Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·28 august 2019
final vote batch · adoptat
Emil Marius Pașcan
Analiza discursului
- Populism
- 1 · moderat
- Anti-pluralism
- 0 · fără
- DQI
- nivel 1 · justificare inferioară interes de grup · poziţional
- Voce
- voce proprie +1 alte voci
Discurs
Bună ziua, stimați colegi! Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Eu cred că nu trebuie să lăsăm nici într-un caz loc echivocului.
Astăzi discutăm acest proiect legislativ. El este indisolubil legat de Legea privind recursul compensatoriu. De altfel, spațiul public, discursul public a fost dominat de aceste fantomatice proiecte, tot timpul parazitare. Despre asta s-a discutat în România în ultimii aproape trei ani. Pe lângă abatajele fantomatice ale statului paralel, s-a discutat despre amnistie, grațiere, despre Legea recursului compensatoriu și despre cum să-i mângâiem pe ceafă, să-i protejăm pe infractori.*
Oare ce spune cetățeanul de rând, simplul cetățean, onest, bun plătitor de taxe, despre aceste lucruri? Asta ar trebui să ne preocupe, soarta cetățeanului cinstit, corect, onest, din România zilelor noastre.
Or, noi am discutat tot în paralel, la presiuni politice, la interesele celor care astăzi stau pe la beciul domnesc.
Oameni buni, această lege, a amnistiei, a grațierii, este practic un instrument al unui stat democratic, o clemență a statului dată unor infractori, unor persoane care au greșit și poate sunt solvabile moral.
Dar asemenea lege se dă și este susținută în state cu democrații stabile. Se face pe baza unor studii, unor analize care privesc și o concordie socială, morală, politică, o stabilitate a statului.
Or, noi despre ce vorbim în guvernarea PSD a ultimilor ani? Despre un stat total în disoluție, într-o discordie la toate nivelurile, români întorși împotriva românilor, instituții care se bat cap în cap.
Iar o asemenea lege – am văzut chiar un comunicat al Agenției Naționale a Penitenciarelor – ar duce, pe lângă miile de puși în libertate, infractori, prin Legea recursului compensatoriu, la alte 1.032 de puneri în libertate prin amnistie și grațiere.
Oare nu ne preocupă siguranța cetățeanului? De ce dăm și acest semnal astăzi, motivând procedural că, vezi Doamne, sunt mai multe proiecte de lege în discuție pe același subiect și că nu putem să luăm o decizie în cunoștință de cauză?