Gabriela Crețu

Bună ziua, stimați colegi!

M-am bucurat să vă aud glasurile, nu m-am bucurat să aud și toate opiniile.

Imediat după declararea pandemiei la nivel global, în 11 martie, în 13 martie Comisia Europeană a publicat primul pachet de măsuri legislative și nonlegislative ca răspuns la COVID-19 și efectele sale economice și sociale.

Comisia pentru afaceri europene s-a autosesizat și a organizat imediat ședințe de analiză a acestor documente, inclusiv cu participarea Guvernului, la nivel de miniștri. Au fost: ministrul fondurilor europene, ministrul afacerilor europene, secretarii de stat de la ministerele competente și, bineînțeles, ne-am bucurat de contribuția colegilor noștri din comisie și a consilierilor. Drept urmare, raportul și punctul de vedere al Senatului României au fost depuse în 6 aprilie pentru a fi prezentate plenului, votate și trimise autorităților naționale și europene.

Din păcate, din motive pe care nu aș vrea să le enumăr aici, abia astăzi venim în fața plenului. Însă, între timp, punctul nostru de vedere a fost confirmat, nici pe departe infirmat. A fost confirmat de dezbaterile din cadrul Consiliului European, de punctul de vedere, deja adoptat, al Parlamentului European și de toate analizele specialiștilor. Colegul anterior cred că ori nu a participat la dezbatere, ori nu știe despre ce este vorba.*

Voi prezenta plenului doar hotărârea care conține opinia noastră pe documentul politic, adică 112, atât. Prin această hotărâre, Senatul României transmite autorităților europene următoarele puncte de vedere: începe prin a aprecia măsura și viteza de reacție a Comisiei în condițiile urgenței atenuării impactului economic al COVID-19, dar susține opinia că solidaritatea europeană trebuie să se manifeste prin elaborarea unui program comun de relansare și prin emiterea unor obligațiuni care să mutualizeze costurile uriașe ale acestui proces.