota acum acest proiect de hotărâre.
Vot · Amânat
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Maricel Popa – declarație politică: „Ce s-ar fi întâmplat dacă PSD nu era la masa guvernării?”; – Paul-Claudiu Cotîrleț – declarație politică privind consolidarea parteneriatului româno-muntenegrean, prin dialog parlamentar și cooperare strategică; – Virgil Alin Chirilă – declarație politică intitulată „România are nevoie de o schimbare a modului de guvernare, așa cum cer peste 80% dintre cetățeni, fără măsuri de austeritate sau creșteri de taxe”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având ca subiect „Dezechilibrele generate în educația nonformală”; – Florin-Bogdan Velcescu – declarație politică privind contextul politic național actual; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică intitulată „Pământul nostru gaze poartă, noi cerșim din poartă-n poartă”; – Dumitru Tilea – intervenție având titlul „Sărbătoarea Sfântului Gheorghe, un moment important al religiei poporului român”; – Daniel-Cătălin Ciornei – declarație politică intitulată „România are nevoie de claritate, nu de combinații politice”; – Dumitru Țiplea – declarație politică având ca temă „Administrație liberală înseamnă eficiență, performanță și respect pentru banii publici”; – Călin-Grațian Gal – declarație politică: „Ajunge, PSD! Până aici!”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică: „Când PSD nu mai poate fura liniștit, declanșează criză politică”; – Mihai-Adrian Țiu – declarație politică: „Domnule premier Bolojan, cine sunt «șobolanii» și cine i-a ținut în cămara statului atât timp?!”; – Aurora-Tasica Simu – declarație politică referitoare la contextul actual al deciziilor economice și energetice; – Ștefan Țintă – declarație politică intitulată „România nu are nevoie de premieri «providențiali», ci de profesioniști!”; – Rodica Nassar – declarație politică având titlul „Linia invizibilă dintre viață și moarte: finanțarea corectă a ATI este o obligație morală, nu o opțiune politică”;
Având în vedere nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:
– a reafirmat beneficiile geostrategice ale extinderii Uniunii Europene, în special în regiunea Mării Negre, și a reamintit că perspectiva de a deveni membru al Uniunii Europene motivează reformele și promovează reconcilierea;
– a solicitat instituțiilor europene deschiderea tuturor clusterelor de negociere pentru Republica Moldova și Ucraina, alături de un parcurs clar și predictibil al aderării;
– a susținut măsurile de integrare treptată a țărilor candidate în politici și programe ale Uniunii;
– a propus intensificarea acțiunilor de combatere a dezinformării și amenințărilor hibride și a ingerințelor externe în țările candidate;
– a subliniat importanța consolidării legitimității democratice a procesului de extindere și a informării cetățenilor din statele membre și din cele candidate;
– a susținut implicarea mai mare a parlamentelor naționale în procesele de extindere și în cooperarea interparlamentară cu statele candidate.
Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din 24 martie 2026 și a fost adoptată cu majoritate de voturi.
Supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.
Comentarii de ordin general?
Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe, Grupul parlamentar al PNL.
## **Domnul Andrei Daniel Gheorghe:**
Vă mulțumesc, doamnă președinte. Doamnelor și domnilor colegi,
Pentru noi, pentru Partidul Național Liberal, extinderea Uniunii Europene către est este nu doar o prioritate strategică, ci face parte din ceea ce înțelegem noi că trebuie să fie pentru toți românii un deziderat național, un deziderat al unității naționale a tuturor românilor, într-o singură națiune europeană, democratică și liberă.
Revenind la acest COM, cred că suntem cu toții de acord că extinderea Uniunii Europene către Balcanii de Vest și către Ucraina și, în primul rând, pentru noi, românii, către cel de-al doilea stat românesc, Republica Moldova, este extrem de importantă astăzi, nu doar din această perspectivă a dezvoltării, a cooperării, a prosperității, a bunăstării și a unui spațiu comun european, ci și din perspectiva păcii, apărării și din perspectiva asigurării securității în spațiul balcanic, în Europa de Est și la Marea Neagră, în contextul teribil legat de
declanșarea, în 2022, a războiului de agresiune pe care Rusia l-a pornit împotriva Ucrainei.
Încă un lucru foarte important.
Întotdeauna am spus că integrarea europeană a Republicii Moldova și reîntregirea sunt două chestiuni complementare și două chestiuni care nu pot fi separate.
Tocmai în acest context, vin să vă spun astăzi că eu și noi considerăm că, de departe, integrarea europeană și unitatea națională a celor două maluri românești ale Prutului trebuie privite într-un sens integrat.
Și vă spun acum concluzia mea simplă. Cel mai scurt drum pentru Republica Moldova către Uniunea Europeană este revenirea la țara-mamă, la România.
Că vorbim de reunire, că vorbim de reîntregire, aceasta ar trebui să fie prioritatea numărul 1 a României, astăzi.
Și cred că, în 2026, toată lumea de aici, din acest Parlament și din viața publică, ar trebui să înțeleagă că obiectivul național al României este reîntregirea și revenirea Republicii Moldova, democratic, în granițele...
Doamna deputat Monica-Elena Berescu, Grupul parlamentar al USR.
## **Doamna Monica-Elena Berescu:**
Stimați colegi,
Proiectul pe care-l discutăm astăzi reafirmă un principiu fundamental. Întotdeauna extinderea Uniunii Europene va fi și a rămas unul dintre cele mai importante instrumente pe care le avem în ceea ce privește stabilitatea, securitatea și prosperitatea în Europa.
România a susținut constant această direcție, iar acum, că vorbim de vecinii noștri, de Republica Moldova și de Ucraina, și vorbim și de statele din Balcanii de Vest, această aderare nu este doar în interesul acestei țări, ci devine un interes strategic pentru România.
Progresele realizate de aceste state, în pofida unor provocări fără precedent, arată că, atunci când aderarea este o miză reală, vin și reformele.
Însă, vedeți dumneavoastră, noi discutăm despre stabilitate în exteriorul Europei, însă ar trebui să discutăm și despre instabilitatea internă pe care o avem acum, provocată de această criză politică.
Și ar trebui să ne uităm inclusiv la piețele financiare. Nu știu câți dintre dumneavoastră v-ați uitat pe Bursa de Valori București și realizați ce înseamnă scăderea aceea de 2%.
Scăderea aceea de 2% înseamnă un miliard de euro pentru companiile capitalizate ale statului român.
Se susține că vor să se apere companiile de stat.
Printr-o singură mișcare politică aduceți instabilitate politică și faceți ca statul român, într-o singură zi, să piardă un miliard de euro.
România are nevoie de un guvern proeuropean, are nevoie de stabilitate și de reforme prin PNRR. Nu are nevoie ca cetățenii acestei țări să piardă bani și să sufere din cauza costurilor pe care un partid din această coaliție de guvernare le face doar pentru un spectacol politic.
Haideți să ne revenim, că oamenii adevărați de stat ai acestei țări ar trebui să se uite și să nu-i mai pună pe români la costuri inutile!
Mulțumesc.
Mulțumesc.
Domnul deputat Florin-Bogdan Velcescu, Grupul parlamentar al AUR.
## **Domnul Florin-Bogdan Velcescu:**
Foarte bine, să se extindă Uniunea Europeană până în China sau până pe Lună! Nu e nicio problemă!
Atâta timp cât toate țările vizate de această extindere vor respecta reformele și vor trece prin traumele prin care a trecut România pentru a se integra și pentru a respecta niște... 700 de jaloane, 700 de reforme, foarte bine, e în regulă! Dar nu vreau să aud de procese de aderare accelerate pentru țări care nu au un sistem funcțional – poate juridic, poate legislativ, poate de anchetă –, că am înțeles că la noi a fost o mare prigoană în ceea ce a însemnat sistemul de anchetă.
Nu vreau să văd Ucraina că intră într-o noapte sau peste noapte în Uniunea Europeană, fără nici cea mai mică reformă.
Le-am dat bani, le-am dat armament, le-am dat ajutor umanitar și acum le dăm pe masă, gratis, și piața europeană, și le mai dăm și tot ce înseamnă acces la fondurile europene.
Dar nu vi se pare un pic jenant să forțăm această extindere a Uniunii Europene doar de dragul de a integra mofturile lui Zelenski?
Nu vi se pare un pic jenant că noi ne-am chinuit atâția ani?
Vă aduc aminte de acel MCV. Mai țineți minte acel MCV? Haideți să-l vedem și în Ucraina! Haideți să vedem și cum funcționează treaba aceasta și pentru alte țări, nu doar pentru România, că parcă prea ne-ați luat de proști!
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Domnul deputat Alexandru-Paul Dimitriu, Grupul parlamentar al USR.
## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**
Dumneavoastră nu vi se pare jenant că nu vă uitați în istorie, să vedeți cum arăta România înainte să fie integrată în Uniunea Europeană?
Nu vi se pare jenant să spuneți că ar trebui să trecem prin nu știu ce transformări și să le dați o conotație peiorativă, în condițiile în care România o duce de zeci de ori mai bine decât o ducea atunci?
Nu vi se pare jenant să nu realizați că o integrare accelerată, în sensul de a avea mai multe țări Uniunea Europeană, generează pace? Dar problema este că dumneavoastră nu vă doriți pace!
Uitați-vă în istorie! Este pentru prima dată când, de 70 de ani, în Europa nu există război între țări europene. Rusia nu e țară europeană; este pe sfert europeană și nu o luăm în calcul.
Vedeți foarte bine că nu au mai fost astfel de războaie. De ce? Pentru că există o conlucrare în Europa, între țările din Europa, există legături economice, iar legăturile economice fac imposibil un război. Aceasta a fost piatra de temelie a Uniunii Europene, aceasta este piatra de temelie a Uniunii Europene, în continuare, și aceasta va fi piatra de temelie și în continuare. Oricât v-ați dori dumneavoastră să opriți această expansiune a Uniunii Europene, ea se va realiza. De ce? Pentru că aduce bunăstare. Și, de fiecare dată când bunăstarea asta se instalează într-o țară, oamenii din acea țară nu o mai vor plecată.
Oricât încercați dumneavoastră să dezinformați, nu veți reuși să faceți acest lucru, pentru că noi suntem aici, suntem și vom rămâne aici, să le explicăm românilor că este bine să fii în Uniunea Europeană, că este de datoria noastră să le spunem că trebuie să fie mândri că sunt în Uniunea Europeană și să nu-și dorească niciodată să se întoarcă cu fața spre Rusia, acolo unde dumneavoastră vă doriți.
Domnul deputat Adrian Câciu, Grupul parlamentar al PSD.
## **Domnul Adrian Câciu:**
Mulțumesc mult, doamnă președinte.
Pentru colegul, da, e și apă fiartă aici, dacă vreți,
, că am înțeles că sunteți aici...
Extinderea Uniunii Europene este un beneficiu pentru toate țările care sunt în Europa. Și, pentru România, cel puțin, a însemnat o creștere a valorii economiei noastre și a bunăstării cetățenilor.
Din păcate, politicienii, de-a lungul timpului, cel puțin în ultimii 7 ani, 74% premieri PNL au condus „cămara” țării și i-au sărăcit pe români.
Dar haideți să... De ce am venit la microfon? Pentru că punctajul de partid al unora vorbește despre Bursa de Valori București, așa cum am văzut că punctajul de partid al altora vorbește despre dobânzile la care se împrumută România, astăzi.
Vă rog eu frumos, luați un pix și o hârtie, studiați Bursa de Valori și o să vedeți că astăzi Bursa de Valori are creșteri, mai ales pe partea de companii de stat, între 1% și 2%
, BET-ul este în creștere cu 1,2% și vă informez că dobânzile la care se împrumută România sunt mai mici cu 4% față de acum un an...
Luați, mă, și învățați, că vă învăț meserie!
...în timp ce Germania se împrumută mai scump cu 23% față de acum un an!
Deci, când mai vreți să mințiți, faceți-o frumos, ca în filme! Mulțumesc.
Domnul deputat Cosmin-Ioan Corendea, Grupul parlamentar al AUR.
## **Domnul Cosmin-Ioan Corendea:**
Mulțumesc, doamnă președinte.
O să stau departe de circul politic zilnic de aici și o să subliniez ceea ce am subliniat și în ședința Comisiei pentru afaceri europene.
Susținem aderarea Balcanilor de Vest, dar habar nu avem ce înseamnă Balcanii de Vest!
Balcanii de Vest înseamnă Kosovo, iar, alături de alte patru state, România nu recunoaște Kosovo.
Deci mi se pare absolut jenant să votăm după deget, fără să gândim și să vedem cum România susține lărgirea Uniunii Europene asupra unui stat pe care nu-l recunoaște.
Deci, înainte de discursuri politice și punctaje, vă repet încă o dată ce am mai repetat de foarte multe ori de la acest microfon: nu tot ceea ce vine de la Uniunea Europeană este sănătos pentru România și, vă rog frumos, înainte să veniți la microfon, să vorbiți pe vreun COM venit din această direcție, să vă informați, să vedeți ce votați.
Votați lărgirea Uniunii Europene asupra unui stat pe care România nu-l recunoaște! Vă mulțumesc.
Domnul deputat Ovidiu-Vasile Cîmpean, Grupul parlamentar al PNL.
## **Domnul Ovidiu-Vasile Cîmpean:**
Uniunea Europeană este cel mai de succes proiect de pace din istorie. Toți din sala aceasta trebuie să înțelegem acest lucru. Și când văd că unii „pacifiști” pun sub semnul întrebării acest proces de extindere, acest lucru îmi demonstrează doar dublul discurs, dublul limbaj, doar pentru a atrage anumite voturi dintr-un demers populist.
Cred că trebuie să citim cu atenție documentele pe care le punem – extinderea Uniunii Europene, atât în Balcanii de Vest, cât și către Republica Moldova și Ucraina, este în interesul național al României, aduce mai multă securitate și stabilitate la granițele noastre și, evident, elimină din influența rusă pe care unii o susțin în continuare la granițele Uniunii Europene.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.
Dacă sunt obiecții la titlu? Nu sunt.
Adoptat.
La preambul? Nu sunt obiecții. Adoptat. La articolul unic? Nu sunt obiecții. Adoptat. Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.
15. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor-DigitalJustice@2030 – COM(2025) 802; PHCD 19/2026.
Proiectul de hotărâre a fost distribuit.
Îl invit la cuvânt pe reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene.
Vă rog.
Mulțumesc, doamnă președinte.
Raport referitor la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – DigitalJustice@2030
Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și de Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctele de vedere ale Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului,
Consiliului Superior al Magistraturii și Autorității pentru Digitalizarea României, fișa de informare elaborată de Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:
– și-a exprimat susținerea față de obiectivul strategiei, și anume intensificarea utilizării tehnologiilor digitale în sistemele judiciare din statele membre ale Uniunii Europene până în 2030;
– a subliniat că digitalizarea sectorului judiciar trebuie să fie centrată pe oameni, să sporească eficacitatea sistemelor judiciare și să faciliteze accesul la justiție și creșterea calității actului de justiție;
– totodată, Comisia a solicitat asigurarea accesului deplin la justiție al persoanelor care nu dispun de mijloacele sau de competențele digitale necesare pentru garantarea drepturilor fundamentale;
– a recunoscut potențialul sistemelor de inteligență artificială pentru îmbunătățirea funcționării sistemelor judiciare, însă Comisia atrage atenția asupra riscurilor pe care le poate genera utilizarea inteligenței artificiale și a subliniat imperativul implicării factorului uman deplin în utilizarea sa;
– a atras atenția asupra riscurilor pe care le poate atrage deschiderea datelor din domeniul justiției.
Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din 24 martie 2026 și a fost adoptată cu majoritate de voturi.
Supunem aprobării plenului Camerei Deputaților această opinie, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.
Mulțumesc.
Comentarii de ordin general.
Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui, Grupul parlamentar al AUR.
## **Domnul Silviu-Octavian Gurlui:**
Stimată doamnă președinte, Stimați colegi,
Da, pe hârtie lucrurile stau bine, dar dacă coborâm în teren lucrurile stau altfel.
Vorbim, în acest proiect, de interoperabilitate între instituțiile europene și cele române. Avem așa o operabilitate în România, între instituțiile din România?
În acest proiect se vorbește despre securitate. Avem o așa implementare și așa tehnologii în acest domeniu, în România, în așa instituții?
În acest proiect se vorbește foarte puțin, spre deloc, de investiții, investiții care sunt necesare atât de mult în România, în așa instituții.
În acest proiect nu se vorbește despre suveranitate tehnologică. Pentru că vorbim de digitalizare sau chiar și de IA, vorbim despre o infrastructură care trebuie să aibă un loc fizic și o protecție a datelor din aceste instituții.
Vorbim, de asemenea, de IA, foarte vag în acest proiect, dar să nu uităm că nu vorbim de cutii negre în astfel de instituții, ci vorbim de oameni, vorbim de o contribuție finală a omului în gestionarea acestor resurse. Și nu este nici pe departe limpede cum se va face acest lucru, într-un asemenea proiect de lege. Și este evident că vorbim de multe generalități și de riscuri, așa cum ați precizat înainte, iar acestea dacă nu sunt gestionate cu rigoare vom trage consecințele acestui proiect. Vă mulțumesc.
Domnul deputat Sorin-Titus Muncaciu, Grupul parlamentar al AUR.
## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**
Stimați colegi,
Datele noastre personale, atunci când vine vorba de sisteme din acestea complexe, sunt în pericol, pentru că noi nu avem niciun fel de control asupra acestor sisteme. Și vă aduc aminte, pentru că probabil că toți ați călătorit în ultimul timp: când intrați în aeroport, există un sistem de recunoaștere facială; eu nu-mi aduc aminte să fi semnat sau să fi votat în acest Parlament o lege care să permită unor instituții să acumuleze aceste date.
Vă atrag atenția din perspectiva viitorului, pentru că până acum experiența este foarte gravă. Aduceți-vă aminte care era lumea înainte de 11 septembrie, când oamenii circulau liber, era un control sumar la avioane; acum, suntem tratați ca niște delincvenți; oriunde ne ducem, oriunde, este un sistem polițienesc care să ne impună în mentalitatea noastră ideea de sclav.
De aceea, atunci când adoptăm asemenea sisteme, trebuie să ne luăm... să fim siguri că avem controlul acestor sisteme.
Vreau să știu cine a aprobat ca la aeroporturile din România să fie recunoaștere facială și ce se întâmplă cu aceste date. Ați înțeles? Pentru că acum aveți puterea de vot; mâine, nu se știe.
## Mulțumesc.
Nemaifiind alte solicitări pentru intervenții, trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.
Dacă sunt obiecții la titlu?
Nu sunt.
Adoptat.
La preambul? Nu sunt obiecții. Adoptat. La articolul unic?
Nu sunt obiecții. Adoptat.
Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.
16. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Consolidarea capacității sectorului pensiilor suplimentare al UE de a îmbunătăți veniturile din pensii și de a furniza capital pe termen lung economiei UE – COM(2025) 839; PHCD 20/2026.
Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și de Comisia pentru muncă și protecție socială, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctul de vedere al Autorității de Supraveghere Financiară, fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:
– și-a exprimat susținerea față de obiectivul extinderii pieței pensiilor suplimentare și mobilizarea economiilor private pentru investiții pe termen lung;
– a cerut luarea în considerare a diversității structurale a sistemelor naționale de pensii și a competențelor statelor membre în organizarea lor;
– a recunoscut gravitatea efectelor induse de evoluțiile demografice și ale pieței forței de muncă asupra sistemelor de pensii;
– a recomandat dezvoltarea unor instrumente suplimentare de economisire pentru pensie prin care să fie încurajate contribuțiile voluntare ale salariaților, cu aplicarea de scutiri fiscale, fie la momentul retragerii banilor din cont, fie la momentul depunerii lor, și cu câștiguri scutite fiscal până la pensie;
– a recomandat informarea publicului larg asupra produselor de economisire pe termen lung și diverselor sisteme de pensii, alături de măsuri de alfabetizare financiară;
– a atras atenția asupra necesității de a evita costuri mai mari pentru fondurile de pensii, susceptibile să conducă la aplicarea unor comisioane mai mari;
– a atras atenția asupra efectelor diminuării restricțiilor pentru fondurile de pensii suplimentare, de natură să crească riscul volatilității și al pierderilor;
– a cerut menținerea stabilității și a randamentelor sigure; – a recomandat un cadru strict, cu transparență sporită, costuri mici și standarde prudente de administrare, în vederea protejării economiilor și viitoarelor pensii.
Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 24 martie 2026 și a fost adoptată cu majoritate de voturi.
Supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene. Vă mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Mulțumesc.
Doamna deputat Elena Doboș, Grupul parlamentar al AUR.
**Doamna Elena Doboș**
**:**
Eu sunt. Am prezentat...
## Proiectul de hotărâre a fost distribuit.
Îl invit la cuvânt pe reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene, pentru prezentarea raportului.
Vă rog.
A, ați prezentat raportul! Bun.
Domnul deputat Alin-Bogdan Stoica, Grupul parlamentar al USR.
## **Domnul Alin-Bogdan Stoica:**
## Doamnă președinte, Stimați colegi,
Nu este un secret pentru nimeni că avem o problemă demografică. Nu este un secret pentru nimeni că trebuie să reformăm sistemele de pensii, în așa fel încât să aducem echitate. Și am făcut pași importanți în această direcție, însă mai avem un drum lung de parcurs și acest drum nu poate fi făcut pe fondul unei instabilități politice, care este cauzată de unul dintre cele mai longevive partide din acest Parlament.
Este foarte important ca România să aibă stabilitate economică, așa cum spunea guvernatorul Băncii Naționale. Da, vorbim mult despre stabilitate economică și politică și poate lumea s-a plictisit, dar o să o regretăm atunci când nu o să o mai avem, pentru că România va suferi foarte mult din cauza acestei... – și deja suferă, pentru că piețele financiare răspund rapid și asta erodează inclusiv economiile pe care oamenii le au în fondurile de pensii.
Toate aceste lucruri trebuie să și le asume cel care aruncă țara în aer. Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Domnul deputat Remus-Gabriel Lăpușan, Grupul parlamentar al PSD.
## **Domnul Remus-Gabriel Lăpușan:**
## Stimați colegi,
Din păcate, acest subiect este unul foarte discutat la nivelul Comisiei Europene, la Bruxelles, și aproape ignorat la nivel național. Nu are legătură nici cu criza politică; are legătură cu educația financiară și are legătură cu ceea ce înțelegem noi legat de un asemenea sistem.
Acest sistem este unul care vrea să echilibreze bugetul public, pentru că, pe măsură ce timpul va trece, presiunea pe bugetul public va fi din ce în ce mai mare și trebuie găsite soluții alternative. Acest lucru dorește să-l facă Comisia Europeană: atragerea de fonduri în zona pensiilor private, astfel încât, la un moment dat, peste 10 ani, peste 20 de ani, să scadă presiunea pe bugetul public.
Aici este vorba de un proiect care are legătură și cu uniunea economiilor și a investițiilor. La nivel european, există în acest moment peste 10.000 de miliarde de euro în depozite bancare – cred că ar trebui să ne intereseze aceste cifre –, iar Comisia Europeană acest lucru îl dorește: ca acești bani din depozite să vină să lucreze în interesul cetățeanului, în interesul a tot ceea ce înseamnă investiții, bani care să producă valoare adăugată. Avem nevoie, la nivelul Uniunii Europene, de aproximativ 700 de miliarde de lei investiții în fiecare an.
Cred că un exemplu foarte bun este cel legat de pensiile private obligatorii, unde, în acest moment, românii au în cont aproximativ 200 de miliarde de lei, iar în depozite bancare sunt 400 de miliarde de lei. Deci este un exemplu de succes și aici cred că ar trebui noi să ne îndreptăm atenția. Dar aici este vorba de matematică, de calcule actuariale și de lucruri foarte serioase.
Și cred că în ultimul ceas o să înțelegem că avem nevoie și de așa ceva în România.
Mulțumesc.
Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.
Dacă sunt obiecții la titlu? Nu.
Adoptat.
La preambul? Nu sunt obiecții. Adoptat.
La articolul unic? Nu sunt obiecții. Adoptat.
Proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.
17. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2025 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate; PL-x 147/2026; caracter ordinar; procedură de urgență; avem amendamente admise, dar și un amendament respins.
Îl invit la cuvânt pe reprezentantul Guvernului, pentru prezentarea...
Nu avem.
Îl invit la cuvânt pe reprezentantul comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, domnul președinte Alexandru Rafila, Comisia pentru sănătate.
## Bună ziua, stimați colegi! Mulțumesc.
În temeiul art. 95 și 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru sănătate și familie și Comisia pentru muncă și protecție socială au fost sesizate, prin adresa PL-x 147/2026 din 4 martie 2026, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, a Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2025 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 51 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005, în sensul instituirii unui cadru legal clar, coerent și predictibil privind controlul concediilor medicale, având ca scop asigurarea respectării legalității și utilizării eficiente a fondurilor publice.
Se stabilește, pentru o perioadă determinată, între 1 februarie 2026 și 31 decembrie 2027, un mecanism de suportare a indemnizației de asigurări sociale de sănătate între angajator și bugetul FNUASS, prin diminuarea indemnizației de asigurări sociale de sănătate cu prima zi.
De asemenea, se asigură o flexibilizare a activității pentru ambulatoriul integrat de specialitate al spitalului, programul de activitate declarat la Casa de Asigurări de Sănătate fiind acela al cabinetului, și nu al medicului.
Camera Deputaților este Camera decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și art. 92 din Regulamentul Camerei.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul face parte din categoria legilor ordinare.
În urma finalizării dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaților prezentul raport comun de aprobare a proiectului de lege, cu amendamente, admise și respinse, redate în anexele care fac parte integrantă din prezentul raportul comun.
Și o precizare: potrivit notei înaintate de către Departamentul Legislativ, se impune o modificare de tehnică legislativă.
La nr. crt. 15 din raportul comun, art. VI alin. (3) și (4), sintagma „în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi” se înlocuiește cu sintagma „în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanțe de urgență”.
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.
Și vă îndemn să votați favorabil acest proiect de lege, pentru că rezolvă problema cu care ne confruntăm, a plății primei zile de concediu medical pentru pacienții cu boli cronice.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Am luat act de modificările propuse.
Domnule președinte, vă rog să propuneți un timp pentru dezbaterea pe articole, fiind procedură de urgență.
## Stimați colegi,
Faptul că a fost reparată printr-un amendament al doamnei Pauliuc o nedreptate făcută bolnavilor cronici – și aici mă refer la prima zi... Dar această propunere legislativă arată altceva. Pentru că am văzut pe posturile de televiziune o grămadă de dezinformări despre concediile medicale și scopul cu care au fost acordate aceste concedii medicale.
Și ce s-a constatat, în ultimă instanță? În ultimă instanță, s-a constatat ceva extrem de grav – majoritatea concediilor medicale s-au acordat pe baza codurilor oncologice.
Deci noi avem în această țară o criză: avem un număr foarte mare de zile de concedii medicale acordate pentru diagnostice oncologice.
Asta, pentru cei care au început să spună că frauda este la baza acordării concediilor medicale. Nu, domnilor, sunt coduri oncologice.
Mulțumesc.
Domnul deputat Levente Vass, Grupul parlamentar al UDMR.
Două minute. Mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Două minute.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Maricel Popa – declarație politică: „Ce s-ar fi întâmplat dacă PSD nu era la masa guvernării?”; – Paul-Claudiu Cotîrleț – declarație politică privind consolidarea parteneriatului româno-muntenegrean, prin dialog parlamentar și cooperare strategică; – Virgil Alin Chirilă – declarație politică intitulată „România are nevoie de o schimbare a modului de guvernare, așa cum cer peste 80% dintre cetățeni, fără măsuri de austeritate sau creșteri de taxe”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având ca subiect „Dezechilibrele generate în educația nonformală”; – Florin-Bogdan Velcescu – declarație politică privind contextul politic național actual; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică intitulată „Pământul nostru gaze poartă, noi cerșim din poartă-n poartă”; – Dumitru Tilea – intervenție având titlul „Sărbătoarea Sfântului Gheorghe, un moment important al religiei poporului român”; – Daniel-Cătălin Ciornei – declarație politică intitulată „România are nevoie de claritate, nu de combinații politice”; – Dumitru Țiplea – declarație politică având ca temă „Administrație liberală înseamnă eficiență, performanță și respect pentru banii publici”; – Călin-Grațian Gal – declarație politică: „Ajunge, PSD! Până aici!”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică: „Când PSD nu mai poate fura liniștit, declanșează criză politică”; – Mihai-Adrian Țiu – declarație politică: „Domnule premier Bolojan, cine sunt «șobolanii» și cine i-a ținut în cămara statului atât timp?!”; – Aurora-Tasica Simu – declarație politică referitoare la contextul actual al deciziilor economice și energetice; – Ștefan Țintă – declarație politică intitulată „România nu are nevoie de premieri «providențiali», ci de profesioniști!”; – Rodica Nassar – declarație politică având titlul „Linia invizibilă dintre viață și moarte: finanțarea corectă a ATI este o obligație morală, nu o opțiune politică”;
Din partea Grupului parlamentar al USR, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Emanuel-Dumitru Ungureanu.
## **Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:**
Astăzi se repară o mare greșeală, aceea de a-i pedepsi pe cei care încalcă legea la un loc cu cei care sunt corecți.
Din păcate, această pedeapsă colectivă a afectat deja foarte mulți pacienți cu cancer, cu boli cronice. Și mă bucur că ministrul sănătății care a inițiat această ordonanță, domnul Rogobete, și-a cerut scuze și a încercat să repare.
Să fii om de stat înseamnă, la un moment dat, să spui că ai făcut un lucru greșit, poate cu o intenție bună, și încerci să repari lucruri.
Iată că astăzi încercăm să facem o mică reparație, măcar morală, față de pacienții care au fost dezavantajați în mod nedrept.
Avem nevoie de instituții puternice, avem nevoie de controale, avem nevoie ca medicii care dau acele adeverințe false și pun bugetul statului în dificultate, prin anumite șmecherii, să fie sancționați aspru, dar nu-i putem pedepsi pe cei care sunt cu adevărat bolnavi la un loc cu cei care se prefac că sunt bolnavi.
Domnul deputat Sorin-Titus Muncaciu, Grupul parlamentar al AUR.
## Stimați colegi,
Să știți că e binevenită modificarea aceasta, însă trebuie să știm că această modificare legislativă, pornită din anul trecut, în principiu ajută firmele, pentru că, dacă la noi se plătesc numai 5 zile de către angajatori pentru concediul medical, în statele vest-europene ajung până la 24 de săptămâni, chiar tot concediul medical este plătit de angajatori, de firme.
Deci toate aceste modificări care au făcut ordine la nivel de acordare și de plată a concediilor medicale, într-un fel, duc țara noastră către o normalitate.
E binevenită această modificare. Și în continuare trebuie să avem grijă ca grupurile sensibile să fie ajutate, iar firmele care vor să facă, într-adevăr, o asigurare pe concediile medicale, voluntară, să poată să facă treaba aceasta.
Deci avem nevoie și de alte modificări legislative pentru a proteja angajatul și pentru a ajuta la riscuri firmele românești. Vă mulțumesc mult.
Domnul deputat, domnul președinte Alexandru Rafila, Grupul parlamentar al PSD.
Mulțumesc, doamnă președinte.
Aș vrea să fac o sumarizare a modificărilor care au survenit prin adoptarea amendamentelor pentru această ordonanță de urgență, în legea de aprobare a ordonanței, respectiv – sunt câteva care cred că sunt relevante – se referă în special la pacienții oncologici: continuitatea concediului medical; adică, dacă cineva primește un al doilea concediu medical în continuare, nu mai este sancționat cu neplata primei zile de fiecare dată când primește concediu medical.
Sunt câteva lucruri care erau preocupante.
Și cred că lucrul cel mai important este să putem să – și lucrul ăsta există – să întărim capacitatea de control al caselor de asigurări de sănătate în ceea ce privește eliberarea de concedii medicale la medic și să nu transformăm pacienții sau marea majoritate a pacienților în infractori. Sunt oameni care au nevoie de concediu medical ca să poată să-și urmeze tratamentele. De foarte multe ori, bolile cronice au nevoie de perioade de tratament destul de îndelungate. Și lucrul ăsta s-a întâmplat.
Mulțumesc colegilor din Comisia pentru sănătate pentru faptul că, de data asta, nu culoarea politică a prevalat, ci interesul pentru sănătatea românilor și modul în care ei pot fi în mod decent tratați și respectați.
Mulțumesc foarte mult.
Vă mulțumesc. Am înțeles.
...la munca fiscalizată. Mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Vot · Amânat
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Maricel Popa – declarație politică: „Ce s-ar fi întâmplat dacă PSD nu era la masa guvernării?”; – Paul-Claudiu Cotîrleț – declarație politică privind consolidarea parteneriatului româno-muntenegrean, prin dialog parlamentar și cooperare strategică; – Virgil Alin Chirilă – declarație politică intitulată „România are nevoie de o schimbare a modului de guvernare, așa cum cer peste 80% dintre cetățeni, fără măsuri de austeritate sau creșteri de taxe”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având ca subiect „Dezechilibrele generate în educația nonformală”; – Florin-Bogdan Velcescu – declarație politică privind contextul politic național actual; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică intitulată „Pământul nostru gaze poartă, noi cerșim din poartă-n poartă”; – Dumitru Tilea – intervenție având titlul „Sărbătoarea Sfântului Gheorghe, un moment important al religiei poporului român”; – Daniel-Cătălin Ciornei – declarație politică intitulată „România are nevoie de claritate, nu de combinații politice”; – Dumitru Țiplea – declarație politică având ca temă „Administrație liberală înseamnă eficiență, performanță și respect pentru banii publici”; – Călin-Grațian Gal – declarație politică: „Ajunge, PSD! Până aici!”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică: „Când PSD nu mai poate fura liniștit, declanșează criză politică”; – Mihai-Adrian Țiu – declarație politică: „Domnule premier Bolojan, cine sunt «șobolanii» și cine i-a ținut în cămara statului atât timp?!”; – Aurora-Tasica Simu – declarație politică referitoare la contextul actual al deciziilor economice și energetice; – Ștefan Țintă – declarație politică intitulată „România nu are nevoie de premieri «providențiali», ci de profesioniști!”; – Rodica Nassar – declarație politică având titlul „Linia invizibilă dintre viață și moarte: finanțarea corectă a ATI este o obligație morală, nu o opțiune politică”;
Mulțumesc și eu.
Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege. Avem 15 amendamente admise.
Dacă cineva dorește să intervină? Nu. Nu sunt intervenții.
Adoptate.
Avem și un amendament respins.
Domnul deputat Ilie-Alin Coleșa, Grupul parlamentar al AUR.
Mulțumesc, doamnă președinte.
Pe lângă nedreptatea pe care, parțial, o înlătură această lege, cu plata primei zile de concediu doar în anumite cazuri, ceilalți, până la urmă, „beneficiind” de prezumția de vinovăție, da, dar pe lângă acest lucru, în ordonanță avem și reglementări legate de finanțarea medicinei primare, de familie, astfel încât se merge tot mai mult spre decontarea serviciilor, adică 75% din sumele alocate vor fi pe baza decontării serviciilor, respectiv doar 25% pe decontare _per capita_ , adică per pacient înscris.
Dar amendamentul meu se referă la decontarea serviciilor de medicină dentară, stomatologică. Pentru că, în prezent, omul, fiecare dintre noi, plătește o asigurare medicală, iar când merge la dentist, la stomatolog, replătește totul, în total dezacord cu asigurarea pe care o plătește și în total dezacord cu practica care există la nivel european, în țări, de exemplu, precum Franța, unde, prin decontarea aproape integrală a serviciilor stomatologice, toată lumea este mulțumită.
Nu poți să faci servicii medicale pentru populație fără să fie mulțumit atât pacientul, cât și medicul. Iar amendamentul meu tocmai asta propune, ca finanțarea serviciilor de medicină dentară să se facă în raport cu media pe anul precedent a decontărilor serviciilor de medicină primară, astfel că, începând cu data intrării în vigoare..., se stabilește o sumă la un nivel egal, per medic, cu suma medie decontată per medic de familie contractat la nivel național din fondul asistenței medicale primare.
Am rezumat ceea ce am spus.
Mulțumesc.
## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**
Efortul bugetar ar fi minim și, în esență, ar fi o dreptate, pe de o parte.
Iar, pe de altă parte, mutarea din munca la negru...
Și, ulterior, am să îl invit la cuvânt pe domnul lider Csoma Botond, pe procedură.
Deci
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Maricel Popa – declarație politică: „Ce s-ar fi întâmplat dacă PSD nu era la masa guvernării?”; – Paul-Claudiu Cotîrleț – declarație politică privind consolidarea parteneriatului româno-muntenegrean, prin dialog parlamentar și cooperare strategică; – Virgil Alin Chirilă – declarație politică intitulată „România are nevoie de o schimbare a modului de guvernare, așa cum cer peste 80% dintre cetățeni, fără măsuri de austeritate sau creșteri de taxe”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având ca subiect „Dezechilibrele generate în educația nonformală”; – Florin-Bogdan Velcescu – declarație politică privind contextul politic național actual; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică intitulată „Pământul nostru gaze poartă, noi cerșim din poartă-n poartă”; – Dumitru Tilea – intervenție având titlul „Sărbătoarea Sfântului Gheorghe, un moment important al religiei poporului român”; – Daniel-Cătălin Ciornei – declarație politică intitulată „România are nevoie de claritate, nu de combinații politice”; – Dumitru Țiplea – declarație politică având ca temă „Administrație liberală înseamnă eficiență, performanță și respect pentru banii publici”; – Călin-Grațian Gal – declarație politică: „Ajunge, PSD! Până aici!”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică: „Când PSD nu mai poate fura liniștit, declanșează criză politică”; – Mihai-Adrian Țiu – declarație politică: „Domnule premier Bolojan, cine sunt «șobolanii» și cine i-a ținut în cămara statului atât timp?!”; – Aurora-Tasica Simu – declarație politică referitoare la contextul actual al deciziilor economice și energetice; – Ștefan Țintă – declarație politică intitulată „România nu are nevoie de premieri «providențiali», ci de profesioniști!”; – Rodica Nassar – declarație politică având titlul „Linia invizibilă dintre viață și moarte: finanțarea corectă a ATI este o obligație morală, nu o opțiune politică”;
Amendamentul rămâne respins.
Proiectul de lege rămâne pentru votul final, în forma prezentată de comisiile raportoare.
Vă invit la cuvânt, domnule lider Csoma Botond.
Stimați colegi,
Vă solicit să fiți de acord cu prelungirea programului plenului până să ajungem la punctele 8 și 9 de pe ordinea de zi.
Aveți consens?
Am vorbit cu liderii, nu chiar cu toți, dar supuneți la vot.
Cred că și AUR... Dacă și AUR este de acord, atunci...
Deci există consens.
Nu mai supunem la vot. În regulă.
Continuăm cu 18, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 16/2019 pentru modificarea art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2017 privind funcția de control ex ante al procesului de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de achiziție publică, a contractelor/acordurilor-cadru sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii; PL-x 222/2019; caracter ordinar; procedură de urgență.
Reprezentantul Guvernului? Nu este. Din partea comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, domnul vicepreședinte Ilie Toma, Comisia pentru industrii, vă rog.
## **Domnul Ilie Toma:**
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,
Supun atenției dumneavoastră raportul comun asupra PL-x 222/2019 – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 16/2019 pentru modificarea art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2017 privind funcția de control ex ante al procesului de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de achiziție publică, a contractelor/acordurilor-cadru sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii.
Comisia pentru industrii și servicii și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 16/2019; PL-x 222/2019.
Consiliul Legislativ avizează favorabil proiectul de lege. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.
Guvernul a transmis punctele de vedere, conform cărora susține adoptarea proiectului de lege în forma transmisă de Guvern.
Propunerea de act normativ are ca obiect de reglementare modificarea art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2017, în sensul unificării controlului ex ante asupra procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică/sectoriale, precum și de concesiuni, pentru care Agenția Națională pentru Achiziții Publice este desemnată ca unică instituție responsabilă de control.
Comisia pentru industrii și servicii și Comisia juridică, de disciplină și imunități au examinat proiectul de lege și, în urma dezbaterilor și a opiniilor liber exprimate, au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Camera Deputaților este Camera decizională.
Vă mulțumesc.
## Mulțumesc.
Dezbateri generale, domnul deputat Radu-Marin Moisin, Grupul parlamentar al PNL.
## Mulțumesc, doamnă președinte.
Sigur, acest proiect are o anumită vechime și nu a fost pornit de către PNL, dar a fost susținut și de prim-miniștrii PNL, prin punctele de vedere ulterioare, pozitive, pentru că PNL susține orice inițiativă legislativă din domeniul achizițiilor publice care vine să aducă transparență, integritate și eficiență.
De asemenea, PNL, prin miniștrii și prim-miniștrii pe care i-a avut, a întărit și rolul Oficiului Național pentru Achiziții Centralizate – și asta se vede în economiile rezultate în ultimii ani de zile.
Și, de asemenea, să nu uităm de mica reformă în domeniul achizițiilor publice, de Legea nr. 256/2022, inițiată de parlamentari PNL, prin care s-a pus capăt numeroaselor contradicții care existau înainte în legislația achizițiilor publice, când beneficiari nevinovați, mai ales instituții publice, erau sancționați pentru că aplicau prevederi din legi, și nu din normele metodologice, sau invers.
Toate aceste măsuri vin să demonstreze faptul că noi suntem interesați de transparență, integritate și eficiență în achiziții publice. Vă mulțumesc.
Domnul deputat Mădălin-Laurențiu Făget, neafiliat.
## Mulțumesc, doamnă președinte.
Pe procedură vreau să vă spun – art. 147 alin. (3): „La dezbaterea proiectelor de legi inițiate de Guvern participă în mod obligatoriu, sub sancțiunea retragerii proiectului de pe ordinea de zi, ministrul... sau secretarul de stat pentru relația cu Parlamentul.”
Motiv pentru care, dacă nu avem pe nimeni de la Guvern, vă rog frumos să retragem acest proiect. Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Nemaifiind alte solicitări pentru intervenții, nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.
19. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2025 privind modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 126/2025; procedură de urgență.
Îl invit la cuvânt pe reprezentantul Guvernului României, pentru prezentarea punctului de vedere.
## **Domnul Pavel-Casian Nițulescu** _– secretar de stat în Ministerul Energiei_ **:**
## Mulțumesc, doamnă președinte.
## Doamnelor și domnilor deputați,
Promovarea prezentului proiect de act normativ reprezintă inițiativa Ministerului Energiei, din dorința de a eficientiza fluxurile financiare către beneficiarii schemei de ajutor de stat acordat întreprinderilor din sectoarele considerate a fi expuse unui risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, din cauza costurilor indirecte, semnificative, ca urmare a solicitărilor asociațiilor de profil ale marilor consumatori industriali din energie și ale sindicatelor de ramură.
Măsurile preconizate vizează creșterea eficienței normelor stabilite prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 138/2022, ca urmare a introducerii plății în două tranșe a sumelor reprezentând subvenții financiare nerambursabile anuale, respectiv protejarea competitivității industriilor locale electrointensive, precum și prevenirea relocării acestor companii și pierderea locurilor de muncă aferente. Măsura se aplică pentru acordurile de finanțare încheiate după data intrării în vigoare a acestui act normativ, iar bugetul anual estimat pentru această formă de sprijin este de maximum 150 de milioane de euro.
Rog adoptarea.
Mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Mulțumesc.
Dezbateri generale, domnul deputat Dumitru Tilea, Grupul parlamentar al AUR.
Da. Înainte, domnule Tilea, vă rog, un minut pentru prezentarea raportului.
Raport comun asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2025 privind modificarea și completarea unor acte normative
În conformitate cu prevederile art. 95 și ale art. 118 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru mediu și echilibru ecologic, Comisia pentru industrii și servicii, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2025 privind modificarea și completarea unor acte normative, transmis cu adresa PL-x 126 din 6 mai 2025.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2022, a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2025, precum și abrogarea alin. (10) al art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 153/2024.
Măsurile preconizate vizează creșterea eficienței normelor stabilite prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 138/2022, ca urmare a introducerii plății în două tranșe a sumelor reprezentând subvenții financiare nerambursabile anuale, respectiv protejarea competitivității industriilor locale electrointensive, precum și prevenirea relocării acestor companii și pierderea locurilor de muncă aferente. Măsura se aplică pentru acordurile de finanțare încheiate după data intrării în vigoare a acestui act normativ.
Bugetul anual estimat pentru această formă de sprijin este de maximum 150 de milioane de euro. Beneficiari ai acestor măsuri sunt companiile eligibile din sectoare considerate ca fiind expuse unui risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, din cauza costurilor indirecte ale emisiilor de gaze cu efect de seră care se reflectă în prețul energiei electrice care este suportat de beneficiar.
De asemenea, se continuă sprijinul acordat de România Republicii Moldova pentru asigurarea de energie.
În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor patru comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2025 privind modificarea și completarea unor acte normative, în forma adoptată de Senat.
Mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
## Mulțumesc.
## Trecem la dezbateri generale.
Reamintesc că suntem în procedură de urgență: câte o intervenție din partea fiecărui grup parlamentar.
De la Grupul parlamentar al AUR, prima solicitare a fost din partea domnului deputat Dumitru Tilea. Vă rog.
Deci, domnule Muncaciu, îmi pare rău!
Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,
Proiectul de lege pe care îl avem astăzi în dezbatere are un caracter _omnibus_ și vizează trei direcții distincte: industria energointensivă, instituțiile de învățământ superior și spitale, precum și reglementări pentru Biroul de Turism pentru Tineret.
Recunosc că există măsuri corecte din punct de vedere tehnic. Plata în două tranșe a ajutorului de stat pentru industria energointensivă este o măsură de bun-simț managerial, reduce presiunea pe fluxurile de trezorerie și evită blocajele de final de an.
Introducerea explicită a universităților și a spitalelor în schema de plafonare corectează o misiune tehnică reală. Fără această corecție multe instituții publice riscă să aibă disfuncționalități grave.
Însă am și câteva observații.
Prima. Tot vorbim de ordonanță de urgență pentru măsuri care sunt, în esență, corecții administrative.
Unde este urgența extraordinară, constituțională? Schema de ajutor de stat funcționează din 2021. Plafonarea tarifelor este în vigoare din 2022.
Corectăm astăzi ceea ce trebuia clarificat prin procedură legislativă ordinară, cu luni în urmă.
2. Caracterul _omnibus_ al ordonanței ridică întrebări. Combinăm industria energetică cu învățământul superior, cu turismul pentru tineret, într-un singur act normativ. Această tehnică legislativă complică dezbaterea și reduce transparența.
3. Dependența de veniturile din licitația certificatelor de emisii.
Al 4-lea. Plafonarea la un leu pe kilowatt-oră este o măsură tranzitorie, pentru 2026.
Ce se întâmplă după 2026? Măsurile pe care le conține sunt absolut necesare pentru competitivitatea industriei românești.
Deci solicit Guvernului să înceteze utilizarea sistematică a ordonanțelor de urgență pentru corecții administrative și să vină cu strategii clare pe termen mediu pentru sustenabilitatea acestor măsuri, după 2026.
Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.
20. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2025 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 87/2020 privind organizarea și funcționarea Corpului de control al prim-ministrului, precum și pentru instituirea unor măsuri de îmbunătățire a activității acestuia și pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2023 privind unele măsuri pentru susținerea preșcolarilor și elevilor dezavantajați care beneficiază de sprijin educațional pe bază de tichete sociale pe suport electronic acordate din fonduri externe nerambursabile și luarea unor măsuri în domeniul educației; PL-x 319/2025; procedură de urgență; caracter ordinar.
Raport fără amendamente.
Din partea Guvernului?
Nu mai avem Guvern, se pare...
Îl invit la cuvânt pe reprezentantul comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanțe, doamna deputat Viorica Sandu.
Vă rog.
## Raport comun
În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate, pentru dezbatere pe fond, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2025 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 87/2020 privind organizarea și funcționarea Corpului de control al prim-ministrului, precum și pentru instituirea unor măsuri de îmbunătățire a activității acestuia și pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2023 privind unele măsuri pentru susținerea preșcolarilor și elevilor dezavantajați care beneficiază de sprijin educațional pe bază de tichete sociale pe suport electronic, acordate din fonduri externe nerambursabile, și luarea unor măsuri în domeniul educației, transmis cu adresa PL-x 319 din 6 octombrie 2025.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 87/2020, în sensul introducerii unui nou articol, care să cuprindă prevederi referitoare la conducerea Corpului de control al prim-ministrului.
Astfel, Corpul de control al prim-ministrului este condus de un secretar de stat, șef al Corpului de control al prim-ministrului, numit și eliberat din funcție prin decizie a prim-ministrului.
În exercitarea atribuțiilor care îi revin, șeful Corpului de control emite ordine și instrucțiuni, în condițiile legii.
De asemenea, se modifică Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2023, în sensul prelungirii, până la data de 31 octombrie 2025, a datei până la care poate fi folosit tichetul social pe suport electronic pentru sprijin educațional, în valoare de 500 de lei, destinat preșcolarilor și elevilor dezavantajați, în vederea achiziționării de materiale școlare pentru anul școlar 2024-2025.
Membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaților prezentul raport comun, prin care se propune adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2025 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 87/2020 privind organizarea și funcționarea Corpului de control al prim-ministrului, precum și pentru instituirea unor măsuri de îmbunătățire a activității acestuia și pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2023 privind unele măsuri pentru susținerea preșcolarilor și elevilor dezavantajați care beneficiază de sprijin educațional pe bază de tichete sociale, în forma adoptată de Senat.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt intervenții.
Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.
21. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2024 pentru autorizarea Ministerului Afacerilor Interne, prin Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări, a Serviciului Român de Informații și a Consiliului Superior al Magistraturii să achiziționeze autovehicule necesare desfășurării activităților structurilor din cadrul acestora; PL-x 460/2024; caracter ordinar; procedură de urgență.
Îl invit la cuvânt pe reprezentantul Guvernului. Vă rog, domnule secretar de stat.
## **Domnul Silviu Nicu Macovei** _– secretar de stat_
_în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**
## Vă mulțumesc, doamnă președinte.
OUG nr. 72/2024 vizează, în principal, autorizarea structurilor instituțiilor din subordonarea Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații să încheie, în anul 2024, contracte și acorduri-cadru ce urmează a se derula până la finalul anului 2027.
Vă rugăm să adoptați Proiectul de lege privind aprobarea OUG nr. 72/2024 pentru autorizarea Ministerului Afacerilor Interne, prin Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări, și Serviciului Român de Informații să achiziționeze autovehicule necesare desfășurării activităților structurilor din cadrul instituțiilor, în forma propusă de comisiile raportoare ale Camerei Deputaților.
Mulțumesc frumos.
## Mulțumesc.
Îl invit la cuvânt pe reprezentantul Comisiei pentru apărare, vă rog, din partea comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului.
## Mulțumesc, doamnă președinte. Raport comun
În conformitate cu prevederile art. 95 și ale art. 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2024 pentru autorizarea Ministerului Afacerilor Interne, prin Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări, a Serviciului Român de Informații și a Consiliului Superior al Magistraturii să achiziționeze autovehicule necesare desfășurării activităților structurilor din cadrul acestora, trimis cu adresa PL-x 460/2024 din 23 septembrie 2024.
## Camera Deputaților este Camera decizională.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din data de 16 septembrie 2024. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare autorizarea MAI, prin Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări, a Serviciului Român de Informații și a Consiliului Superior al Magistraturii să achiziționeze autovehicule necesare desfășurării activităților structurilor din cadrul acestora.
Potrivit proiectului, structurile/instituțiile din cadrul/subordinea MAI și SRI pot demara procedurile pentru achiziția de autoturisme necesare desfășurării în bune condiții a misiunilor, de la data intrării în vigoare a ordonanței și până la data de 31 decembrie 2024. De asemenea, aceste structuri pot încheia în anul 2024 contracte și acorduri-cadru care se pot derula până la finalul anului 2027.
În acest sens, se instituie o derogare de la prevederile art. III alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2023 și ale art. XVI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, aplicabile în anul 2024.
Astfel, DGPCI din cadrul MAI poate achiziționa, în anul 2024, inclusiv în baza acordurilor-cadru existente, autovehicule cu dotări specifice, autoutilitare, autoturisme, autocamioane, autobuze și motociclete pentru desfășurarea în condiții optime a activităților operative ale structurilor/instituțiilor din cadrul/subordinea ministerului.
În conformitate cu prevederile art. 62, art. 64 și art. 133 din Regulamentul Camerei Deputaților, comisiile au examinat proiectul de lege în ședințe separate.
Membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
## Vă mulțumesc.
Nefiind solicitări pentru dezbateri generale, nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.
23. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2024 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul mediului și schimbărilor climatice; PL-x 465/2024; caracter ordinar; procedură de urgență.
Raport fără amendamente.
Reprezentantul Guvernului?
Vă rog, domnule secretar de stat.
## **Domnul Cosmin-Răzvan Butuza** _– secretar de stat_
## _în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor_ **:**
## Doamnă președinte,
## Doamnelor și domnilor deputați,
Prin prezentul proiect de lege se creează posibilitatea creșterii veniturilor la Fondul de mediu, în vederea finanțării unui număr mai mare de proiecte și programe pentru protecția mediului și pentru atingerea obiectivelor Uniunii Europene în domeniul mediului și al schimbărilor climatice, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare.
Astfel, prin proiect se implementează în legislația națională termenul de impunere a penalității de 100 de euro/tonă de CO2 pentru neîndeplinirea obligației de conformare, respectiv ziua de 1 octombrie a fiecărui an.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor susține raportul, în forma adoptată de Comisia pentru mediu. Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Îl invit la cuvânt pe reprezentantul comisiilor sesizate în fond, doamna deputat Viorica Sandu, Comisia pentru buget, finanțe, pentru prezentarea raportului.
Raport comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2024 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul mediului și schimbărilor climatice
În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru mediu și echilibru ecologic au fost sesizate pentru dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2024 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul mediului și schimbărilor climatice.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea posibilității creșterii veniturilor la Fondul pentru mediu, în vederea finanțării unui număr mai mare de proiecte și programe pentru protecția mediului și pentru atingerea obiectivelor Uniunii Europene în domeniul mediului și schimbărilor climatice, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare.
Astfel, prin proiect se implementează în legislația națională termenul de impunere a penalității de 100 euro/ tonă de CO2 pentru neîndeplinirea obligației de conformare, respectiv ziua de 1 octombrie a fiecărui an, inclusiv completarea prevederilor cu extinderea aplicării penalității și la companiile de transport maritim.
În consecință, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaților prezentul raport, în forma adoptată de Senat.
Mulțumesc.
Dezbateri generale.
Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui, Grupul parlamentar al AUR.
## **Domnul Silviu-Octavian Gurlui:**
## Stimați colegi,
Și în cazul acesta văd un proiect descoperit. Formal, pe hârtie, de asemenea am stat foarte bine, dar pe fond avem următoarele probleme:
Problema numărul 1 este că nu există un fundament științific adecvat. Lucrurile vin, sunt transpuse și sunt executate fără a decela, fără a investiga, fără a analiza concret ce se întâmplă la nivelul țării noastre. Este suficient să spunem despre dispersia poluanților și care sunt aceste efecte în zona României și efectele din zona adiacentă.
Iar pe partea de infrastructură, de asemenea, avem o componentă total deficitară. Nu se specifică nimic în acest proiect de lege.
De asemenea, nu-mi este limpede și nu se vede clar care sunt acele pârghii prin care România, românii sunt avertizați contra sau împotriva ori atunci când aceste fenomene meteorologice severe sunt sau urmează să se producă într-un anumit areal al țării, respectiv atunci când acestea sunt corelate cu anumiți compuși poluanți. Bineînțeles că aceste studii nu se fac sau nu sunt prognozate și nu sunt în aceste inițiative de lege, dar în urma cărora românii vor avea consecințe; vom avea consecințe dramatice. Neluând măsurile necesare, vom suporta astfel de consecințe și fără să știm că trebuie să cunoaștem mult mai în profunzime cum să ne adaptăm la astfel de fenomene, și nu neapărat să facem hârtii și să facem astfel de sisteme, care sunt birocratice, fără să aducă o componentă de bază și esențială pentru români.
Vă mulțumim.
## Mulțumesc.
Nemaifiind alte solicitări pentru intervenții, nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.
24. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2024 privind instituirea de măsuri pentru elaborarea Planului național social pentru climă necesar României pentru accesarea de fonduri externe nerambursabile în cadrul Fondului social pentru climă, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 637/2024; caracter ordinar; procedură de urgență.
Raport fără amendamente.
Din partea Guvernului?
Nici de data aceasta nu avem.
Îl invit la cuvânt pe reprezentantul comisiilor sesizate în fond.
De asemenea, doamna deputat Viorica Sandu, Comisia pentru buget, prezentarea raportului, vă rog.
## Raport comun
În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru mediu și echilibru ecologic au fost sesizate pentru dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2024 privind instituirea de măsuri pentru elaborarea Planului național social pentru climă necesar României pentru accesarea de fonduri externe nerambursabile în cadrul Fondului social pentru climă, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea de măsuri pentru elaborarea Planului național social pentru climă necesar României pentru accesarea de fonduri externe nerambursabile în cadrul Fondului social pentru climă.
Obiectivele specifice ale fondului sunt de a sprijini gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile vulnerabile și utilizatorii de transport vulnerabili, prin sprijin temporar direct pentru venit și prin măsuri și investiții menite să sporească eficiența energetică a clădirilor, decarbonizarea încălzirii și a răcirii clădirilor.
În consecință, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitatea voturilor exprimate, să transmită plenului Camerei Deputaților prezentul raport comun, prin care se propune adoptarea proiectului, în forma adoptată de Senat.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Mulțumesc. Nefiind solicitări...
Avem o solicitare!
Domnul deputat Adrian Câciu, Grupul parlamentar al PSD.
## **Domnul Adrian Câciu:**
## Mulțumesc mult, doamnă președinte.
Este foarte bine că în aprilie 2026 aprobăm printr-o lege această ordonanță din octombrie 2024.
E foarte trist pentru România că în 2026 nu are Planul național pentru climă, pe baza căruia să atragă cele 6 miliarde de euro din Fondul social pentru climă.
Au venit niște campioni la Ministerul Fondurilor Europene, din ianuarie 2025, dar mai ales recent, în iunie 2025, care ne-au anunțat cum rup norii. Iunie 2025 – aprilie 2026! Niciun eurocent din Fondul social pentru climă nu a intrat în conturile României! 6 miliarde de euro, pe care cei din trecut și eu, împreună cu colegii mei din celelalte partide, ne-am luptat să le avem pentru România.
Un reprezentant care n-a fost niciodată ales politic, pentru că nici 1% n-a putut să ia, și-a bătut joc de ele!
Dar aprobăm legea!
Poate, în viitor, vine unul mai deștept decât acel reprezentant care ne dă lecții de politică, deși partidul lui n-a intrat nici în Parlamentul European, nici în Parlamentul României și nici într-o primărie.
Sper totuși ca în ceasul din urmă acești bani să ajungă în România!
Aprobăm și susținem această lege, dar ne trebuie și oameni competenți, nu incompetenți, la Fonduri Europene. Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Nemaifiind alte solicitări, proiectul de lege rămâne pentru votul final.
8. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2025 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006; PL-x 545/2025; caracter ordinar; procedură de urgență.
Avem amendamente admise, respinse, dar și anexe. Îl invit la cuvânt pe reprezentantul Guvernului, pentru prezentarea raportului.
Vă rog.
## Doamnă președinte,
## Doamnelor și domnilor deputați,
Prin prezentul proiect de lege se creează cadrul legal pentru extragerea exemplarelor de urs care se află pe teritoriul localităților. Astfel, se vor extrage numai acele exemplare cu comportament deviant, care și-au pierdut caracterul sălbatic, nu se feresc de om, nu sunt obișnuite să-și procure hrana din mediul sălbatic, ci din localități, ocazii cu care, de cele mai multe ori, devin agresivi, atacând oameni și animale domestice.
Vă mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Mulțumesc.
Îl invit la cuvânt pe reprezentantul comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului.
Comisia pentru agricultură sau Comisia pentru administrație publică, Comisia pentru mediu sau pentru apărare.
**Domnul Cătălin-Viorel Mîndroc**
**:**
Comisia pentru apărare.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Administrație?
**Domnul Cătălin-Viorel Mîndroc**
**:**
...apărare.
În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii comisiilor sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2025 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs asupra persoanelor și bunurilor acestora, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Mulțumesc.
Dezbateri generale?
A, vă rog să propuneți un timp pentru discutarea amendamentelor!
Stimate coleg,
Vă rog să vă întoarceți să propuneți un timp pentru discutarea amendamentelor, având în vedere că suntem în procedură de urgență.
Două minute.
Apărare.
Vă rog, prezentarea raportului.
Raport asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2025 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006
În conformitate cu prevederile art. 95 și ale art. 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia pentru mediu și echilibru ecologic au fost sesizate, spre dezbatere în fond.
În conformitate cu prevederile art. 62, art. 64 și ale art. 133 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, cele patru comisii și-au desfășurat lucrările în ședințe separate.
Membrii Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic au examinat proiectul de lege în ședința din data de 15 aprilie 2026.
Membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au examinat proiectul de lege în ședința din 31 martie 2026.
Membrii Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au examinat proiectul de lege în ședința din 21 aprilie 2026.
Membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au examinat inițiativa legislativă în ședința desfășurată în sistem mixt în ziua de 22 aprilie 2026.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Două minute.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Maricel Popa – declarație politică: „Ce s-ar fi întâmplat dacă PSD nu era la masa guvernării?”; – Paul-Claudiu Cotîrleț – declarație politică privind consolidarea parteneriatului româno-muntenegrean, prin dialog parlamentar și cooperare strategică; – Virgil Alin Chirilă – declarație politică intitulată „România are nevoie de o schimbare a modului de guvernare, așa cum cer peste 80% dintre cetățeni, fără măsuri de austeritate sau creșteri de taxe”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având ca subiect „Dezechilibrele generate în educația nonformală”; – Florin-Bogdan Velcescu – declarație politică privind contextul politic național actual; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică intitulată „Pământul nostru gaze poartă, noi cerșim din poartă-n poartă”; – Dumitru Tilea – intervenție având titlul „Sărbătoarea Sfântului Gheorghe, un moment important al religiei poporului român”; – Daniel-Cătălin Ciornei – declarație politică intitulată „România are nevoie de claritate, nu de combinații politice”; – Dumitru Țiplea – declarație politică având ca temă „Administrație liberală înseamnă eficiență, performanță și respect pentru banii publici”; – Călin-Grațian Gal – declarație politică: „Ajunge, PSD! Până aici!”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică: „Când PSD nu mai poate fura liniștit, declanșează criză politică”; – Mihai-Adrian Țiu – declarație politică: „Domnule premier Bolojan, cine sunt «șobolanii» și cine i-a ținut în cămara statului atât timp?!”; – Aurora-Tasica Simu – declarație politică referitoare la contextul actual al deciziilor economice și energetice; – Ștefan Țintă – declarație politică intitulată „România nu are nevoie de premieri «providențiali», ci de profesioniști!”; – Rodica Nassar – declarație politică având titlul „Linia invizibilă dintre viață și moarte: finanțarea corectă a ATI este o obligație morală, nu o opțiune politică”;
Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Anquetil-Károly Kolcsár, UDMR.
## **Domnul Kolcsár Anquetil-Károly:**
## Stimați colegi,
O măsură greșită, iresponsabilă, din 2016, a creat un dezechilibru major în mediul silvic, prin creșterea necontrolată a populației de urși, care a avut următorul bilanț: 26 de persoane ucise, 300 de persoane mutilate, sute de animale domestice ucise, mii de hectare de culturi agricole distruse, mii de apeluri disperate la 112, suferință, nesiguranță, teamă și frustrare în rândul cetățenilor.
Ca răspuns la această realitate, noi, UDMR, ne-am asumat și am fost promotorii inițiativelor pentru prevenirea și rezolvarea acestor situații dramatice, în pofida presiunilor din partea unor ONG-uri.
Astfel, în mandatul domnului ministru Tánczos, în 2021 am adoptat OUG nr. 81, care permitea intervenția de necesitate în cazul atacurilor de urși în intravilan, pe care am extins-o și în extravilan.
În 2022 am lărgit în extravilan, în 2024 am introdus cotele de prevenție și de intervenție, am demarat acțiunea de numerotare sau de numărare a populației de urși.
Iar în 2025 un proiect de lege inițiat de noi a fost parțial preluat în OUG nr. 60/2025.
Astfel, noi, UDMR, am creat instrumente legale de intervenție, care au avut ca efect reducerea frecvenței atacurilor de urși și a pagubelor produse de acestea, dar aceste măsuri sunt insuficiente și este nevoie de acțiuni în permanență, din partea noastră, până la refacerea sau restabilirea echilibrului care permite conviețuirea pașnică între om și urs.
Prezentul proiect include amendamentele noastre, care sunt în consens cu administrațiile locale, prin care facilităm intervenția în caz de necesitate.
Mulțumesc tuturor colegilor care au sprijinit demersurile inițiate de noi. Prin aceasta arătați că subscrieți la convingerea noastră, cum că viața, sănătatea...
Mulțumesc.
Doamna deputat Codruța-Maria Corcheș, Grupul parlamentar al POT.
## **Doamna Codruța-Maria Corcheș:**
Din nou, România merge pe crimă, și nu pe prevenție, cum ne-am obișnuit.
Avem aici 26 de oameni omorâți, în 20 de ani. Ce statistică interesantă, nu?!
Și mai avem și eliminarea principiului de gradualitate. Oare mamele, cu puiuții, n-au dreptul să trăiască? Ce prevenție a luat Guvernul?
De ce, în momentul de față, se elimină, prin această lege, Directiva nr. 16 a Uniunii Europene? Cine răspunde pentru infringementul care se poate crea? Pentru că tot românii plătesc incompetența din această instituție.
Nu e posibil așa ceva, să nu citiți!
Și, vă rog frumos, nu întrerupeți o doamnă când vorbește la un microfon!
Să vă fie rușine!
Domnul deputat Daniel-Răzvan Biro, Grupul parlamentar al AUR.
## **Domnul Daniel-Răzvan Biro:**
Sunt șocat să aud încă colegi care poartă mesajul unor ONG-uri care nu au contact cu realitatea din teritoriu, unde românii din gospodării sunt terorizați la propriu de prezența tot mai mare a urșilor în arealul în care trăiesc comunități umane. Sunt oameni terorizați, care nu își mai pot apăra gospodăriile, fermele. Sunt mulți români din mediul rural care se tem să își mai lase copiii să meargă singuri la școală.
Este incredibil cum nu putem accepta niște lucruri cât se poate de simple.
România are cea mai mare populație de urși din Uniunea Europeană. România are o populație de urși de trei-patru ori mai mare decât poate suporta habitatul natural din România.
Drept urmare, cred că intervenția promptă se impune și salutăm această inițiativă. Nu putem decât să facem ceea ce am promis pentru cetățeni: să punem siguranța cetățenilor mai presus de orice interese ale unor ONG-uri sau ale unor animale.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc. Domnul deputat Ciprian Ciubuc, neafiliat.
Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,
Haideți să fim sinceri cu noi înșine și să spunem pe față: Uniunea Europeană vrea să protejăm ursul în România, vrea să facem sanctuar de urși în România! Foarte bine!
Dar haideți să ne gândim că avem milioane de români care suferă de pe urma atacurilor, de pe urma pagubelor provocate! Nu mai vorbesc de faptul că controlul populației de urși nu a fost făcut în ultimii ani. Și știm foarte bine care este interesul. Interesul este ca bogații Europei să vină să vâneze trofee de urs brun în România.
Iar, dacă Uniunea Europeană vrea să protejăm ursul, și organizațiile, ONG-urile și asociațiile de protejare a mediului, protejare a ursului brun, să vină să ne ofere subvenții și finanțare, să construim țarcuri în parcurile naționale, dacă doresc să protejăm, în așa fel încât românii să nu fie prejudiciați.
De aceea, eu consider că trebuie să ne gândim la fermierii români care produc hrană românească și să susținem acest proiect.
Cu toate că – îi salut pe colegii de la UDMR – cotele de urs, pentru a-i reduce..., sunt mai mulți în județele Harghita, Covasna și Mureș; într-adevăr, acolo sunt atacuri și sunt pagube mai mari.
Eu consider că totuși trebuie să ne aplecăm și să avem o strategie națională de protejare a românilor de ursul brun, dar și un control și o gestiune mai bună.
S-au alocat în jur de 6 milioane de euro pentru un studiu de studiere genetică a ursului brun, unde am participat, la Brașov, în decembrie anul trecut, și, în urma acestui studiu, nici măcar nu s-a stabilit cu exactitate câți urși avem. Cercetătorii ne spuneau că avem între 8.000 și 12.000.
Este inacceptabil să cheltuim 6 milioane de euro și să nu putem să numărăm, efectiv, urșii în România.
Noi, neafiliații, vom vota acest proiect de lege, pentru că românii sunt mai importanți ca urșii.
Mulțumesc.
Domnule deputat Allen Coliban, doriți să interveniți la dezbateri generale?
Vă rog.
## **Domnul Allen Coliban:**
Mulțumesc, doamnă președinte.
O să intervin scurt și la susținerea unui amendament.
Există necesitatea legiferării și clarificării cadrului prin care acele echipe de intervenție, repet, intervențiile de urgență, atunci când urșii vin în intravilan... Foarte mulți primari au cerut clarificarea acestui cadru. Sunt printre primarii care au făcut și pândă, au făcut și relocări; am mers de nenumărate ori, undeva la peste 30 de ori în 3 ani și jumătate de mandat, pentru intervențiile în aceste situații.
Este important să avem un cadru predictibil, un cadru care să pună la decizia administrațiilor locale responsabilitatea intervenției și felul în care se face această intervenție.
În ordonanță sunt prevăzute mai multe praguri.
Un singur lucru, pe care l-am semnalat și pe care îl voi susține și ca amendament, este felul în care gradualitatea intervenției este descrisă în forma ordonanței. Practic, e o problemă de formă, nu una de fond.
Problema de formă este cea pentru ce tipuri de risc definim intervenția directă prin împușcare.
Și, cum spuneam, o să revin la acest microfon, pentru a explica amendamentul și pentru a-l susține.
Este o ordonanță care pune preț pe viața oamenilor, care prioritizează și fundamentează metodele de intervenție, dar care cred că poate fi îmbunătățită la nivel de formă. Mulțumesc mult.
Mulțumesc.
Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Gheorghe Nacov.
## **Domnul Gheorghe Nacov:**
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.
Nu aveam de gând să intervin, dar intervin pentru a face câteva precizări.
În niciun caz în această inițiativă legislativă nu se vorbește despre vânătoarea de urs brun; se vorbește despre intervenția în cazul unor atacuri. Iar, în cazul unui atac, respectarea strictă a gradualității poate duce la pierderi de vieți omenești.
Sunt convins că nu toți colegii sunteți familiarizați cu ce presupune o asemenea acțiune. Pentru că, în momentul în care un urs care nu are frică de om intră în intravilan, nu putem pune în sarcina comisiei, a primarului sau a vânător... – primarul, de fapt, despre el vorbesc, că sunt din Comisia pentru administrație și am fost primar timp de 12 ani –, această decizie a primarului să fie tot timpul luată sub presiunea că îi va fi făcută plângere penală de vreun ONG obscur și așa mai departe.
În momentul în care un urs este în intravilan, fie că este construit sau neconstruit, este un urs periculos. Sigur, comisia decide la fața locului, dar haideți să dăm acest instrument de protejare a vieții acestei comisii care lucrează sub presiune. Vorbim de un animal periculos, sunt mai multe persoane implicate; nimeni nu ia această decizie de dragul deciziei. Nu este vorba de hobby, nu este vorba de distracție, nu este vorba de trofee; este vorba de apărarea vieții și integrității corporale a românilor.
Vă rog frumos să țineți cont de acest lucru când votați și să votați în forma propusă în raportul de adoptare. Vă mulțumesc frumos.
Mulțumesc.
Domnul deputat Nicolae-Mirel Ion, Grupul parlamentar al SOS România.
## **Domnul Nicolae-Mirel Ion:**
## Stimați colegi,
Am auzit tot felul de luări de poziție, mai mult sau mai puțin emotive, cu privire la înlăturarea urșilor care intră în intravilan.
Trebuie să subliniez, așa cum a spus și colegul Nacov, că nu este vorba de vânătoare. Înlăturarea urșilor care intră în localități este o măsură de protecție a populației și a bunurilor, să fim foarte bine înțeleși asupra acestui aspect.
Acum, sunt tot felul de discuții, dar eu vă pot spune câteva lucruri din experiența personală. Eu, personal, am văzut în mijlocul stațiunii Poiana Brașov, acolo unde e lacul cu restaurantul, un urs matur umblând două nopți la rând printre populație și copii, fugind încoace, încolo. Un singur copil, dacă iese în calea acelui urs, poate fi sfâșiat dintr-o lovitură de labă. Ce le spunem părinților acelui copil? Că am respectat directiva Uniunii Europene, cum spunea colega de la... antevorbitoare? Ce îi spunem copilului al cărui tată a fost rupt de urs în lanul de porumb? Că n-avea ce căuta tatăl lui în lanul de porumb?
Eu, personal, mi-am dus un prieten la spital, care a fost atacat pe raza comunei Șelimbăr, exact în satul Mohu. L-am dus la spital. A venit o ursoaică cu pui, niște câini s-au repezit spre ea; ursoaica l-a identificat pe el ca primejdie și l-a apucat și i-a rupt mâna, i-a sfâșiat mușchiul. Noroc că au venit mai mulți câini și oameni și au reușit s-o îndepărteze.
Care sunt măsurile prin care statul român își apără populația?
Pentru că este ușor să stăm la tribuna Parlamentului și să ne transformăm în apărătorii urșilor și să spunem: „Dom’le, trebuie protejați.”
Sunt de acord. Departe de vânători sau de noi sau de mine gândul de a, știu și eu?, vătăma specia urs, în ansamblul ei, dar exemplarele care intră în intravilan trebuie înlăturate imediat și nu există măsuri de prevenție.
Mulțumesc.
Mulțumesc.
Trecem la dezbaterea pe articole. Avem 25 de amendamente admise.
Dacă există observații? Nu.
Adoptate. Avem și o anexă..., mai multe, de fapt. Dacă există observații? Nu.
Adoptate. Avem nouă amendamente respinse. Domnule Allen Coliban, vă rog.
Vă mulțumesc. Marginal 4.
Este un amendament care vine să clarifice gradualitatea despre care se vorbea. Pentru că, da, această ordonanță spune că poți să treci direct la împușcare dacă ursul e habituat, adică dacă revine repetat în intravilan; poți să treci la împușcare dacă atacă și dacă pune în pericol viața echipei de intervenție.
Este art. 5 alin. (3) lit. c), formulată în felul următor: „c) dacă siguranța și securitatea persoanelor sau a bunurilor de orice fel... sunt puse în pericol concret și imediat”.
Cred că „a bunurilor de orice fel” – asta lasă totală posibilitate de împușcare, indiferent de ce se întâmplă. Și atunci amendamentul propus restrânge această formulare la: „c) dacă siguranța și viața persoanelor sau animalelor domestice sunt puse în pericol concret și imediat”.
Cred că este importantă clarificarea aceasta, tocmai pentru a nu ajunge la interpretări diferite și la posibile dosare penale – ce spunea și domnul Nacov mai devreme. Vă mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Mulțumesc.
Stimați colegi,
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Maricel Popa – declarație politică: „Ce s-ar fi întâmplat dacă PSD nu era la masa guvernării?”; – Paul-Claudiu Cotîrleț – declarație politică privind consolidarea parteneriatului româno-muntenegrean, prin dialog parlamentar și cooperare strategică; – Virgil Alin Chirilă – declarație politică intitulată „România are nevoie de o schimbare a modului de guvernare, așa cum cer peste 80% dintre cetățeni, fără măsuri de austeritate sau creșteri de taxe”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având ca subiect „Dezechilibrele generate în educația nonformală”; – Florin-Bogdan Velcescu – declarație politică privind contextul politic național actual; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică intitulată „Pământul nostru gaze poartă, noi cerșim din poartă-n poartă”; – Dumitru Tilea – intervenție având titlul „Sărbătoarea Sfântului Gheorghe, un moment important al religiei poporului român”; – Daniel-Cătălin Ciornei – declarație politică intitulată „România are nevoie de claritate, nu de combinații politice”; – Dumitru Țiplea – declarație politică având ca temă „Administrație liberală înseamnă eficiență, performanță și respect pentru banii publici”; – Călin-Grațian Gal – declarație politică: „Ajunge, PSD! Până aici!”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică: „Când PSD nu mai poate fura liniștit, declanșează criză politică”; – Mihai-Adrian Țiu – declarație politică: „Domnule premier Bolojan, cine sunt «șobolanii» și cine i-a ținut în cămara statului atât timp?!”; – Aurora-Tasica Simu – declarație politică referitoare la contextul actual al deciziilor economice și energetice; – Ștefan Țintă – declarație politică intitulată „România nu are nevoie de premieri «providențiali», ci de profesioniști!”; – Rodica Nassar – declarație politică având titlul „Linia invizibilă dintre viață și moarte: finanțarea corectă a ATI este o obligație morală, nu o opțiune politică”;
Dacă mai există un alt coleg/colegă ce dorește să susțină alte amendamente?
Nu.
Proiectul de lege rămâne la votul final, așa cum a fost prezentat în raportul comisiilor sesizate.
Și ultimul punct.
9. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 218/2026; caracter ordinar.
Avem și aici amendamente admise, dar și respinse; avem și anexe.
Îl invit la cuvânt pe reprezentantul inițiatorilor.
Nu dorește nimeni să intervină.
Atunci, îl invit la cuvânt pe reprezentantul comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului.
Comisia pentru agricultură, domnule președinte Ciunt, vă rog.
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,
Acest proiect de lege a fost analizat și dezbătut în Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și Comisia pentru mediu și echilibru ecologic.
Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2021, prin reducerea efectivelor de urs brun cu 859 de exemplare, în scopul reducerii surplusului demografic, al diminuării presiunii asupra habitatelor naturale, precum și al scăderii fluxului de urși către localități.
Membrii celor patru comisii mai devreme menționate au hotărât ca acest proiect de lege să fie transmis plenului Camerei Deputaților și au întocmit în acest sens un raport comun de adoptare a Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu amendamente admise și respinse, redate în anexele nr. 1 și 2 la prezentul raport comun.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera Deputaților este Camera decizională.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Dezbateri generale, domnul deputat Csaba Könczei, UDMR.
## **Domnul Könczei Csaba:**
## Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,
Protejarea vieții umane și a activităților agricole depinde de gestionarea creșterii populației de urși. În ultimii ani, numărul de incidente om-urs a fost în creștere. Totodată, pagubele materiale au fost în continuă creștere. Nivelul actual al numărului de exemplare de urși depășește de trei ori pragul optim, care a fost stabilit la aproximativ 4.000 de exemplare, raportat la suprafața de circa 69.000 km[2] de habitat adecvat.
Astfel, pentru a preveni atacurile asupra populației umane și pagubele materiale cauzate de urși, am propus dublarea numărului de urși care pot fi extrași anual.
În toți acești ani, UDMR a contribuit și a susținut protejarea vieții umane și a bunurilor cetățenilor prin: introducerea intervenției imediate în cazul urșilor periculoși, acordarea de sprijin pentru achiziționarea gardurilor electrice, plata despăgubirilor pentru pagubele produse de urși, realizarea unei evaluări științifice a populației și reintroducerea vânătorii.
Adoptarea proiectului va conduce la scăderea incidentelor om-urs, la reducerea deceselor, diminuarea pagubelor materiale asupra bunurilor persoanelor.
UDMR a susținut și va susține în continuare toate inițiativele care vin la soluționarea problemei urșilor, în scopul protejării vieții omenești, a bunurilor acestora, a activității agricole și a fermelor, motiv pentru care vom vota proiectul de lege.
Pentru motivele expuse mai sus, vă invit să votați prezenta propunere legislativă.
Vă mulțumesc mult.
Mulțumesc.
Doamna deputat Codruța-Maria Corcheș, Grupul parlamentar al POT.
## **Doamna Codruța-Maria Corcheș:**
Da, am observat cum acest proiect de lege are ca obiect dublarea cotelor, în special în Harghita și Covasna. Dar ceea ce nu ne spuneți este faptul că se vizează aici trofeele României. Acest aspect nu-l menționați sub niciun fel de formă. Vorbiți doar despre niște atacuri fictive și despre niște aspecte care nu ar trebui să fie prevăzute într-un proiect de lege.
Degeaba râdeți, domnule deputat..
, pentru că ne-am cam săturat să vă bateți joc, de 35 de ani, da, de tot ce ține de România, da?
În primul și în primul rând...
În primul și în primul rând, acest aspect privind cotele este datorat ministrului mediului, nicidecum... unui proiect inițiat de domnul Tánczos Barna, pentru dublarea cotelor.
Nu este posibil așa ceva. Gândiți-vă în primul și în primul rând la toate aspectele, înainte de a lua o decizie, și analizați foarte bine acest proiect!
Domnul deputat Gheorghe Nacov, Grupul parlamentar al minorităților naționale.
## **Domnul Gheorghe Nacov:**
Vă mulțumesc frumos, doamnă președinte de ședință. Mă număr printre inițiatorii acestei legi și mă bucur să constat că din aproape toate grupurile parlamentare avem inițiatori ai acestui proiect de lege, unul care va aduce un plus de normalitate sau un pas mare spre normalizarea relației om-urs brun, care în ultima perioadă de timp nu a fost caracterizată decât de conflicte.
Din păcate, grija acestei specii minunate a fost luată din grija vânătorilor în 2016 și ați văzut care au fost efectele – morți, mutilați, pagube, urși braconați.
Unicul protector al ursului brun suntem noi, vânătorii.
Cota propusă este una cât se poate de rezonabilă, chiar prea mică, din punct de vedere științific. Dacă sporul natural la specia urs brun este acceptat ca fiind minimum 10%, în condițiile în care avem 12.000-14.000 de urși, această cotă este sub sporul natural, ceea ce nu va duce prea curând la reducerea numărului de urși în România, dar este un pas.
Vă rog frumos să susțineți acest proiect de lege, nu numai în interesul oamenilor, ci și în interesul speciei de urs brun, pentru a opri degenerarea acesteia. Vorbim de urși habituați, adică de urși debili, care intră în mod repetat în contact cu omul, au pierdut frica de om. Prin extragerea acestui număr de exemplare de pe toată piramida acestei populații, vom regla cât de cât raportul dintre categoriile de vârstă, raportul dintre sexe, astfel încât exemplarele de urs brun să rămână în habitatul lor natural. Pentru că urșii care coboară în localități coboară tocmai de acolo, de sus.
Vă mulțumesc frumos.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Domnule președinte Ionel Ciunt, vă rog.
proiect de lege diminuează într-o mare măsură atacurile ursului brun asupra speciei umane.
Trebuie să iubim toate speciile de animale, desigur. Și vă spune asta un medic veterinar. Și mi-am ales această profesie tocmai pentru că iubesc animalele, dar cred că cea mai importantă este, dintre toate speciile de animale, specia umană.
Grupul parlamentar al PSD va vota pentru. Mulțumesc.
Domnul deputat Ștefăniță-Alin Avrămescu, Grupul parlamentar al AUR.
## **Domnul Ștefăniță-Alin Avrămescu:**
Nu am fi ajuns să votăm un asemenea proiect de lege dacă statul român și-ar fi făcut treaba în ultimii ani, astfel încât să țină cotele de urși la un nivel cât de cât acceptabil, astfel încât să nu existe pierderi de vieți omenești, astfel încât să nu fie amenințate toate comunitățile montane.
Vorbesc astăzi nu în calitate de vânător, nu în calitate de activist de mediu, nu în calitate de parlamentar, ci o fac în calitate de om născut și crescut în zonele montane, în zonele montane din Buzău, acolo unde, la ora actuală, după ora 8:00 seara îți este teamă să ieși pe stradă; oamenilor le este teamă să meargă în livezi din cauză că s-ar putea întâlni cu ursul.
Am ajuns într-o situație critică, într-o situație în care avem ONG-uri fictive care au birouri la etajul 10, în București, care ajung să dicteze care ar trebui să fie politica statului român, care ajung să intimideze instituțiile statului român.
Așa am ajuns să avem cea mai mare populație de urși, așa am ajuns să avem victime în rândul oamenilor.
Să ajungi în situația în care, în zonele montane din România, copiilor să le fie teamă să meargă la școală, pentru că s-ar putea întâlni cu ursul pe stradă, nu este ceva normal.
Cei care pun viața urșilor pe primul loc, în loc să pună viața oamenilor pe primul loc, greșesc și ar trebui să se gândească de două ori atunci când vor vota împotriva acestui proiect.
## Stimați colegi,
Acest proiect de lege reglementează diminuarea efectivelor de urs brun în țara noastră, diminuând în acest fel și cazurile de prezență a acestor animale pe străzile unor localități din România, în curțile oamenilor, în intravilanul localităților și, nu în ultimul rând, la fermele zootehnice.
Specialiștii în domeniu ne arată că habitatul propice pentru ursul brun în țara noastră este de aproximativ 69.000 km², ceea ce înseamnă că pe acest habitat ar putea trăi o populație de aproape 4.000 de urși bruni.
Din măsurătorile noastre – și ale specialiștilor, desigur –, măsurători pe care le-am primit la Comisia pentru agricultură, efectivele existente astăzi în țara noastră sunt de aproape 13.000 de exemplare.
Statul trebuie să intervină nu doar în situații critice, nu doar atunci când fermele zootehnice sunt decimate sau, mai grav, atunci când oamenii sunt mutilați sau chiar uciși de aceste animale.
Cred că mai importantă decât orice specie de animal este specia din care facem parte, este specia umană. Și acest
Mulțumesc.
Domnul deputat Dragoș-Fănică Ciobotaru, Grupul parlamentar al PNL.
## **Domnul Dragoș-Fănică Ciobotaru:**
## Mulțumesc, doamnă președinte.
Am mai dezbătut acest subiect, cred că în urmă cu aproximativ două luni, pe marginea unui proiect de lege al domnului Nacov, dacă nu mă înșel, care anula suspendarea ordinelor de recoltă, pentru că trecea perioada de vânătoare, și am ajuns la această lege, care cât de cât face un pic de dreptate.
Și eu, de asemenea, consider că nu este suficientă, pentru că numărul urșilor a fost scăpat de sub control; în încercarea de a proteja această specie, pur și simplu, statul nu a mai făcut nimic și a interzis orice fel de intervenție și s-a ajuns în acest moment nu doar la atacuri în gospodării, la stâne, la ferme și așa mai departe, ci s-a ajuns la atacuri la oameni și la teama oamenilor, în special în zona de munte. Și în județul Vrancea, ca și la Buzău, e aceeași problemă: le e frică să mai meargă la livezi, să mai meargă să-și muncească terenurile, pentru că ursul este o prezență constantă și în număr prea mare.
Evident că această lege cât de cât corectează și îndreaptă. Pentru că, dacă fondul forestier național al României poate susține 5.000 de urși și noi avem 15.000, normal că ajung în sate și în zona urbană, în zona locuită.
Acest conflict între urs și om nu poate fi rezolvat decât dându-i dreptate omului.
Și trebuie să punem în regulă aceste lucruri, pentru că guvernele României care s-au succedat de 10 ani, de când nu mai e intervenție la urs, au făcut și o lașitate: au mutat responsabilitatea la primari și i-au făcut responsabili pentru tot ce se întâmplă în ceea ce privește atacurile la urs. Sunt șefii comisiilor de intervenție și vă dați seama că oamenii ăia nu sunt specialiști, nu au nicio treabă cu fauna și nu știu ce au de făcut.
De aceea, este un prim pas în rezolvarea acestei probleme.
Sper cu toții să votați această lege, pentru că în urmă cu două luni am văzut că era agreat acest subiect, și să trecem peste acest prim pas, încercarea de a diminua numărul urșilor, și să revenim la normalitate.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Domnul deputat Allen Coliban, Grupul parlamentar al USR.
## **Domnul Allen Coliban:**
Vă mulțumesc, doamnă președinte.
Am ascultat atent intervențiile anterioare.
Dacă vorbim despre siguranța oamenilor, aceasta se rezolvă prin ordonanța adoptată anterior, prin legea de aprobare a ordonanței, pentru că acolo putem să eliminăm, putem să împușcăm oricât de mulți urși pun în pericol direct atât oamenii, cât și bunurile de orice fel, așa cum ați votat dumneavoastră.
De data aceasta vorbim despre vânătoare. Și vânătoarea are niște cote, numite „cote de prevenție”, care în mod normal sunt stabilite științific și beneficiază și de un aviz al Academiei.
Ce vreau să atrag atenția este că această formă de legiferare nu are un aviz al Academiei Române, așa cum a avut în fiecare an.
Academia Română și spune, de altfel, că nu este pentru legiferarea în forma actuală.
Suma de 859 de exemplare este dublul oricărei cote maximale adoptate în anii anteriori.
Am înțeles argumentele. Avem, într-adevăr, un studiu de la care putem porni; e un studiu care ar trebui să fie însușit și să avem o opinie și științifică din partea Academiei Române. Doar că anul acesta pare că trecem peste toate aceste etape și venim să legiferăm direct în Parlament.
Mai am o problemă cu forma de legiferare și o să susțin unul dintre amendamentele respinse, pentru că, pentru prima oară, se stabilește un prag, dar nu doar ca prag, ci și ca derogare de la acel prag.
Până acum se pornea de la principiul că acei urși mari, acei urși care își domină teritoriul nu reprezintă pericolul
pentru populație, nu ei cauzează problemele în intravilan, nu ei vin să viziteze intravilanul, ci urșii care nu au loc de acești urși mari și de aceea se stabilea un prag de vânătoare la trofeu, peste care acei urși cu medalie de aur nu erau împușcați, ci erau protejați, fiind materialul genetic cel mai valoros.
Ei bine, acum se stabilește acest prag superior față de 350, valoarea anterioară, se stabilește la 400 și se face și o derogare – acolo unde avem județe care pot să împuște mai mult de un urs, pot să împuște și urși medalie de aur.
Voi susține amendamentul contra...
Și ultima intervenție, doamna deputat Aurora-Tasica Simu, neafiliat.
## **Doamna Aurora-Tasica Simu:**
## Mulțumesc, doamnă președinte.
Da, viața și siguranța cetățenilor sunt vitale. Și a bunurilor, bineînțeles. Pentru că asta este important, ca cetățenii României să se simtă în siguranță. Cu toate acestea, ne spuneți că 26 de oameni au fost uciși de urși în 20 de ani.
Între 2.000 și 3.000 de oameni au murit de infecții nosocomiale.
Vă place?
N-ați făcut nimic!
1.293 de frați, surori, copii și mame au murit în accidente rutiere în 2025. 807 copilași au murit în 2025.
Vă interesează?
Nu cred! Sunteți ipocriți.
De fapt, vreți să faceți bani, să ucideți. Că asta știți să faceți, să ucideți câini, să ucideți animale, să ucideți oameni, să vă ucideți propriii cetățeni. Politici PNL, PSD, USR, UDMR! Nu faceți prevenție, ați eliminat principiul gradualității; ați venit cu cote de 859 – cote de prevenție.
De unde faceți cotele astea de prevenție de 859? Dintr-un studiu care, conform Ministerului Mediului, este plătit, deși, citez: „Beneficiarul final nu știm cine este, pentru că noi nu avem acces să putem transparentiza baza de date genetice din spate, deoarece acest lucru nu a fost trecut în contract. Deci toți oamenii care au întrebări, pe bună dreptate, nu pot verifica studiul, pentru că institutul care a câștigat acea licitație refuză să facă acest lucru.” Citat din Diana Buzoianu.
Dragilor, luați unii 6.000 de euro pentru acești urși. 6.000 de euro pentru un urs. Unde merg banii? De ce nu faceți prevenție? De ce nu implantați trackere la toți urșii, să știm exact câți avem, nu să mințiți, făcând niște studii la care nu are nimeni acces, și să vedem exact unde sunt urșii ăia, să știm de la 2-3 km că se apropie de o gospodărie sau de un UAT? Pentru că preferați să luați banii, să-i băgați în buzunare și să mai faceți niște vânători din astea cu zeci de mii de euro.
Vă place să ucideți – oameni, urși, câini, orice.
Da.
Mai avem o solicitare, din partea colegei noastre, doamna deputat Simona Bucura-Oprescu.
Vă rog.
## **Doamna Simona Bucura-Oprescu:**
## Stimați colegi,
Argeșul este de ani de zile sub teroarea urșilor. Cel puțin jumătate din localitățile județului Argeș, în special din nordul județului, sunt localități în care atât viața omului, cât și bunăstarea sa sunt, din păcate, în fiecare zi, în pericol, din cauza urșilor.
Opinia mea este că va trebui să fim fiecare dintre noi mai responsabil cu privire la legislația pentru gestionarea populației de urs, fiindcă este evident că e nevoie de management cinegetic. Pe de o parte, fiindcă astăzi, când noi discutăm, avem conflict între urs și om, avem conflict între urs și celelalte specii, dar și conflict urs-urs, existând, din cauza suprapopulării cu urs, a densităților prea mari, necesitatea reducerii densităților de urs, astfel încât acest conflict să nu mai existe.
Prin urmare, rugămintea pe care o am la dumneavoastră este să ne întoarcem la Constituție, care spune în mod clar că suntem unica autoritate legiuitoare a țării și, prin urmare, este atât dreptul, cât și obligația noastră constituțională să o respectăm, astfel încât viața omului să fie primordială pentru noi.
Vă mulțumesc din tot sufletul. Eu consider că este un pas înainte.
Iar eu, în calitate de deputat, dar mai ales în calitate de deputat de Argeș, voi vota pentru acest proiect de lege, plecând de la realitatea imediată din județul Argeș, unde vă invit pe fiecare să vedeți că urșii nu sunt fictivi, ci sunt reali și reprezintă o amenințare reală la viața omului.
Mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Mulțumesc.
Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege. Avem amendamente admise – 10.
Dacă există intervenții? Nu.
Adoptate. Avem și o anexă. Dacă există intervenții? Nu.
Adoptată. Avem 10 amendamente respinse. Dacă dorește cineva să le susțină? Nu.
Da, vă rog, domnule Adrian Giurgiu, din partea USR.
Vă mulțumesc, doamnă președinte. La marginal 9.
USR susține protejarea vieții oamenilor. Asta înseamnă că extragerea celor aproape 900 de urși, cât a considerat inițiatorul, USR consideră că trebuie să se facă pe baza unor studii, să se facă exact de acolo de unde viețile oamenilor sunt în pericol.
Dacă vânătoarea este privită ca știință și susținem ca acest lucru să fie adevărat, atunci intervențiile trebuie să se bazeze pe studii – și avem deja studiul gata făcut, nu susținem alte amânări –, dar, pe baza studiului, trebuie să vedem și să intervenim acolo unde sunt probleme, nu unde nu sunt probleme.
La marginal 9 avem amendamente care exact asta fac: localizează acele cote exact unde viețile oamenilor sunt în pericol.
Fără acest amendament pe care îl propun, zeci, poate chiar sute de urși vor fi vânați din zone unde nu pun în pericol viața oamenilor. Asta înseamnă că exact același număr de urși care fac probleme vor rămâne lângă comunitățile de oameni și vor face pericole.
Viața oamenilor poate fi pusă în pericol dacă acest amendament nu trece.
Vă mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Mulțumesc.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Maricel Popa – declarație politică: „Ce s-ar fi întâmplat dacă PSD nu era la masa guvernării?”; – Paul-Claudiu Cotîrleț – declarație politică privind consolidarea parteneriatului româno-muntenegrean, prin dialog parlamentar și cooperare strategică; – Virgil Alin Chirilă – declarație politică intitulată „România are nevoie de o schimbare a modului de guvernare, așa cum cer peste 80% dintre cetățeni, fără măsuri de austeritate sau creșteri de taxe”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având ca subiect „Dezechilibrele generate în educația nonformală”; – Florin-Bogdan Velcescu – declarație politică privind contextul politic național actual; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică intitulată „Pământul nostru gaze poartă, noi cerșim din poartă-n poartă”; – Dumitru Tilea – intervenție având titlul „Sărbătoarea Sfântului Gheorghe, un moment important al religiei poporului român”; – Daniel-Cătălin Ciornei – declarație politică intitulată „România are nevoie de claritate, nu de combinații politice”; – Dumitru Țiplea – declarație politică având ca temă „Administrație liberală înseamnă eficiență, performanță și respect pentru banii publici”; – Călin-Grațian Gal – declarație politică: „Ajunge, PSD! Până aici!”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică: „Când PSD nu mai poate fura liniștit, declanșează criză politică”; – Mihai-Adrian Țiu – declarație politică: „Domnule premier Bolojan, cine sunt «șobolanii» și cine i-a ținut în cămara statului atât timp?!”; – Aurora-Tasica Simu – declarație politică referitoare la contextul actual al deciziilor economice și energetice; – Ștefan Țintă – declarație politică intitulată „România nu are nevoie de premieri «providențiali», ci de profesioniști!”; – Rodica Nassar – declarație politică având titlul „Linia invizibilă dintre viață și moarte: finanțarea corectă a ATI este o obligație morală, nu o opțiune politică”;
Amendamentul rămâne respins.
Domnule Allen Coliban, doriți să susțineți un alt amendament?
Vă mulțumesc.
Susținerea amendamentului de la marginal 5.
Este vorba despre pragul de la care... sau până la care se poate face intervenția. Am considerat că medaliile de aur ar trebui să fie exceptate de la tipul acesta de prevenție prin reducerea populațiilor. Ele constituie patrimoniul genetic al României; sunt cele mai valoroase exemplare.
Prin urmare, în linie cu ce s-a legiferat anterior – stabilirea unui prag și să nu existe derogări –, vă rog să susțineți marginal 5.
Mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Maricel Popa – declarație politică: „Ce s-ar fi întâmplat dacă PSD nu era la masa guvernării?”; – Paul-Claudiu Cotîrleț – declarație politică privind consolidarea parteneriatului româno-muntenegrean, prin dialog parlamentar și cooperare strategică; – Virgil Alin Chirilă – declarație politică intitulată „România are nevoie de o schimbare a modului de guvernare, așa cum cer peste 80% dintre cetățeni, fără măsuri de austeritate sau creșteri de taxe”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având ca subiect „Dezechilibrele generate în educația nonformală”; – Florin-Bogdan Velcescu – declarație politică privind contextul politic național actual; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică intitulată „Pământul nostru gaze poartă, noi cerșim din poartă-n poartă”; – Dumitru Tilea – intervenție având titlul „Sărbătoarea Sfântului Gheorghe, un moment important al religiei poporului român”; – Daniel-Cătălin Ciornei – declarație politică intitulată „România are nevoie de claritate, nu de combinații politice”; – Dumitru Țiplea – declarație politică având ca temă „Administrație liberală înseamnă eficiență, performanță și respect pentru banii publici”; – Călin-Grațian Gal – declarație politică: „Ajunge, PSD! Până aici!”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică: „Când PSD nu mai poate fura liniștit, declanșează criză politică”; – Mihai-Adrian Țiu – declarație politică: „Domnule premier Bolojan, cine sunt «șobolanii» și cine i-a ținut în cămara statului atât timp?!”; – Aurora-Tasica Simu – declarație politică referitoare la contextul actual al deciziilor economice și energetice; – Ștefan Țintă – declarație politică intitulată „România nu are nevoie de premieri «providențiali», ci de profesioniști!”; – Rodica Nassar – declarație politică având titlul „Linia invizibilă dintre viață și moarte: finanțarea corectă a ATI este o obligație morală, nu o opțiune politică”;
Amendamentul rămâne respins.
Proiectul de lege rămâne pentru votul final.
Declar închisă ședința dezbaterilor proiectelor de lege pentru astăzi.
Vă propun să avem o pauză de 20 de minute.
Ne vedem la 12:40, pentru votul final.
Până atunci, rog colegii să reseteze sistemul de vot și, în egală măsură, reamintesc colegilor din Biroul permanent că avem o ședință online.
Vă mulțumesc.
## PAUZĂ
* * DUPĂ PAUZĂ
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Stimate colege, Stimați colegi, Începem ședința de vot final. Pentru început, vă propun să facem un vot de control.
Vot · Amânat
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Maricel Popa – declarație politică: „Ce s-ar fi întâmplat dacă PSD nu era la masa guvernării?”; – Paul-Claudiu Cotîrleț – declarație politică privind consolidarea parteneriatului româno-muntenegrean, prin dialog parlamentar și cooperare strategică; – Virgil Alin Chirilă – declarație politică intitulată „România are nevoie de o schimbare a modului de guvernare, așa cum cer peste 80% dintre cetățeni, fără măsuri de austeritate sau creșteri de taxe”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având ca subiect „Dezechilibrele generate în educația nonformală”; – Florin-Bogdan Velcescu – declarație politică privind contextul politic național actual; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică intitulată „Pământul nostru gaze poartă, noi cerșim din poartă-n poartă”; – Dumitru Tilea – intervenție având titlul „Sărbătoarea Sfântului Gheorghe, un moment important al religiei poporului român”; – Daniel-Cătălin Ciornei – declarație politică intitulată „România are nevoie de claritate, nu de combinații politice”; – Dumitru Țiplea – declarație politică având ca temă „Administrație liberală înseamnă eficiență, performanță și respect pentru banii publici”; – Călin-Grațian Gal – declarație politică: „Ajunge, PSD! Până aici!”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică: „Când PSD nu mai poate fura liniștit, declanșează criză politică”; – Mihai-Adrian Țiu – declarație politică: „Domnule premier Bolojan, cine sunt «șobolanii» și cine i-a ținut în cămara statului atât timp?!”; – Aurora-Tasica Simu – declarație politică referitoare la contextul actual al deciziilor economice și energetice; – Ștefan Țintă – declarație politică intitulată „România nu are nevoie de premieri «providențiali», ci de profesioniști!”; – Rodica Nassar – declarație politică având titlul „Linia invizibilă dintre viață și moarte: finanțarea corectă a ATI este o obligație morală, nu o opțiune politică”;
Mulțumesc, doamnă președinte.
Comisia de validare a luat cunoștință de faptul că a devenit vacant un loc de deputat, ca urmare a decesului domnului Artimon Dan-Cătălin, deputat ales în Circumscripția electorală nr. 2 Arad, pe lista Alianței pentru Unirea Românilor, în alegerile din 1 decembrie 2024.
Potrivit prevederilor art. 233 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare: „Locul vacant va fi ocupat de către supleantul imediat următor de pe lista partidului politic, alianței politice sau alianței electorale dacă, până la data validării mandatului, partidul politic, alianța politică sau alianța electorală pentru care a candidat confirmă în scris că aparține acesteia. Asupra legalității alegerii supleantului Comisia de validare va prezenta Camerei Deputaților un raport.”
Procedând la examinarea documentelor depuse pentru validarea mandatului și având în vedere lista supleanților comunicată Comisiei de validare de Biroul Electoral Central și adresa Alianței pentru Unirea Românilor, Comisia de validare a constatat că sunt îndeplinite condițiile legale pentru ocuparea locului de deputat vacant și propune validarea mandatului de deputat pentru domnul Vărșan CiprianNicolae, din Circumscripția electorală nr. 2 Arad, candidat pe lista Alianței pentru Unirea Românilor.
Prezentul raport a fost adoptat cu unanimitate de voturi.
Comisia propune plenului Camerei Deputaților validarea mandatului de deputat, prevăzută în prezentul raport, precum și adoptarea hotărârii anexate.
Vă mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Mulțumesc.
Dacă sunt obiecții sau comentarii cu privire la raportul comisiei?
Nu sunt.
Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.
Dacă sunt obiecții la titlu? Nu sunt.
Adoptat.
La preambul, obiecții?
Nu sunt.
Adoptat.
La articolul unic?
Nu sunt. Adoptat. Stimate colege, Stimați colegi,
Vot · Amânat
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Maricel Popa – declarație politică: „Ce s-ar fi întâmplat dacă PSD nu era la masa guvernării?”; – Paul-Claudiu Cotîrleț – declarație politică privind consolidarea parteneriatului româno-muntenegrean, prin dialog parlamentar și cooperare strategică; – Virgil Alin Chirilă – declarație politică intitulată „România are nevoie de o schimbare a modului de guvernare, așa cum cer peste 80% dintre cetățeni, fără măsuri de austeritate sau creșteri de taxe”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având ca subiect „Dezechilibrele generate în educația nonformală”; – Florin-Bogdan Velcescu – declarație politică privind contextul politic național actual; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică intitulată „Pământul nostru gaze poartă, noi cerșim din poartă-n poartă”; – Dumitru Tilea – intervenție având titlul „Sărbătoarea Sfântului Gheorghe, un moment important al religiei poporului român”; – Daniel-Cătălin Ciornei – declarație politică intitulată „România are nevoie de claritate, nu de combinații politice”; – Dumitru Țiplea – declarație politică având ca temă „Administrație liberală înseamnă eficiență, performanță și respect pentru banii publici”; – Călin-Grațian Gal – declarație politică: „Ajunge, PSD! Până aici!”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică: „Când PSD nu mai poate fura liniștit, declanșează criză politică”; – Mihai-Adrian Țiu – declarație politică: „Domnule premier Bolojan, cine sunt «șobolanii» și cine i-a ținut în cămara statului atât timp?!”; – Aurora-Tasica Simu – declarație politică referitoare la contextul actual al deciziilor economice și energetice; – Ștefan Țintă – declarație politică intitulată „România nu are nevoie de premieri «providențiali», ci de profesioniști!”; – Rodica Nassar – declarație politică având titlul „Linia invizibilă dintre viață și moarte: finanțarea corectă a ATI este o obligație morală, nu o opțiune politică”;
Ciprian-Nicolae Vărșan
#218389## **Domnul Ciprian-Nicolae Vărșan:**
Ciprian-Nicolae Vărșan
#218492Eu, Ciprian-Nicolae Vărșan, deputat ales în Circumscripția electorală nr. 2 Arad,
Jur credință patriei mele România;
Jur să respect Constituția și legile țării;
Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României;
Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor;
Așa să mă ajute Dumnezeu.
Felicitări, domnule deputat, și mult succes!
Avem o solicitare din partea unui coleg de la Grupul parlamentar al USR.
Nu?
O voce din sală
#219187Nu.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Nu. E o greșeală. Bun.
Proiectul de hotărâre privind validarea unei mandat de deputat – tocmai ce a fost adoptat.
1. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Strategia pentru reînnoirea generațiilor în agricultură – COM(2025) 872; PHCD 12/2026. Se adoptă cu votul majorității colegilor prezenți.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Maricel Popa – declarație politică: „Ce s-ar fi întâmplat dacă PSD nu era la masa guvernării?”; – Paul-Claudiu Cotîrleț – declarație politică privind consolidarea parteneriatului româno-muntenegrean, prin dialog parlamentar și cooperare strategică; – Virgil Alin Chirilă – declarație politică intitulată „România are nevoie de o schimbare a modului de guvernare, așa cum cer peste 80% dintre cetățeni, fără măsuri de austeritate sau creșteri de taxe”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având ca subiect „Dezechilibrele generate în educația nonformală”; – Florin-Bogdan Velcescu – declarație politică privind contextul politic național actual; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică intitulată „Pământul nostru gaze poartă, noi cerșim din poartă-n poartă”; – Dumitru Tilea – intervenție având titlul „Sărbătoarea Sfântului Gheorghe, un moment important al religiei poporului român”; – Daniel-Cătălin Ciornei – declarație politică intitulată „România are nevoie de claritate, nu de combinații politice”; – Dumitru Țiplea – declarație politică având ca temă „Administrație liberală înseamnă eficiență, performanță și respect pentru banii publici”; – Călin-Grațian Gal – declarație politică: „Ajunge, PSD! Până aici!”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică: „Când PSD nu mai poate fura liniștit, declanșează criză politică”; – Mihai-Adrian Țiu – declarație politică: „Domnule premier Bolojan, cine sunt «șobolanii» și cine i-a ținut în cămara statului atât timp?!”; – Aurora-Tasica Simu – declarație politică referitoare la contextul actual al deciziilor economice și energetice; – Ștefan Țintă – declarație politică intitulată „România nu are nevoie de premieri «providențiali», ci de profesioniști!”; – Rodica Nassar – declarație politică având titlul „Linia invizibilă dintre viață și moarte: finanțarea corectă a ATI este o obligație morală, nu o opțiune politică”;
Adoptat.
Explicarea votului, domnul deputat Ionel Ciunt, Grupul parlamentar al PSD.
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,
Prin proiectul supus votului dumneavoastră, plenului Camerei Deputaților, se dorește creșterea procentului de tineri fermieri sub 40 de ani, de la un procent de 12%, cât este astăzi în Uniunea Europeană, la 24% până în anul 2040.
Ce înseamnă asta? Asta înseamnă o garanție în plus pentru siguranța și securitatea alimentară, o garanție în plus pentru vitalitatea în mediul rural.
România rurală nu mai trebuie să rămână un spațiu fără oportunități, ba dimpotrivă. Satul românesc trebuie să redevină un spațiu al oportunităților, pentru că viitorul României depinde, în mare măsură, de ceea ce se construiește sau nu în satele românești.
În această logică a lucrurilor am votat pentru acest proiect de hotărâre și gândindu-mă, desigur, și la faptul că, prin această reglementare, Comisia Europeană dorește transformarea sectorului agricol dintr-un sector mai îmbătrânit astăzi, într-un sector modern, digitalizat și atractiv. Mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Mulțumesc.
2. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Un plan de acțiune pentru industria chimică europeană – COM(2025) 530; PHCD 14/2026.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Maricel Popa – declarație politică: „Ce s-ar fi întâmplat dacă PSD nu era la masa guvernării?”; – Paul-Claudiu Cotîrleț – declarație politică privind consolidarea parteneriatului româno-muntenegrean, prin dialog parlamentar și cooperare strategică; – Virgil Alin Chirilă – declarație politică intitulată „România are nevoie de o schimbare a modului de guvernare, așa cum cer peste 80% dintre cetățeni, fără măsuri de austeritate sau creșteri de taxe”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având ca subiect „Dezechilibrele generate în educația nonformală”; – Florin-Bogdan Velcescu – declarație politică privind contextul politic național actual; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică intitulată „Pământul nostru gaze poartă, noi cerșim din poartă-n poartă”; – Dumitru Tilea – intervenție având titlul „Sărbătoarea Sfântului Gheorghe, un moment important al religiei poporului român”; – Daniel-Cătălin Ciornei – declarație politică intitulată „România are nevoie de claritate, nu de combinații politice”; – Dumitru Țiplea – declarație politică având ca temă „Administrație liberală înseamnă eficiență, performanță și respect pentru banii publici”; – Călin-Grațian Gal – declarație politică: „Ajunge, PSD! Până aici!”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică: „Când PSD nu mai poate fura liniștit, declanșează criză politică”; – Mihai-Adrian Țiu – declarație politică: „Domnule premier Bolojan, cine sunt «șobolanii» și cine i-a ținut în cămara statului atât timp?!”; – Aurora-Tasica Simu – declarație politică referitoare la contextul actual al deciziilor economice și energetice; – Ștefan Țintă – declarație politică intitulată „România nu are nevoie de premieri «providențiali», ci de profesioniști!”; – Rodica Nassar – declarație politică având titlul „Linia invizibilă dintre viață și moarte: finanțarea corectă a ATI este o obligație morală, nu o opțiune politică”;
Adoptat.
Explicarea votului, Mihai-Cosmin Pascariu, Grupul parlamentar al AUR.
## **Domnul Mihai-Cosmin Pascariu:**
Mulțumesc, doamnă președinte.
Stimați colegi,
Grupul nostru, Grupul AUR, a votat împotriva acestui proiect de hotărâre, din câteva motive.
În primul rând, datorită ambiguității acestui proiect, care nu știm cum se va aplica la țara noastră și avem dubii că va fi în folosul românilor.
De exemplu, crearea acestei alianțe pentru substanțele chimice critice, care va fi subordonată Comisiei Europene, dar de fapt nu știm cine o va controla și nu știm cum ne va recomanda nouă, ce ne va recomanda, cum, unde, ce și când să închidem și ce să producem în domeniul substanțelor chimice.
În al doilea rând, e vorba de acest pașaport digital, care, iarăși, este menționat doar o singură dată în proiectul de hotărâre și nu avem niciun fel de referințe. Nu știm ce va conține, nu știm modul de implementare și cel mai probabil că va afecta IMM-urile și industria chimică mai puțin modernizată și va favoriza doar companiile mari.
Și, în al treilea rând, bineînțeles că nu putem susține această tranziție climatică și decarbonizare accelerată, care, în general pentru industria Europei de Est, a fost dezastruoasă – și cu atât mai mult pentru România, când se
traduce, în general, prin închiderea capacităților de producție, prin șomaj, prin faliment și prin criză socială și economică. De aceasta noi nu am votat acest proiect de hotărâre. Mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
3. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Conectarea Europei prin transportul feroviar de mare viteză – COM(2025) 903; PHCD 15/2026.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Maricel Popa – declarație politică: „Ce s-ar fi întâmplat dacă PSD nu era la masa guvernării?”; – Paul-Claudiu Cotîrleț – declarație politică privind consolidarea parteneriatului româno-muntenegrean, prin dialog parlamentar și cooperare strategică; – Virgil Alin Chirilă – declarație politică intitulată „România are nevoie de o schimbare a modului de guvernare, așa cum cer peste 80% dintre cetățeni, fără măsuri de austeritate sau creșteri de taxe”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având ca subiect „Dezechilibrele generate în educația nonformală”; – Florin-Bogdan Velcescu – declarație politică privind contextul politic național actual; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică intitulată „Pământul nostru gaze poartă, noi cerșim din poartă-n poartă”; – Dumitru Tilea – intervenție având titlul „Sărbătoarea Sfântului Gheorghe, un moment important al religiei poporului român”; – Daniel-Cătălin Ciornei – declarație politică intitulată „România are nevoie de claritate, nu de combinații politice”; – Dumitru Țiplea – declarație politică având ca temă „Administrație liberală înseamnă eficiență, performanță și respect pentru banii publici”; – Călin-Grațian Gal – declarație politică: „Ajunge, PSD! Până aici!”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică: „Când PSD nu mai poate fura liniștit, declanșează criză politică”; – Mihai-Adrian Țiu – declarație politică: „Domnule premier Bolojan, cine sunt «șobolanii» și cine i-a ținut în cămara statului atât timp?!”; – Aurora-Tasica Simu – declarație politică referitoare la contextul actual al deciziilor economice și energetice; – Ștefan Țintă – declarație politică intitulată „România nu are nevoie de premieri «providențiali», ci de profesioniști!”; – Rodica Nassar – declarație politică având titlul „Linia invizibilă dintre viață și moarte: finanțarea corectă a ATI este o obligație morală, nu o opțiune politică”;
## Adoptat.
4. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Comunicarea din 2025 privind politica de extindere a Uniunii Europene – COM(2025) 690; PHCD 18/2026.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Maricel Popa – declarație politică: „Ce s-ar fi întâmplat dacă PSD nu era la masa guvernării?”; – Paul-Claudiu Cotîrleț – declarație politică privind consolidarea parteneriatului româno-muntenegrean, prin dialog parlamentar și cooperare strategică; – Virgil Alin Chirilă – declarație politică intitulată „România are nevoie de o schimbare a modului de guvernare, așa cum cer peste 80% dintre cetățeni, fără măsuri de austeritate sau creșteri de taxe”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având ca subiect „Dezechilibrele generate în educația nonformală”; – Florin-Bogdan Velcescu – declarație politică privind contextul politic național actual; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică intitulată „Pământul nostru gaze poartă, noi cerșim din poartă-n poartă”; – Dumitru Tilea – intervenție având titlul „Sărbătoarea Sfântului Gheorghe, un moment important al religiei poporului român”; – Daniel-Cătălin Ciornei – declarație politică intitulată „România are nevoie de claritate, nu de combinații politice”; – Dumitru Țiplea – declarație politică având ca temă „Administrație liberală înseamnă eficiență, performanță și respect pentru banii publici”; – Călin-Grațian Gal – declarație politică: „Ajunge, PSD! Până aici!”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică: „Când PSD nu mai poate fura liniștit, declanșează criză politică”; – Mihai-Adrian Țiu – declarație politică: „Domnule premier Bolojan, cine sunt «șobolanii» și cine i-a ținut în cămara statului atât timp?!”; – Aurora-Tasica Simu – declarație politică referitoare la contextul actual al deciziilor economice și energetice; – Ștefan Țintă – declarație politică intitulată „România nu are nevoie de premieri «providențiali», ci de profesioniști!”; – Rodica Nassar – declarație politică având titlul „Linia invizibilă dintre viață și moarte: finanțarea corectă a ATI este o obligație morală, nu o opțiune politică”;
Adoptat.
5. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – DigitalJustice@2030 – COM(2025) 802; PHCD 19/2026.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Maricel Popa – declarație politică: „Ce s-ar fi întâmplat dacă PSD nu era la masa guvernării?”; – Paul-Claudiu Cotîrleț – declarație politică privind consolidarea parteneriatului româno-muntenegrean, prin dialog parlamentar și cooperare strategică; – Virgil Alin Chirilă – declarație politică intitulată „România are nevoie de o schimbare a modului de guvernare, așa cum cer peste 80% dintre cetățeni, fără măsuri de austeritate sau creșteri de taxe”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având ca subiect „Dezechilibrele generate în educația nonformală”; – Florin-Bogdan Velcescu – declarație politică privind contextul politic național actual; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică intitulată „Pământul nostru gaze poartă, noi cerșim din poartă-n poartă”; – Dumitru Tilea – intervenție având titlul „Sărbătoarea Sfântului Gheorghe, un moment important al religiei poporului român”; – Daniel-Cătălin Ciornei – declarație politică intitulată „România are nevoie de claritate, nu de combinații politice”; – Dumitru Țiplea – declarație politică având ca temă „Administrație liberală înseamnă eficiență, performanță și respect pentru banii publici”; – Călin-Grațian Gal – declarație politică: „Ajunge, PSD! Până aici!”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică: „Când PSD nu mai poate fura liniștit, declanșează criză politică”; – Mihai-Adrian Țiu – declarație politică: „Domnule premier Bolojan, cine sunt «șobolanii» și cine i-a ținut în cămara statului atât timp?!”; – Aurora-Tasica Simu – declarație politică referitoare la contextul actual al deciziilor economice și energetice; – Ștefan Țintă – declarație politică intitulată „România nu are nevoie de premieri «providențiali», ci de profesioniști!”; – Rodica Nassar – declarație politică având titlul „Linia invizibilă dintre viață și moarte: finanțarea corectă a ATI este o obligație morală, nu o opțiune politică”;
Adoptat.
6. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Consolidarea capacității sectorului pensiilor suplimentare ale Uniunii Europene de a îmbunătăți veniturile din pensii și de a furniza capital pe termen lung economiei Uniunii Europene – COM(2025) 839; PHCD 20/2026.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Maricel Popa – declarație politică: „Ce s-ar fi întâmplat dacă PSD nu era la masa guvernării?”; – Paul-Claudiu Cotîrleț – declarație politică privind consolidarea parteneriatului româno-muntenegrean, prin dialog parlamentar și cooperare strategică; – Virgil Alin Chirilă – declarație politică intitulată „România are nevoie de o schimbare a modului de guvernare, așa cum cer peste 80% dintre cetățeni, fără măsuri de austeritate sau creșteri de taxe”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având ca subiect „Dezechilibrele generate în educația nonformală”; – Florin-Bogdan Velcescu – declarație politică privind contextul politic național actual; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică intitulată „Pământul nostru gaze poartă, noi cerșim din poartă-n poartă”; – Dumitru Tilea – intervenție având titlul „Sărbătoarea Sfântului Gheorghe, un moment important al religiei poporului român”; – Daniel-Cătălin Ciornei – declarație politică intitulată „România are nevoie de claritate, nu de combinații politice”; – Dumitru Țiplea – declarație politică având ca temă „Administrație liberală înseamnă eficiență, performanță și respect pentru banii publici”; – Călin-Grațian Gal – declarație politică: „Ajunge, PSD! Până aici!”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică: „Când PSD nu mai poate fura liniștit, declanșează criză politică”; – Mihai-Adrian Țiu – declarație politică: „Domnule premier Bolojan, cine sunt «șobolanii» și cine i-a ținut în cămara statului atât timp?!”; – Aurora-Tasica Simu – declarație politică referitoare la contextul actual al deciziilor economice și energetice; – Ștefan Țintă – declarație politică intitulată „România nu are nevoie de premieri «providențiali», ci de profesioniști!”; – Rodica Nassar – declarație politică având titlul „Linia invizibilă dintre viață și moarte: finanțarea corectă a ATI este o obligație morală, nu o opțiune politică”;
- Adoptat.
Legi ordinare. Adoptări
7. Proiectul de lege privind înființarea Universității „Tomis” din Constanța; PL-x 494/2025; lege ordinară.
- Comisia pentru învățământ propune adoptarea proiectului
- de lege.
- Suntem Camera decizională.
-
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Maricel Popa – declarație politică: „Ce s-ar fi întâmplat dacă PSD nu era la masa guvernării?”; – Paul-Claudiu Cotîrleț – declarație politică privind consolidarea parteneriatului româno-muntenegrean, prin dialog parlamentar și cooperare strategică; – Virgil Alin Chirilă – declarație politică intitulată „România are nevoie de o schimbare a modului de guvernare, așa cum cer peste 80% dintre cetățeni, fără măsuri de austeritate sau creșteri de taxe”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având ca subiect „Dezechilibrele generate în educația nonformală”; – Florin-Bogdan Velcescu – declarație politică privind contextul politic național actual; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică intitulată „Pământul nostru gaze poartă, noi cerșim din poartă-n poartă”; – Dumitru Tilea – intervenție având titlul „Sărbătoarea Sfântului Gheorghe, un moment important al religiei poporului român”; – Daniel-Cătălin Ciornei – declarație politică intitulată „România are nevoie de claritate, nu de combinații politice”; – Dumitru Țiplea – declarație politică având ca temă „Administrație liberală înseamnă eficiență, performanță și respect pentru banii publici”; – Călin-Grațian Gal – declarație politică: „Ajunge, PSD! Până aici!”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică: „Când PSD nu mai poate fura liniștit, declanșează criză politică”; – Mihai-Adrian Țiu – declarație politică: „Domnule premier Bolojan, cine sunt «șobolanii» și cine i-a ținut în cămara statului atât timp?!”; – Aurora-Tasica Simu – declarație politică referitoare la contextul actual al deciziilor economice și energetice; – Ștefan Țintă – declarație politică intitulată „România nu are nevoie de premieri «providențiali», ci de profesioniști!”; – Rodica Nassar – declarație politică având titlul „Linia invizibilă dintre viață și moarte: finanțarea corectă a ATI este o obligație morală, nu o opțiune politică”;
8. Proiectul de lege pentru instituirea Zilei sportului
paralimpic; PL-x 368/2025; lege ordinară.
- Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru
- tineret și sport propun adoptarea proiectului de lege. Suntem Camera decizională.
-
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Maricel Popa – declarație politică: „Ce s-ar fi întâmplat dacă PSD nu era la masa guvernării?”; – Paul-Claudiu Cotîrleț – declarație politică privind consolidarea parteneriatului româno-muntenegrean, prin dialog parlamentar și cooperare strategică; – Virgil Alin Chirilă – declarație politică intitulată „România are nevoie de o schimbare a modului de guvernare, așa cum cer peste 80% dintre cetățeni, fără măsuri de austeritate sau creșteri de taxe”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având ca subiect „Dezechilibrele generate în educația nonformală”; – Florin-Bogdan Velcescu – declarație politică privind contextul politic național actual; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică intitulată „Pământul nostru gaze poartă, noi cerșim din poartă-n poartă”; – Dumitru Tilea – intervenție având titlul „Sărbătoarea Sfântului Gheorghe, un moment important al religiei poporului român”; – Daniel-Cătălin Ciornei – declarație politică intitulată „România are nevoie de claritate, nu de combinații politice”; – Dumitru Țiplea – declarație politică având ca temă „Administrație liberală înseamnă eficiență, performanță și respect pentru banii publici”; – Călin-Grațian Gal – declarație politică: „Ajunge, PSD! Până aici!”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică: „Când PSD nu mai poate fura liniștit, declanșează criză politică”; – Mihai-Adrian Țiu – declarație politică: „Domnule premier Bolojan, cine sunt «șobolanii» și cine i-a ținut în cămara statului atât timp?!”; – Aurora-Tasica Simu – declarație politică referitoare la contextul actual al deciziilor economice și energetice; – Ștefan Țintă – declarație politică intitulată „România nu are nevoie de premieri «providențiali», ci de profesioniști!”; – Rodica Nassar – declarație politică având titlul „Linia invizibilă dintre viață și moarte: finanțarea corectă a ATI este o obligație morală, nu o opțiune politică”;
9. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2025 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate; PL-x 147/2026; lege ordinară; procedură de urgență.
Comisia pentru muncă și Comisia pentru sănătate propun adoptarea proiectului de lege.
Suntem Camera decizională.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Maricel Popa – declarație politică: „Ce s-ar fi întâmplat dacă PSD nu era la masa guvernării?”; – Paul-Claudiu Cotîrleț – declarație politică privind consolidarea parteneriatului româno-muntenegrean, prin dialog parlamentar și cooperare strategică; – Virgil Alin Chirilă – declarație politică intitulată „România are nevoie de o schimbare a modului de guvernare, așa cum cer peste 80% dintre cetățeni, fără măsuri de austeritate sau creșteri de taxe”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având ca subiect „Dezechilibrele generate în educația nonformală”; – Florin-Bogdan Velcescu – declarație politică privind contextul politic național actual; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică intitulată „Pământul nostru gaze poartă, noi cerșim din poartă-n poartă”; – Dumitru Tilea – intervenție având titlul „Sărbătoarea Sfântului Gheorghe, un moment important al religiei poporului român”; – Daniel-Cătălin Ciornei – declarație politică intitulată „România are nevoie de claritate, nu de combinații politice”; – Dumitru Țiplea – declarație politică având ca temă „Administrație liberală înseamnă eficiență, performanță și respect pentru banii publici”; – Călin-Grațian Gal – declarație politică: „Ajunge, PSD! Până aici!”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică: „Când PSD nu mai poate fura liniștit, declanșează criză politică”; – Mihai-Adrian Țiu – declarație politică: „Domnule premier Bolojan, cine sunt «șobolanii» și cine i-a ținut în cămara statului atât timp?!”; – Aurora-Tasica Simu – declarație politică referitoare la contextul actual al deciziilor economice și energetice; – Ștefan Țintă – declarație politică intitulată „România nu are nevoie de premieri «providențiali», ci de profesioniști!”; – Rodica Nassar – declarație politică având titlul „Linia invizibilă dintre viață și moarte: finanțarea corectă a ATI este o obligație morală, nu o opțiune politică”;
10. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 16/2019 pentru modificarea art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2017 privind funcția de control ex ante al procesului de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de achiziție publică, a contractelor/acordurilor-cadru sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii; PL-x 222/2019; lege ordinară; procedură de urgență.
Comisia pentru industrii și Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.
Suntem Camera decizională.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Maricel Popa – declarație politică: „Ce s-ar fi întâmplat dacă PSD nu era la masa guvernării?”; – Paul-Claudiu Cotîrleț – declarație politică privind consolidarea parteneriatului româno-muntenegrean, prin dialog parlamentar și cooperare strategică; – Virgil Alin Chirilă – declarație politică intitulată „România are nevoie de o schimbare a modului de guvernare, așa cum cer peste 80% dintre cetățeni, fără măsuri de austeritate sau creșteri de taxe”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având ca subiect „Dezechilibrele generate în educația nonformală”; – Florin-Bogdan Velcescu – declarație politică privind contextul politic național actual; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică intitulată „Pământul nostru gaze poartă, noi cerșim din poartă-n poartă”; – Dumitru Tilea – intervenție având titlul „Sărbătoarea Sfântului Gheorghe, un moment important al religiei poporului român”; – Daniel-Cătălin Ciornei – declarație politică intitulată „România are nevoie de claritate, nu de combinații politice”; – Dumitru Țiplea – declarație politică având ca temă „Administrație liberală înseamnă eficiență, performanță și respect pentru banii publici”; – Călin-Grațian Gal – declarație politică: „Ajunge, PSD! Până aici!”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică: „Când PSD nu mai poate fura liniștit, declanșează criză politică”; – Mihai-Adrian Țiu – declarație politică: „Domnule premier Bolojan, cine sunt «șobolanii» și cine i-a ținut în cămara statului atât timp?!”; – Aurora-Tasica Simu – declarație politică referitoare la contextul actual al deciziilor economice și energetice; – Ștefan Țintă – declarație politică intitulată „România nu are nevoie de premieri «providențiali», ci de profesioniști!”; – Rodica Nassar – declarație politică având titlul „Linia invizibilă dintre viață și moarte: finanțarea corectă a ATI este o obligație morală, nu o opțiune politică”;
11. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2025 privind modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 126/2025; lege ordinară; procedură de urgență.
Comisia pentru politică economică, Comisia pentru buget, Comisia pentru industrii și Comisia pentru mediu propun adoptarea proiectului de lege.
Suntem Camera decizională.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Maricel Popa – declarație politică: „Ce s-ar fi întâmplat dacă PSD nu era la masa guvernării?”; – Paul-Claudiu Cotîrleț – declarație politică privind consolidarea parteneriatului româno-muntenegrean, prin dialog parlamentar și cooperare strategică; – Virgil Alin Chirilă – declarație politică intitulată „România are nevoie de o schimbare a modului de guvernare, așa cum cer peste 80% dintre cetățeni, fără măsuri de austeritate sau creșteri de taxe”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având ca subiect „Dezechilibrele generate în educația nonformală”; – Florin-Bogdan Velcescu – declarație politică privind contextul politic național actual; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică intitulată „Pământul nostru gaze poartă, noi cerșim din poartă-n poartă”; – Dumitru Tilea – intervenție având titlul „Sărbătoarea Sfântului Gheorghe, un moment important al religiei poporului român”; – Daniel-Cătălin Ciornei – declarație politică intitulată „România are nevoie de claritate, nu de combinații politice”; – Dumitru Țiplea – declarație politică având ca temă „Administrație liberală înseamnă eficiență, performanță și respect pentru banii publici”; – Călin-Grațian Gal – declarație politică: „Ajunge, PSD! Până aici!”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică: „Când PSD nu mai poate fura liniștit, declanșează criză politică”; – Mihai-Adrian Țiu – declarație politică: „Domnule premier Bolojan, cine sunt «șobolanii» și cine i-a ținut în cămara statului atât timp?!”; – Aurora-Tasica Simu – declarație politică referitoare la contextul actual al deciziilor economice și energetice; – Ștefan Țintă – declarație politică intitulată „România nu are nevoie de premieri «providențiali», ci de profesioniști!”; – Rodica Nassar – declarație politică având titlul „Linia invizibilă dintre viață și moarte: finanțarea corectă a ATI este o obligație morală, nu o opțiune politică”;
Adoptat.
12. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2025 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 87/2020 privind organizarea și funcționarea Corpului de control al prim-ministrului, precum și pentru instituirea unor măsuri de îmbunătățire a activității acestuia și pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2023 privind unele măsuri pentru susținerea preșcolarilor și elevilor dezavantajați care beneficiază de sprijin educațional pe bază de tichete sociale pe suport electronic acordate din fonduri externe nerambursabile și luarea unor măsuri în domeniul educației; PL-x 319/2025; lege ordinară; procedură de urgență.
Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru buget propun adoptarea proiectului de lege.
Suntem Camera decizională.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Maricel Popa – declarație politică: „Ce s-ar fi întâmplat dacă PSD nu era la masa guvernării?”; – Paul-Claudiu Cotîrleț – declarație politică privind consolidarea parteneriatului româno-muntenegrean, prin dialog parlamentar și cooperare strategică; – Virgil Alin Chirilă – declarație politică intitulată „România are nevoie de o schimbare a modului de guvernare, așa cum cer peste 80% dintre cetățeni, fără măsuri de austeritate sau creșteri de taxe”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având ca subiect „Dezechilibrele generate în educația nonformală”; – Florin-Bogdan Velcescu – declarație politică privind contextul politic național actual; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică intitulată „Pământul nostru gaze poartă, noi cerșim din poartă-n poartă”; – Dumitru Tilea – intervenție având titlul „Sărbătoarea Sfântului Gheorghe, un moment important al religiei poporului român”; – Daniel-Cătălin Ciornei – declarație politică intitulată „România are nevoie de claritate, nu de combinații politice”; – Dumitru Țiplea – declarație politică având ca temă „Administrație liberală înseamnă eficiență, performanță și respect pentru banii publici”; – Călin-Grațian Gal – declarație politică: „Ajunge, PSD! Până aici!”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică: „Când PSD nu mai poate fura liniștit, declanșează criză politică”; – Mihai-Adrian Țiu – declarație politică: „Domnule premier Bolojan, cine sunt «șobolanii» și cine i-a ținut în cămara statului atât timp?!”; – Aurora-Tasica Simu – declarație politică referitoare la contextul actual al deciziilor economice și energetice; – Ștefan Țintă – declarație politică intitulată „România nu are nevoie de premieri «providențiali», ci de profesioniști!”; – Rodica Nassar – declarație politică având titlul „Linia invizibilă dintre viață și moarte: finanțarea corectă a ATI este o obligație morală, nu o opțiune politică”;
Adoptat.
13. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2024 pentru autorizarea Ministerului Afacerilor Interne, prin Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări, a Serviciului Român de Informații și a Consiliului Superior al Magistraturii să achiziționeze autovehicule necesare desfășurării activităților
structurilor din cadrul acestora; PL-x 460/2024; lege ordinară; procedură de urgență.
Comisia pentru administrație publică, Comisia pentru apărare și Comisia pentru buget propun adoptarea proiectului de lege.
Suntem Camera decizională.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Maricel Popa – declarație politică: „Ce s-ar fi întâmplat dacă PSD nu era la masa guvernării?”; – Paul-Claudiu Cotîrleț – declarație politică privind consolidarea parteneriatului româno-muntenegrean, prin dialog parlamentar și cooperare strategică; – Virgil Alin Chirilă – declarație politică intitulată „România are nevoie de o schimbare a modului de guvernare, așa cum cer peste 80% dintre cetățeni, fără măsuri de austeritate sau creșteri de taxe”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având ca subiect „Dezechilibrele generate în educația nonformală”; – Florin-Bogdan Velcescu – declarație politică privind contextul politic național actual; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică intitulată „Pământul nostru gaze poartă, noi cerșim din poartă-n poartă”; – Dumitru Tilea – intervenție având titlul „Sărbătoarea Sfântului Gheorghe, un moment important al religiei poporului român”; – Daniel-Cătălin Ciornei – declarație politică intitulată „România are nevoie de claritate, nu de combinații politice”; – Dumitru Țiplea – declarație politică având ca temă „Administrație liberală înseamnă eficiență, performanță și respect pentru banii publici”; – Călin-Grațian Gal – declarație politică: „Ajunge, PSD! Până aici!”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică: „Când PSD nu mai poate fura liniștit, declanșează criză politică”; – Mihai-Adrian Țiu – declarație politică: „Domnule premier Bolojan, cine sunt «șobolanii» și cine i-a ținut în cămara statului atât timp?!”; – Aurora-Tasica Simu – declarație politică referitoare la contextul actual al deciziilor economice și energetice; – Ștefan Țintă – declarație politică intitulată „România nu are nevoie de premieri «providențiali», ci de profesioniști!”; – Rodica Nassar – declarație politică având titlul „Linia invizibilă dintre viață și moarte: finanțarea corectă a ATI este o obligație morală, nu o opțiune politică”;
Adoptat.
14. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2024 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul mediului și schimbărilor climatice; PL-x 465/2024; lege ordinară; procedură de urgență.
Comisia pentru mediu și Comisia pentru buget propun adoptarea proiectului de lege.
- Suntem Camera decizională.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Maricel Popa – declarație politică: „Ce s-ar fi întâmplat dacă PSD nu era la masa guvernării?”; – Paul-Claudiu Cotîrleț – declarație politică privind consolidarea parteneriatului româno-muntenegrean, prin dialog parlamentar și cooperare strategică; – Virgil Alin Chirilă – declarație politică intitulată „România are nevoie de o schimbare a modului de guvernare, așa cum cer peste 80% dintre cetățeni, fără măsuri de austeritate sau creșteri de taxe”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având ca subiect „Dezechilibrele generate în educația nonformală”; – Florin-Bogdan Velcescu – declarație politică privind contextul politic național actual; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică intitulată „Pământul nostru gaze poartă, noi cerșim din poartă-n poartă”; – Dumitru Tilea – intervenție având titlul „Sărbătoarea Sfântului Gheorghe, un moment important al religiei poporului român”; – Daniel-Cătălin Ciornei – declarație politică intitulată „România are nevoie de claritate, nu de combinații politice”; – Dumitru Țiplea – declarație politică având ca temă „Administrație liberală înseamnă eficiență, performanță și respect pentru banii publici”; – Călin-Grațian Gal – declarație politică: „Ajunge, PSD! Până aici!”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică: „Când PSD nu mai poate fura liniștit, declanșează criză politică”; – Mihai-Adrian Țiu – declarație politică: „Domnule premier Bolojan, cine sunt «șobolanii» și cine i-a ținut în cămara statului atât timp?!”; – Aurora-Tasica Simu – declarație politică referitoare la contextul actual al deciziilor economice și energetice; – Ștefan Țintă – declarație politică intitulată „România nu are nevoie de premieri «providențiali», ci de profesioniști!”; – Rodica Nassar – declarație politică având titlul „Linia invizibilă dintre viață și moarte: finanțarea corectă a ATI este o obligație morală, nu o opțiune politică”;
Explicarea votului, domnul deputat Ilie-Alin Coleșa, Grupul parlamentar al AUR.
## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**
## Mulțumesc, doamnă președinte.
Ce prevede această ordonanță de urgență pe care noi n-am votat-o?
În primul rând, totuși un lucru bun, prevede ca din Fondul pentru mediu să poată fi finanțate rețelele de distribuție a gazului, ale Transelectrica, un lucru foarte bun. Rețineți că acest lucru nu s-a putut face din fonduri europene sau de către Banca Europeană de Investiții, pentru că n-au vrut – un lucru foarte grav!
În al doilea rând, este vorba de un lucru rău, dar este preluată o directivă care prevede ca orice certificat pentru emisii de gaze cu efect de seră pe care industria îl cumpără, „îl folosește”, adică emite, și totuși uită, din orice motive – administrative, de exemplu, intră în insolvență –, trebuie să îl plătească suplimentar cu 100 de euro per certificat.
În sine, acest sistem de comercializare a gazelor cu efect de seră prin emiterea unor certificate este un sistem demonic, care ne-a distrus industria.
Cantitatea de certificate pusă la licitație pe piață a scăzut înainte de 2020, între 2013 și 2020, cu 21%. Gândiți-vă la criza actuală de petrol, când a scăzut comerțul cu 20%, și, în schimb, între 2020 și 2030, va scădea progresiv în fiecare an cu 4%-5%, adică cu aproape 50%.
50% cu 20% – 70% din industria noastră va trebui să moară și moare progresiv – și vedem asta – din cauza acestui sistem demonic privind comercializarea gazelor cu efect de seră, pe care niciun partid aflat în coaliție și la guvernare în toți acești ani, pentru că am început printr-un regulament din 2003, nu l-a criticat. Mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
15. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2024 privind instituirea de măsuri pentru elaborarea Planului național social pentru climă necesar României pentru accesarea de fonduri externe nerambursabile în cadrul Fondului social pentru climă, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 637/2024; lege ordinară; procedură de urgență.
Comisia pentru mediu și Comisia pentru buget propun adoptarea proiectului de lege.
Suntem Camera decizională.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Maricel Popa – declarație politică: „Ce s-ar fi întâmplat dacă PSD nu era la masa guvernării?”; – Paul-Claudiu Cotîrleț – declarație politică privind consolidarea parteneriatului româno-muntenegrean, prin dialog parlamentar și cooperare strategică; – Virgil Alin Chirilă – declarație politică intitulată „România are nevoie de o schimbare a modului de guvernare, așa cum cer peste 80% dintre cetățeni, fără măsuri de austeritate sau creșteri de taxe”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având ca subiect „Dezechilibrele generate în educația nonformală”; – Florin-Bogdan Velcescu – declarație politică privind contextul politic național actual; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică intitulată „Pământul nostru gaze poartă, noi cerșim din poartă-n poartă”; – Dumitru Tilea – intervenție având titlul „Sărbătoarea Sfântului Gheorghe, un moment important al religiei poporului român”; – Daniel-Cătălin Ciornei – declarație politică intitulată „România are nevoie de claritate, nu de combinații politice”; – Dumitru Țiplea – declarație politică având ca temă „Administrație liberală înseamnă eficiență, performanță și respect pentru banii publici”; – Călin-Grațian Gal – declarație politică: „Ajunge, PSD! Până aici!”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică: „Când PSD nu mai poate fura liniștit, declanșează criză politică”; – Mihai-Adrian Țiu – declarație politică: „Domnule premier Bolojan, cine sunt «șobolanii» și cine i-a ținut în cămara statului atât timp?!”; – Aurora-Tasica Simu – declarație politică referitoare la contextul actual al deciziilor economice și energetice; – Ștefan Țintă – declarație politică intitulată „România nu are nevoie de premieri «providențiali», ci de profesioniști!”; – Rodica Nassar – declarație politică având titlul „Linia invizibilă dintre viață și moarte: finanțarea corectă a ATI este o obligație morală, nu o opțiune politică”;
Adoptat.
Explicarea votului, domnul deputat Ilie-Alin Coleșa, Grupul parlamentar al AUR.
## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**
De ce am ales să mai ies încă o dată – pentru că cele două PL-x-uri se leagă.
Din 2027, Uniunea Europeană, Comisia Europeană introduce un al doilea sistem de comercializare a gazelor cu efect de seră, care va taxa emisiile, dioxidul de carbon din încălzirea clădirilor și transportul rutier. Asta înseamnă că fiecare cetățean care se încălzește cu lemne, cu cărbuni, cu uleiuri și fiecare cetățean care folosește, direct sau indirect, mijloace de transport care au la bază motoare cu ardere internă va plăti o taxă. Asta înseamnă o taxă pe aerul emis, pentru că dioxidul de carbon, fiind un gaz inofensiv, folositor în natură, este, practic, o taxă pe respirația noastră.
Bineînțeles că Uniunea vine – Comisia – și ne spune: uitați, un anumit fond pentru cazuri sociale, pentru finanțarea unor proiecte. Dar exact la fel a început și cu sistemul de comercializare a gazelor cu efect de seră pentru industrie; a fost gratis la început. Așa și acum, ne spun: nu va fi gratis, dar veți primi niște bani.
Veți putea să furați din acei bani, puteți să-i folosiți cum vreți la proiecte inutile, cum se întâmplă, dar această taxă pe respirație va rămâne.
Mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
16. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2025 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006; PL-x 545/2025; lege ordinară; procedură de urgență.
Comisia pentru agricultură, Comisia pentru administrație publică, Comisia pentru mediu și Comisia pentru apărare propun adoptarea proiectului de lege.
Suntem Camera decizională.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Maricel Popa – declarație politică: „Ce s-ar fi întâmplat dacă PSD nu era la masa guvernării?”; – Paul-Claudiu Cotîrleț – declarație politică privind consolidarea parteneriatului româno-muntenegrean, prin dialog parlamentar și cooperare strategică; – Virgil Alin Chirilă – declarație politică intitulată „România are nevoie de o schimbare a modului de guvernare, așa cum cer peste 80% dintre cetățeni, fără măsuri de austeritate sau creșteri de taxe”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având ca subiect „Dezechilibrele generate în educația nonformală”; – Florin-Bogdan Velcescu – declarație politică privind contextul politic național actual; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică intitulată „Pământul nostru gaze poartă, noi cerșim din poartă-n poartă”; – Dumitru Tilea – intervenție având titlul „Sărbătoarea Sfântului Gheorghe, un moment important al religiei poporului român”; – Daniel-Cătălin Ciornei – declarație politică intitulată „România are nevoie de claritate, nu de combinații politice”; – Dumitru Țiplea – declarație politică având ca temă „Administrație liberală înseamnă eficiență, performanță și respect pentru banii publici”; – Călin-Grațian Gal – declarație politică: „Ajunge, PSD! Până aici!”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică: „Când PSD nu mai poate fura liniștit, declanșează criză politică”; – Mihai-Adrian Țiu – declarație politică: „Domnule premier Bolojan, cine sunt «șobolanii» și cine i-a ținut în cămara statului atât timp?!”; – Aurora-Tasica Simu – declarație politică referitoare la contextul actual al deciziilor economice și energetice; – Ștefan Țintă – declarație politică intitulată „România nu are nevoie de premieri «providențiali», ci de profesioniști!”; – Rodica Nassar – declarație politică având titlul „Linia invizibilă dintre viață și moarte: finanțarea corectă a ATI este o obligație morală, nu o opțiune politică”;
Adoptat.
Explicarea votului, domnul deputat Anquetil-Károly Kolcsár.
## **Domnul Kolcsár Anquetil-Károly:**
## Stimați colegi,
Vă mulțumesc pentru votul acordat.
Modificările au fost necesare pentru a permite o intervenție rapidă, fără blocaje administrative.
Însă am rămas siderat de poziția unor colege de aici, de la plenul Parlamentului, cum că viața a 26 de persoane, precum și suferințele provocate de atacurile de urși prin mutilarea cetățenilor sunt lucruri banale, pe care le putem ignora.
## Stimați colegi,
Trebuie să facem tot posibilul ca să prevenim astfel de evenimente și să prevenim ca viețile cetățenilor să fie stinse.
Reafirm încă o dată că, pentru noi, siguranța, viața și securitatea cetățeanului sunt pe primul loc.
Vă mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
## Mulțumesc.
17. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 218/2026; lege ordinară.
Comisia pentru apărare, Comisia pentru agricultură, Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru mediu propun adoptarea proiectului de lege.
Suntem Camera decizională.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Maricel Popa – declarație politică: „Ce s-ar fi întâmplat dacă PSD nu era la masa guvernării?”; – Paul-Claudiu Cotîrleț – declarație politică privind consolidarea parteneriatului româno-muntenegrean, prin dialog parlamentar și cooperare strategică; – Virgil Alin Chirilă – declarație politică intitulată „România are nevoie de o schimbare a modului de guvernare, așa cum cer peste 80% dintre cetățeni, fără măsuri de austeritate sau creșteri de taxe”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având ca subiect „Dezechilibrele generate în educația nonformală”; – Florin-Bogdan Velcescu – declarație politică privind contextul politic național actual; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică intitulată „Pământul nostru gaze poartă, noi cerșim din poartă-n poartă”; – Dumitru Tilea – intervenție având titlul „Sărbătoarea Sfântului Gheorghe, un moment important al religiei poporului român”; – Daniel-Cătălin Ciornei – declarație politică intitulată „România are nevoie de claritate, nu de combinații politice”; – Dumitru Țiplea – declarație politică având ca temă „Administrație liberală înseamnă eficiență, performanță și respect pentru banii publici”; – Călin-Grațian Gal – declarație politică: „Ajunge, PSD! Până aici!”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică: „Când PSD nu mai poate fura liniștit, declanșează criză politică”; – Mihai-Adrian Țiu – declarație politică: „Domnule premier Bolojan, cine sunt «șobolanii» și cine i-a ținut în cămara statului atât timp?!”; – Aurora-Tasica Simu – declarație politică referitoare la contextul actual al deciziilor economice și energetice; – Ștefan Țintă – declarație politică intitulată „România nu are nevoie de premieri «providențiali», ci de profesioniști!”; – Rodica Nassar – declarație politică având titlul „Linia invizibilă dintre viață și moarte: finanțarea corectă a ATI este o obligație morală, nu o opțiune politică”;
Adoptat.
Explicarea votului, domnul deputat Csaba Könczei.
Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,
Foarte pe scurt.
Toate țările din Uniunea Europeană care au urs brun au și cote de vânătoare. Aceste cote anuale variază între 1% și 20%, raportat la efectivul țării respective.
Prin proiectul votat, România va avea o cotă de circa 8%, raportat la populația de urs brun în momentul actual.
În consecință, suntem convinși că conflictele om-urs se vor diminua considerabil.
Mulțumim pentru votul acordat.
Explicarea votului, doamna deputat Codruța-Maria Corcheș, Grupul parlamentar al POT.
Evident că am votat împotriva acestui proiect, deoarece România trebuie să militeze pentru prevenție și pentru a apăra viața.
Și sunt șocată cum un fost ministru al mediului pledează pentru moarte, și nu pentru viață, din păcate.
Explicarea votului, doamna deputat Aurora-Tasica Simu.
## **Doamna Aurora-Tasica Simu:**
## Domnule deputat,
Permiteți-mi să vă explic că fiecare viață a fiecărui român contează, dar pe voi, aici, în realitate, nu vă interesează viața fiecărui om și a fiecărui român, pentru că, dacă v-ar interesa, ați face prevenție, v-ați asigura că aceste atacuri nu s-ar întâmpla niciodată, ați monitoriza cu atenție fiecare urs din România și v-ați asigura că știți în timp real geolocația acelui urs, în așa fel încât să interveniți într-adevăr să protejați viețile cetățenilor și bunurile lor.
Pe voi vă interesează niște venituri rapide, să satisfaceți niște interese de altă natură, să ucideți în continuare oameni și animale.
Și o să aveți în continuare aceste atacuri, pentru că nu faceți în realitate prevenția de care spuneam, ci veți susține în continuare o industrie a morții. Veți merge probabil să vânați exemplarele cu peste 300 de puncte CIC, iar animalele care coboară vor coborî în continuare între oameni.
Nu vă doriți deloc să salvați oamenii. Vă doriți să faceți bani. Din moarte.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Declar închisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților. Urmează ședința Biroului permanent și apoi ședința Comitetului liderilor.
Vă mulțumesc.
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
#237064„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.
&JUYEJT|654230]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 53/8.V.2026 conține 44 de pagini.**
Prețul: 286 lei