Andi Gabriel Grosaru

...capitalului investit, cu o valoare de aproximativ 2,55 miliarde de euro. Este un lucru pozitiv, dar sunt convins că mai este loc de creștere.

Relațiile culturale și științifice sunt, de asemenea, la un nivel ridicat. Ele se desfășoară în baza Acordului de colaborare culturală și științifică între Guvernul României și Guvernul Republicii Italiene, semnat la București pe 21 octombrie 2003.

Prezența culturală instituțională română în Italia este reprezentată în primul rând de Accademia di Romania în Roma și de Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică din Veneția, amândouă fondate în perioada interbelică. La București funcționează Institutul Italian de Cultură, care promovează, în strânsă cooperare cu Ambasada Italiei în România, relațiile culturale între cele două țări în diferite domenii.

Aderarea României la NATO și la Uniunea Europeană a impulsionat și mai mult relațiile bilaterale*, de data aceasta într-un cadru nou, care favorizează și mai mult cooperarea și dezvoltarea relațiilor bilaterale. Un prim efect a fost accesul mai facil al companiilor italiene pe piața internă din România, respectiv accesul fără restricții al cetățenilor români în Italia. Ajungem astfel la ceea ce constituie nucleul parteneriatului strategic consolidat, și anume oamenii și legăturile interumane, fără de care nimic nu poate dura.

La început am avut migrația italienilor pe teritoriul României. Începuturile minorității italiene pe teritoriul României datează cu mult înainte de fenomenul migrației în masă consemnate în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Fie că au fost misionari, fie prelați, fie comercianți, fie agricultori, fie lucrători forestieri, italienii au venit aici unul câte unul încă din cele mai vechi timpuri, mai ales la porturile de la Dunăre și Marea Neagră. S-a format, astfel, o comunitate care a cunoscut o expansiune deosebită la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, atunci când România a reprezentat destinația preferată a italienilor goniți din țara lor de sărăcia accentuată și de conflictele social-politice interne.