Stenogramă plen

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 18 decembrie 2019, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Pentru început, dați-mi voie să vă reamintesc dispozițiile regulamentare cu privire la declarațiile politice.

Declarațiile politice sau alte intervenții se prezintă în scris sau verbal. Dacă declarațiile sau intervențiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăși trei minute.

Dacă deputatul depășește timpul alocat, președintele de ședință are dreptul să-i retragă cuvântul.

Ordinea luărilor de cuvânt va fi alternativă și se va face pe grupuri parlamentare. Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declarație sau intervenție în aceeași ședință.

Am o listă cu cei care au depus în scris: Giugea Nicolae, Huțucă Bogdan, Balan Ioan, Bumb Sorin, Oprea Dumitru, Ghilea Găvrilă, Roman Florin și Tudorița Lungu.

Începem cu grupul cel mai mare. Domnul Ioan Dîrzu, Grupul PSD.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Guvernul PNL vrea să transforme România într-o colonie a importurilor de alimente”.

Incompetentul Guvern PNL a decis schimbarea din funcție a doctorului Costel Vânătoru, directorul Băncii de Resurse Genetice Vegetale – pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale Buzău. Domnul Vânătoru este un reputat cercetător în domeniul horticulturii și legumiculturii, fiind părintele fondator al Băncii de Resurse Genetice Vegetale și o personalitate marcantă a mediului universitar agricol.

Prin această bancă, pornind de la realizările de cercetare ale domnului doctor Vânătoru, Guvernul PSD și-a propus adaptarea soiurilor de plante și legume la schimbările climatice și de sol, adaptarea și regenerarea lor genetică, în vederea creșterii calității și, în fond, pentru asigurarea resurselor de hrană pentru România secolelor XXI și XXII. Acest proiect nu este doar al României, ci al întregii umanități, deoarece problema hranei vegetale și a adaptării legumelor la noile condiții de pe Terra face agenda statelor serioase și dezvoltate.

Guvernul PSD a fost unul vizionar și a proiectat politici și programe în domeniul cercetării agricole care se întindeau pe zeci de ani. Suntem conștienți de potențialul agricol al României, de rolul său de actor regional în domeniul exporturilor agricole și de resursa umană prețioasă în domeniul cercetării. De aceea, am considerat onest să-l punem în fruntea băncii pe cel mai bun român în domeniu, pe părintele ideii de bancă genetică vegetală, să promovăm meritocrația și performanța în cercetare.

Mulțumesc.

Mai avem declarații depuse în scris: Lungu Tudorița, de la Grupul PNL, Florică Ică Calotă, Adrian Mocanu și Constantin Avram, de la Grupul ALDE.

Și de la Grupul PSD: Petru Bogdan Cojocaru, Nicu Niță, Laurențiu Nistor, Tamara Dorina Ciofu, Costel Lupașcu, Natalia Elena Intotero, Răzvan Ilie Rotaru, Marius Constantin Budăi, Elvira Șarapatin, Eugen Bejinariu, Viorel Stan, Anișoara Radu, Eliza Mădălina Peța-Ștefănescu, Ciprian Constantin Șerban, Claudiu Augustin Ilișanu, Tîlvăr Angel, Daniela Oteșanu, Alina Elena Tănăsescu, Alexandra Presură și Aurel Căciulă.

Îi dau cuvântul, de la Grupul PNL, domnului Gheorghe Andrei Daniel. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

„Apelul Academiei Române – un semnal de alarmă pentru învățământul românesc”.

Mă bucură faptul că, în sfârșit, Academia Română, după o perioadă foarte lungă de ezitări, a luat o poziție fermă cu privire la ultimele desfășurări din ultimii ani, aș spune din ultimii mulți ani, în ceea ce înseamnă învățământul românesc și în ceea ce înseamnă această sete cronică de a reforma la nesfârșit învățământul și de a scoate din el înseși principiile fundamentale ale învățământului românesc clasic, cele care au făcut ca școala românească să fie respectată peste tot în lume.

Chiar actualul Președinte al României, Klaus Iohannis, spunea cândva că suferă învățământul românesc de „reformită”. Păi, asta se întâmplă cam de 20 de ani. Iar în acești 20 de ani învățământul românesc a fost relativizat, a fost transpus într-o cheie corect politică, a fost fragmentat și a fost pur și simplu supus unor experimente dintre cele mai aberante, pe care le-au repetat, la rând, miniștri ai educației de dreapta, de stânga, de centru, politici, apolitici, tehnocrați, afiliați sau neafiliați unor forțe politice mai mari ori mai mici. Și este esențial de înțeles că învățământul românesc, așa cum a fost el gândit, pe bazele puse de Spiru Haret, acum deja peste 100 de ani, reprezintă una din principalele forțe pe care această națiune le are și reprezintă un capital strategic pentru România.

Așadar, mi se pare complet bine-venit faptul că Academia Română pune problema a ceea ce înseamnă învățământul teoretic, a ceea ce înseamnă faptul că învățământul românesc a decăzut undeva într-o zonă strict utilitaristă, într-o zonă conjuncturală, că au fost inventate tot felul de pseudomaterii de învățământ, care n-au nicio legătură nici cu realitatea și nici cu valorile pe care trebuie să le cultivăm copiilor și tinerilor în școală, și în tot acest timp calitatea morală și calitatea intelectuală a celor care au plecat de pe băncile școlii, deși au plecat cu mult mai multe diplome decât anterior, nu reușește să se ridice la nivelul generațiilor care au avut posibilitatea unui învățământ unde și teoria a avut rolul său. Și aici mă gândesc atât la materiile din zona umană, din zona social-umană, cât și din zona de real, de la istorie până la matematică, de la limba și literatura română până la biologie, de la economie și filosofie până la geografie avem de-a face cu o întreagă relativizare a școlii românești și a metodei de studiu din școala românească.

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupului PRO Europa, doamna Mihaela Huncă. Vă rog.

Și mai avem declarații depuse în scris ale domnilor Mihai Niță și Liviu Ioan Balint. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul declarației politice: „Pentru prima dată după Revoluția din 1989 un guvern anulează rolul constituțional al Parlamentului. Asumarea răspunderii pe Legea bugetului național de către Guvernul Orban anulează votul a milioane de români care și-au votat reprezentanții în Parlament”.

Stimate colege și stimați colegi,

Am să încep prin a vă reaminti prevederile Constituției României, actul fundamental al țării, care garantează drepturile și libertățile pentru care românii s-au jertfit în urmă cu 30 de ani.

Articolul 61 alin. (1) prevede că: „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării.”

Ba mai mult, în art. 138 alin. (2) se stipulează că Guvernul elaborează anual Proiectul Legii bugetului de stat și pe cel al Legii bugetului asigurărilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobării Parlamentului.

Prin urmare, fiecare dintre noi se află aici cu un mandat dat de fiecare dintre alegătorii săi pentru a susține, pentru a dezbate și pentru a căuta împreună soluțiile la problemele românilor din fiecare colț al țării. Consider că bugetul este cel mai important document al unui Parlament.

Prin urmare, nu pot face obiectul angajării răspunderii Guvernului proiectele legislative complexe care, prin efectele lor, pot depăși limitele previziunii Guvernului.

Și am să vin cu exemple. De unde știe Guvernul Orban, din birou, ce nevoi imediate au județele Botoșani, Suceava, Constanța, Mureș sau Brașov? Se anulează dreptul constituțional al parlamentarilor de a dezbate și de a aloca resursele financiare ale țării în funcție de nevoile reale ale românilor. Ce mai este democratic aici și care mai este rolul nostru dacă nu putem da girul celei mai importante legi a țării? Putem la fel de bine să plecăm acasă și să le lăsăm alegătorilor adresa Guvernului pentru eventuale audiențe.

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupului UDMR, domnul Benedek Zacharie.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În declarația politică de astăzi doresc să restabilesc un adevăr istoric insuficient amintit de vorbitorii de la această tribună în data de 16 decembrie, cu ocazia celebrării a 30 de ani de Revoluția din Decembrie 1989.

Aș începe cu domnul Tőkés László și cu ceea ce s-a întâmplat în fața parohiei reformate din piața Maria. Indiferent de ceea ce credem astăzi despre persoana Tőkés László, rolul său în declanșarea șirului de evenimente este incontestabil. Acolo, în piață, ne-am adunat peste 100 de persoane de diferite naționalități, diferite confesiuni și provenind din diferite pături sociale. Afirm cu toată responsabilitatea că încercarea disperată de a ne împotrivi unei decizii a regimului de atunci a declanșat avalanșa de revolte care s-a răspândit în întreaga țară. Îndrăzneala de a rezista a dezvăluit parcă setea de libertate la care mulți râvneau, dar în secret.

După 30 de ani nu mai este la modă ca meritul pastorului Tőkés László să fie recunoscut. Tot în această categorie de uitare se încadrează și experiențele studenților care în seara zilei de 17 decembrie au fost arestați pe străzile Timișoarei, au fost încarcerați în celule, laolaltă cu deținuții de drept comun, și au primit în timp record de la justiția vremii pedepse între 5 și 7 ani de închisoare cu executare. Aceștia abia în seara zilei de 20 decembrie au fost eliberați, transportați cu dubele de la închisoare și împrăștiați literalmente în diverse cartiere ale orașului.

În 17 decembrie, în jurul orei 17.00, un profesor de muzică de etnie maghiară a început să cânte „Deșteaptă-te, române!” în Piața Unirii din Timișoara. Acela a fost momentul în care s-a auzit pentru prima dată cântecul de ridicare împotriva opresiunii și care a devenit mai târziu imnul României. În acea seară profesorul de muzică a dispărut și nici până astăzi familia nu a aflat ce s-a întâmplat cu el.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Constantin Codreanu, Grupul PMP. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața, distinși colegi!

Pentru că sunt la ultima mea declarație politică în 2019, îmi propun să prezint textul în două segmente componente. Și anume: în prima parte să vorbim despre niște restanțe pe care le-am acumulat, iar în a doua parte despre propuneri cu titlu constructiv.

În primul caz vorbim despre niște texte legale care nu sunt respectate – OUG nr. 65/2017. Am vorbit în mod repetat de la această tribună și sub forma declarațiilor politice, și sub forma interpelărilor, și în cadrul unor dezbateri, inclusiv pe marginea Legii bugetului de stat.

OUG-ul respectiv prevede un lucru elementar, și anume dublarea sau ajustarea numărului de membri ai Comisiei pentru cetățenie în funcție de fluxul dosarelor de redobândire a cetățeniei române depuse de cei care vor să devină cetățeni români.

Efectele dezastrului care a rezultat după inacțiunea celor care ar fi trebuit să implementeze prevederile acestei OUG sunt următoarele (vorbim de date statistice): dosare înregistrate în 2017 – 94.916; în 2018 – 100.157; în 2019 – 100.147. După cum puteți observa, fluxul este unul în creștere.

Dosare soluționate prin ordin au fost după cum urmează: în 2017 – 85.307; în 2018 – 47.157; în 2019 – 43.551. Altfel spus, direcția este exact inversă.

Mai mult decât atât, în acest moment, la Autoritatea Națională pentru Cetățenie se află 230.389 de dosare care își așteaptă soluționarea. Vorbim de o atitudine iresponsabilă a autorităților statului român, vorbim despre un lucru inacceptabil pe care l-am sesizat în mod repetat celor care ar fi în măsură să soluționeze această problemă. I-am sesizat și noului ministru al justiției această problemă. Sper să găsim o soluție, așa cum mi-a și promis Excelența Sa, după Crăciun.

Haideți să încercați să finalizați!

...protocol, dacă îl deranjează întrevederea cu actualul Președinte al Republicii Moldova. Și argumentul suprem, poate, sunt rezultatele prezentate de cel mai recent sondaj de opinie de la Chișinău, acolo unde numărul unioniștilor este în creștere – am ajuns la 34%.

Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Au mai depus în scris: Constantin Sebastian Moise, de la Grupul PMP, Ambrus Izabella, de la Grupul UDMR. Aveți ședință de...

Haideți, domnule Simionca!

Îmi cer scuze că am..., dar au ședință de grup.

## Bună dimineața, domnule președinte!

## Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se numește „Sacrificiul eroilor Revoluției române nu trebuie să fie în zadar”.

Se împlinesc 30 de ani de la căderea comunismului, de la eliberarea românilor de dictatură, de la câștigarea libertății noastre. Eu sunt unul dintre românii care au crescut împreună cu România liberă și care s-au maturizat odată cu instituțiile democratice din țara noastră.

Aveam cinci ani la Revoluție și îmi amintesc foarte puține lucruri din perioada comunismului, însă părinții mei au avut grijă ca, în perioada adolescenței, să înțeleg pe deplin ce înseamnă să fii liber în țara ta, să gândești fără restricții și să nu fii îngrădit de nimeni și de nimic.

Pentru mine Revoluția din Decembrie 1989 a fost actul de eroism a miilor de români care și-au dat viața pentru libertatea noastră, a tuturor. Ei s-au sacrificat pentru generațiile viitoare, pentru adevăr și dreptate. Acești eroi nu trebuie uitați! Trebuie ca în fiecare zi, prin acțiunile noastre, să arătăm că le suntem demni urmași, care le prețuiesc jertfa și se inspiră din lupta lor, care nu a fost în zadar.

Ne dorim și ne luptăm ca, după toți acești ani, să trăim într-o țară europeană modernă, o țară în care să domnească legea și ordinea, unde instituțiile statului să fie în slujba cetățeanului. Aș vrea ca democrația să fie astăzi respectată și apreciată la adevărata sa valoare de români, iar politicienii să lupte pentru progresul României, nu pentru regresul țării noastre. Aș vrea ca România și românii să fie astăzi pe primul loc, să devină exact țara pentru care au luptat eroii Revoluției acum 30 de ani: o țară democratică, liberă și prosperă, o țară în care românii plecați să dorească să revină alături de cei dragi, o țară din care nimeni să nu mai vrea să plece definitiv. Așa cum am făcut și eu, care m-am întors cu drag pe meleagurile natale.

Astăzi, cu cea mai mare recunoștință, mă înclin și le mulțumesc celor care au luptat pentru noi în decembrie 1989. Fie ca memoria eroilor și martirilor Revoluției române să rămână veșnic în sufletele noastre și ale generațiilor care vor urma. Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupului minorităților, doamna Victoria Longher. Vă rog.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică este despre Ziua minorităților naționale.

În fiecare an pe 18 decembrie noi, comunitățile etnice din România, sărbătorim Ziua minorităților naționale.

Acum 27 de ani Adunarea Generală a ONU a adoptat Declarația cu privire la drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, etnice, lingvistice și religioase, primul document internațional care oferă o garanție a respectării drepturilor minorităților în cadrul general de apărare a drepturilor omului, declarație la care a aderat o mare parte a statelor din toată lumea.

Minoritățile etnice au reprezentat întotdeauna un procent semnificativ din populația României. De aceea, cunoașterea istoriei acestor minorități evidențiază contribuția adusă de acestea la dezvoltarea culturală și materială a țării.

Guvernul României sprijină și susține organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale prin finanțarea de proiecte și programe interetnice și de combatere a intoleranței.

Cu această ocazie, le urez un călduros „La mulți ani!” tuturor minorităților din România și mult succes în activitățile pe care le întreprind!

Victoria Longher, deputat al Uniunii Polonezilor din România.

## Mulțumesc mult.

De la Grupul USR, Lavinia Corina Cosma. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Regăsim astăzi în satele din România și în orașele din România caravane mobile de optică medicală. Le regăsim, din păcate, în instituții, în primării, sunt șefi de instituții care își dau acordul pentru a pătrunde în aceste instituții și a face așa-zise „consultații” medicale.

Din păcate, în aceste caravane mobile nu vorbim despre consultații medicale. Este pur și simplu o vânzare de dispozitive medicale, o vânzare de ochelari, fără a consulta propriu-zis pacientul.

În acest fel avem foarte mulți oameni care, de fapt, nu sunt diagnosticați cum trebuie și ajung să poarte o pereche de ochelari fără a avea un diagnostic potrivit.

Sună a înșelătorie, așa este, și trebuie să ne dăm cu toții seama că acest fenomen trebuie oprit, pentru a proteja în primul rând, pentru a-i proteja, în primul rând, pe cei care au nevoie, din punct de vedere medical, de ochelari.

Am făcut numeroase interpelări și răspunsurile pe care le-am primit până în momentul de față arată că la nivel de țară sunt câteva DSP-uri care au luat măsuri.

În același timp, am întrebat Ministerul Sănătății de ce nu își asumă să emită un ordin, astfel încât să nu mai permită ca aceste activități să se desfășoare în instituții sau în orice alt loc public fără a exista medici care să ofere consultații.

Fac și pe această cale un apel către noul Guvern de a se implica și de a stopa acest fenomen. Să se implice, să-i oprească pur și simplu pe acești oameni în a mai pune viața cetățenilor României în pericol.

Vă mulțumesc.

Domnul Daniel Olteanu, de la Grupul ALDE. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Își propune Guvernul PNL, prin proiectul de buget, să accelereze investițiile cu rol în scăderea discrepanțelor regionale, după câteva demersuri punctuale ale fostului Guvern, sau, dimpotrivă, continuă Guvernul PNL o politică de tipul „bogăție tot pentru bogați”, adică fonduri uriașe mai ales pentru regiunile dezvoltate? Este întrebarea fundamentală pe baza căreia, personal, voi evalua acest buget și ceea ce ni se pregătește pentru anul 2020.

Reiau și subliniez gravitatea unei situații care ar trebui să reprezinte un adevărat coșmar pentru orice om politic de bună-credință. Din peste 37 de miliarde de lei, valoare la care se ridică proiectele majore în domeniul infrastructurii de transport aflate în execuție, în Transilvania și regiunea București ajung 90% din fonduri, iar în Moldova zero.

Nu doar că în Moldova ajung zero lei, ci vasluienii, de exemplu, trebuie să achite, prin contribuțiile virate la bugetul de stat și alte trăsnăi, subvenții pentru energia termică din București sau pentru Metrorex.

Toate aceste date sunt incontestabile, pentru că sunt transmise oficial de Ministerul Transporturilor.

Din acest motiv, am apreciat, chiar dacă fără entuziasm, valul de studii de fezabilitate scoase la licitație, în ultimul an mai ales, inclusiv pentru autostrăzi sau drumuri expres în Moldova, pentru că de undeva trebuie să începem.

Am fost, pe de altă parte, stupefiat în momentul în care am constatat că suma necesară derulării contractului aferent studiului de fezabilitate pentru drumul expres Tișița–Albița, adică 16 milioane de lei, nu există în propunerea de buget pe 2020, în condițiile în care, dacă ar fi să mă iau după datele oficiale, desemnarea câștigătorului este o chestiune de zile.

Și eu vă mulțumesc.

Doamna deputat Elvira Șarapatin. Vă rog. Din partea Grupului PSD.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege,

Stimați colegi,

Chiar înainte de a veni cu bugetul în Parlament, prin Proiectul de lege privind plafoanele bugetare, Guvernul Orban anunță măsuri de austeritate.

Odată cu venirea iernii, Guvernul Orban îngheață tot: înghețarea indemnizațiilor de hrană pentru polițiști și militari; înghețarea indemnizațiilor de merit; înghețarea salariului minim pentru angajații cu studii superioare; înghețarea salariilor la circa 100.000 de funcționari din administrația publică locală, care se raportează la salariile demnitarilor; creșterea accizelor la tutun, deci creșteri de prețuri; interzicerea cumulării pensiei cu salariul, copiată de la Guvernul Boc, fapt care va lăsa sute de comunități rurale fără medici, profesori, polițiști și așa mai departe.

Oamenii trebuie să știe că înghețarea înseamnă scădere, pentru că salariile vor fi afectate de rata inflației.

În același timp, Guvernul PNL îi pregătește României o datorie gigantică.

Orban și liberalii guvernează ticălos, fac rău cu premeditare. Au scris în Proiectul de lege privind plafoanele bugetare că anul viitor vor să ia împrumuturi echivalente cu 45% din PIB, adică peste 23 de miliarde de euro, suplimentar, pe lângă cele 15-20 miliarde de lei din 2019!

Este enorm, cu 10 puncte procentuale în plus față de guvernarea PSD, care reușise să scadă datoria publică de la 37,4% până la 35% din PIB. Este o ticăloșie. Este un împrumut uriaș, de trei-patru ori mai mult decât în guvernarea PSD! România nu s-a împrumutat atât de mult nici în vârful crizei economice, în 2010! Atunci creșterea datoriei publice a fost cu 7,8 puncte din PIB, în condițiile împrumutului uriaș luat atunci de la FMI.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Csoma Botond. Vă rog.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

În această lună trăim emoția unor evenimente care au marcat profund România. Acele zile din decembrie 1989 ne-au adus libertate și multe oportunități. De unele am profitat, de altele nu.

În urmă cu 30 de ani, odată cu căderea regimului comunist, se scria o nouă filă de istorie. Era un nou început pentru România.

## Doamnelor și domnilor deputați,

În același timp, Revoluția din 1989 a reprezentat și punctul culminant al solidarității dintre români și maghiari. Ei au luptat și au murit împreună pentru ca noi să fim liberi.

Știm cu toții că, în statele totalitare, memoria istorică a unei națiuni se construiește prin metode de propagandă și îndoctrinare.

Astăzi, în contextul democratizării postdecembriste, aceeași memorie istorică se construiește prin mijloacele mass-mediei și prin discurs public, ambele elemente, de altfel, semnificative în formarea identității noastre colective și personale, fie că suntem români, fie maghiari.

Doamnelor și domnilor deputați,

În acest context, este inacceptabil ca un jurnalist și editorialist foarte cunoscut să publice un articol în care, în încercarea sa deplorabilă de a defăima integritatea, curajul și rolul revoluționar al pastorului reformat Tőkés László, să citeze memoriile unui fost șef de promoție al școlii de ofițeri de Securitate, pe nume Rogojan, care a fost și șeful de cabinet al ultimului conducător al Departamentului securității statului, generalul Iulian Vlad, respectiv ale fostului șef-adjunct al Securității Timișoara, Radu Tinu.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Este intolerabil ca un formator de opinie cu pretenții să își argumenteze opiniile manipulatorii cu declarații ale unor foști securiști care în urmă cu 30 de ani făceau parte din grupul de apropiați ai dictatorului Ceaușescu, din conducerea structurilor care ordonau ca membrii grupului de credincioși adunați în casa pastorului Tőkés László să fie ridicați cu forța și duși la securitate, bătuți cu bestialitate, iar câteva ore mai târziu, în duminica sângeroasă din 17 decembrie 1989, să se deschidă focul împotriva manifestanților anticomuniști din Timișoara.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Leoreanu Laurențiu, cu scuzele de rigoare.

Domnule președinte,

## Stimați colegi,

PNL a readus decența și profesionalismul în funcții publice după o lună de guvernare.

În ceva mai mult de o lună de când a preluat guvernarea, PNL a reușit deja să repare o parte din dezastrul lăsat de PSD în justiție, a adoptat măsuri fiscale pentru prosperitatea românilor și a schimbat imaginea țării peste hotare. Politrucii au fost îndepărtați, iar în locul lor au venit specialiști care au redat demnitatea și profesionalismul funcției publice. România se întoarce, treptat, la normalitate după guvernarea incompetentă a tandemului Liviu Dragnea–Viorica Dăncilă.

PNL și Guvernul Orban au reușit să adune o majoritate parlamentară, astfel încât Legea recursului compensatoriu, care a pus în libertate peste 20.000 de infractori înainte de termen, a fost abrogată. Siguranța cetățeanului este una dintre prioritățile Executivului condus de Ludovic Orban. Drept dovadă, Ministerul Afacerilor Interne a desecretizat dosarul „10 august”, pentru ca procurorii să poată finaliza rapid ancheta, iar cetățenii să afle adevărul despre ordinele date de liderii PSD Liviu Dragnea și Carmen Dan, prin care românii au ajuns să fie bătuți și gazați în Piața Victoriei.

Ministerul Finanțelor Publice a asigurat fondul necesar de salarii și de pensii după gaura bugetară lăsată de Eugen Teodorovici. Guvernul a adoptat majorarea salariului minim cu 7,2% de la 1 ianuarie 2020 și a decontat sumele reprezentând TVA către mediul de afaceri, cu întârzieri de șapte-opt luni de zile, și plata concediilor medicale, de asemenea, către mediul de afaceri, cu întârzieri până la 11 luni, amânate, așadar, la plată de Guvernul Dăncilă pentru a induce în eroare opinia publică în legătură cu deficitul bugetar.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Și eu vă mulțumesc.

Sigur PNL n-a trimis și primul om pe lună?!

## **Domnul Laurențiu Dan Leoreanu**

**:**

Nu. Dar urmează al doilea!

Am înțeles. Bun. Nu, că am crezut că v-a scăpat. Domnul deputat Alexandru Teacă. A fost o glumă... Corect.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați deputați,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Anul 2020 – 100 de ani de la recunoașterea internațională a Marii Uniri, prin Tratatul de la Trianon”.

Tratatul de la Trianon a fost încheiat între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, pentru a stabili, printre altele, și frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi de atunci: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, România și Cehoslovacia.

Tratatul a fost semnat la data de 4 iunie 1920 și a reprezentat inclusiv recunoașterea internațională a Marii Uniri de la 1 decembrie 1918.

Astfel, anul acesta, pentru a marca 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, Adunarea Națională a Ungariei a declarat anul 2020 ca Anul coeziunii naționale. În acest sens, consider că această decizie a forului legislativ maghiar, întemeiată pe așa-zise „probleme” politice, economice, juridice și psihologice create de acest tratat de pace, nerezolvate până în prezent, nu reprezintă altceva decât o nouă încercare de rescriere a istoriei și de aducere în discuție a unor poziții revizioniste.

Prin urmare, în calitate de deputat de Covasna, județ în care consolidarea dialogului interetnic este un principiu de conviețuire între români și maghiari, condamn decizia Adunării Naționale a Ungariei de a declara anul 2020 ca Anul coeziunii naționale. Reamintesc că totuși pe 4 iunie 1920, după aproape patru secole de la dezastrul de la Mohács, Ungaria redevenea independentă și, pentru prima dată în istorie, devenea un stat național.

Fiind o decizie inacceptabilă care pune în discuție sistemul tratatelor internaționale, apreciez că Parlamentul României nu trebuie să treacă cu vederea acest eveniment, cu atât mai mult cu cât România, profund atașată respectului pentru drepturile omului, a definit în ultimele decenii, cu implicarea fundamentală a membrilor minorităților naționale ce locuiesc pe teritoriul său, un model de protecție a drepturilor acestora.

Și eu vă mulțumesc.

Doamna deputat Aida Cristina Căruceru.

## Mulțumesc, domnule președinte.

„Prin angajarea răspunderii Guvernului pe Legea bugetului de stat, PNL subminează democrația în România” Stimați colegi,

PNL și Cabinetul Orban par deciși să guverneze România prin ignorarea completă și totală a democrației, a cutumelor parlamentare și a dialogului politic.

Semnale și indici au existat și în trecut, atunci când miniștrii care au fost respinși de comisiile parlamentare au fost susținuți în continuare în Guvern sau atunci când PNL a ignorat o moțiune simplă din Senat care a fost adoptată împotriva ministrului finanțelor și, în loc să facă gestul normal de a-l demite, liberalii au făcut zid în jurul ministrului respins.

Cea mai recentă dovadă că PNL vrea să submineze democrația în România este decizia de a angaja răspunderea Cabinetului Orban pentru Legea bugetului de stat pentru 2020 și pentru Legea bugetului asigurărilor sociale.

Este pentru prima dată în ultimii 30 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989 când un Guvern decide să excludă Parlamentul din procedura de adoptare a bugetului. Este o premieră nefericită pentru țara noastră. Este, de asemenea, un grav derapaj constituțional, pentru că decizia lui Ludovic Orban contravine în mod flagrant textului Legii fundamentale.

Constituția României prevede la art. 138, intitulat „Bugetul public național”, la alin. (2) următoarele: „Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat și pe cel

al asigurărilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobării Parlamentului.”

Din teza constituțională reies două idei clare:

Unu, Guvernul propune, Parlamentul aprobă, ceea ce este logic, având în vedere că Parlamentul este singurul for care poate cenzura Executivul, potrivit principiului separării puterilor în stat.

O să luăm și de la neafiliați. Domnule Dohotaru, lăsăm doamnele întâi? Doamna Oana Bîzgan. Vă rog.

Mulțumesc mult pentru înțelegere.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege,

Stimați colegi,

Ne apropiem cu pași repezi de încheierea unei alte sesiuni parlamentare, acel moment în care încercăm să tragem linie și să vedem dacă mandatul pe care îl avem este pus, cu adevărat, în slujba cetățenilor pe care îi reprezentăm.

Pe 10 decembrie am marcat Ziua internațională a drepturilor omului și încheierea celor 16 zile de activism împotriva violenței asupra femeilor. S-au împlinit 70 de ani de la adoptarea Declarației Universale a Drepturilor Omului, care ar trebui să ne amintească, zi de zi, că oamenii sunt egali în drepturi și în demnitate.

Avem în continuare multe de schimbat până să ajungem la îndeplinirea acestui deziderat. Accesul egal la educație și servicii medicale, la dreptate din partea justiției, la siguranță din partea autorităților, la toleranță și incluziune socială – acestea au fost și sunt în continuare scopurile pentru care militez și mă lupt.

În această sesiune am obținut împreună două victorii majore pentru România și pentru copiii care trăiesc aici. Soarta a zeci de mii de copii s-a schimbat. Am reușit împreună să permitem accesul liber la educație și sănătate pentru copiii care nu au acte de identitate sau CNP. Ei vor avea o șansă. România va avea o șansă.

Inițiativele comune, promovate cu ajutorul doamnelor senatoare și deputate, precum și al domnilor din Parlament, au demonstrat că mai presus de orice afiliere politică stau interesele copilului și respectarea drepturilor omului. Eforturile pentru asigurarea unui nivel minim de demnitate pentru fiecare cetățean al României nu se vor opri aici. Accesul la o viață sigură, protejată, dar și la o justiție dreaptă pentru copiii victime ale abuzului sexual este un alt pas important de făcut în următoarea sesiune. Agresorii trebuie pedepsiți cu executare și luați din casele în care continuă să abuzeze. Nu putem avansa ca oameni, ca țară, fără a preveni impactul distrugător al abuzurilor asupra copiilor, mai ales abuzurile infractorilor sexuali.

Și eu vă mulțumesc. Domnul deputat Bica Dănuț.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică pe care o voi prezenta astăzi se intitulează „Rănile provocate societății românești de guvernele PSD sunt foarte greu de vindecat”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Guvernul PNL condus de Ludovic Orban, un cabinet cu mandat limitat, și-a asumat dificila sarcină ca, în timpul scurt pe care îl are la dispoziție, să înlăture efectele deciziilor toxice adoptate de PSD și să îndrepte o parte dintre dezechilibrele severe acumulate de economie și societate în ultimii trei ani. Acesta este și motivul pentru care a decis să apeleze la procedura constituțională a angajării răspunderii în Parlament, jucând politic, totul sau nimic, pentru a se asigura de adoptarea unor proiecte de legi urgente și de mare interes. Așa a procedat Guvernul săptămâna trecută, iar în perioada următoare își va angaja răspunderea ori de câte ori va fi nevoie, în scopul de a crea cadrul legislativ necesar, pentru ca anul 2020 să înceapă în condiții normale.

Răul făcut de PSD la guvernare, cu precădere în ultimii trei ani, nu va putea să fie înlăturat peste noapte, deoarece efectele măsurilor adoptate în această perioadă vor fi greu de eliminat. Mă voi limita să vă dau în acest sens numai câteva exemple.

Primul dintre ele se referă Ia subminarea sistemului pensiilor obligatorii administrate privat, adică a pilonului II, pe care guvernele PSD l-au șubrezit, pe de o parte prin micșorarea contribuțiilor, iar pe de alta prin piedicile puse în calea administratorilor. Prin deciziile adoptate, PSD a diminuat deja cu circa 20% pensia la care erau îndreptățiți în viitor actualii angajați. La acest capitol nu trebuie să uităm nici sumedenia de pensii speciale inventate de PSD, care sunt extrem de greu de eliminat, din cauza securizării lor prin decizii ale Curții Constituționale a României.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Domnul Dumitru Gherman, vă rog.

Domnule Gherman, vă rog. Domnul Gherman, de la PSD.

Se pregătește domnul Petrețchi, de la Grupul minorităților naționale.

Domnule președinte de ședință Florin Iordache, Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică de azi, cu titlul „Recurs la memorie – «statistica» și cifrele nu au culoare politică!”, face trimitere la o prezentare a unor date statistice care scot în evidență, în mod pregnant, realitățile economiei românești, generate de diferitele guvernări, de stânga sau de dreapta, care s-au succedat la conducerea țării după Revoluție.

Din analiza datelor statistice privind evoluția economică din 1990 și până în prezent rezultă o constantă fundamentală, și anume:

Atunci când România a fost guvernată de guverne de stânga, întotdeauna s-a înregistrat creșterea produsului intern brut, creșterea economică, creșterea nivelului de trai al populației, într-un cuvânt progres.

Atunci când România a fost guvernată de dreapta, de guverne liberale sau neoliberale, s-a trecut la austeritate, într-un cuvânt regres.

Din datele Institutului Național de Statistică, dar și ale unor prestigioase instituții internaționale de rating, Standard&Poor’s, rezultă faptul că în ultimii 30 de ani, în intervalul în care România a fost guvernată de stânga, produsul intern brut a crescut cu 63,40%. În intervalul când a guvernat dreapta, celebra Convenție Democrată și guvernele de tristă amintire, Băsescu–Boc, produsul intern brut a scăzut cu 42,5%, cu excepția guvernării Tăriceanu, de fapt, susținută în Parlament de Partidul Social Democrat.

Dar să luăm lucrurile „pas cu pas”, după cum spune un clasic în viață.

Perioada 1990–1992 – guvernare de dreapta Roman–Stolojan.

După Revoluție s-a dat drumul la furat!

Veniți mai aproape, domnule coleg. Și încercați să sintetizați.

Urmează Guvernul Cioloș, tehnocrat, primul guvern „al meu” impus de președintele Johannis. Nivelul accesării fondurilor europene – zero; proiectele cu finanțare europeană sunt blocate; a fost singurul an în care veniturile la buget au scăzut cu 11%.

Guvernarea PSD – 2017–2019 – a realizat una dintre cele mai mari creșteri economice la nivelul Uniunii Europene, a doua, după agenția Eurostat.

Vă rog, sintetizați și închideți, vă rog.

Dar toate performanțele economice obținute în perioada guvernării PSD nu au contat și nici nu contează pentru cei care se erijează în „diriguitori” și „manipulatori” nu numai ai bogățiilor și rezervelor României, ci și ai minților și sufletelor multor români.

„Argumentele” lor au fost și sunt denigrarea și bătaia de joc la adresa liderilor social-democrați, exprimate public. Au fost, de asemenea, etichetările de tip nazist, gen „comuniștii” sau „ciuma roșie”, ultima, o alegație folosită de Goebbels, ministrul propagandei lui Hitler, în anul 1937.

Cu aceste metode „specifice” s-a făcut credibilă dreapta liberală și neoliberală. Guvernul PSD a fost înlăturat, ce-i drept, aparent democratic, prin moțiune de cenzură. Este clar acum pentru toată lumea că înlăturarea guvernării social-democrate s-a realizat prin trădare, prin presiuni sofisticate asupra parlamentarilor și, de fapt, prin uzurparea votului democratic exprimat de români în noiembrie 2016.

Vă mulțumesc, domnule coleg.

Dragi români... Închei acum.

...atât din țară, cât și cei plecați în străinătate pentru un trai mai bun,

Îmi exprim speranța că majoritatea dintre dumneavoastră care ați ales varianta unei guvernări de dreapta, austere pentru cetățeni, și ați făcut jocul unui președinte care își dorea și a obținut un nou guvern al său să nu regretați, mai devreme sau mai târziu, rezultatele recentelor alegeri, europarlamentare și prezidențiale.

Vă doresc, din suflet, sărbători fericite! Deputat de Bihor, Dumitru Gherman.

Da. Și eu vă mulțumesc. Domnul Petrețchi.

Se pregătește domnul Ilie Toma, de la PSD. Vă rog totuși să ne încadrăm, pentru că mai sunt colegi care vor să-și prezinte declarația politică.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

În nicio perioadă din istoricul noului parlamentarism nu s-a recurs cu atâta frenezie la modalitatea de legiferare prin angajarea răspunderii Guvernului. Societatea românească percepe această schimbare de ritm și de inversare a rolurilor din raporturile Guvernului cu Parlamentul nu ca pe o soluție de accelerare a reformelor, ci drept o armă nouă într-un război politic vechi. Luptele politice fac parte din democrație, într-adevăr, dar ele trebuie duse în cadrul Constituției, și nu prin forțarea ei.

Abordez acum această temă serioasă nu din perspectiva teoriei regimului constituțional, ci pentru a atrage atenția că noul stil de legiferare ne limitează la maximum nouă, parlamentarilor, posibilitatea de a ne îndeplini menirea. Înțeleg greaua misiune a Guvernului de a efectua reforme prompte și radicale. De aceea, l-am susținut prin vot. Dar dinamismul și hotărârea Executivului nu scuză forțarea literei Constituției, în dauna spiritului ei! Către ce ne îndreptăm, unde vrem să ajungem?

Fac această declarație politică determinat de ipoteza – da, fie și numai ipoteza! – adoptării prin angajarea răspunderii până și a Legii bugetului de stat.

Am dezaprobat tactica vechilor guvernări de a depune Proiectul de lege a bugetului după depășirea termenului legal. Și aceea era o formă de presiune a timpului, încât sunt de acord cu preocuparea de a definitiva bugetul la timp. Dar orice soluție este mai bună decât traversarea formală a Camerelor Parlamentului ca acceleratul prin haltă.

Dezbaterea proiectului de buget oferă deputaților și senatorilor prilejul de a corela cifrele specialiștilor din birourile Executivului cu realitățile și cerințele stringente ale comunităților pe care le reprezentăm. „Șansa” de a depune amendamente în cadrul procedurii accelerate este tot atât de serioasă cât șansa de a te înțelege de pe peron cu cineva aflat în trenul care gonește.

Da. Domnul Ilie Toma, PSD. Se pregătește domnul Matei Dobrovie, PNL. Vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

„Haosul și incompetența s-au instalat la guvernarea României!”.

Într-un zgomot politic de nedescris, măsurile Partidului Liberal, în aceeași măsură, sunt măsuri antioameni și antițară. Este vizibil că Guvernul PNL nu se mulțumește doar cu oferirea unui comisar european popularilor europeni și vrea ca la 30 de ani de la Revoluție să ofere toată România unor grupuri de interese, prin generarea de crize închipuite în toate ministerele și instituțiile României, cu scopul precis de a-i îngenunchea pe toți cei care au rămas în țară, indiferent că vorbim despre bunici, părinți, frați sau copii, deopotrivă.

La ceas de seară se înlocuiesc miniștri, prefecți, subprefecți, directori și toți cei de o altă culoare politică fără să se țină cont de competențe și rezultate profesionale.

Mult lăudata comasare de ministere a generat, de fapt, mai mulți angajați în sectorul public, angajați pe criterii de rudenie și obediență. Realitatea cruntă dovedește faptul că PNL a acordat în mod oficial funcții publice unor oameni incompetenți, cu o acută lipsă de viziune, neperformanți și foarte zgomotoși în spațiul public, cu scopul precis de a îndrepta România spre colaps.

Incompetenții din funcții publice ai PNL au reușit performanța ca în două luni de guvernare să schimbe perspectiva României de la una stabilă, cu creștere

economică, la una recesionistă, prin ignorarea tuturor legilor economiei, pentru a ne îndrepta pe toți spre criză.

Sub guvernarea PSD, România avea o creștere economică sustenabilă.

Guvernul PNL a e-li-mi-na-t-o, precum s-a eliminat și a șasea casă a președintelui Iohannis. Îmi permit să-l citez pe domnul președinte: „Nu sunt șase case, sunt cinci case, între timp, pentru că una a fost eliminată.”

Vă mulțumesc și eu. Domnul Matei Dobrovie, PNL. Se pregătește doamna Camelia Gavrilă, PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Spațiul informațional comun România–Republica Moldova, un proiect strategic”.

Am prezentat un proiect ambițios în ceea ce privește spațiul informațional comun, o idee care, din păcate, rămâne doar pe hârtie de ani de zile. Am discutat foarte mult despre creșterea prezenței mediatice peste Prut a României. Am discutat foarte mult despre contracararea propagandei rusești. Dar, din păcate, s-a făcut foarte puțin.

Astăzi vin să vă prezint un proiect cu adevărat revoluționar, intitulat „Fondul de cooperare și coeziune mass-media România–Republica Moldova”, care își propune exact acest lucru. Pe de o parte, să crească prezența mediatică românească dincolo de Prut, pe de altă parte, să contracareze propaganda rusească, care este extrem de agresivă acolo.

Vă reamintesc că 90% dintre televiziuni sunt deținute de doi oligarhi – vechiul oligarh Plahotniuc și cel nou, Dodon, care este prorus – și România a finanțat, de-a lungul timpului, din păcate, organe de presă care făceau deservicii de imagine României și cetățenilor ei. Am ajuns la situația în care, în mandatul PSD, secretari de stat din cadrul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni ne spuneau că Rusia oricum este prea puternică pentru Republica Moldova, deci haideți să nu mai facem nimic! O asemenea abordare este absolut inacceptabilă și dezastruoasă. România trebuie să construiască acolo. Trebuie să facem mult mai mult decât să vorbim despre filme istorice date la TVR Moldova. Trebuie să facem mult mai atractive programele pentru publicul de acolo, pentru că aceste organe mass-media sunt strategice pentru toate campaniile electorale și alegerile. Nu putem să ne plângem apoi că forțele proruse au câștigat din nou, în momentul în care nu investim deloc.

Sintetizați, vă rog.

Imediat termin.

...și de alte genuri de jurnalism creativ, prin care se pot finanța investigații și alte forme de jurnalism pe cale de dispariție.

În încheiere, reamintesc faptul că nu trebuie să ne limităm să vorbim doar despre comunitatea de cultură, civilizație și limbă cu Republica Moldova, ci trebuie să lăsăm perioada romantică a podurilor peste Prut, a podurilor de flori, și să trecem la punți mediatice, la punți de interconectare energetică, la poduri și la infrastructură.

Vă mulțumesc.

Deputat Matei Dobrovie, București, Circumscripția nr. 42.

Vă mulțumesc. Doamna Camelia Gavrilă, PSD.

Vă rog să vă încadrați, deoarece mai sunt colegi care vor să intervină.

Doamna Camelia Gavrilă.

Se pregătește domnul Adrian Dohotaru, din partea deputaților neafiliați.

Vă rog, doamnă președinte.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Cuvântul obsedant, laitmotivul dezbaterilor noastre de astăzi, al declarațiilor politice înseamnă „buget”.

Mă voi referi la bugetul pentru educație, iar declarația mea politică așază acest buget sub semnul indiferenței, al sfidării și al ipocriziei. Sfidare pentru că în general ne confruntăm cu o premieră parlamentară și constituțională, cu un grav derapaj constituțional, în condițiile în care se afirmă angajarea răspunderii Guvernului pentru Legea bugetului.

Pentru prima dată se eludează dezbaterile parlamentare, dezbaterile în comisii, elaborarea amendamentelor, încercarea de a corecta, de a completa, de a veni cu expertiza din zona opoziției.

Pe de altă parte, pe zona educației constatăm o diminuare semnificativă și un dezinteres – de aceea am spus „indiferență”, pentru că, față de clamata prioritate, față de proiectul de țară, asumat și de Președinție, numit frumos și elegant „România educată”, asistăm concret la o detașare de preocuparea pentru problematica extrem de complexă și diversă a educației.

Iar indiferența este dureroasă. Pentru că, în momentul în care generezi o subfinanțare pentru zona educației, o abandonare a unor proiecte bune, o ignorare și a pachetului social, și a politicilor de incluziune, și a politicilor care vizează excelența, înseamnă, de fapt, că ești mai puțin preocupat de ceea ce va urma, de modul cum sunt conturate politica educațională și devenirea și cum sunt conturate oportunitățile de realizare, de formare a tinerei generații.

Concret, dacă rămânem în zona de 30,5 miliarde pentru educație, vom vorbi de 2,7% din PIB alocat acestui domeniu, în contextul în care Ministerul Educației și Cercetării asumă deci și cercetarea, iar alocarea concretă pentru cercetare coboară de la 0,18% în anul anterior la 0,12%.

Domnul Adrian Dohotaru.

Se pregătește doamna Cristina Dinu.

„Revoluția furată”

Am mers pe urmele tatălui meu, Octavian Dohotaru, participant la Revoluția din 1989 și cameraman atunci. Căutam imagini din arhive. Nu le-am găsit. Au dispărut în timp, pierdute, neglijate, unele furate.

Așa a dispărut, zic eu, și memoria noastră. Am avut o revoluție, dar ea a fost cumva furată.

Văd inclusiv din Parlament un furt straniu al Revoluției. Este furată nu atât prin lovitura de stat, cum zic unii că s-ar fi întâmplat în 1989, cât prin furtul unei memorii, furtul unei speranțe.

Cum poate fi furată memoria? Dar speranța? Simplu. Aud în Parlament, la 30 de ani de la Revoluție, aceste cuvinte solemne, dar sparte, ca un ritual golit de sens – libertăți civile, economie de piață, stat de drept.

Da, avem libertate, dar este libertatea de a pleca în afara țării, ca aproape jumătate din forța de muncă activă din România, pentru că, altfel, ei aveau libertatea de a muri de foame în România.

Da, avem economie de piață, dar nu economie socială de piață!

Punctul 10 al Proclamației de la Timișoara este chiar mai important decât punctul 8 al Legii lustrației. Pentru că democrația nu se definește doar prin anticomunism, cunoscut la noi în varianta sa dură, stalinistă, ci și prin extinderea drepturilor și a libertăților atât în plan politic, cât și în plan economic.

Democrația e dincolo de un vot formal prin care un partid e înlocuit de mai multe partide, dar care au aceeași voce, vocea celor din top 1% ca avere, facțiuni care se bat între ele.

Democrația e, în primul rând, la locul de muncă. Acolo trebuie să luăm decizii, să fim autonomi, nu supuși.

Și eu vă mulțumesc. O invit pe colega mea Cristina Dinu. Se pregătește domnul Cătălin Nechifor, de la... Doamna Cristina Dinu? Nu este? Doamna Cristina Dinu? Nu este. Bun.

Domnul Cătălin Nechifor, vă rog.

## **Domnul Cătălin Ioan Nechifor:**

Domnule președinte, Bună dimineața!

Declarația mea se numește „Democrația cârpită” și este adresată în principal liberalilor.

Nimeni nu are dreptul să repare democrația creând un atac la adresa ei. Am depus cu toții un jurământ față de țară. Am jurat să apărăm democrația, drepturile și libertățile cetățenilor.

E un moment foarte trist ca în Parlament să vedem cum cineva, un grup politic, încearcă să preia puterea totală. Ați reușit să aveți președinte, aveți Guvernul dumneavoastră. Avem un parlament funcțional. Și vă spun că, din punctul meu de vedere, aceasta este normalitatea.

E momentul în care chiar și dumneavoastră, aleșii liberali, aveți drepturi și aveți libertatea de a vă exprima. Nu încercați să pierdeți acest drept! Pentru că, din păcate, vă înțeleg presiunea și cunosc ce se întâmplă și înțeleg și dorința de a câștiga totul. Dar – poate că pare paradoxal, chiar acum, când sunteți într-o formulă de parlament minoritar, cu Guvernul pe care îl susțineți – aveți și personalitate, aveți și drepturi și aveți și datoria de a păstra democrația în Parlament.

Nu e un moment simplu. E un moment în care fiecare parlamentar liberal va trebui să se uite în sufletul lui, în inima lui și să fie într-adevăr independent. Pentru că...

##

Așadar, stimați colegi, avem o șansă, aveți o șansă – poate că sunteți prima generație din Parlament – când puteți schimba ceva în raportul Guvern–Parlament. Guvernul este în subordinea Parlamentului, și nu invers. Și, dacă ratați șansa aceasta, veți ajunge, ca alții care au fost în Parlament, să fiți atenți doar cum liderul arată – așa, așa sau așa.

Fiți independenți, jucați-vă cartea, demonstrați că sunteți liberali cu adevărat și democrați!

Vă mulțumesc foarte mult.

Cătălin Nechifor, deputat al PRO România de Suceava.

Îl invit, în continuare, pe colegul nostru Andi Grosaru. Domnule Andi Grosaru, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează „140 ani de relații bilaterale între România și Italia”.

În data de 26 decembrie 1879 România, care își proclamase independența cu doi ani mai înainte, semna Acordul de colaborare cu Italia, al doilea ca vechime din seria de tratate care vor consemna relațiile diplomatice bilaterale ale statului nostru.

Acest acord de colaborare a evoluat de-a lungul timpului și la 17 aprilie 1997, la Roma, miniștrii de externe ai ambelor țări au semnat Declarația comună a miniștrilor afacerilor de externe ai României și Italiei privind Parteneriatul strategic româno-italian.

Acest parteneriat strategic se va dezvolta și la 9 ianuarie 2008 la București a fost semnată Declarația comună a miniștrilor afacerilor externe ai României și Republicii Italiene

privind Parteneriatul strategic consolidat româno-italian, care constituie cadrul fundamental al relației bilaterale.

Înainte de a vorbi despre însemnătatea relațiilor bilaterale, este necesar să dăm câteva repere istorice. Primul pas a fost făcut la data de 3 mai 1873, când s-a deschis prima agenție diplomatică română la Roma. Șase ani mai târziu, această agenție a devenit reprezentanță diplomatică. La 6 decembrie 1879 Italia a recunoscut independența României și l-a numit pe contele Giuseppe Tornielli-Brusati di Vergano în calitate de trimis extraordinar și ministru plenipotențiar la București. La 15 februarie 1890 România l-a numit pe Nicolae Kretzulescu ca trimis extraordinar și ministru plenipotențiar la Roma.

Evident, raporturile politico-diplomatice româno-italiene în cursul secolului al XX-lea au fost condiționate de alianțele în care s-au aflat cele două țări, de politica internațională și de obiectivele celor două guverne, dar trebuie remarcat că, în ciuda diferenței de sisteme politice după cel de-al Doilea Război Mondial, a apartenenței la două blocuri aflate pe poziții divergente, România și Italia au reușit să găsească puncte de interes comun grație rădăcinilor comune.

## Sintetizați, vă rog.

## **Domnul Andi Gabriel Grosaru:**

...comerciali ai României și locul 5 în topul investitorilor străini din punctul de vedere al...

##

...capitalului investit, cu o valoare de aproximativ 2,55 miliarde de euro. Este un lucru pozitiv, dar sunt convins că mai este loc de creștere.

Relațiile culturale și științifice sunt, de asemenea, la un nivel ridicat. Ele se desfășoară în baza Acordului de colaborare culturală și științifică între Guvernul României și Guvernul Republicii Italiene, semnat la București pe 21 octombrie 2003.

Prezența culturală instituțională română în Italia este reprezentată în primul rând de Accademia di Romania în Roma și de Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică din Veneția, amândouă fondate în perioada interbelică. La București funcționează Institutul Italian de Cultură, care promovează, în strânsă cooperare cu Ambasada Italiei în România, relațiile culturale între cele două țări în diferite domenii.

Aderarea României la NATO și la Uniunea Europeană a impulsionat și mai mult relațiile bilaterale, de data aceasta într-un cadru nou, care favorizează și mai mult cooperarea și dezvoltarea relațiilor bilaterale. Un prim efect a fost accesul mai facil al companiilor italiene pe piața internă din România, respectiv accesul fără restricții al cetățenilor români în Italia. Ajungem astfel la ceea ce constituie nucleul parteneriatului strategic consolidat, și anume oamenii și legăturile interumane, fără de care nimic nu poate dura.

La început am avut migrația italienilor pe teritoriul României. Începuturile minorității italiene pe teritoriul României datează cu mult înainte de fenomenul migrației în masă consemnate în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Fie că au fost misionari, fie prelați, fie comercianți, fie agricultori, fie lucrători forestieri, italienii au venit aici unul câte unul încă din cele mai vechi timpuri, mai ales la porturile de la Dunăre și Marea Neagră. S-a format, astfel, o comunitate care a cunoscut o expansiune deosebită la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, atunci când România a reprezentat destinația preferată a italienilor goniți din țara lor de sărăcia accentuată și de conflictele social-politice interne.

## **Domnul Florin Iordache:**

Vă mulțumesc, domnule coleg. Declar închisă prima parte a ședinței noastre. În câteva momente începe parte a doua a ședinței. Mulțumesc.

„Sectorul industrial, baza economiei”

Se împlinesc 30 de ani de la Revoluție, 30 de ani de la căderea regimului comunist, perioadă în care industria românească a fost zdruncinată din temelii. Am evoluat de la o structură planificată care era subordonată statului spre capitalismul zilelor noastre. S-au dezvoltat domenii noi, bazate pe IT, dar a dispărut aproape tot ce a însemnat industria grea.

După Revoluție, sutele de fabrici și uzine s-au lovit imediat de haosul creat, industria românească demonstrând că nu era pregătită pentru economia capitalistă. Marile întreprinderi nu aveau comenzi și nu aveau piețe de desfacere, iar lipsa de competiție și tehnologie a grăbit dezastrul.

Și totuși în cifre stăm bine. Față de 1990 producția industrială este de trei ori mai mare ca valoare în dolari americani, iar asta reușim cu doar o treime din numărul angajaților de altădată. Peste 90% dintre salariații de astăzi lucrează în firme private.

În 2018 industria a rămas cea mai importantă ramură economică din România, cu o contribuție la valoarea adăugată de 26%. România a fost printre principalele țări din Uniunea Europeană în care industria contribuie fundamental la PIB-ul țării. În 2018 industria românească înregistra cel mai înalt nivel din ultimii 15 ani, de 8,5%. Institutul Național de Statistică indica un aport al industriei de 1,3 puncte procentuale la creșterea reală a PIB-ului pentru 2019. Însă a înregistrat o scădere de 1,6% spre finele anului, fiind afectată de scăderea industriei la nivel european, mai ales din Germania, care este principalul partener de comerț.

Datele Institutului Național de Statistică indică o evoluție diametral opusă față de Comisia Națională de Prognoză. Conform INS, producția industrială în luna august a acestui an a înregistrat cea mai mare scădere din 2009 până în prezent. Datele furnizate de INS sunt mai favorabile în domeniul construcțiilor, acest sector având o creștere în august de 33% în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. Însă ponderea acestui sector la PIB este de aproximativ 5%, în comparație cu industria care face aproape un sfert din economia țării.

„Primele măsuri ale Guvernului Orban”

Nici bine nu s-a instalat, că noul Guvern vine cu măsuri care nu fac decât să dezbine societatea, să aducă instabilitate și să creeze panică printre români. Cel mai recent motiv de teamă îl reprezintă proiectul de lege care modifică OUG nr. 114/2018, proiect prin care cetățenii sunt cei care vor avea de pierdut.

Guvernul Orban anunță înghețarea indemnizațiilor demnitarilor, interzicerea cumulului pensiei cu salariul plus un val uriaș de bugetari care vor pleca din sistem.

OUG nr. 114 a adus foarte multe beneficii românilor. Vorbim despre scăderea constantă a ROBOR, despre plafonarea prețului la care furnizorii vând energia electrică și gazul natural.

Ce se întâmplă dacă trece acest proiect de modificare a OUG nr. 114? Vor avea de pierdut cetățenii care au credite în lei luate înainte de adoptarea OUG nr. 114. Vor avea de pierdut românii cu credite în valută, ale căror rate cresc odată cu devalorizarea accelerată a leului. Va avea de pierdut și BNR, care a cheltuit 1,2 miliarde de euro în încercarea de a apăra leul de declarațiile iresponsabile ale ministrului finanțelor.

Cine câștigă? Băncile comerciale. Dar acest lucru nu înseamnă decât trecerea de la o guvernare pentru oameni la o guvernare pentru corporații, în care se urmărește doar binele pentru o anumită categorie de cetățeni.

Cele mai importante modificări ale OUG nr. 114/2018 sunt cele legate de înghețarea indemnizațiilor demnitarilor în 2020, interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat și a detașărilor din privat la stat.

Proiectul de lege pregătit de guvern arată că indemnizațiile demnitarilor nu vor crește în 2020, ci vor fi menținute la nivelul lunii decembrie a acestui an, iar valoarea indemnizației de hrană pentru personalul din cadrul instituțiilor și autorităților publice rămâne și în 2020 la nivelul din acest an.

„La 30 de ani de la Revoluție”

Au trecut 30 de ani, ani de speranță, ani cu așteptări, ani în care am fi putut realiza atâtea.

Cred că am uitat toate așteptările tinerilor de atunci care au ieșit în stradă cu speranța unei zile bune, a unei vieți mai liniștite. Am sperat și noi, la rândul nostru, că multe se vor schimba, că vom avea realizări și ne vom ridica la un nivel la care numai speram.

Este drept că în 30 de ani am avut realizări, lucruri evidente, despre care trebuie să vorbim, însă au mai rămas multe de făcut. Și nu înțeleg cum de unele lucruri nu reușim să le facem, chiar dacă le doream și speram la ele.

Încă nu avem drumuri europene, încă ne luptăm cu o birocrație excesivă, încă deciziile la diverse niveluri pot fi influențate în mod subiectiv, încă ne luptăm cu lipsa de răspundere a funcționarilor, încă avem un sistem de sănătate bolnav și cu neajunsuri, care adesea își sacrifică pacienții, încă avem o justiție care adesea este pusă la îndoială.

Așa că avem multe de făcut și sper că în sfârșit vom avea responsabilitatea de a face ceea ce trebuie. Și clasa politică va avea maturitatea necesară de a recunoaște fără pic de ipocrizie problemele și sarcinile reale, acționând în acest sens.

Sper că spiritul și idealul Revoluției să ne maturizeze și, la 30 de ani, într-un final să fim mai responsabili pentru ei, pentru noi și pentru generațiile viitoare!

„Brexit și lecția voinței populare”

Rezultatul alegerilor din Marea Britanie a fost însoțit în relatările presei internaționale de toate variantele de a exprima surprinderea. Felul în care o parte însemnată a electoratului tradițional laburist a migrat decis spre discursul, propunerile și valorile conservatoare a uimit observatori avizați și chiar pe sociologii implicați în măsurarea intențiilor de vot. Triumful copleșitor al premierului Boris Johnson a uluit categorii diferite de public și a mobilizat în stradă indignarea celor care sperau ca proiectul european să dăinuie așa cum a fost conceput.

La șapte decenii de la momentele în care s-au configurat organizații menite să construiască un viitor global, stabil și prosper, liderii țărilor membre ale NATO au agreat, la summitul recent, desfășurat în Londra, că este momentul unei evaluări strategice a propriilor obiective și instrumente pentru viitor. Tot acum oamenii uneia dintre cele mai nobile țări, care a contribuit la evoluția lumii pe care o știm, s-au exprimat categoric în favoarea dorinței de a construi separat pentru eventuale obiective comune.

În momente în care vocile autorizate ale analizei politice se întreabă dacă doctrinele mai au relevanță, oamenii ne învață, prin vot, că traiul lor nu ține cont de ideologii, că valorile comune capătă înțeles individual și că discursul corectitudinii politice este depărtat de discursul pe care și-l doresc.

Cu toate posibilele efecte de austeritate economică ce derivă din Brexit, Marea Britanie ne reînvață faptul că democrația este costisitoare, dar valoarea ei este mai însemnată decât prețul plătit. Publicul a decis surprinzător în cadrul unui referendum în Marea Britanie acum trei ani, iar lecția usturătoare a democrației este tocmai aceea că voința publică, oricare ar fi ea, până la urmă prevalează chiar și în afara unor idealuri globale.

„PNL este pregătit să își asume răspunderea pe Legea bugetului!”

Adoptarea Legii bugetului de stat reprezintă un punct extrem de important în bunul mers al oricărei țări. Acesta este principalul plan financiar anual, prin care se prevede constituirea, repartizarea și utilizarea celui mai important fond bănesc al statului, respectiv încasarea veniturilor și efectuarea cheltuielilor care decurg din coordonarea lui cu programul dezvoltării social-culturale și economice a țării. Este un act previzional, un instrument de politică macroeconomică, o balanță specială, în care sunt prevăzute veniturile și cheltuielile probabile ale statului care se vor realiza în anul respectiv.

Partidul Național Liberal are o misiune grea, și anume să elaboreze pentru anul 2020 un buget sustenabil, după ultimii trei ani în care guvernele PSD au creat dezechilibre mari, în principal în ceea ce privește balanța de cont curent și inflația, dar și datoriile, lipsa totală a investițiilor sau creșterile de cheltuieli total nesustenabile.

Angajarea răspunderii Guvernului pe Legea bugetului nu este o opțiune dorită, dar, din păcate, în momentul de față este una necesară, deoarece Legea bugetului trebuie adoptată până la sfârșitul acestui an, iar acest obiectiv este improbabil să fie atins în momentul în care bugetul ar fi dezbătut de Parlament, iar riscul tergiversării adoptării ar deveni mai mult decât periculos de crescut.

În plus, se dă posibilitatea deschiderii unei cutii a Pandorei a populismului exacerbat cu care PSD ne-a obișnuit pe parcursul guvernării sale. Din aceste motive, noi, liberalii, suntem suficient de realiști și responsabili pentru a nu oferi o platformă Partidului Social Democrat prin care să se joace din nou cu soarta românilor.

„Orban și Iohannis se răzbună pe românii din localitățile reprezentate de primari ai PSD și le oprește investițiile!”

Mii de investiții locale oprite și sute de mii de oameni fără acces la gaze, apă, canalizare și drumuri din cauza desființării Fondului de Dezvoltare și Investiții de către Guvernul Orban–Iohannis!

Sute de comunități pierd bani de investiții în dezvoltarea locală. Una din două localități din România avea un proiect de investiții ce urma să fie finanțat din Fondul de Dezvoltare și Investiții.

Sunt loviți toți cetățenii din aceste localități, indiferent că primarii sunt de la PNL, PSD sau de altă culoare politică.

FDI era principalul instrument de finanțare, după PNDL, care oferea posibilitatea comunităților mici, cu resurse financiare puține, să acceseze finanțarea pentru investiții la nivel local.

În acest moment sunt sute de astfel de lucrări neexecutate și abandonate, care vizează construcția de școli, de grădinițe, de sisteme de alimentare cu apă și de îndiguire, de sisteme de canalizare și de gaze.

Ludovic Orban politizează și direcționează fondurile de investiții pentru comunitățile locale! Vor avea de suferit românii care locuiesc în localități reprezentate de primari PSD! Premierul a dat ordin miniștrilor liberali să taie toate fondurile de investiții în curs de plată către obiectivele din comunele, satele și municipiile conduse de reprezentanți PSD.

Cuplul Iohannis–Orban se răzbună pe cetățenii care locuiesc în localități în care primarii sunt de la PSD!

Explicațiile liberalilor că toate comunele, orașele și municipiile conduse de primari ai PSD au primit destui bani și nu vor să le mai dea fonduri pentru investiții arată disprețul pe care Guvernul PNL îl are față de cei care au avut vina că au votat cu PSD la alegerile locale din 2016.

„1989–2019”

„Libertatea are o doză de entuziasm, care face omul să se ridice deasupra naturii sale și să acționeze cu eroism și curaj” – Alexander Hamilton.

Sfârșitul anului 1989 a însemnat instaurarea unei noi ordini la nivel european și mondial, evenimente care au schimbat ideologia, traseul geopolitic și viitorul României.

Prăbușirea comunismului în țările din Europa de Est marchează începutul unor procese profunde de transformări politice, economice și sociale. Schimbările au fost extrem de rapide și radicale.

Revoluția din Decembrie 1989 reprezintă unul din cele mai importante evenimente din istoria modernă a României, spre deosebire de celelalte țări, manifestată violent, prin represiunea folosită de regimul lui Nicolae Ceaușescu pentru a-și păstra puterea.

Acest mod de manifestare violentă reprezintă regimul criminal cu care Securitatea opresivă ne-a înspăimântat, ne-a umilit, ne-a disprețuit, ne-a înfometat, ne-a sărăcit, ne-a forțat să acceptăm cultul personalității în stil grotesc.

În urmă cu 30 de ani, la Timișoara, românii au avut curajul și au ieșit în stradă pentru a striga revolta și disperarea împotriva acestui feroce regim. Mulți dintre ei au căzut răpuși de ploaia de gloanțe, dar cei mulți au continuat și au proclamat primul oraș liber din România, Timișoara, devenind un îndemn-simbol pentru țară.

„Azi în Timișoara, mâine-n toată țara!” Și țara s-a ridicat: București, Alba Iulia, Arad, Brașov, Brăila, Buzău, Caransebeș, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Cugir, Hunedoara, Lugoj, Reșița, Sibiu, Târgoviște, Târgu Mureș, deschizând calea spre democrație și libertate.

Au trecut peste noi 30 de ani, s-au întâmplat multe, esențial este că am câștigat dreptul fiecăruia de a avea drepturi.

„Investiții de 5 milioane de euro pentru construirea unui nou ambulatoriu de specialitate și spitalizare de zi la Spitalul Județean de Urgență «Mavromati» Botoșani”

Fac un apel public la colegii liberali din Senat și din Camera Deputaților pentru susținerea amendamentului la Legea bugetului de stat din anul 2020 privind alocarea fondurilor necesare pentru construirea unui nou ambulatoriu de specialitate și spitalizare de zi la Spitalul Județean de Urgență „Mavromati” Botoșani.

Pentru ca această investiție să fie finanțată este nevoie de un ordin de ministru pentru aprobarea banilor. Consiliul județean a transmis deja documentația necesară la Compania Națională de Investiții.

Ulterior se va trece la aprobarea indicatorilor tehnicoeconomici și includerea sumei de 5 milioane de euro în bugetul de anul viitor.

Din păcate, în actuala guvernare, comisia tehnicoeconomică nu s-a mai întrunit, ceea ce arată că nu există interes din partea Guvernului Orban pentru investițiile de la nivel local.

Botoșănenii nu uită că în 2014 Spitalul Județean „Mavromati” din Botoșani a scăpat de o mare parte din datoriile pe care le avea. Arieratele unității sanitare se ridicau la 14 milioane de lei. Unitatea sanitară a primit, prin hotărâre a Guvernului, bani pentru stingerea datoriilor de la Executivul PSD, la solicitarea parlamentarilor social-democrați din Botoșani. În perioada în care la conducerea Consiliului Județean Botoșani a fost PNL, Spitalul Județean „Mavromati” era o adevărată gaură neagră din punct de vedere financiar. În fiecare an unitatea sanitară adună datorii uriașe la furnizorii de utilități și medicamente.

Era o perioadă în care domnul Cîțu prezicea apocalipsa piețelor financiare și de credit, odată cu înlocuirea indicelui ROBOR. N-a venit, ba chiar s-a dovedit a fi o decizie foarte bună pentru piețe!

A criticat Guvernul pentru creșterea veniturilor românilor, dar s-a încumetat să crească acum salariul minim. Aparent se poate!

Probabil că încă este deranjat puțin de veniturile medicilor, astfel încât Guvernul liberal se pregătește să taie bugetul de la sănătate prin noul buget. Când nu te tratezi în țară, nu prea este un domeniu important.

La debutul guvernării liberale s-au lansat tot felul de fantasmagorisme. Mai știți de dubla contabilitate a statului? Au râs inclusiv elevii de clasa a 11-a cu minime cunoștințe de economie. Nu s-a mai auzit nimic de ea între timp. Și-or fi dat seama de ridicol!

Probabil că această tehnică de propagare a apocalipsei financiare este una nouă, pe care nu o știm noi, pentru a încuraja un climat financiar favorabil și sigur pentru mediul afacerilor. Tehnica presupune lansarea unor informații potrivit cărora în luna noiembrie deficitul era de 4,5%, după care 4,2%, iar acum este doar 3,6%. Evident, după ce prezici apocalipsa, iar aceasta nu vine, te scufunzi în ridicol, însă, dacă ești pus la frâiele puterii, poți să eviți acest lucru făcând toate acestea o realitate:

– 3.700.000.000 lei rambursări de TVA fără rectificări;

– 300.000 lei despăgubiri ANRP;

– 1,8 miliarde lei pentru plata facturilor PNDL, doar aparenți, fără o situație clară din teritoriu. Adăugăm la acestea anumite plăți planificate pentru 2020, trecute discreționar în bugetul din 2019. Să îți faci singur visele să devină realitate? Impresionant!

Iată, zilele acestea marcăm 30 de ani de la Revoluția Română din Decembrie 1989 și ne întrebăm dacă avem destule indicii care să ne permită să apreciem dacă reformele democratice invocate atunci de aproape un milion de români ieșiți în stradă la Timișoara și București sau în alte orașe ale țării au fost atinse.

Totodată, mă întreb și eu, în calitate de participant la acest moment istoric, dacă sacrificiul suprem plătit de aproape 1.000 de oameni nu a fost în zadar?!

Am destule motive să cred că acest sacrificiu nu a fost în zadar, tocmai pentru că Dumnezeu mi-a rezervat acest privilegiu, scăpând cu viață din această încleștare dură, dar și pentru că m-am bucurat alături de toți românii de libertatea de mișcare, de libertatea presei, de libertatea de asociere, de libertatea exprimării publice a credinței creștine, de libertatea cuvântului și de multe alte libertăți derivate din libertățile fundamentale ale oamenilor, consfințite de Constituție.

Am folosit oare aceste libertăți în folosul națiunii și al fiecăruia dintre noi?! Rămâne totuși o întrebare cu caracter retoric. În această măsură am reușit să ne păstrăm unitatea, suveranitatea și identitatea națională în fața națiunilor lumii, am reușit pe deplin trecerea de la economia centralizată la economia convențională de tip liberal?!

Însă am destule motive să cred că sacrificiul suprem al Revoluției a fost în zadar, din moment ce foarte mulți români constată că răutatea din noi domină comportamentul social în societatea românească, care, evident, afectează unitatea, solidaritatea și, de ce nu?, suveranitatea națiunii române! Nu observăm că, în toată media românească, știrile expuse publicului în proporție de 90% promovează răul, violent și intolerant, și polarizează societatea noastră, ca semn de ratare a formării clasei de mijloc de către formațiunile politice! Uităm atât de ușor fenomenul de depopulare a teritoriului României din motive economice, care, corelat cu indicele demografic foarte scăzut, ne pune sub riscul transformării noastre dintr-o națiune puternică, stabilă într-un popor dezbinat și vulnerabil în orice moment?!

„30 de ani de la Revoluția română”

Se împlinesc 30 de ani de la zilele fierbinți din decembrie 1989, atunci când românii și-au luat propria soartă în mâini și au răsturnat regimul totalitar care ne-a îngrădit grav dreptul la opinie, conștiință, libertate și liberă circulație. Se cuvine să rememorăm cu respect și plecăciune jertfa sutelor de eroi care au trecut în neființă în urmă cu 30 de ani pentru ca românii să scape de dictatură și să poată oferi un viitor european, democratic și civilizat copiilor noștri.

Îmi exprim gratitudinea față de poporul român, artizanul acelor zile sângeroase din decembrie 1989, poate uneori pe nedrept uitate în zilele noastre. De asemenea, cred că ar fi indicat ca fiecare dintre noi să privească cu pioșenie în urmă cu 30 de ani, dincolo de manifestările festive organizate an de an în zilele omagierii Revoluției române.

Un contemporan spunea admirabil despre Revoluția română că a fost „miracolul unei tardive mântuiri”, iar făptuitorii ei au scăpat poporul român de ridicol și grotesc. Pe de altă parte, sunt demne de dezaprobare acele atitudini extremiste, de dezbinare socială, politică și culturală ale celor care susțin că în decembrie 1989 a fost doar o simplă lovitură de stat.

Consider că istoricii au primul cuvânt în a face lumină referitor la adevărul din aceste zile. Opinia majoritară este însă aceea că în decembrie 1989 a fost o revoluție autentică, și nu o lovitură de stat, iar Revoluția a fost anticomunistă, și nu doar anticeaușistă. Toți românii trebuie să fie recunoscători pentru sacrificiul celor care au făcut posibil să devenim cetățeni europeni! Este o binecuvântare că trăim într-o țară sigură, liniștită, în care ne putem crește copiii în pace și armonie, iar cetățenii nu trăiesc cu frică. Aceasta este o altă consecință a beneficiilor obținute de noi după zilele însângerate din decembrie 1989!

„Guvernul «Taie-tot» decapitează agricultura românească!” Modul în care Guvernul „Taie-tot” înțelege să conducă destinul executiv al românilor, după instalarea aproape frauduloasă la Palatul Victoria, este complet discreționar, discriminatoriu și populist. Ceea ce face PNL în această perioadă este contrar intereselor României și ale românilor, deoarece un astfel de mod de a conduce țara nu are cum să fie încununat de succesul scontat.

În aceste condiții, nici nu mă mai miră faptul că președintele Klaus Iohannis, girantul și conducătorul _de facto_ al „Guvernului meu”, nu privește cu niciun fel de „mare atenție și preocupare” ce fac umilii săi argați! Domnia Sa nu este interesat nici că se dau oamenii afară fără motiv din instituțiile publice, nici că aparatul administrației publice centrale și locale este în haos, nici că bugetul de stat pentru anul viitor nu este gata! Așa cum era de așteptat, după ce s-a văzut cu sacii-n căruță, președintele a tras și el pe dreapta, că doar îl mai așteaptă încă cinci ani de concediu de odihnă pe banii românilor.

În fiecare zi, Executivul condus de șomerul devenit premier se remarcă prin fapte de „vitejie” de tip revanșard, și nu constructiv și în folosul populației. Ultimele exemple vin din agricultură, unde conducerea AFIR, una dintre cele mai performante instituții publice românești din ultimii ani, a fost decapitată politic, aceasta după ce a obținut rezultate excelente în implementarea Programului Național de Dezvoltare Rurală, aducând în țară peste opt miliarde de euro de la Uniunea Europeană și realizând mii de obiective de investiții în mediul rural. Nu a contat nici faptul că AFIR a ajuns de pe locul 24 în 2016 pe locul 3 în Uniunea Europeană, însă în prezent Guvernul „Taie-tot” a considerat că echipa performantă de conducere trebuie înlocuită cu membrii de partid.

„Istoria, democrația și libertatea, cele mai importante câștiguri ale Revoluției române”

Comemorarea a 30 de ani de la Revoluția română ne oferă șansa unui bilanț pilduitor a ceea ce am făcut bine sau mai puțin bine, ca națiune și individual în parte, în această perioadă. Într-un asemenea moment este vital să nu trecem peste reamintirea unor oameni care au contribuit esențial la redobândirea libertății din decembrie 1989.

Pentru mine și pentru toți băcăuanii, unul dintre aceștia este generalul de armată Nicolae Șova, eroul național din comuna Poduri – născut la 9 noiembrie 1885 în comuna Poduri, județul Bacău, decedat la 12 martie 1966 în București. Cred cu tărie că toți românii trebuie să fie mândri de calitatea de demni urmași ai acestui mare înaintaș, un ofițer model al armatei române, apreciat pentru excepționalele sale calități de comandant și pentru bravura și dăruirea sa în luptele purtate.

Generalul-martir Nicolae Șova, fiu al Bacăului, a participat activ la cele două războaie mondiale, unde a făcut cinste României, armatei, dar și locului în care s-a născut, comuna Poduri. A fost considerat un ofițer model al armatei române, apreciat pentru calitățile sale de comandant, pentru bravură în luptă, primind înaintări în grad la excepțional. Ferm și neplecat, disciplinat, cu cunoștințe militare și generale dezvoltate, hotărât și cu curajul opiniei sale, minuțios în lucrările sale și pe ale cărui servicii și cunoștințe s-a putut conta în orice împrejurare. A fost un ofițer de război brav și priceput, apreciat ca fiind printre marii noștri generali de război care vor fi înscriși în istoria neamului nostru la capitolul eroi.

Exemplul generalului Șova, pe nedrept uitat mulți ani, trebuie urmat acum de fiecare român. Copiii noștri au nevoie de cunoașterea unei variante a evoluției neamului cât mai puțin trunchiate, astfel încât tânăra generație să știe adevărata istorie, dar și pe acei oameni uitați, care merită să-și găsească un loc bine meritat în manualele de istoria românilor.

„Guvernul Orban privează comunitățile și cetățenii României de investiții!”

Cu toții cunoaștem că finanțările de la stat pentru orice localitate sunt foarte importante pentru comunitățile care urmează să beneficieze de ele. Dacă PSD nu a ținut cont de culoarea politică atunci când a alocat bani pentru primării, așa cum este normal, iată că Guvernul PNL face exact pe dos și spune explicit că, practic, cetățenii care trăiesc în localități cu primari ai PSD nu contează și nu merită nimic.

„Nu vreau să văd pe lista pe care o pune la anexa la hotărârea Guvernului nicio primărie care a primit bani din alocările acordate de Guvernul PSD din suma de 1,4 miliarde sau din alte sume de-a lungul anilor. Dacă-mi vine vreo primărie cu cerere de finanțare, evident nu voi accepta”, a spus premierul Ludovic Orban în urmă cu câteva zile.

Surprinzător sau nu, aceasta este atitudinea unui prim-ministru în România anului 2019: cinic, dușmănos, care are chipul și asemănarea președintelui care l-a propus. Este clar că o astfel de guvernare nu are niciun beneficiu pentru toți românii, ci doar pentru cei agreați sau tolerați de formațiunea politică care formează acum Guvernul.

Astfel de derapaje nu-și găsesc locul într-o societate democratică, iar ele trebuie sancționate de îndată. Rolul unui guvern este să-și facă treaba și să-și ducă mandatul la bun sfârșit pentru toți românii, și nu să aibă vendete personale.

Toți cetățenii României au dreptul de a fi tratați în mod egal de către guvernare, iar comunitățile lor nu trebuie să sufere din cauza unui guvern care nu înțelege egalitatea de șanse și care nu poate elimina din agenda publică ura față de un anumit partid.

## „Agricultura României după 30 de ani”

Transformările prin care a trecut sectorul agroalimentar al României de-a lungul timpului au avut ca motivație dezvoltarea, modernizarea acestuia și încercarea de a ajunge la același nivel cu cel al țărilor dezvoltate din Europa.

Schimbarea statutului de la stat comunist la stat democratic a afectat toate sectoarele economice ale României. Agricultura românească, care a reprezentat și încă mai reprezintă activitatea de bază a economiei, a trecut de la sistemul de producție centralizat socialist la exigențele economiei de piață liberă, unde producția trebuie să îndeplinească o serie complexă și nouă de cerințe pentru a-și determina cota de piață proprie.

În perioada 1988–1989, în agricultură se lucrau aproape 15 milioane de hectare de teren. Tot pământul aparținea statului, care era administrat prin CAP-uri și IAS-uri. Trei milioane de hectare de teren erau irigate. În 1989 contribuția agriculturii la PIB-ul țării era 14,4%.

După Revoluția din Decembrie 1989, țăranii încep să-și facă dreptate singuri, dorind să își recapete măcar o parte

din averile confiscate de comuniști cu 40 și ceva de ani în urmă, și sunt distruse aproape toate CAP-urile din țară. Chiar și așa, contribuția agriculturii la PIB-ul țării este 21,8%.

În 1991 apare Legea nr. 18, care stabilește retrocedarea pământului către țărani, dar într-o suprafață de maximum 10 hectare. În 1997 Legea Lupu stabilește că țăranii care au avut pământ confiscat de comuniști pot să primească până la 50 de hectare și posibilitatea să-l vândă. Doar se stabilește, pentru că abia din anul 2000 vor reuși foștii proprietari să intre realmente în posesie.

„Final de an 2019”

Anul 2019 a început cu un guvern PSD care părea de neclintit, în frunte cu Liviu Dragnea, care se visa prezidențiabil, apoi a continuat cu Viorica Dăncilă, premierul care se visa președinte, și se termină cu un guvern PNL, cu un nou mandat câștigat de președintele Iohannis și cu invincibilul Dragnea în pușcărie. Semnalul schimbării a fost dat în luna mai, când PSD a primit primul avertisment că românii s-au săturat de minciunile și manipularea PSD. PNL a câștigat alegerile europarlamentare, iar în doar câteva luni a demis Guvernul PSD, prin moțiune de cenzură. Cu toate că nu avem majoritate în Parlament, ne-am asumat răspunderea guvernării, o responsabilitate extrem de dificilă, după trei ani în care PSD a folosit bugetul național ca pe propriul portofel.

Drumul redresării a pornit din prima zi de guvernare. Guvernul PNL si-a asumat misiunea dificilă de a debirocratiza, a reduce cheltuielile inutile, a reconstrui, a profita la maximum de fondurile europene pentru a se realiza proiectele de infrastructură atât de necesare.

Mult contestata și controversata Lege a recursului compensatoriu a fost abrogată, iar supraimpozitarea contractelor _part-time_ a fost anulată.

Siguranța elevilor a fost pusă în mare pericol anul acesta, când PSD a făcut imposibilă decontarea abonamentelor elevilor, prin emiterea OUG nr. 51. Guvernul liberal a corectat această aberație, astfel încât naveta elevilor să poată fi decontată, pentru ca aceștia să poată călători în siguranță și să nu abandoneze nimeni școala pentru că nu-și poate permite costul abonamentului. Eliminarea supraaccizei la carburanți este o altă promisiune îndeplinită în prima lună de guvernarea PNL.

„PSD blochează alegerea primarilor în două tururi!”

PSD trage cu dinții pentru ca modificarea legii electorale privind alegerea primarilor în două tururi să nu vadă lumina în termenul posibil de adoptat. Colegul meu liberal, domnul deputat Victor Paul Dobre, a depus încă din anul 2017 un proiect de lege care are ca obiect alegerea primarilor în două tururi, însă PSD refuză cu obstinație ca acesta să fie pus

pe ordinea de zi a ședinței Camerei Deputaților, deși termenul pentru raport este depășit de aproape doi ani.

Chiar luni, 16 decembrie a.c., Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului au votat ca toate proiectele de lege din Parlament care se referă la sistemul de alegeri să meargă la Comisia specială pentru legile electorale, termenul pentru un raport fiind de trei luni, adică la anul și la mulți ani!

Dacă știm cu toții că incompetența este o constantă în PSD, se pare că și frica a devenit pregnantă. De teamă să nu piardă primării pe care le-a pompat cu sume mari de bani în acești trei ani, este limpede faptul că PSD încearcă să tergiverseze votarea alegerii primarilor în două tururi, astfel încât această măsură să nu se aplice următoarelor alegeri locale, din vara lui 2020.

Maniera în care acționează astăzi conducerea PSD a Camerei Deputaților nu este cu nimic diferită de despotismul dragnist, care se pare că nu a apus și probabil că nici n-o să apună vreodată!

Când vorbim despre alegerile locale, vorbim despre acele alegeri în care orice cetățean european, nu doar al României, poate alege și poate candida. PSD este atât de temător de faptul că această modificare electorală ar putea duce la o debaronizare a fiefurilor sale, încât este pregătit să refuze tuturor cetățenilor europeni de pe teritoriul României dreptul la un scrutin în care alegerea primarului să fie făcută cu adevărat în urma unei competiții, care ar obliga candidații, mai ales pe cei doi finaliști, să vină cu proiecte reale pentru comunitatea lor.

„Sub guvernarea PSD, protecție socială cu Păcală și Tândală?!”

O analiză a oficiului european de statistică Eurostat recent diseminată în spațiul public plasează România pe ultimul loc între statele membre ale UE din punctul de vedere al ponderii în produsul intern brut a cheltuielilor cu protecția socială.

Astfel, în anul 2017, în vreme ce media acestor cheltuieli la nivelul Uniunii Europene atingea aproape 28% din PIB, Guvernul social-democrat aloca abia jumătate din acest indicator, adică numai 14% din PIB-ul autohton, pentru protecția socială.

Documentul citat mai menționează că, în același interval de referință, trei state membre s-au situat peste media Uniunii, cu alocări către acest sector sensibil de peste 30% din PIB, respectiv Franța, 34%, Danemarca, 32%, și Finlanda, 31%.

Clasamentul continuă cu 14 țări europene care alocă între 20% și 30% din PIB-ul propriu programelor de protecție socială, alte 11 state cheltuind în acest domeniu sub 20% din PIB, pe ultimul loc, cu doar 14% din produsul intern brut, situându-se România. Autorii studiului au reținut și faptul că ponderea cea mai însemnată în alocările destinate protecției sociale o reprezintă pensiile pentru limită de vârstă și urmaș, media europeană situându-se la 46% din totalul acestora, alte 37% fiind destinate cheltuielilor cu protecția în caz de boală și invaliditate, respectiv 9% pentru protecția familiei și copiilor, în vreme ce cheltuielile cu ajutoarele pentru șomaj se ridică la 4%, același procent fiind alocat și cheltuielilor pentru asigurarea locuințelor și evitarea riscului de excludere socială.

Paradoxal, deși are cea mai mică pondere a cheltuielilor de protecție socială în PIB dintre toate statele UE, România se situează pe locul al treilea din punctul de vedere al procentului prestațiilor sociale acordate persoanelor vârstnice din totalul acestora. Astfel, țara noastră alocă 56% din cheltuielile destinate protecției sociale pentru plata pensiilor de limită de vârstă și de urmaș, nefiind depășită decât de Portugalia și Italia, fiecare cu câte 58%, respectiv de Grecia, cu 63%, aceasta în vreme ce, față de o medie europeană de 4% din totalul cheltuielilor cu protecția socială destinată ajutoarelor pentru șomaj, România nu dedică decât 0,5% pentru combaterea acestui flagel, în timp ce, la polul opus, Irlanda alocă aceluiași scop nu mai puțin de 9% din totalul prestațiilor sociale.

„Tradiția, cultura și spiritualitatea băcăuană, în prag de sărbători”

Nașterea Domnului sau Crăciunul reprezintă o sărbătoare care pune în valoare bogăția tradițiilor românești și cultura poporului nostru. Ea îi unește pe românii de pretutindeni, prin datina colindului.

Bacăul este locul unde tradițiile abundă, iar spiritul Crăciunului începe devreme. Încă de săptămâna trecută, cu ocazia Concertului tradițional de Crăciun, organizat de Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, spiritul sărbătorilor de iarnă a adus în fața băcăuanilor, în cadrul Teatrului de Vară „Radu Beligan”, nume sonore ale coralei, precum și ale artei românești. Corul Național de Cameră „Madrigal” și Corala „Armonia”, prin interpretarea unor colinde tradiționale românești și a unui repertoriu de cântece patriotice, le-au vestit băcăuanilor Nașterea Domnului și le-au insuflat bucurie pentru marea sărbătoare de săptămâna viitoare.

Pentru că la Bacău românii sunt fideli tradițiilor populare și etosului românesc autentic, mesajul bucuriei creștine de Crăciun a fost adus și de actorul Dan Puric, care a conferențiat despre moștenirea creștină a țării noastre, precum și a Europei și despre nevoia accentuării elementelor creștine în Europa de astăzi. Expunerea tradițiilor românești și a acțiunilor caritative a continuat prin diverse inițiative locale, cum ar fi inițiativa Coralei „Theotokos” din Moinești, care au dus spiritul la Centrul de Reabilitare și Recuperare Neuropsihiatrică din Poduri, Hangani și Dărmănești, la Centrul de Îngrijire și Asistență a Persoanei cu Dizabilități Comănești, la Spitalul Orășenesc „Ioan Lascărˮ din Comănești și la Spitalul Municipal de Urgență Moinești.

Perioada Crăciunului este o perioadă a bucuriei, în care fiecare dintre noi trebuie să fie conștient că tradițiile românești vor dăinui numai prin practicarea și promovarea lor. Toate aceste acțiuni de păstrare a valorilor românești trebuie apreciate. Alte exemple de solidaritate cu semenii se văd și în actele sociale și caritative pe care centrele bisericești băcăuane le inițiază în zonele rurale,

cum ar fi implementarea proiectului social filantropic „Fă rai din ce ai!” la Parohia Fundeni, prin implicarea arhiepiscopiei și a Colegiului Național „Ferdinand I” Bacău.

„Schimbarea guvernării se simte până la Suceava!”

După mulți ani și nenumărate guverne, pot să afirm astăzi, cu bucurie, că demiterea socialiștilor și învestirea Guvernului condus de Ludovic Orban este resimțită pozitiv până la noi, la Suceava, prin demararea sau deblocarea unor proiecte esențiale pentru Bucovina. Guverne au fost multe, promisiuni și mai multe, însă, ori de câte ori ar fi trebuit să beneficiem și noi de proiecte și finanțări pentru dezvoltare, eram trași la finalul listei și, în cele din urmă, uitați. Acum, în numai o lună de la preluarea guvernării, mai multe proiecte majore de investiții care ani de zile au bătut pasul pe loc sau au fost blocate intenționat de PSD deja au început să se pună în mișcare și ne dau speranța că modernizarea și dezvoltarea vor ajunge și pe pământurile lui Ștefan.

Unul dintre proiectele majore așteptate de suceveni, care ar fi trebuit să aducă racordarea la apă și canalizare pentru peste 220.000 de locuitori din 14 localități sucevene, va deveni realitate. PNL și președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, au reușit să deblocheze aproape un sfert de miliard de euro pentru acest proiect, în condițiile în care PSD a sabotat peste trei ani extinderea rețelelor de utilități, în detrimentul intereselor sucevenilor.

De asemenea, frustrarea noastră cea mai mare, aceea de a fi condamnați la izolare de restul țării, din cauza lipsei infrastructurii de transport rapid și modern, începe să-și găsească și ea soluții, prin ambiția Guvernului PNL de a arăta oamenilor că se poate și că PSD nu a adus decât sărăcie și subdezvoltare în România.

Astfel, proiectul autostrăzii A7, Siret–Suceava–Ploiești, investiție de 4,9 miliarde de lei, începe să se miște în mod real, ceea ce înseamnă că deja procedurile pentru demararea licitațiilor, alegerea proiectanților și a constructorilor vor începe în cursul acestei luni.

„30 ani de la Revoluția din Decembrie 1989”

Pe 16 decembrie am votat, alături de colegii deputați și senatori din Parlamentul României, Declarația Parlamentului României consacrată marcării a 30 de ani de la victoria Revoluției Române din Decembrie 1989.

Aniversarea a 30 de ani de la Revoluție este un moment important și sperăm să putem cunoaște și înțelege mai bine acum ce s-a întâmplat la finalul brutal al unei perioade istorice în care românii au fost privați de drepturi, care ne-a lăsat cu o apreciere profundă față de importanța valorilor de libertate și democrație în existența și evoluția unei societăți.

Anul 1989 a marcat căderea regimurilor comuniste în țările Europei Centrale și de Est, însă, din păcate, România a fost singura țară în care trecerea de la totalitarism la democrație s-a făcut prin violență, iar în perioada 16–25 decembrie manifestațiile anticomunism s-au soldat cu peste o mie de morți și peste trei mii de răniți.

Revoluția a reprezentat dorința de libertate a poporului român, de a ne alătura statelor democrate din lume și de a redeveni o societate în care se respectă drepturile și libertățile tuturor oamenilor.

Profit de această ocazie pentru a-mi exprima respectul și recunoștința față de toți cei care au luptat și care și-au dat viața în timpul Revoluției din Decembrie 1989 și îmi exprim dorința și necesitatea de a-i trage la răspundere pe toți cei care au fost vinovați de decesul a peste o mie de oameni în acele zile!

Susțin ideea de a continua demersurile celor care au luptat pentru un stat democratic și, de aceea, trebuie zilnic să depunem eforturi de a consolida democrația și statul de drept, de a ne asigura cu privire la respectarea drepturilor și libertăților oamenilor, de a face legi care să vină în sprijinul poporului român și de a ne alinia tuturor inițiativelor europene și mondiale care au la bază valori comune universale.

„Lipsa educației și indiferența comunității îi transformă pe copiii săraci în sclavi”

Zilele trecute, o știre a cutremurat opinia publică: un copil de 13 ani a fost vândut de bunica lui pentru o capră și câțiva lei.

L-a vândut unui cioban care l-a pus la muncă, l-a înfometat și l-a învățat să bea – un copil de 13 ani, stimați colegi! –, la o vârstă la care copiii ar trebui să fie la școală!

Din păcate, pentru unii copii români viața arată cu totul altfel decât o vedem noi. Și, din nefericire, nu este un caz singular. Acest caz a apărut în mass-media, dar sunt alte mii de tineri nevoiți să abandoneze școala și să muncească de mici, mii de cazuri despre care nu știm mare lucru.

Situația despre care vă vorbesc s-a întâmplat în județul pe care îl reprezint în Parlament. S-a întâmplat într-o comunitate în care există și primar, și cadre didactice, și preot, și polițist și, teoretic, pe hârtie, și servicii de asistență socială. Nimeni nu s-a sesizat când acel copil nu a mai frecventat școala. Niciun profesor nu a găsit de cuviință să bată la ușa bunicii, să sesizeze serviciul de asistență socială al primăriei și să se implice în acest caz. Niciun salariat al statului nu a fost interesat de ce se întâmplă în curtea bătrânei. Deși, după cazul Caracal, mă așteptam la o atenție sporită din partea autorităților, polițiștii din localitate nu au găsit de cuviință să cerceteze un pic unde a dispărut copilul. Și, dacă bunica este incapabilă să aibă grijă de un nepot, ce se întâmplă? Chiar nu mai există niciun fel de responsabilitate și de atenție? Chiar lăsăm ai nimănui acești copii?

Asta se întâmplă în România secolului al XXI-lea, mai ales în comunitățile sărace, unde poate există asfalt și canalizare, dar a „scoate România din noroaie” nu înseamnă doar atât. Este evident că avem servicii sociale care nu funcționează, avem cadre didactice care se rezumă să predea o lecție la catedră și polițiști care nu acționează decât atunci când sunt sesizați. Comunități întregi au fost ținute în mod deliberat în sărăcie, pentru a fi manipulate mai ușor și pentru a nu reacționa în fața unor astfel de realități.

„Unirea oamenilor este mai importantă decât coalizarea statelor”

Se împlinesc peste câteva zile trei decenii de când, într-o euforie generală și solidari cum nu mai fuseseră, poate, de la Marea Unire, cetățenii României au ieșit cu toții în stradă, manifestând împotriva comunismului, care a și fost abolit atunci. Prețul libertății a fost plătit scump, după cum se știe, acțiunile populației soldându-se cu foarte multe victime nevinovate. Pentru asta, din păcate, vinovații n-au fost pedepsiți nici până azi, ceea ce lasă multe semne de întrebare asupra modului în care s-au petrecut lucrurile. În corelație cu același fenomen se află și faptul că, după numai 30 de ani de la reinstituirea libertăților democratice, poporul nostru se regăsește referitor la solidaritate în vechea situație. Oamenii, chiar până la nivelul familial, manifestă atitudini conflictuale, în funcție de simpatiile ori antipatiile politice. Nu la fel se întâmplă cu unii politicieni, a căror cauză comună se bazează exclusiv pe interese personale și de grup, nicidecum pe diferențele doctrinelor politice pe care declară că le-ar susține.

Ne acuzăm unii pe alții de îndoctrinare. Spre deosebire de pretinsa îndoctrinare politică din vremea regimului totalitar ceaușist, azi suntem victimele unui soi veritabil de îndoctrinare, obținut prin tehnicile manipulatorii ale unor profesioniști, prin aceasta urmărindu-se dezbinarea generală a societății, în detrimentul populației și al statului, care se șubrezește pe zi ce trece. Asistăm, lipsiți de reacție, la escaladarea unui fundamentalism agresiv.

Supunem atenției acest subiect cu prilejul marcării, la 20 decembrie, a Zilei internaționale a solidarității umane, dată instituită în anul 2005 de către Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, ca urmare a necesității cardinale pentru omenire, cu intenția declarată de orientare a întregii societăți pe calea dezvoltării durabile.

„16 decembrie 2019 – 30 de ani de la Revoluția din 1989” Pe 16 decembrie 1989, scânteia libertății a fost aprinsă la Timișoara. A urmat, pentru mulți români, o veritabilă luptă. Pe drumul spre libertate, atât în acele zile din decembrie 1989, cât și în deceniile precedente, în penitenciarele comuniste, mulți români și-au dat viața pentru o serie de valori, pentru emancipare și egalitate, pentru noi. Nu trebuie să îi uităm și trebuie să le cinstim sacrificiul.

Astăzi, 30 de ani mai târziu, le mulțumim că ne aflăm într-o Românie democratică, stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil, membru al Uniunii Europene și al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord. Suntem o țară care își respectă cetățenii și etnicii, oriunde s-ar afla ei. Reprezentăm în Europa și în lume, cu mândrie, o istorie veche de mii de ani, iar totul se datorează acelui moment din decembrie 1989 și curajului demonstrat de români. Mai avem însă mult de lucru.

Unitatea noastră este încercată de discursul dezbinării, curentele populiste și politicile austere, concepute în defavoarea românilor. Acesta este punctul în care ne regăsim după trei decenii de libertate, trei decenii de obstacole și realizări.

Trebuie, mai mult ca niciodată, să ținem aproape valorile Revoluției din 1989 și să ne reamintim de idealul pentru care au luptat și s-au sacrificat patrioții români! Este necesar să ne cinstim eroii, libertatea câștigată și democrația asumată, prin realizarea următorului pas: asigurarea unei vieți decente și demne pentru toți românii, indiferent de pătura socială!

„Administrația publică locală trebuie să furnizeze bunuri și servicii publice de calitate!”

Adevărata guvernare a unei țări trebuie să fie guvernarea locală, adică acel nivel administrativ unde cetățeanul este cel mai aproape de decizie, iar decidentul cunoaște cel mai bine nevoile și prioritățile oamenilor. Deși au trecut 30 de ani de la căderea comunismului, progresele reale în sensul descentralizării financiare și în sensul adoptării deciziilor în interiorul comunităților locale au fost lente și inconsistente. Dacă ar fi să descriem reformele postcomuniste pe care le-a înregistrat administrația locală din România, atunci putem spune că la fiecare pas în față s-au făcut doi pași înapoi. Centralismul luminat, în care guvernul le face pe toate, în care miniștrii cred că ei cunosc mai bine nevoile fiecărei comunități locale, nu diferă cu foarte mult de anii ʼ90.

Guvernare locală înseamnă utilizarea rațională și chibzuită a banilor publici, pentru a furniza oamenilor bunuri și servicii publice de calitate: infrastructuri moderne, utilități ieftine și sigure, protecția și siguranța cetățeanului, servicii de educație și de sănătate de calitate și o relație cetățeanautoritate publică debirocratizată și eficientă. Opozantul principal al transformării sistemice a administrației publice locale a fost chiar partidul care a deținut puterea în România peste 22 de ani, PSD. Din păcate, foarte puțini aleși locali ai PSD au înțeles în cursul timpului rostul funcționării și finanțării administrațiilor locale. Majoritatea celor din PSD au confundat bugetul comunității cu propriul buzunar. Cei mai mulți dintre urmașii comuniștilor au risipit ani de zile resursele publice, plătind paranghelii publice de tipul „mici și bere”, în timp ce tavanele școlilor cădeau peste copii și pe holurile spitalelor mișunau insectele. Subdezvoltarea cronică în care se zbate cea mai mare parte a României este rezultatul modului defectuos în care au fost utilizate resursele publice și al felului în care conducătorii administrației locale au înțeles să stimuleze atragerea unor investiții publice și private, care să genereze efecte economice pozitive în toată comunitatea.

„Executivul Orban, un «guvern din greșeală»”

A trecut puțin peste o lună de la preluarea guvernării de către PNL și asistăm deja la o serie de greșeli grave sau „erori materiale” care pun în dificultate România, dar mai ales viața de zi cu zi a oamenilor.

La doar câteva zile după ce Parlamentul a eliminat supraacciza la carburanți, la cererea PNL și în pofida atenționărilor PSD că această măsură va diminua sever veniturile bugetare, fără a scădea prețurile la pompă, Guvernul PNL s-a răzgândit și vrea creșterea accizelor pe motiv că sunt prea mici în comparație cu Uniunea Europeană. Astfel, carburanții se scumpesc.

A urmat degringolada pe Legea plafoanelor. După ce au trimis Parlamentului proiectul de lege, în vederea angajării răspunderii, și-au dat seama că anumite prevederi din lege – plafonul de cheltuieli de personal – se băteau cap în cap cu prevederile din anexa la aceeași lege.

Tot în proiectul de lege privind plafoanele bugetare Guvernul a trecut creșterea masivă a împrumuturilor Guvernului pentru anul 2020 până la 45% din PIB, ceea ce ar însemna peste 100 de miliarde de lei, adică o treime din totalul datoriei acumulate din 1990 și mai mult decât în vârful crizei economice din 2010. După ce a stârnit îngrijorări pe piețele financiare, în Legea plafoanelor bugetare, în anexa nr. 3, Guvernul spune că deficitul structural va fi 3,7% în 2019.

După ce au declarat că vor să elimine pensiile speciale, săptămâna trecută, în Comisia pentru muncă a Senatului, Guvernul a cerut respingerea OUG nr. 59/2017, care plafona pensiile speciale. Altfel spus, Guvernul a cerut dublarea pensiilor speciale.

Degringolada totală din Guvernul României a creat o mare îngrijorare pe piețele financiare, care a produs efecte negative și costuri uriașe pentru populație. Astfel, a crescut cursul valutar la aproape 5 lei, cu implicații privind creșterea facturilor la utilități, exprimate în euro, un miliard de euro

„Modificarea Statutului personalului silvic”

Camera Deputaților a trecut, cu unanimitate de voturi, o lege prin care personalul silvic cu atribuții de pază va fi dotat cu armament de serviciu, letal sau neletal, aprobându-se noul Statut al personalului silvic.

Acest act normativ aduce o serie de corecții esențiale pentru ca întreg personalul silvic să își poată desfășura activitatea în condiții optime. Siguranța personalului silvic, în special a celor care asigură paza pădurii, este întărită prin acest nou statut, așa cum au solicitat toate asociațiile profesionale din sector, precum și societatea civilă. Astfel, va exista un cadru legal necesar pentru ca pădurarii să se poată apăra mai eficient în derularea atribuțiilor de serviciu.

Decizia Parlamentului vine pe fondul creșterii alarmante, în ultimii cinci ani, a agresiunilor împotriva pădurarilor, existând foarte multe cazuri de pădurari atacați sau chiar uciși de hoții de lemne. Potrivit Romsilva, de la începutul acestui an s-au înregistrat 16 agresiuni asupra personalului silvic care asigură paza fondului forestier, iar în perioada 2014–2018 au avut loc alte 168 de astfel de atacuri, în numeroase cazuri fiind necesară spitalizarea, în urma rănilor grave suferite.

„În exercitarea atribuțiilor de serviciu, personalul silvic cu atribuții de pază a fondului forestier național, a fondului cinegetic național, a fondului piscicol și a ariilor naturale protejate are statut special, este dotat cu armament de serviciu letal sau neletal, după caz, și poate face uz de armă, în condițiile reglementărilor privind regimul armelor și munițiilor”, se arată în modificarea adusă art. 23 alin. (1) din OUG privind Statutul personalului silvic.

„Guvernul PNL taie drepturile salariale ale profesorilor!” Guvernul PNL Orban–Iohannis este fratele geamăn al Guvernului PDL Boc–Băsescu. PNL = PDL! Boc = Orban! Aceeași austeritate, aceleași tăieri de salarii și drepturi ale oamenilor, aceleași împrumuturi gigantice, aceeași incompetență!

Premierul Orban anunță că nu mai acordă majorarea programată la 1 septembrie 2020, când salariile profesorilor ar fi trebuit să crească la nivelul grilei din 2022. Refuzul majorării salariilor profesorilor echivalează cu tăierea lor, pentru că sunt drepturi patrimoniale câștigate și precizate într-o lege în vigoare, votată de Parlament și promulgată de președintele Iohannis.

Este inexplicabil cum a promovat Guvernul Orban Legea plafoanelor bugetare, prin angajarea răspunderii, în condițiile în care Guvernul spune că „face calcule” dacă mai acordă sau nu majorările de salarii pentru profesori.

La fel de contradictorie este și văicăreala continuă a Guvernului Orban că n-are suficienți bani pentru profesori, deși proiectează venituri bugetare cu 10% mai mari decât în 2019, un deficit mai mare, de 3,6% din PIB, peste ținta de 3% asumată de România în fața UE, și împrumuturi uriașe, care să crească datoria publică cu 70 de miliarde de lei, echivalentul a 40% din PIB, față de 35,1%, cât a lăsat PSD.

Dacă nu e prostie și incompetență, nu poate fi decât o explicație! Cu bună știință, guvernul liberal proiectează și urmărește provocarea crizei și austerității în România, ca parte a unui plan politic menit să justifice demonizarea PSD în perspectiva alegerilor de anul viitor, indiferent că sunt locale ori parlamentare, la termen sau anticipate.

„Interesul locuitorilor județului Tulcea, prioritar”

Ca deputat de Tulcea, voi pune întotdeauna pe primul loc interesul comunității pe care o reprezint și din care fac parte, indiferent de culoarea politică pe care o are partidul aflat la guvernare.

În acest sens, am decis să depun două întrebări în această săptămână referitoare la situația a două investiții din județul Tulcea.

O primă întrebare are în vedere alocarea fondurilor necesare pentru realizarea variantei de ocolire a orașului Măcin. În ședința Guvernului din 28 octombrie 2019 a fost adoptată hotărârea Guvernului prin care se alocau către bugetul local al orașului Măcin 28.819 mii lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului pe anul 2019, pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere privind eliminarea traficului greu din orașul Măcin, prin realizarea investiției „Reabilitarea și extinderea drumului de exploatare DE 406”. Varianta ocolitoare a orașului Măcin are în vedere atât reabilitarea și modernizarea prin lărgirea și creșterea capacității portante a drumului de exploatare existent,

cât și extinderea acestuia, realizându-se un drum de centură pe care poate fi deviat traficul greu ce tranzitează în prezent orașul Măcin. Traficul greu care tranzitează orașul Măcin produce mari pagube materiale locuitorilor acestui oraș, multe dintre locuințele lor fiind afectate, iar poluarea atmosferică și fonică are efecte negative asupra calității vieții lor.

Având în vedere aceste aspecte, sunt foarte interesată dacă actualul guvern va aloca suma necesară realizării proiectului de infrastructură menționat.

O a doua întrebare se referă la o situație cel puțin hilară în care se află un potențial investitor. Practic, investitorul dorește să construiască o pensiune în comuna Peceneaga, dar se lovește de o problemă birocratică.

„Primarul liberal al municipiului Botoșani, Cătălin Flutur, zero realizări în trei mandate!”

În urmă cu câteva zile, primarul Cătălin Flutur declara public că funcția de prefect este mai mult decorativă, dar recunoștea că liberalii s-au încăierat în declarații cu cei de la ALDE pentru a pune o persoană politică pe un post apolitic.

PNL și-a dat arama pe față și, după ce a politizat funcții apolitice, cum sunt cele de prefect, subprefect, directori de instituții, și a împărțit ca la piață posturi în stânga și în dreapta, face apel la morala celor instalați tot de ei în urma târguielilor cu sateliții lor de la ALDE și PMP.

Botoșănenii își vor da seama că au fost păcăliți de Orban și Iohannis și de reprezentanții lor de la nivel local după ce va fi aprobat bugetul și vor constata că nu va fi continuată nicio măsură adoptată de PSD de creștere a veniturilor fiecărei categorii sociale.

Liberalii și aliații lor se comportă ca niște lupi flămânzi care vor să devoreze tot ce le iese în cale, pentru a hrăni haita și a satisface pofta fiecărui membru.

Liberalii au ieșit la vânătoare de posturi publice și înlocuiesc funcționarii de carieră sau oameni care au dovedit că sunt în slujba cetățenilor și au avut rezultate cu membrii de partid, pentru a-i recompensa pentru activitatea politică din campaniile electorale.

PNL nu ne spune nimic despre fondurile pentru investițiile din fiecare localitate din județ. Sunt interesați doar de cum să împartă prăzile, care sunt posturile publice, către cât mai mulți membri ai haitei flămânde.

O mare parte din străzile municipiului – fără asfalt, în aproape trei mandate ale primarului Flutur! Teatrul „Mihai Eminescu” – abandonat, după ce s-a bătut cu pumnul în piept că lucrările s-au reluat și clădirea va fi refăcută! Primarul Flutur vorbește mult și face puțin!

Din ideea, munca și eforturile părintelui Costel Vânătoru, în septembrie 2019, prin Hotărârea Guvernului nr. 690, s-a născut Banca de Resurse Genetice Vegetale – pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale din Buzău.

Numirea cercetătorului Costel Vânătoru la conducerea băncii de gene, având în vedere calificările profesionale, dar și calitățile umane ale acestuia, a fost decizia excelentă a fostului ministru al agriculturii, domnul Petre Daea, care ar fi asigurat implementarea corectă a proiectului, calitatea cercetării și dezvoltarea domeniului. Pentru că cine ar fi fost mai potrivit decât cel cu viziune, expertiză, inginer agronom, doctor în horticultură, creator de noi soiuri de legume, laureat al Premiului Gala PRIA pentru Agricultură și al Premiului „Ioan Maier” al Academiei de Științe Agricole și Silvice?

Se pare că pentru PNL nu el. Pentru acel PNL care povestește oricui are urechi să asculte cum dorește să readucă românii înalt calificați în țară, cum vrea să determine oamenii valoroși să rămână, acel PNL care afirma în programul de guvernare că dorește să consume produse românești, că agricultura trebuie să iasă din cercul vicios al exportului de materii prime și al importului de produse cu valoare adăugată.

Ce este important pentru PNL? Numiri pe bandă rulantă ale preferaților, fără discernământ, pentru toate posturile. Ce relevanță are că directorul AFIR ocupă funcția prin concurs și are rezultate excelente în instituția pe care o conduce? Ce contează că banca de gene este un proiect la început de drum și are nevoie de continuitate și de specialiști? Ei au destituit specialistul și au privat AFIR de experiența unui director eficient.

„La 30 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989, să nu uităm de eroii noștri și de jertfa lor pentru libertatea și demnitatea poporului român!”

Au trecut 30 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989, iar pentru noi, românii, pare că nu este o perioadă suficientă pentru maturizare socială și schimbare de mentalitate. Am învățat în toți acești ani și continuăm să învățăm că România trebuie să îi cinstească pe cei care s-au jertfit pentru libertatea noastră. Asociațiile veteranilor de război și organizațiile luptătorilor din decembrie 1989 sunt demne de tot respectul și prețuirea noastră. Acești eroi ai Revoluției române și toți aceia care s-au opus formelor de opresiune din timpul regimului comunist, care au luptat pentru libertatea românilor, trebuie cinstiți ca atare.

România este astăzi o societate democratică datorită acestor oameni dedicați unui crez democratic, în care ei au crezut atât de mult până la a plăti cu propria viață. Sacrificiul acestor eroi este fundamentul pe care s-a reclădit societatea românească din 1990 încoace. Chiar dacă poporul român a ajuns la o vârstă matură de la Revoluție până astăzi, 30 de ani fiind considerată o vârstă suficientă pentru o completă maturizare, se pare că mai avem încă nevoie de timp până să ajungem la momentul în care să credem în unitatea noastră în jurul unor proiecte solide de țară. România a avut în timpul guvernării PSD șansa de a deveni un stat cu proiecte solide, cu încredere în potențialul propriu și cu atitudine de lider regional și european. Din păcate, prin guvernarea PNL, coalizarea în jurul intereselor țării și al unor proiecte sustenabile de dezvoltare a economiei nu mai este vizibilă.

„Revoluția din 1989 este departe, dar nu suficient”

În 1989 eram abia ieșit din brațele copilăriei și începeam să privesc viața cu ochii din ce în ce mai larg deschiși. Evident, la fel ca toți copiii, fusesem șoim al patriei și eram mândru de cravata mea de pionier, pe care o purtam cu obligativitate la fiecare manifestație pentru „tovarășul și tovarășa”. Nu înțelegeam foarte bine greutățile prin care treceau ai mei, deoarece copilăria este o dulce naivitate inocentă.

Când, în decembrie același an, a început să se audă și la Iași vuietul Revoluției din țară, lucrurile au început să fie și mai în ceață. Care „dictator” a fugit? Cum adică suntem „liberi”, fuseserăm închiși undeva? Și multe alte astfel de întrebări, care îmi răsturnau întreg eșafodajul construit asupra vieții din România acelor ani.

În tranziția dificilă și jefuită cu sârg de personaje rămase la suprafața noului regim democratic, am început să mă documentez și să caut răspunsuri pe care nici istoria încă nu și le formulase. Am crescut, am întinerit din adolescență și căutarea răspunsurilor m-a dus în politică.

Acum, la 30 de ani de la evenimentele din Timișoara, ne dăm seama cât de departe suntem de acele momente și privim cu mirare cum de a fost posibil ca „dragii” conducători de atunci să se întoarcă cu atâta ură împotriva propriilor cetățeni. Pe 17 și pe 18 decembrie 1989 armatei i-a fost transmis ordinul de a trage în mulțime cu muniție de război.

Revolta de la Timișoara nu a fost spontană, apărută de nicăieri, din neantul unui regim foarte liniștit și „iubit de popor”! Să nu uităm că revolte au mai fost în anii ’80: studenții de la Iași, muncitorii de la Tractorul Brașov, proteste ale minerilor. De fiecare dată oamenii nu doar că nu au fost ascultați, dar au înfundat pușcăriile Securității statului, mulți găsindu-și sfârșitul, fără ca noi, restul populației, să aflăm vreodată.

„PSD și-a bătut joc de Țara Moților și a condamnat-o la izolare prin neincluderea DN 74 în Master Planul de Transport al României”

Țara Moților reprezintă o zonă deosebită a României, un loc desprins parcă din tărâmul raiului, cu oameni harnici și primitori, ce păstrează încă tradiții autentice și obiceiuri străvechi. Fiind o zonă preponderent montană, Țara Moților se confruntă și cu câteva probleme specifice, între care lipsa unei infrastructuri de transport moderne este poate cea mai importantă.

Știm cu toții că acolo unde ajung drumurile de bună calitate ajunge și dezvoltarea economică, investitorii deschid noi afaceri și creează locuri de muncă. Existența unei infrastructuri moderne este și mai importantă atunci când zona în cauză este afectată de prăbușirea unei economii monoindustriale, cum este cazul Țării Moților, unde industria grea și poluantă existentă înainte de 1989 a dispărut, fără să apară însă nimic în loc care să poată genera dezvoltare economică. În aceste condiții, repararea drumurilor de acces și crearea unei legături rutiere excelente cu restul județului ar fi trebuit să fie o prioritate. Din păcate însă, guvernarea PSD s-a limitat doar la câteva peticiri pe aceste drumuri și la numeroase minciuni, de un cinism desăvârșit, prin care promiteau că rezolvă problemele acestei zone afectate tot mai mult de depopulare, fără a face însă nimic pentru oamenii de aici.

Drumul național 74, de la Alba Iulia la Abrud și apoi, în județul vecin, la Brad, a devenit în ultimii ani nu doar un calvar al șoferilor, ci și o adevărată amenințare la siguranța acestora. Îngustat în mai multe locuri din cauza viiturilor, cu denivelări și gropi care fac imposibilă orice deplasare în condiții de confort și siguranță, principala cale de legătură între Țara Moților și Alba Iulia a devenit și principala piedică în calea dezvoltării acestei zone. Cum vă închipuiți că pot veni investiții pe un drum care arată ca după bombardament? Cum vă puteți închipui că vreo firmă își va risca producția industrială și parcul auto pe un drum pe care, câteodată, până și firmele de curierat îl ocolesc, alegând să livreze trimiterile de volum mic cu Poșta Română?

„Creșterea numărului de locuri la rezidențiat este soluția necesară, dar nu suficientă pentru rezolvarea deficitului de medici”

S-a schimbat guvernarea în România, ceea ce înseamnă că se schimbă din nou politicile în domenii vitale pentru România.

Continuitatea politicilor în sănătate și în educație ar trebui să fie obligatorie prin lege. Politizarea în sănătate produce doar deservicii pacienților, pentru că românii, atunci când merg la spital sau au nevoie de medicamente, vor să fie tratați ca în orice țară europeană.

Aproape 9.000 de tineri absolvenți ai universităților de medicină și farmacie din România au susținut duminica trecută examenul de rezidențiat 2019, potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătății.

Statisticile recente par să arate o reducere a numărului medicilor care pleacă din țară. Datele Colegiului Medicilor confirmă faptul că, în prima jumătate a lui 2019, puțin peste 400 de medici au solicitat eliberarea documentului care le permite să muncească în spitalele din străinătate, un număr de trei ori mai mic față de aceeași perioadă a anului trecut.

Mai sunt și alte vești bune, conform Colegiului Medicilor din București (CMB): s-au înscris anul acesta să facă rezidențiatul în România tineri care au făcut facultatea în străinătate sau care au efectuat un an de stagiatură în afara țării.

Faptul că anul acesta sunt mai multe locuri la rezidențiat nu poate să fie decât un lucru bun, deci speranțe pentru reducerea deficitului de medici există.

PSD a promis, în campania electorală din 2016, creșterea salariilor din sistemul sanitar, în încercarea de a opri exodul medicilor, și s-a ținut de cuvânt.

„30 de ani de la Revoluția din 1989”

Zilele acestea se împlinesc 30 de ani de la Revoluția din 1989. Evenimentele tragice care au condus la prăbușirea regimului comunist acum 30 de ani constituie un reper fundamental pentru istoria națională și europeană. Și ele au marcat radical nu doar destinul României, ci și evoluția sa în cadrul comunității internaționale.

În 1989, regimurile comuniste din țările din Europa Centrală și de Est au fost zguduite din temelii. România a fost singura țară în care trecerea de la totalitarism la democrație s-a făcut prin violență și în care conducătorii vechiului regim au fost executați.

Mulți istorici susțin că fenomenul care este cunoscut sub numele de „Revoluția română” a început la Iași, pe 14 decembrie 1989, și nu la Timișoara, două zile mai târziu. Atunci mai mulți dizidenți ieșeni, în frunte cu Ștefan Prutianu de la Combinatul de Utilaj Greu (CUG), colegii săi Cassian Maria Spiridon, Vasile Vicol, frații Vasile și Emilian Stoica, precum și Titi Iacob, au pus la cale o demonstrație împotriva regimului condus de Nicolae Ceaușescu.

La 16 decembrie 1989 a început la Timișoara revoluția care avea să provoace căderea comunismului în România.

A doua zi, la 17 decembrie 1989, timișorenii s-au adunat în stradă în număr foarte mare. După două zile în care armata, miliția și Securitatea încearcă să reprime fără succes revolta, demonstranții ocupă, la 19 decembrie 1989, centrul Timișoarei, din zona Piața Operei. Cele mai multe întreprinderi din Timișoara își încetează activitatea, se organizează mitinguri de protest, se formulează revendicări. Pe străzile orașului, militarii fraternizează cu revoluționarii și se scandează: „Armata e cu noi!”

„După 30 de ani, societatea românească are nevoie să afle ce s-a întâmplat la Revoluție”

Revoluția română a devenit, în ultimii ani, o temă prăfuită și care naște tot mai puțin interes în rândurile noii generații. Aproape jumătate din cetățenii actuali ai României s-au născut ori s-au format ca adulți în perioada postcomunistă

și au repere extrem de vagi despre ceea ce s-a întâmplat pe străzile marilor orașe ale țării în decembrie 1989. Această stare de fapt dă măsura rupturii cu trecutul, ceea ce este un lucru foarte bun, dar șterge repere istorice absolut esențiale pentru a înțelege ca societate de unde venim și încotro ne ducem. Or, cum bine spunea Nicolae Iorga, „...un popor care nu-și cunoaște istoria și eroii e ca un copil care nu-și cunoaște părinții”.

Din această perspectivă morală, devine obligatorie finalizarea Dosarului Revoluției române. Nu este o chestiune revanșardă și, fără îndoială, relevanța politică este limitată, având în vedere că cei care au acaparat puterea în primele zile ale Revoluției nu se mai află la vârful statului român. Este doar o problematică de a cunoaște adevărul, de a înțelege de ce am fost ținuți, ca societate, 15 ani pe loc, dar și de a ne da seama dacă actul generator al libertății de care ne bucurăm astăzi a fost onest sau doar o piesă de teatru cu mult prea multe victime. Realizând acest obiectiv, vom ști mai bine cine suntem ca societate și nu va trebui să ne uităm mereu în urma noastră pentru a înțelege de ce ne aflăm în acest punct.

Cu siguranță, în primii ani de după Revoluție, FSN și urmașii săi politici, PDSR și PSD, au forțat construirea unei mitologii bazate pe teoria revoltei populare. În felul acesta au justificat și cei 1.104 morți și 3.321 de răniți. Numai că informațiile istorice și probele administrate în dosarul Revoluției scot la iveală ipoteza foarte serioasă în care s-a realizat doar o tranziție violentă a puterii politice între eșalonul I și eșalonul II al Partidului Comunist din România, rebrănduit post-1990.

„După 30 de ani, rolul Iașiului la Revoluție este la fel ca propriii conducători – invizibil”

În această săptămână s-au împlinit 30 de ani când românii și-au câștigat în stradă libertatea. În decembrie 1989, peste 1.000 de oameni și-au dat viața pentru a schimba destinul unei țări sufocate de regimul Ceaușescu. Din păcate, după 30 de ani, România nu a găsit niciun vinovat pentru ce s-a întâmplat la Timișoara, și nu numai, iar justiția și-a dat cu stângul în dreptul când a venit vorba despre acest dosar.

În urmă cu câțiva ani am susținut că Revoluția a început la Iași. Astăzi, în fața dumneavoastră, îmi mențin punctul de vedere, însă reproșez autorităților locale faptul că, din cauza lor, Iașiul a ratat iarăși un moment important, acela de a marca curajul ieșenilor și locul Iașiului în istoria României.

Știm cu toții foarte clar că pe 14 decembrie 1989, la Iași, a fost prima încercare de revoltă împotriva comunismului. Istorici, mărturii directe ale participanților, dar și documente ale Securității, miliției și procuraturii din acea vreme au confirmat acest lucru. În dimineața zilei de 14 decembrie, ieșenii au observat în Piața Unirii și pe străzile care duceau spre piață o concentrare neobișnuită de uniforme militare, de mașini de pompieri și miliție. Oamenii au înțeles rapid despre ce este vorba, întrucât, în zilele anterioare, Iașiul fusese împânzit de fluturași care chemau populația la o mare manifestare în Piața Unirii împotriva condițiilor de viață devenite insuportabile și a regimului politic. Manifestația a fost înăbușită din fașă, dar semnalul fusese tras. Peste câteva zile, la Timișoara, a izbucnit Revoluția, care s-a extins rapid în București, apoi în toată țara. Rolul celor două orașe-martir nu poate fi contestat de nimeni, însă locul Iașiului în istorie trebuie recunoscut.

La invitația domnului deputat Andrian Ampleev, președintele Grupului parlamentar de prietenie cu Federația Rusă din Camera Deputaților, în perioada 9–11 decembrie 2019 a avut loc vizita în România a unei delegații a grupului parlamentar omolog din Duma de Stat a Federației Ruse, condusă de domnul deputat Dmitri Islamov, președintele grupului. Întrevederile dintre demnitarii români și parlamentarii ruși și-au propus reluarea dialogului bilateral dintre cele două foruri legislative și evidențierea rolului deosebit și a disponibilității comune a membrilor celor două grupuri de prietenie în aprofundarea, prin diplomație parlamentară, a legăturilor dintre cele două țări.

Delegația rusă a reunit reprezentanți ai diferitelor facțiuni politice din Rusia, având următoarea componență: domnul deputat Dmitri Islamov, președintele Grupului de prietenie cu România din Duma de Stat a Federației Ruse și vicepreședintele Comitetului Dumei de Stat pentru energie, doamna deputat Olga Alimova, membru al Comitetului Dumei de Stat pentru transport și construcții, domnul deputat Serghei Kriucek, membru al Comitetului pentru resurse naturale, proprietăți și relații funciare, și domnul deputat Anton Morozov, membru al Comitetului pentru afaceri externe din cadrul Dumei de Stat a Rusiei.

Programul vizitei a cuprins, la nivel parlamentar, întrevederi cu domnul deputat Andrian Ampleev, președintele Grupului parlamentar de prietenie cu Federația Rusă din Camera Deputaților, și cu alți membri ai grupului de prietenie, cu doamna deputat Carmen Mihălcescu, vicepreședinte

al Camerei Deputaților, și cu doamna deputat Biró Rozália Ibolya, președintele Comisiei pentru politică externă. La nivel guvernamental, delegația a fost primită de doamna Adriana Stănescu, directorul general al Departamentului pentru relații cu vecinătatea estică din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României.

„Vinovații pentru 10 august trebuie să răspundă!”

„Regizori”! Acesta este termenul pe care l-a folosit ministrul liberal de interne în legătură cu decidenții zilei de 10 august 2018, la protestul diasporei. 10 august a fost momentul în care dictatura forței a fost impusă asupra vocilor libertății, când s-a încercat scoaterea democrației din piață prin violență. Gaze lacrimogene, tunuri cu apă, zeci de protestatari agresați fizic la ordinele unor indivizi fără niciun respect pentru această țară.

Sunt nume pe care nu le putem uita: Liviu Dragnea, cel care lansa teorii conspiraționiste privind finanțarea protestelor și protestatari cu pregătire paramilitară; Carmen Dan, ministrul afacerilor interne, cea care a controlat Jandarmeria; Viorica Dăncilă, la acel moment premier de paie; Cătălin Sindile, Sebastian Cucoș și Laurențiu Cazan, cei care au coordonat acțiunile jandarmilor. Fără remușcare, fără îndoieli, au înscenat un spectacol al violenței ca armă a statului împotriva cetățenilor.

Astăzi, raportul privind „evenimentele” din 10 august a fost desecretizat de Guvernul liberal. Mai departe este rolul justiției să își facă datoria. Însă un lucru este cert: PNL nu va tolera sub nicio formă ascunderea gunoiului sub preș.

Este vorba despre refacerea demnității românilor, dar și a unor instituții fundamentale. Nu contează cine sunt vinovați de încălcarea legii, a demnității, ei vor da seamă în fața organelor abilitate. Iar astfel de episoade împotriva liberei exprimări, împotriva vocilor celorlalți, împotriva democrației nu trebuie să se mai întâmple! Într-o societate democratică, într-un stat de drept, orice opinie democratică are dreptul de a fi auzită.

„Viața a milioane de români, în pericol din cauza taxei clawback”

Știm cu toții că piața românească de medicamente s-a dezvoltat într-un ritm exploziv, cu o pondere mare la medicamente importate, la prețuri mari, cu efecte negative asupra veniturilor românilor și asupra bugetului asigurărilor sociale de sănătate, în defavoarea medicamentelor generice produse în România.

Producătorii de medicamente generice din România anunță că nivelul taxei clawback – gheara care ia înapoi, adică, aplicat medicamentelor, înseamnă că o parte din bani trebuie să se întoarcă în sistem – este mare, nivel ce pune în pericol atât producția de medicamente generice ieftine, cât și viața milioanelor de pacienți cu venituri reduse și a bolnavilor cronici, care utilizează zilnic aceste medicamente de bază.

Această taxă, în forma ei actuală, a fost identificată ca fiind principalul motiv care a condus la dispariția a peste 2.000 de medicamente generice de pe piață, fiind o barieră suplimentară în menținerea medicamentelor ieftine pe piață, iar susținerea unei forme diferențiate de clawback, între medicamentele inovative și cele generice, ar stopa dispariția medicamentelor ieftine de pe piață și ar permite readucerea multora dintre ele.

Cred că noul guvern trebuie să ia în considerare acest semnal de alarmă al producătorilor de medicamente generice și să modifice cât mai urgent posibil formula de calcul a taxei clawback, ca singura măsură care ar mai putea opri dispariția de pe piață a medicamentelor generice, precum și închiderea

unor întregi linii de producție ale fabricilor de medicamente locale și inițierea unor disponibilizări în masă.

De altfel, Consiliul Concurenței a propus recent taxarea diferită a medicamentelor generice și a celor ieșite de sub brevet față de medicamentele inovative, în baza faptului că medicamentele generice sunt cu 35% mai ieftine decât corespondentele lor inovative și implică un efort bugetar mai mic.

„Forumul Parlamentar Transatlantic din Washington D.C., SUA’’ În perioada 8–11 decembrie am fost prezent la Washington D.C., SUA, în calitate de membru titular al Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO, pentru a reprezenta România la lucrările Forumului Parlamentar Transatlantic, organizată de Adunarea Parlamentară a NATO.

La acest forum pentru dialogul parlamentar internațional legislatorii se întâlnesc regulat, pentru a discuta teme de actualitate din cadrul alianței NATO. Pe agenda sesiunii au figurat o serie de prezentări și dezbateri pe teme precum: perspectivele NATO privind armele nucleare și controlul armamentului, perspectiva SUA, agenda transatlantică și implicarea Europei și a SUA în provocările globale. Pe de altă parte, prezența oficialilor NATO la principalele reuniuni ale Adunării Parlamentare a NATO îi ajută pe parlamentari să contribuie la acțiunile Alianței.

În acest sens, în cadrul Forumului a participat și Mike Pompeo, secretarul de stat al SUA, precum și reprezentanți ai Administrației SUA. Reunit în fiecare an la Washington, Forumul Parlamentar Transatlantic, în cooperare cu Universitatea Națională de Apărare a SUA și cu Consiliul Atlantic al SUA, încearcă să identifice natura precisă a divergențelor în ceea ce privește gândirea transatlantică. În eforturile noastre de a preveni conflictul și de a menține pacea, Forumul Parlamentar Transatlantic rămâne fundamentul securității noastre colective și forumul esențial pentru consultări pe teme de securitate și pentru decizii între aliați.

Ceea ce este important pentru noi este faptul că NATO reprezintă garantul securității teritoriului nostru și a celor peste un miliard de cetățeni, al libertății și al valorilor noastre comune, inclusiv al democrației, libertății individuale, drepturilor omului și al statului de drept. Solidaritatea, unitatea și coeziunea sunt principii de bază ale Alianței noastre.

Nu, introducerea pentru astăzi. Introducerea pe ordinea de zi.

Asta o faceți numai cu Comitetul liderilor.

Pentru că abia ieri s-a dat raportul, după ce avusesem acea ședință în Comitetul liderilor.

Dar eu cred că putem obține, pe proiectul acesta, cel puțin, consensul pentru introducerea pe ordinea de zi.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Continuăm lucrările de astăzi ale Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 329 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 239 de deputați.

Am o rugăminte la liderii de grup dacă putem avea o discuție.

În conformitate cu prevederile art. 93 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă informez că au fost distribuite deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ședința Camerei Deputaților din ziua de miercuri, 18 decembrie 2019; programul de lucru pentru perioada 16–21 decembrie; lista rapoartelor depuse în perioada 11–18 decembrie de comisiile permanente sesizate în fond; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

În temeiul dispozițiilor regulamentare, vă prezint două informări scrise din partea unor deputați cu privire la modificarea apartenenței lor la grupurile parlamentare, astfel:

Doamna deputat Cristina Burciu își încetează activitatea în cadrul Grupului parlamentar al PSD și va activa în Grupul parlamentar al PNL.

Domnul deputat Neculai Iftimie își încetează activitatea în Grupul parlamentar al PSD și devine deputat neafiliat.

Reamintesc programul de lucru de astăzi: orele 10.00–11.30 – dezbateri asupra unor probleme înscrise pe ordinea de zi; 11.30–12.00 – pauză; ora 12.00 – vot final; la încheierea ședinței – ședința de Birou permanent și ședința Comitetului liderilor.

Dacă sunt modificări la ordinea de zi?

Liderii de grup, aveți propuneri? Domnule Ion Stelian Cristian, vă rog.

Prima solicitare se referă la introducerea pe ordinea de zi, și vă solicit îngăduința să introducem chiar la punctul 10, a PL-x 440/2017, referitor la modificarea Legii societăților comerciale.

Este un proiect pentru care s-a dat raport pozitiv în Comisia juridică și, cel puțin aparent, întrunește consensul tuturor grupurilor parlamentare.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Pe ce punct este în momentul acesta?

Domnule lider, eu nu mă opun.

Vă rog frumos să aveți discuție cu liderii celorlalte partide. Și așteptăm...

Vă rog.

Domnule președinte,

E o solicitare pe care am făcut-o colegilor. Dacă sunt de acord, foarte bine. Dacă nu, eu vă solicit să supuneți votului această solicitare.

Cunoașteți la fel de bine ca mine că nu am atributul de a depune...

Păi, aștept să vedem dacă există consens sau nu.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Încercați să aveți discuția cu liderii grupurilor. Pauză, două minute.

Domnii lideri, vă rog.

## PAUZĂ

DUPĂ PAUZĂ

Vă rog, domnule lider. Microfonul, vă rog.

## **Domnul Alfred Robert Simonis:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că, în urma consultării cu liderii grupurilor parlamentare, s-a recunoscut faptul că e nevoie de consens pentru a fi introdus pe ordinea de zi un proiect în ziua ședinței, în ziua desfășurării plenului, pe această solicitare făcută de domnul Ion Stelian există consens. Prin urmare, poate fi introdus pe ordinea de zi.

## Domnule președinte,

Noi am avut o întrunire în care am stat de vorbă și ne-am pus de acord cu introducerea pe ordinea de zi a punctului solicitat de colegii de la USR. Cealaltă completare este adăugarea...

Conform regulamentului.

...este adăugarea pe care a făcut-o liderul de grup la ceea ce s-a stabilit acolo.

A aduce în discuție această chestiune pentru a-și constitui sau a-și preconstitui argumente pentru eventuale alte solicitări nu este nici corect și nici nu a făcut parte din discuția pe care am avut-o acolo. A fost strict afirmația liderului Grupului PSD.

Vă reamintesc că în plenul Camerei Deputaților – și există și o decizie a Curții Constituționale în acest sens, Decizia nr. 209/2012 – se pot supune votului și se pot discuta orice alte proiecte de lege, dacă această Cameră votează cu majoritate introducerea pe ordinea de zi a proiectului respectiv.

Era importantă această precizare, pentru că, repet, nu a făcut parte din decizia pe care am luat-o în cadrul acelei miniședințe a Comitetului liderilor.

Am înțeles. Presupun că putem introduce pe ordinea de zi ceva pentru care este sesizată Camera Deputaților. E un lucru foarte important.

Vă rog, domnule lider.

## **Domnul Alfred Robert Simonis:**

Voiam doar să adaug faptul că n-am nevoie să-mi caut argumente pentru eventuale alte solicitări. Pentru că argumentul meu în această situație este Regulamentul Camerei Deputaților, care spune foarte clar că pentru a fi introduse proiecte în ziua ședinței trebuie să fie de acord toți liderii de grup. Punct. Numai așa poate fi introdus ceva.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Dacă pe acest punct mai sunt intervenții, până

Domnule președinte, Stimați colegi, Bună dimineața!

Pentru că avem o propunere despre un proiect de lege care nu era pe ordinea de zi la niciun punct, este normal să fie consens. Asta spune regulamentul, da, trebuie consens în aceste situații.

Noi susținem introducerea pe ordinea de zi – și am înțeles că s-a făcut consens cu Comitetul liderilor. Așa că nu trebuie să ieșim din această procedură.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Vă mulțumesc mult pentru lămuriri.

## **Domnul Alfred Robert Simonis**

**:**

10[1] .

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

10[1] . OK. Vot, vă rog.

Sub rezerva venirii raportului, vă rog... Că nu este raportul venit la secretariat. Să ne ocupăm, da?, până ajungem la dezbateri.

Cu unanimitate de voturi, adoptată.

Cu unanimitate de voturi, adoptată.

Pe procedură?

Domnule Roman, vă rog.

Bună ziua!

## Domnule președinte,

Prima propunere pe care doresc să o fac este de retrimitere la comisie a PL-x 124/2019, aflat pe punctul 3 de pe ordinea de zi.

Și, după aceea, o să vă fac și o altă propunere de retrimitere la comisie.

Despre ce este?

## **Domnul Florin Claudiu Roman:**

Deci este vorba de Proiectul de lege privind creșterea alocațiilor.

Vom folosi același argument de fiecare dată, și anume solicitarea noastră pentru un punct de vedere al noului Guvern și fișa fiscală, așa cum există prevederea legală.

Am înțeles. Dacă mai vrea cineva să intervină? Domnul lider al PSD.

## **Domnul Alfred Robert Simonis:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Pentru a fi foarte, foarte clar ceea ce discutăm astăzi aici. Acest proiect face referire la dublarea alocațiilor pentru copii.

Este o inițiativă...

, este o inițiativă a Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat din Camera Deputaților, un amendament al grupului parlamentar adoptat în Comisia pentru muncă, iar colegii de la PNL înțeleg că doresc retrimiterea acestui proiect. Prin urmare, doresc ca aceste alocații să nu se majoreze.

Vă reamintesc că în 2015, atunci când Parlamentul a hotărât, în pofida unui aviz negativ al Guvernului de la acea dată, majorarea alocațiilor, Guvernul a găsit resursele financiare pentru a implementa această măsură.

Vă reamintesc, de asemenea, că anul acesta, în februarie, atunci când am dezbătut bugetul de stat, Grupul PNL a elaborat un amendament prin care a cerut dublarea alocațiilor, amendament trecut de Camera Deputaților, iar Guvernul a găsit resursele financiare pentru a implementa această măsură.

Prin urmare, astăzi ne aflăm în situația în care Grupul parlamentar al PSD propune dublarea alocațiilor pentru copii, un proiect absolut rezonabil și necesar. Consider că Guvernul are obligația să găsească resursele financiare pentru a implementa și în acest an această măsură.

Orice alt vot – pentru retrimitere, pentru rediscutare, pentru eliminare – nu face decât să arate încă o dată că în opoziție Partidul Național Liberal este populist, iar la putere de fiecare dată caută argumente pentru a nu majora – ba dimpotrivă, a elimina drepturi și alte chestiuni.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Domnul Seidler.

Domnule Roman, este înscris domnul Seidler.

Domnule Roman, eu conduc ședința, iar ședința se conduce prin solicitări de luare de cuvânt. Nu aveți pe tabelul meu nicio solicitare.

Domnule Roman, vă rog frumos...

Domnule Roman, am niște...

Nu, am niște domni deja înscriși la cuvânt. Îi voi întreba pe dânșii dacă vor să intervină la acest proiect. Dacă nu vor, pe urmă vă dau cuvântul dumneavoastră, pe procedură.

Vă rog frumos.

Domnule Seidler, doriți să interveniți pe acest punct? Nu.

Domnule Andronache, doriți? Nu.

Domnule Szabó Ödön, pe acest proiect doriți să interveniți?

Vă rog, aveți cuvântul.

Domnule Roman, aici nu este parc național. Aici se dă cuvântul în funcție de înscrieri.

Dar nu... Am înțeles.

## **Domnul Florin Claudiu Roman**

**:**

Pe procedură aveți obligația să-mi dați cuvântul.

Domnul Szabó Ödön.

În cazul în care nu este nimeni înscris la cuvânt.

## **Domnul Florin Claudiu Roman:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu știu de unde colegul de la PSD a înțeles că noi nu ne dorim acest proiect de lege. Eu n-am înțeles.

Probabil că și-a amintit de modul în care combătea, anul trecut, de la aceeași tribună, creșterea alocațiilor, un proiect al Partidului Național Liberal.

Ați solicitat cuvântul pe procedură. Vă rog să-mi spuneți procedura.

Domnule Ciolacu, chiar mi-aș dori să nu vă comportați ca Dragnea.

Eu nu mă comport ca nimeni. Eu respect regulamentul.

Chiar mi-aș dori să ne lăsați să avem o dezbatere... ...și nu doar ca liderul dumneavoastră...

Nu suntem la punctul de dezbateri.

...să vorbească neîntrerupt...

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

## **Domnul Florin Claudiu Roman**

**:**

Iar v-ați transformat în Dragnea?

## **Domnul Szabó Ödön:**

## Stimate domnule președinte, Stimați colegi,

Anul trecut, când a fost discuția pe dublarea alocației pentru copii, în plenul Camerei Deputaților, UDMR a susținut această inițiativă. Și a fost modificat bugetul respectiv, inclusiv plafoanele pentru bugetul anului în curs.

Atunci, câțiva colegi – pentru că a fost un vot în comisie, și trebuie să spunem, și mi-ar plăcea dacă aceia acum și-ar cere scuze – au făcut o întreagă campanie, plătind pe Facebook reclame, spunând că cei care în comisie nu au votat exact cum și-au dorit unii sunt împotriva copiilor. În plen a trecut cu cei împotriva cărora ați făcut campanie.

## **Voci din sală:**

Bravo!

## **Domnul Szabó Ödön:**

Noi...

Noi...

Noi...

Noi...

Și aceasta este o lecție.

Eu cred că, în momentul de față, ar trebui să fie toată lumea responsabilă.

Noi o să votăm retrimiterea în comisie pentru a vedea punctul de vedere al Guvernului.

Dar ulterior vom vota dublarea alocației și în comisie, și în plen.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Roman. Vă rog.

Nu suntem la punctul de dezbateri.

## **Domnul Florin Claudiu Roman:**

...iar noi să fim fragmentați în permanență.

Noi am solicitat retrimiterea la comisie pentru că vrem ca acest proiect să fie într-adevăr lege.

Pentru că dumneavoastră acum încălcați legea, prin faptul că nu solicitați punctul de vedere al Guvernului și fișa fiscală.

Ceea ce înseamnă că dumneavoastră creați premisele atacului la Curtea Constituțională și dumneavoastră nu vă doriți, de fapt, acest proiect de lege.

Prin urmare, domnule președinte, vă rog frumos să supuneți votului solicitarea de retrimitere la comisie. Vă mulțumesc.

Mai există intervenții cu privire la solicitarea retrimiterii, dintre cei care s-au înscris acum?

Domnul Vosganian Varujan.

Există o comisie care primește raport și nu face adresă către Guvern să ceară punct de vedere? Ar fi o noutate pentru Parlamentul României. Și cred că stafful tehnic, cel puțin, al acelei comisii... Ar trebui discutat.

## Stimați colegi,

Am avut o intervenție similară și la fel de scurtă și în ceea ce privește supraacciza la carburanți.

Observ că este o dispută politică, în principal, între partidul de guvernământ cel mai important dinainte, PSD, și partidul care guvernează astăzi, PNL.

Disputa aceasta, în care fiecare dorește să arate că are dreptate, pentru că celălalt nu s-a comportat cum trebuie înainte, este riscantă. ALDE nu vrea să intre în jocul acesta. Eu aș vrea să retrimitem la comisie această inițiativă legislativă, s-o punem laolaltă și cu cealaltă, privind reducerea taxei pe valoarea adăugată, și să vedem, în contextul Legii bugetului, care este impactul real și în ce măsură scăderile de venituri pot fi compensate din alte surse.

Așadar, încă o dată vă spun, ALDE nu dorește să intre în acest joc, în care PSD și PNL, fiecare, doresc să arate că au dreptate și administrează lecții celorlalți pe spinarea echilibrelor bugetare.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Dacă mai sunt intervenții cu privire la solicitarea de retrimitere?

Dacă nu,

Cu 125 de voturi contra, 124 de voturi pentru și 8 abțineri, proiectul de lege rămâne pe ordinea de zi. Domnule Seidler, vă rog.

## Domnule președinte,

Pe punctul 1 al ordinii de zi avem Proiectul de hotărâre privind adoptarea bugetului Camerei Deputaților pe anul 2020.

Acest buget cuprinde 33 de milioane de lei pentru pensii speciale. Dar pe ordinea de zi, la punctul 21, avem o lege de abrogare a pensiilor speciale.

Așadar, ceea ce vă solicit este să așezăm proiectul de hotărâre după proiectul privind abrogarea pensiilor speciale. Pentru că, în cazul în care acesta, de abrogare a pensiilor speciale, va fi adoptat, bugetul Camerei Deputaților nu ar trebui să mai cuprindă suma respectivă.

Așadar, vă cer ca ceea ce figurează la punctul 1 al ordinii de zi să figureze la punctul 21, la punctul 20 urmând să fie proiectul de abrogare a pensiilor speciale.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Am înțeles logica dumneavoastră, dar sunt două lucruri total diferite.

**Domnul Cristian Gabriel Seidler**

**:**

Au legătură...

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Pentru ca noi să putem solicita Guvernului prinderea bugetului, trebuie să-l avem aprobat.

În Guvern, în schimb, Ministerul Finanțelor are obligația de a verifica și de a transmite ce ne trebuie.

Iar punctul 21 e sub rezerva primirii raportului.

Dar este dreptul dumneavoastră.

Doriți să interveniți pe acest punct? Vă rog, domnule deputat. Domnul Márton Árpád.

În primul rând, nicio problemă, orice buget se votează conform legislației în vigoare, urmând ca, atunci când anumite plăți, prin modificarea legislației în vigoare, nu pot fi făcute, pentru că s-a modificat, să rămână acel capitol al bugetului respectiv acolo, necheltuit, și la următoarea rectificare se vor avea în vedere mișcarea și folosirea pentru alte scopuri a acelor sume – unu.

Doi. Oricum, noi trebuie să votăm conform legislației în vigoare.

Iar colegilor care doresc într-adevăr să elimine toate pensiile speciale trebuie să le atrag atenția că, în ipostaza în care articolul referitor la Cameră și Senat nu va fi votat de plenul reunit al celor două Camere, acea lege va deveni neconstituțională. Pentru că este o prevedere clară în Constituția României legată de acest element.

Deci, după ce noi, Camera Deputaților, am dat votul pe acest proiect de lege și se adoptă, trebuie să primim un raport de la Comisia pentru statut și trebuie pus și în dezbaterea plenului reunit, că altfel devine neconstituțional.

Deci este o procedură mai îndelungată, stimați colegi, până, într-adevăr, respectând Constituția României, vom ajunge ca acel proiect de pe punctul 21 să fie votat. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Și eu vă mulțumesc.

Domnule Roman, doriți intervenție pe acest punct, înainte de a-l supune votului?

Pot supune votului până interveniți dumneavoastră sau nu? Da.

Mulțumesc mult.

Dacă mai sunt modificări la ordinea de zi? Domnul Roman.

## Mulțumesc, domnule președinte.

7. În baza aceluiași principiu, solicit retrimiterea la comisie a PL-x 597/2019, cel referitor la scăderea TVA, întrucât nu avem punct de vedere de la noul Guvern și nu avem fișa fiscală de la Ministerul Finanțelor.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Pe ce poziție este? Acum pe ce poziție este?

## **Domnul Florin Claudiu Roman**

**:**

## 7.

Pe poziția 7.

Doriți să luați cuvântul și ca inițiator? Vă rog, aveți cuvântul, domnule lider.

## **Domnul Florin Claudiu Roman:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Îmi amintesc de anul 2016, când șeful dumneavoastră de partid, aflat acum în pușcărie, Liviu Dragnea...

mergea la premierul tehnocrat de atunci...

Ușurel, stimate coleg, că totuși sunteți în Parlament.

Domnule Bacalbașa, aici nu e circ...

, e

Parlamentul...

, e Parlamentul României. Domnule Bacalbașa, ușurel! Pentru astfel de situații...

Vă rog frumos...

...de situații, luați ceea ce vă trebuie.

Vă rog frumos să nu vorbiți cu sala.

Păi, eu vă rog frumos...

Domnule Bacalbașa, dacă doriți, aveți drept la replică.

## **Domnul Florin Claudiu Roman:**

## Domnule președinte,

Vă rog frumos să-l chemați la ordine pe domnul Bacalbașa. Dânsul nu înțelege că suntem în plenul Camerei, și nu la circ.

Deci îmi amintesc de momentul în care domnul Dragnea, ilustrul dumneavoastră conducător, aflat la închisoare, mergea la premierul tehnocrat de atunci, domnul Cioloș, solicitându-i, la momentul respectiv, amânarea scăderii TVA. Apoi l-ați trecut dumneavoastră în programul de guvernare. Iar, ca să citez din același conducător al dumneavoastră, după ce l-a trecut în programul de guvernare, a spus că este o prostie.

Da, eu sunt inițiatorul acestui proiect de lege și mi-l asum. Pentru că ceea ce nu înțelegeți dumneavoastră este că liberalii au altă gândire economică decât dumneavoastră.

Principiul liberal este unul foarte simplu – cu taxe mai mici...

sunt mai mulți plătitori de taxe și impozite.

Atunci când am adus... când am venit cu cota unică, tot dumneavoastră înfierați cu mânie proletară cota unică. Și v-am demonstrat că având o cotă mai mică colectăm mai mult decât având o cotă mai mare. Este exact același principiu pe care se fundamentează acest proiect de lege.

Noi ne dorim foarte mult să avem taxe mai mici și o colectare mai bună.

Ceea ce nu e în regulă e că, atunci când am depus acest proiect de lege, domnul Teodorovici – cred că îl cunoașteți –, ministrul de finanțe, ne spunea că în România curge lapte și miere, iar când am preluat am găsit fiere.

Doamna Dăncilă ne spunea cu nonșalanță că avem creștere economică, că există suficienți bani.

Și, atunci, vă întreb: de ce nu ați votat programul vostru de guvernare? De ce nu ați fost de acord să vă respectați propriile decizii?

Ceea ce propunem noi astăzi este nu să dăm la o parte acest proiect, ci, pur și simplu, să asigurăm din punct de vedere legal că îndeplinește toate condițiile. Iar dumneavoastră știți că pentru asta avem nevoie de punctul de vedere și de fișa de la Ministerul Finanțelor?

Iar după aceea, în calitate de inițiator, o să propun Guvernului prorogarea cu un an de zile a acestui proiect, pentru că trebuie să stabilizăm România după dezastrul pe care l-ați lăsat.

Sunt uimit de tupeul pe care îl aveți venind astăzi să dați vina pe Partidul Național Liberal, în condițiile în care ați mâncat bugetul României pe un an întreg și l-ați închis la 1 octombrie. Asta ați făcut.

Vreți să vă răzbunați pe PNL?

Greșiți! Vă răzbunați pe România! Și veți plăti și pentru această aroganță!

Spuneți că vreți dialog, dar, de fapt, nu vreți decât să arătați PSD-iștilor că astăzi voi încă sunteți tari în Parlament, că nu va fi alegerea primarilor în două tururi, că nu va fi

alegerea uninominală a președinților de consilii județene. Și dinamitați România doar pentru a vă poziționa în interiorul Partidului Social Democrat.

Fac un apel la responsabilitate, dacă mai poate fi vorba de așa ceva. Dacă nu, nu e niciun fel de problemă, avem instrumentele constituționale pentru a opri PSD să dinamiteze România.

## Mulțumim.

Domnul lider. Și pe urmă domnul Bacalbașa, drept la replică.

## **Domnul Alfred Robert Simonis:**

„Cât de cinic poți să fii să iei bani de la copii?”

Vă amintiți această frază, domnule antevorbitor?

Liderul grupului partidului de guvernământ are foarte puțină experiență în această calitate, de lider al acestui grup, lucru care se vede în fiecare clipă.

Dacă ar fi avut mai multă experiență probabil că ar fi rugat un alt coleg din conducerea grupului să ceară retrimiterea, amânarea, abrogarea, prorogarea unei inițiative pe care dânsul a semnat-o ca prim inițiator. Asta arată ridicolul în care s-a regăsit mai devreme.

Stimați colegi, am aici expunerea de motive pe care domnul Roman și alți colegi din Grupul PNL au semnat-o. Și am să vă citesc doar câteva rânduri.

„În scopul creșterii conformării fiscale voluntare, precum și pentru stimularea consumului din producția internă, prezenta propunere legislativă aduce următoarele modificări la nivelul cotelor de TVA”: de la 1 ianuarie, de la 19% la 16% – cota standard; iar, tot de la 1 ianuarie, cota la alimente, pentru toate alimentele, să fie de 5%.

„Din punct de vedere bugetar, propunem ca aceste măsuri să se implementeze din anul 2020”, astfel încât efortul bugetar pentru susținerea acestora să fie prevăzut în bugetul pe anul viitor.

„Dacă luăm în calcul efectele de runda a doua pe care le vor produce aceste măsuri”, frauda va scădea și „anticipăm chiar o creștere a veniturilor din TVA pe termen mediu și lung”.

Din ceea ce citesc aici, stimați colegi, înțeleg că dumneavoastră aveați încredere doar în Guvernul PSD că poate să facă așa ceva.

Dacă vreți prorogare, înseamnă că sunteți și dumneavoastră conștienți de faptul că Guvernul Orban este unul profund incompetent.

Domnul Bacalbașa, un scurt drept la replică. Dar să nu... Un minut.

## **Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbașa:**

Îmi pare foarte rău că sunt pus în situația să dau un drept la replică.

Am fost amenințat, de data aceasta, după ce colegul meu a profanat injurii și, ca de obicei, a amenințat.

Vreau să spun că data trecută, când n-a vrut să plece 10 minute de la microfon, mirosea violent a alcool. Acum nu l-am mirosit, nu știu, dar, ca medic, apropo de speech-ul dumnealui, pot să spun cu toată responsabilitatea că aceasta se numește, din punct de vedere psihiatric, delir. Din punctul de vedere al lumii din care provin se numește mârlănie.

Domnul lider de grup Movilă Petru și pe urmă dreptul la replică.

La fel am procedat și cu domnul Bacalbașa.

## **Domnul Petru Movilă:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Sunt convins că domnul Roman nu l-a profanat pe domnul Cabalcașa.

Poate a proferat ceva injurii sau apelative la adresa colegului nostru.

Cabalcașa!

Îmi cer scuze, domnule coleg!

Domnule coleg deputat, pe care vă respect, colegul Rădulescu tot din două în două minute vă schimbă numele, dar eu vă respect cu numele pe care-l aveți dumneavoastră.

Revenind la disputa politică de astăzi, domnilor colegi din toate partidele care ați guvernat, cred că nu înțelegeți că voturile de astăzi sunt pentru bugetul de stat și pentru România, nu sunt voturi revanșarde pentru comportamentul pe care l-ați avut și dumneavoastră...

Domnule coleg Axinte, vă rog frumos, noi la Iași avem școli și avem șapte ani de acasă! Vă rog frumos!

Și, domnule președinte Ciolacu, eu nu înjur din bancă și nu adresez apelative la nimeni; ascult civilizat cu șapte ani de acasă și educat la școlile din Iași, ca și colegul meu Axinte. Nu e normal! Se uită lumea la noi!

Vă rog să opriți!

## **Domnul Petru Movilă:**

Se uită lumea la noi și dumneavoastră veniți toți cu circul la microfon.

Vorbeam despre comportamentul pe care l-ați avut în ultimii ani, domnilor colegi de la PSD și PNL, și alții noi, privind inițiativele legislative și proiectele de lege.

Domnule Rădulescu, vă rog frumos să lăsăm liderul de grup să-și...

Domnule președinte, mulțumesc.

Vreau să vă spun principial. Eu, ca membru al Parlamentului României, PMP, am avut foarte multe inițiative legislative – nu populiste, nu excentrice. Am avut proiecte de lege pentru a corecta Legea salarizării. Am avut proiecte de lege pentru a corecta Legea pensiilor. Am avut multe proiecte de lege serioase privind drepturile persoanelor cu dizabilități. Le-ați respins în totalitate, fără măcar să vă gândiți că erau niște legi corecte și bune.

Acum sunteți în măsura în care, da, puteți să vă jucați cu proiectele de lege pe care le-au depus cei de la opoziție și care acum sunt la guvernare.

Eu însă fac un apel la dialog și la maturitate; să încercăm să vedem lucrurile corecte pentru țară, pentru România, nu pentru dispute, că poate, cine știe?, în vară se va schimba Guvernul sau la toamnă și veți veni din nou și va trebui să aplicați legile pe care dumneavoastră le susțineți acum.

De ce nu vreți să dialogăm între noi, să avem consens pe toate aceste lucruri? Pentru că mai mult decât interesul țării, mai mult decât interesul României este interesul și orgoliul de partid. Acest lucru este foarte grav și aceasta vreau

să vă semnalizez: că este rușinos că ne batem în proiecte de lege și cei de afară nu au niciun beneficiu și nicio bunăstare de pe urma muncii noastre.

Vă mulțumesc. Domnul Roman, drept la replică.

Vă rog să vă încadrați, ca domnul Bacalbașa, într-un minut.

## **Domnul Florin Claudiu Roman:**

Regele a murit. Trăiască regele! Bufonul a rămas același. Îmi amintesc o discuție de la bugetul de anul trecut, când, la o oră târzie din noapte, bufonul se auzea în sala de plen strigând: „Haideți să încheiem, eu nu mi-am luat pastilele!” V-am adus pastilele și poate vă mai liniștiți data viitoare.

În altă ordine de idei, stimați colegi, deplâng modul în care ședințele de plen sunt conduse de domnul președinte Marcel Ciolacu.

Pentru prima dată sunt atâtea injurii, atâtea vorbe nelalocul lor, atâtea chestiuni care țin de cei șapte ani de acasă și dânsul, deși are obligația regulamentară să-i cheme la ordine pe deputații care depășesc limitele modului în care noi suntem organizați, face exact ca Liviu Dragnea, de acolo, de sus, de la pupitru, și zâmbește foarte satisfăcut de ceea ce se întâmplă.

Domnule Ciolacu, v-o spun cu toată prietenia, pentru că eu chiar am crezut că sunteți altceva decât Liviu Dragnea. Așa a făcut și Dragnea până în 26, s-a bucurat; se credea cel mai mare, Dumnezeul lumii, el era atotștiutorul – și nu i-a folosit!

V-aș ruga să vă îndepliniți calitatea pe care o aveți, de președinte al Camerei, și, chiar dacă sunt colegi de-ai dumneavoastră, să-i chemați la ordine. Iar dacă nu-i puteți chema la ordine, să-i trimiteți acolo unde noi nu-i putem ajuta.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Astăzi n-o să vă dau un drept la replică.

Rog Secretariatul general să-mi pună și mie la dispoziție, până să devină lider PNL domnul Orban, de când era în opoziție, toate luările de cuvânt, să vedem injuriile.

Suntem în procedură de vot, nu suntem la dezbateri. Am dat cuvântul numai liderilor de grup cu privire la solicitarea liderului dumneavoastră de grup de a vota o modificare la ordinea de zi.

Dacă dintre liderii de grup, privind modificarea la ordinea de zi, există intervenții?

Vă rog.

Domnul Vosganian.

Alta decât susțineți, că pe aceea am înțeles-o! Nu e nicio problemă.

Nu pot decât să repet ceea ce am spus adineauri. După opinia mea, impactul acestui act normativ este de circa 12 miliarde de lei.

Aș dori din partea inițiatorilor să ne spună de unde pun banii și, dacă nu, să spună dacă mai susțin sau nu inițiativa, iar ceilalți care o susțin să ne spună, pentru bugetul anului viitor, cum se vor compensa aceste venituri, pentru că ideea, răspândită către opinia publică, că reducerile de TVA duc la reduceri de prețuri, este iluzorie. Așa ceva nu s-a întâmplat niciodată în ăștia 30 de ani, niciodată reducerile de TVA nu au fost însoțite de reduceri de prețuri în avantajul populației.

Așadar, ALDE, ca și în legătură cu cealaltă inițiativă cu impact bugetar, va susține retrimiterea la comisii. Mulțumesc.

Domnul lider Victor Ponta.

## **Domnul Victor Viorel Ponta:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

N-aș fi intervenit, dar cine n-are un Varujan Vosganian să-și cumpere!

În 2015, când am redus TVA-ul la alimente, a susținut domnul Vosganian – ALDE era la guvernare – că e o măsură foarte bună și au scăzut prețurile la alimente.

În 2019 e o măsură foarte rea. Dar de ce au propus-o atunci colegii liberali, dacă e o măsură foarte rea?

Eu știu că o să pierd foarte mult fiind consecvent. Dacă în 2015 am aprobat și am susținut reducerea TVA pentru alimente, din două motive – sprijinirea producătorilor români și combaterea evaziunii fiscale –, o să fiu consecvent și în 2019, așa cum, sigur, vor fi și alți colegi care vor vota pentru. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Și eu vă mulțumesc.

Domnule, vă rog frumos! După procedura de vot!

Am o rugăminte. Ați cerut retrimiterea la comisie. Dacă doriți să ne spuneți și perioada?

Vă rog, la microfon. Conform regulamentului.

Mulțumesc, domnule președinte, că vă amintiți de regulament.

Termenul: două săptămâni.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Mulțumesc.

137 de voturi pentru, 136 de voturi contra. Retrimisă comisiei pentru două săptămâni.

Domnule Varujan, doriți dreptul la replică?

În primul rând, vreau să spun că domnul Ponta n-are destui bani să mă cumpere. De fapt, nimeni până acum n-a dovedit a avea atâția bani să mă cumpere.

Dar aș vrea să reiau ideea. Am spus că nu scad prețurile la populație și experiența chiar de care spune domnul Ponta dovedește. Atunci când a scăzut TVA-ul, covrigul a scăzut de la 1 leu la 90 de bani, dar pentru foarte scurt timp. După aceea a început să urce peste 1 leu.

Orice reducere de TVA este în avantajul producătorilor, și nu al consumatorilor.

Cineva câștigă din asta, însă cred că acum este momentul să protejăm echilibrele bugetare.

Mulțumesc.

Dar faceți economii în continuare, domnule Ponta, nu se știe!

Mulțumim mult.

Domnule lider, domnule Roman, dacă mai aveți propuneri de modificare a ordinii de zi?

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Solicit includerea pe ordinea de zi, la poziția 4, a PL-x 349/2019, având în vedere că termenul de adoptare a raportului a fost depășit. Aici vorbim de modificarea la Ordonanța nr. 40 privind alegerea președinților de consilii județene.

Vreau să fac și aici câteva precizări, ca să fie lucrurile foarte clare.

E normal ca în Parlament să existe discuții între liderii de grup. Încă de luni, de când am discutat acest proiect în Biroul permanent și în Comitetul liderilor, am fost solicitat de „sfântul” lider al Partidului Social Democrat, la nivel de lider, domnul Simonis, să o lăsăm mai moale cu alegere președinților de consilii județene și a primarilor. În caz contrar, mi-a spus foarte clar că vor vota împotriva abilitării Guvernului de a emite ordonanțe, că ne vor dinamita cu tot ceea ce înseamnă proiecte cu impact bugetar. Și trebuie să recunosc că s-a ținut de cuvânt. În sensul că ieri, din senin, la Comisia pentru buget, finanțe apar două rapoarte de adoptare, pe taxa de clawback și pe TVA, care erau ținute la sertar fără niciun fel de problemă și împotriva cărora votaseră înainte.

La Comisia pentru muncă au scos alte proiecte cu impact bugetar – și mă refer aici la creșterea valorii tichetelor și proiectul cu alocațiile.

La învățământ au scos acel proiect cu două salarii pentru cei care se califică profesional în învățământ, trei pentru cei care se instalează la țară prima dată și șase pentru pensionare.

Deci, practic, domnul Simonis s-a ținut de cuvânt: s-a răzbunat pe Partidul Național Liberal pentru că a refuzat trocul discuției pe președinții de consilii județene și pe primari și a aruncat șase proiecte cu impact bugetar, în speranța că se vor răzbuna pe PNL.

Nu înțelege colegul meu că nu este o răzbunare pe PNL, ci este pur și simplu o aruncare iresponsabilă în aer a finanțelor țării.

Mai mult decât atât, nici n-au făcut pașii procedurali, care însemnau punct de vedere de la noul Guvern și fișa fiscală, semn că totul este doar un joc de imagine, pentru ca, la apropiatul congres al Partidului Social Democrat, cei care conduc astăzi partidul să spună: „Vedeți, vă lăsăm să candidați în continuare într-un singur tur și pe voi, baronilor, vă iubim și nu vă lăsăm din brațe.”

Domnule Simonis, vă rog.

## **Domnul Alfred Robert Simonis:**

Dacă a promova inițiativele dumneavoastră, domnule Roman, înseamnă că mă răzbun pe România, asta spune foarte multe despre capacitatea dumneavoastră de a elabora inițiative, pe de o parte.

Pe de altă parte, dumneavoastră mințiți cu o nonșalanță cum rar am întâlnit. Pentru că eu nu aveam de ce să vă rog pe dumneavoastră să nu introduceți pe ordinea de zi ceva ce nu poate fi introdus pe ordinea de zi fără acordul meu inclusiv.

E foarte simplu.

Deci nu puteam să încerc să obțin de la dumneavoastră ceva ce obținusem deja luni dimineață, la ora 9.00, când dumneavoastră nu v-ați trezit – că ăsta-i adevărul –, n-ați venit la ședință, când membrii Birourilor permanente din partea grupului dumneavoastră prezenți, unii dintre ei, în sală n-au înțeles ce se întâmplă – probabil dormind și dânșii –, iar în acel moment Birourile permanente reunite au transmis toate inițiativele care modifică legislația electorală la comisia specială.

Din acel moment nu aveam nevoie de dumneavoastră să-mi oferiți nimic pe acest subiect.

Pe de altă parte, am făcut referire mai devreme la lipsa dumneavoastră de experiență, domnule Roman. N-am avut, în scurta perioadă în care ați fost și sunteți lider de grup, nicio negociere cu dumneavoastră. Nu voi avea nici de acum înainte, pentru că mi-e foarte clar că nu se poate, chiar dacă aveam în plan așa ceva.

Însă vreau să vă spun că liderii grupurilor parlamentare negociază în fiecare zi, fac înțelegeri în fiecare zi, introduc și scot de pe ordinea de zi, avizează favorabil sau negativ în comisiile permanente, în urma acestor înțelegeri între liderii grupurilor parlamentare.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Domnul Márton Árpád.

Încet! Luați o pauză.

Domnul Márton Árpád.

Celorlalți lideri... Pe urmă vă dau cuvântul.

Încet! Știu. Domnule...

Este înscris domnul lider Márton.

Ne respectăm... Numai liderii au..

Vă dau pe urmă dreptul la replică, puteți sta la microfon toată ziua! N-am nicio problemă!

## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

După cum știți, deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii, deci și pentru Parlamentul României.

După cum știți – și nu vreau să anunț cine era primul semnatar –, o lege de modificare a alegerilor a fost atacată la Curte și Curtea a dat dreptate celor care au atacat-o, spunând că, într-adevăr, propunerile Comisiei de la Veneția

nu sunt obligatorii, dar Curtea consideră că noi trebuie să le respectăm în totalitate.

Ca atare, legile electorale nu pot fi modificate în ultimul an înainte de alegeri.

După cum știți, suntem în această perioadă. Nici noi nu suntem de acord, de exemplu, cu această ordonanță.

Nu suntem de acord pentru că, din punctul nostru de vedere, și ea este neconstituțională. Și vă spun de ce. Primarii și Președintele României, instituții prezente în Constituția României, se aleg prin alegeri locale, la fel și consiliile locale, dar nicăieri în Constituția României nu veți găsi trimiterea la alegerea președinților consiliilor județene, pentru că această instituție nu există.

Ca atare, noi nu suntem pentru aceste alegeri. Dar, din păcate, din greșeala noastră, a tuturor, n-am respins repede această ordonanță – că așa trebuia să facem și să repunem legea la loc – în termenul respectiv, înainte de a intra în ultimul an înaintea alegerilor.

Trebuie să vă spun că, ținând cont că deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii, noi n-o să fim de acord cu nicio modificare a unei legi electorale în ultimul an. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul lider al USR... sau domnul Roman. Doriți dreptul la replică?

Nu vreau să dau o replică „experimentatului” coleg aflat la primul mandat, care, ca orice om foarte suficient, le știe pe toate.

Vreau doar să-i spun: DA pentru dialog, niciodată pentru trocuri murdare cu PSD.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Stelian.

Văd că se tot prelungește ședința în mod nejustificat. Se cer drepturi la replică și pierdem vremea.

Haideți să tranșăm o dată pentru totdeauna chestiunea aceasta și să vorbim de elefantul din plenul Camerei Deputaților.

Vă solicit, așadar, introducerea pe ordinea de zi a Pl-x 495/2017...

Vă rog frumos, nu am terminat-o... Nu! După ce tranșăm solicitarea...

## **Domnul Stelian Cristian Ion:**

...referitor la alegerea primarilor în două tururi.

Vreți să debaronizăm România? Haideți să dăm un vot în plenul Parlamentului pe acest Pl-x...

Restul discuțiilor sunt doar trageri de timp inutile.

Vă rog să exprimăm un vot pe această chestiune. Puteți fi de acord sau puteți să votați împotrivă, cei care aveți primari și vreți să-i țineți pe veșnicie pe aceste funcții.

Este o solicitare legitimă. Vă rog să o supuneți la vot.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Ca și la prima solicitare, de altfel, tot legitimă, a dumneavoastră, s-a făcut o pauză, Comitetul liderilor s-a întrunit, au stat de vorbă dacă sunt de acord să introducă acest lucru pe ordinea de zi, conform regulamentului, și același lucru o să-l fac și acum.

Rog liderii de grup să se întâlnească, să vadă dacă au consens.

Vă rog, nu la mine neapărat! Dacă există consens, eu nu am nicio problemă de punere pe ordinea de zi, cu toate că pe urmă o să dau... de la BPR.

Domnule lider PSD, vă rog.

## **Domnul Alfred Robert Simonis:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Comitetul liderilor s-a întrunit aici, în sală – mă rog, reprezentanții grupurilor parlamentare –, și s-a constatat faptul că nu avem consens pentru introducerea acestor proiecte pe ordinea de zi. Prin urmare, nu se poate supune la vot introducerea pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnule Andronache, vă rog.

Vă mulțumesc.

Chiar mă bucur că mi-ați dat cuvântul după ce a vorbit domnul Simonis, pentru că am argumentele necesare pentru a contrazice ceea ce spune dânsul. Și am mai invocat și invoc din nou Decizia nr. 209/2012 a Curții Constituționale, care spune următorul lucru: „Prin urmare, în situația în care o comisie parlamentară, din diverse motive, nu își poate duce la îndeplinire activitatea, respectiv întocmirea unui raport sau a unui aviz, acest fapt nu este de natură a împiedica plenul fiecărei Camere a dezbate și a decide direct” – stimați colegi, direct, subliniez – „asupra problemelor care intră în atribuțiile sale.”

Domnul lider de grup a spus că acel proiect nu mai este la Camera Deputaților, pentru că Biroul permanent reunit în ședință comună ar fi decis ca acest proiect al Ordonanței de urgență nr. 40 să plece către Comisia comună a Camerei Deputaților și Senatului cu privire la legile electorale.

Nimic mai fals, stimate coleg, domnule președinte. Uitați-vă pe fișa actului normativ de la Camera Deputaților și veți vedea că, într-adevăr, Camera Deputaților este în continuare sesizată cu această reglementare. Ea este trimisă din plenul Camerei Deputaților la Comisia juridică în data de 4 decembrie.

Ca atare, în mod suveran, plenul Camerei Deputaților a decis să resesizeze Comisia juridică cu acest proiect, cu acest act normativ, cu această lege.

Pe cale de consecință, Biroul permanent reunit nu putea să desesizeze Comisia juridică, dintr-un motiv foarte simplu: nu poate trece peste decizia plenului. Și, ca atare, în fișa actului normativ apare doar că a fost sesizată și comisia comună, dar, atât timp cât Camera Deputaților este sesizată cu acest proiect, bineînțeles că poate fi luat în discuție, dacă plenul Camerei Deputaților, potrivit deciziei Curții Constituționale pe care v-am invocat-o mai înainte... – și mai am un paragraf pe care vi-l voi citi imediat –, atât timp cât această decizie spune foarte clar că noi putem vota chestiunea aceasta.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Am înțeles argumentele dumneavoastră.

Vă rog frumos să intrați pe site la PL-x 349 – nu vreau să vă aduc argumente –, să vedeți, pe 16 decembrie a fost desesizată...

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

Vă arăt aici un caz!

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Și eu îl am în fața mea!

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

Scrie altceva!

Vă rog frumos! Alt lider de...

Domnul Florin Iordache.

Am crezut că dacă trece campania electorală dispare populismul, dar m-am înșelat.

Din păcate, stimați colegi, 16 este după 4. La cele două birouri permanente, indiferent că discutăm de Biroul permanent reunit, liderii PNL vin cu rândul și de aceea nu comunică între ei.

În primul Birou permanent, în data de 16, eu am solicitat și s-a aprobat cu majoritate de voturi ca toate inițiativele legislative care vizează legislația electorală – alegeri locale, alegeri parlamentare și alegeri prezidențiale – să fie dirijate către comisia specială.

În consecință, am solicitat cu subiect și predicat, să înțeleagă toată lumea, și e pe stenogramă, ca toate acele inițiative – primarii într-un tur, în două tururi, în șapte tururi, alegerea președinților de consilii județene, numărul de mandate în diaspora – să fie dirijate către comisia specială. Au fost desesizate și Comisiile pentru administrație, și Comisiile juridice.

În consecință, cei care sunt doritori de carte și doresc să se uite pe site-ul Camerei Deputaților și al Senatului vor constata că în acest moment comisia specială este singura care poate discuta aceste inițiative legislative. Dumneavoastră, domnule președinte, sunteți obligat, pe de o parte, să fiți de acord că trebuie respectată și decizia Curții, dar și Regulamentul Camerei Deputaților, precum și regulamentul comun.

Dumneavoastră ați greși foarte grav, în acest moment, dacă ați supune votului ceva pentru care Camera Deputaților în acest moment nu este abilitată.

De ce? Citiți și urmăriți-mă, ca să înțelegeți. Deci în acest moment, stimați colegi, dacă vreți să discutăm, discutăm de un raport care poate veni de la comisia specială, că a mai trecut un an și sunt întru totul de acord cu domnul Márton Árpád, conform deciziilor Curții Constituționale, Comisiei de la Veneția, GRECO și ce vreți dumneavoastră să invocați când sunteți în opoziție; acum, la putere, nu mai contează, dar asta e cu totul altceva.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Și eu vă mulțumesc.

Deoarece discutăm despre un proiect care nu este pe ordinea de zi, aș dori să

## **Domnul Stelian Cristian Ion**

**:**

Nu, nu, mai avem!

127 de voturi pentru, 143 de voturi împotrivă... Atunci o să fim nevoiți să prelungim programul de lucru. Domnule Dobre, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Eu aș vrea să fac câteva precizări vizavi de ceea ce a spus colegul Iordache și de ceea ce ați spus dumneavoastră.

În primul rând, fostul guvern funcționează de 20 de ani și a modificat în vacanță parlamentară, prin ordonanță, o lege electorală, nu pe chestiuni tehnice, ci pe sistemul de vot, profund.

Deci dumneavoastră ați călcat în picioare reguli care erau de 30 de ani și sunt destui aici, la dumneavoastră, care le cunosc.

Deci Guvernul dumneavoastră n-a ținut cont nici de recomandările Comisiei de la Veneția, n-a ținut cont nici de tradițiile cât de cât democratice din acești 30 de ani și ați dat ordonanță și ați schimbat legislația electorală, lucru care nu s-a întâmplat timp de 30 de ani.

Este necesară corectarea, din acest punct de vedere, aici, în Parlament.

Al doilea lucru. Din primăvară vă cerem convocarea Comisiei de Cod electoral și aveți la Biroul permanent, la Birourile permanente reunite solicitările Grupului PNL.

N-ați catadicsit; le-ați ținut la sertar și acum, când vă este teamă de modificare, acum ați scos-o!

Ca să fim foarte clari, să nu discutăm altfel. Deci ați nesocotit tradițiile, cutumele și recomandările Comisiei de la Veneția, ca să fim foarte clari, și ați dat în vacanță parlamentară modificarea legilor electorale.

Pe fond, asumați-vă acest lucru și aveți înțelepciunea cel puțin acum să le corectați.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul deputat Cupșa. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor, Domnilor,

Eram pregătit ca intervenția mea să fie una de substanță. Mă voi rezuma la puține lucruri.

Am fost acuzați de către domnul Florin Iordache că suntem populiști.

Cu certitudine, Partidul Național Liberal nu are o astfel de calitate. Însă eu vă acuz pe voi, cei din Partidul Social Democrat, de o lipsă totală de respect față de Constituție și față de legile țării. Și o să vă citesc acum din Constituție ce ați făcut, abuzând de numărul de membri pe care îl aveți în Biroul permanent reunit, care, apropo, nu avea competențe să stabilească nimic în legătură cu activitatea acestei Camere.

După cum bine știți, domnule Florin Iordache – cred că o poate confirma și domnul Nicolicea –, ați stabilit că în Camera Deputaților acum nu se va mai dezbate, deși Constituția ne obligă, o lege care a trecut de Senat.

Articolul 75 alin. (3) – bănuiesc că înțelegeți că regulamentul nu este deasupra Constituției, domnilor din Partidul Social Democrat – spune așa: „După adoptare sau respingere” – această lege a fost deja adoptată în Senat – „proiectul sau propunerea legislativă se trimite celeilalte Camere, care va decide definitiv.” Subliniez acest lucru și citez din fișa actului. Această lege a fost adoptată în Senat. Urmează să fie supusă dezbaterii, mai apoi votului și să fie adoptată sau respinsă în Camera Deputaților.

Ce poate să facă această comisie comună pe care ați înființat-o? Nimic altceva decât, dacă va decide altfel, prin raportul pe care-l va face, să încalce competențele Camerei Deputaților, pentru că nu pot senatori să decidă în legătură cu actele legislative pe care noi, Camera Deputaților, trebuie să le adoptăm.

Citiți până la sfârșit! „Trimis pentru raport la comisia specială” din data de 16.

## Domnule președinte,

Vă citesc: „Trimis pentru raport la Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termen (...) Trimis pentru raport la Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului. Termen (...)”.

Asta înseamnă că două comisii...

Da. Pentru că ultima decizie este desesizarea...

Nu, domnule președinte! Înseamnă că două comisii, dintre care una permanentă și una specială, în acest moment, în acord cu ceea ce ați urcat dumneavoastră pe site, sunt sesizate. Oricum comisia specială nu putea să fie sesizată, de vreme ce – subliniez acest lucru – a fost adoptat proiectul legislativ în Senat și a fost sesizată Camera Deputaților, drept Cameră decizională.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Ion Stelian Cristian, USR.

În chestiunile legate de interpretarea regulamentului și aplicarea lui plenul este suveran. Nu președintele este cel care tranșează această chestiune și stabilește cum să se aplice o normă din regulament.

Ce avem noi astăzi este un exemplu clasic de abuz de drept. Ce înseamnă abuzul de drept? Atunci când există o dispoziție care conferă un anumit drept, reglementează o anumită situație, iar acea dispoziție, în loc să fie folosită în spiritul ei, este folosită chiar împotriva interesului ocrotit de acea normă.

Mai exact, există o dispoziție în Regulamentul Camerei Deputaților care arată – art. 69 alin. (3) – cum se face introducerea pe ordinea de zi chiar în ziua de plen a unor puncte. Și spune aici că regula este să fie cu unanimitatea Comitetului liderilor. De ce este dispoziția aceasta? Pentru a preîntâmpina situația în care unii parlamentari nu au cunoștință de acest subiect, nu sunt pregătiți pe acest subiect și ar fi luați prin surprindere.

În realitate ce s-a întâmplat? Dumneavoastră cu toții știți de discuția referitoare la alegerea primarilor în două tururi, știți și parlamentarii, știți și membrii din comisii. Ce se întâmplă este că această lege este blocată efectiv de către PSD și alți parlamentari, în comisii. Comisia specială la care ați făcut referire nu și-a desfășurat activitatea și, în situația aceasta, plenul, cel care trebuie să decidă pe acest proiect, este în imposibilitatea de a da o decizie. De aceea plenul este cel care trebuie să decidă dacă dă un vot cu raport sau fără raport. Pentru că raport nu s-a primit până acum, deși a trecut foarte mult timp, din cauza acestui blocaj.

Solicitarea noastră este să respectați nu doar litera regulamentului, ci și spiritul lui. Decizia despre care au vorbit și colegii a Curții Constituționale, nr. 209/2012, spune foarte clar că aceste regulamente sunt în scopul de a da posibilitatea Parlamentului să funcționeze normal și să dea vot, pentru că Parlamentul, plenul Camerei Deputaților și al Senatului, aceste foruri sunt cele care dau votul, nu președintele de ședință, și nu comisiile. Comisiile trebuie să fie la dispoziția plenului, și nu, invers, plenul la dispoziția comisiilor.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Am înțeles. Domnule Benga, vă rog.

**Domnul Lucian Daniel Stanciu-Viziteu**

**:**

Aveți o solicitare de vot!

**Domnul Stelian Cristian Ion**

**:**

Trebuie să supuneți la vot ce am cerut!

Era domnul Benga. Solicitase...

Poate avea intervenție pe prelungirea programului de lucru, de asta... Nu m-ați lăsat să termin.

Domnule Leoreanu, doriți intervenție pe prelungirea programului de lucru?

Nu.

Domnul Márton Árpád. Vă rog.

Am cerut prelungirea programului de lucru până la epuizarea punctului 10[1] de pe ordinea de zi. N-am spus până la 30, da? A fost o solicitare rezonabilă. Dar vă rog să dați un vot pe această chestiune. E obligatoriu să dăm un vot.

Domnul Márton Árpád. E lider care are dreptul.

## Domnule președinte,

Eu văd că se cam prelungesc aceste dezbateri și, dacă noi dăm un astfel de vot pe un termen nedefinit, până la un punct oarecare din ordinea de zi, riscăm să ne prindă și mâine-dimineață aici, în Cameră.

Ca atare, eu vă propun un termen rezonabil, de o jumătate de oră sau o oră, cum gândiți – eu sunt pentru o jumătate de oră –, după care să încercăm să dezbatem cât mai puțin și cât mai multe legi să le trecem în această jumătate de oră și poate atunci vom avea o activitate mai rapidă și eficientă. Că, altfel, dezbatem ca să dezbatem!

Domnule lider, ca să înțeleg, propuneți prelungirea programului cu o jumătate de oră, dar această jumătate de oră să fie doar pentru dezbaterea solicitării Partidului Național Liberal sau toate legile? Și peste o jumătate de oră propunem o altă prelungire a programului de lucru, ca să...

Nu, domnule președinte, să încercăm să terminăm această dezbatere, după care, neexistând un consens al grupurilor parlamentare, nici nu aveți ce supune votului și trecerea la ordinea de zi, începând cu pct. 1, pct. 2 și așa mai departe. Acolo unde ajungem, la ora 12.00 sistați discuțiile.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Dumneavoastră ați cerut să prelungim dezbaterile până la pct. 10. Cred că toată lumea este de acord, după cum văd.

Domnul Márton Árpád, mai mult, a spus să prelungim dezbaterile nu până la pct. 10, ci să și limităm dezbaterile pe această solicitare cu introducerea pe ordinea de zi a unui PL-x care... Eu nu pot să o fac, că aș încălca regulamentul și, mai mult, e desesizată Camera.

## **Domnul Stelian Cristian Ion**

**:**

10[1] .

10[1] .

Vot, vă rog.

Propunerea dumneavoastră nu a fost aprobată. Mai avem propunerea domnului Márton Árpád. Indicați tot 10[1] ? Până acolo să ducem dezbaterile?

Nu. Să limităm un timp... Vă rog mult.

Prelungirea dezbaterilor și a votului, evident, până la ora 12.00. Și unde am ajuns la ora 12.00 dați o jumătate de oră pauză și urmează votul final.

Ne trezim din nou la ora 12.00 tot discutând de propunerea PNL de a introduce pe ordinea de zi. Sistăm dezbaterile pe această propunere? Aici era discuția. O jumătate de oră.

Domnul Varujan Pambuccian.

## Domnule președinte,

Nu intenționam să iau cuvântul, dar atât politicianism nu am văzut în viața mea. Și știm foarte bine cu toții despre ce este vorba.

În realitate, sunt două subiecte care nu suportă amânare absolut deloc. Și ele sunt bugetul Camerei Deputaților și Legea de abilitare a Guvernului pentru a da ordonanțe. În rest, totul este un joc politic și atât.

Și noi pierdem vremea și riscăm să ajungem să nu votăm abilitarea Guvernului, de dragul unor jocuri politice în care fiecare încearcă să-și facă imagine în propriul electorat.

Eu vă propun să facem următorul lucru: să sistăm dezbaterile pe ordinea de zi aici și să discutăm categoric primele două puncte care sunt pe ordinea de zi, care sunt două puncte cu adevărat importante, și să lăsăm după aceea; dacă mai e timp, putem să trecem și pe partea de politicianism. Dar acestea două dacă nu se votează astăzi avem o problemă.

Vă mulțumesc.

Sunt perfect de acord cu dumneavoastră. Vă rog, domnule Simonis.

Mulțumesc, domnule președinte.

Și eu cred că trebuie să sistăm dezbaterile la acest punct și, poate, supunem la vot separat, pe de o parte, sistarea

dezbaterilor și, după aceea, să hotărâm până la ce punct dorim să prelungim dezbaterile pe proiectele de pe ordinea de zi.

Prin urmare, vă solicit să supuneți votului sistarea dezbaterilor și ulterior să discutăm până la ce punct ajungem.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

sistarea dezbaterilor și prelungirea programului de lucru până la ora 12.00.

Eu nu pot prelungi punctul... pentru două puncte programul de lucru. Trebuie să propun un timp.

Eu am și propunerea domnului Márton Árpád, să fie până la ora 12.00, care este exact pe regulament.

Supun prima propunere, a domnului Márton Árpád, de prelungire a programului până la ora 12.00.

- Vot, vă rog.

- Programul de lucru a fost prelungit până la ora 12.00. 271 de voturi pentru și 8 voturi contra. Vă rog, domnule... Mai doriți?

Continuăm.

Intru pe ordinea de zi, da?

Am acceptul de la toți liderii.

## Nu, nu!

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Grupul USR nu dorește, deci nu este consens.

Mă văd nevoit să

Intrăm pe ordinea de zi.

Proiectul de hotărâre privind...

Domnule Barna, vă rog, pe procedură.

## **Domnul Ilie Dan Barna:**

În acest moment lucrurile sunt foarte clare. Cel mai important proiect politic al societății românești, respectiv alegerea primarilor în două tururi, revenirea la această modalitate, pare să nu mai fie o prioritate a Parlamentului.

În acest moment solicităm Guvernului și premierului Ludovic Orban să-și angajeze răspunderea sau să emită ordonanță de urgență, pentru că românii au dreptul să-și aleagă primarii în două tururi.

Mulțumesc.

Mi se pare corect. Domnul Movilă Petru.

## **Domnul Petru Movilă:**

Partidul Mișcarea Populară a adunat de la cetățenii României peste un milion de semnături pentru proiectul privind alegerea primarilor în două tururi.

E o problemă de normalitate și moralitate să avem primari aleși în două tururi, pentru că avem primari în comunități care au fost aleși cu 10-15% voturi din lista completă a celor cu drept de vot din localitățile respective.

Avem un nivel de performanță a primarilor ca cel pe care îl vedem toți cu ochii liberi, îl vede media și din cauza faptului că nu există acest sistem de vot sau măcar un prag minim de voturi pe care fiecare primar să îl primească atunci când este ales primar într-o comunitate.

Și Partidul Mișcarea Populară va solicita Guvernului Orban să-și asume răspunderea pentru a emite ordonanțe privind alegerea primarilor în două tururi.

Mulțumesc.

Domnul lider Ponta Victor Viorel.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cred că am făcut un lucru bun azi în Parlament că am lămurit pentru toată lumea care vrea să înțeleagă. Domnul prim-ministru Orban a aruncat pisica moartă cu alegerile în două tururi în Parlament. Azi i-o aruncăm înapoi. Dacă chiar vrea aceste lucruri, le poate face, fără să mai arunce, să mai plimbe pisica prin alte părți.

Vă mulțumesc.

Pe procedură. Vă rog, domnule Roman.

## **Domnul Florin Claudiu Roman:**

Foarte scurt.

Domnule președinte,

Eu doream să solicit retrimiterea la comisie – termen, 30 de minute – a proiectului de abilitare a Guvernului.

Ce s-a întâmplat?

Deci rugămintea este să retrimitem la Comisia juridică și Comisia pentru buget, finanțe abilitarea Guvernului. Cu termen de 30 de minute sau 15 minute, cât se dorește.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Vă mulțumesc.

Dacă sunt dezbateri pe un lucru care deja a fost.... Pe procedură...

Domnul Márton Árpád e primul și pe urmă pe procedură. Și nu mai sunt intervenții.

Domnule Benga, dacă aveți pe altceva?

## Domnule președinte,

După cum știți, conform regulamentului dumneavoastră, trebuie să-l chemați la ordine pe acel deputat care vorbește despre cu totul altceva decât este pe ordinea de zi și să-i luați cuvântul.

Dacă s-a votat sistarea discuțiilor pe tematica cu alegeri, înseamnă că voința Parlamentului a fost sistarea discuțiilor, adică a majorității. Eu n-am votat pentru sistarea discuțiilor – să fie clar –, dar așa s-a decis.

Ca atare, vă rog să trecem la ordinea de zi.

Dar, dacă nu, pot să dau, pentru stimații noștri colegi liberali, care susțin tare că trebuie să respectăm deciziile Curții Constituționale – cu care sunt de acord, domnule deputat Andronache, sunt de acord –, dar pot să citesc din această Decizie nr. 51/2012, care spune și pentru Parlamentul României, general obligatoriu, că trebuie să ne ținem de această decizie a Curții Constituționale.

Deci, dacă s-ar sista discuția pe această tematică, trecem la ordinea de zi, punctul 1 de pe ordinea de zi. Dacă nu, dați-mi voie să citesc o parte din această decizie a Curții Constituționale, să înțeleagă și colegii noștri liberali, dacă vor să respecte Constituția, ce trebuie să respecte. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

## Și eu vă mulțumesc.

Pe procedură am înțeles că interveniți. Domnul Andronache sau domnul Roman? Cum doriți.

## **Domnul Tudor Vlad Benga**

**:**

Mai eram și eu.

Nu, eu zic un termen mai scurt. Ca să revină până în program.

15 minute, domnule președinte.

15 minute. Bine ar fi să mergeți la Biroul permanent. E sala cea mai aproape. Să rediscutați.

Domnule ministru, cred că cel mai bine la Biroul permanent, ca s-o putem discuta și da vot. Da? Să vină raportul.

Supuneți votului.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Da, da.

Mulțumesc, domnule președinte.

Apropo de lipsa de experiență. Dați-mi voie să dau o mână de ajutor colegilor liberali...

Vă rog. Vă rog, domnule lider, vă rog.

...și să... să...

Încet.

...să vă solicit să supuneți votului acceptul Camerei Deputaților ca cele două comisii, respectiv Comisia juridică și Comisia pentru buget, finanțe, să lucreze în paralel cu plenul și să dezbată PL-x 654/2019 în cele 15 minute acordate comisiei.

Așa se respectă întreaga procedură. Mulțumesc.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

## Vot, vă rog.

148 de voturi pentru, 61 de voturi contra, 37 de abțineri. Domnule lider, vă rog, veniți până la mine.

Domnule Roman, este vorba de abilitare. Nu a fost pentru suplimentarea ordinii de zi.

A avut dreptate domnul...

Nu, domnul Simonis a avut dreptate.

Dar, dacă vreți, repet votul și votăm și noi contra. Nu e nicio problemă. Lăsăm Guvernul fără abilitare. N-am nicio problemă. Cum hotărâți dumneavoastră, sunteți majoritari.

1. Proiectul de hotărâre privind bugetul Camerei Deputaților pe anul 2020; PHCD 64/2019.

Un chestor sau președintele comisiei. Cine are cuvântul? Vă rog, domnule președinte al comisiei. Domnul Lazăr, da? Da.

Prezentarea raportului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de hotărâre privind bugetul Camerei Deputaților pe anul 2020

Cu adresa nr. 1.487 a Biroului permanent din 11 decembrie 2019, secretarul general al Camerei Deputaților a transmis pentru examinare și avizare pe fond Comisiei pentru buget, finanțe și bănci Proiectul de hotărâre privind bugetul Camerei Deputaților pe anul 2020, aprobat de Biroul permanent al Camerei Deputaților în ședința din 11 decembrie 2019.

În urma examinării Proiectului de hotărâre privind bugetul Camerei Deputaților pe anul 2020, în ședința din 17 decembrie 2019, comisia, cu majoritate de voturi, a hotărât ca proiectul de hotărâre să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului în forma prezentată.

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul, din partea grupurilor parlamentare?

Domnul Leoreanu, vă rog, chestorul Camerei Deputaților.

Da. Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de buget pentru Camera Deputaților asigură și funcționarea, și desfășurarea investițiilor deja începute. Drept care noi vom vota bugetul Camerei Deputaților. A fost analizat și Grupul Partidului Național Liberal va vota acest buget.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

La titlul proiectului de hotărâre dacă sunt obiecții? Dacă nu, adoptat. La preambul, obiecții? Nu.

Adoptat. La art. 1, obiecții? Nu. La art. 2, obiecții? Nu. La art. 3, obiecții? Nu.

La art. 4, obiecții? Nu. La art. 5, obiecții? Nu. La art. 6, obiecții? Nu. La anexa nr. 1? Nu. La anexa nr. 2? Nu.

La anexa nr. 3?

Nu.

Am încheiat dezbaterile pe articole. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final. Abilitarea e sub rezerva venirii raportului.

3. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, precum și pentru modificarea art. 58 alin. (1) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap; PL-x 124/2019.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Urmează dezbaterea.

Are cuvântul inițiatorul, Guvernul României. Nu este.

Are cuvântul reprezentatul comisiei de fond, Comisia pentru muncă și protecție socială, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

A, a venit și de la Guvern!

Vă rog, scuzați-mă, nu v-am... Chiar îmi cer scuze.

## **Doamna Ioana Felicia Constantin** – _secretar de stat_

_în Ministerul Muncii și Protecției Sociale_ **:**

## Bună ziua!

Cu privire la Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței...

Vă rog să vă prezentați.

...de urgență a Guvernului...

Doamnă, vă rog frumos să vă prezentați. Și funcția pe care o aveți.

Sunt Ioana Constantin, secretar de stat în Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Cu privire la Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, precum și pentru modificarea art. 58 alin. (1) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Având în vedere obiectul de reglementare – proiectul de ordonanță de urgență are ca obiect modificarea și completarea Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii –, Ministerul Muncii și Protecției Sociale susține ordonanța, în forma inițială. Cu privire la amendamentele care vor fi prezentate de Comisia pentru muncă de la Cameră. Nu suntem împotriva măsurii, ca principiu. Nu suntem împotriva acestei măsuri în ceea ce privește creșterea alocațiilor, însă credem că este necesară o dezbatere mai aplicată în ceea ce privește resursele. Pentru că discutăm despre dublarea fondurilor _. (Vociferări.)_ Dublarea alocațiilor, adică dublarea fondurilor.

Am văzut ce s-a întâmplat la începutul ședinței în ceea ce privește retrimiterea la comisie. Credem că este nevoie de o discuție mai amplă pe acest subiect. Nu suntem împotriva măsurii, o înțelegem ca fiind necesară. De altfel, și ordonanța, la bază, prevede acest lucru.

De aceea, în continuare, comisia va intra pe amendamente, pe dezbateri.

Repet, nu suntem împotriva măsurii.

Doamnă secretar de stat, vă rog frumos să vă referiți la activitatea Guvernului. Nu încercați să faceți activitatea...

Ordonanța de urgență este susținută, la bază, de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Nu, nu intrați pe procedură.

Am înțeles, dar nu susțineți mărirea alocațiilor. Sau nu...

## **Doamna Ioana Felicia Constantin:**

Nu, ceea ce vă spun este că nu suntem împotriva măsurii, dar...

dar discutăm despre bugetul de stat deja croit și despre faptul că, peste noapte, au apărut ieri în comisie aceste amendamente și era necesară o dezbatere...

Bun, am înțeles.

...o dezbatere mai amplă.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Vă rog frumos să nu ne mai... certați așa tare.

Am înțeles. E o situație...

Dumneavoastră susțineți o situație semigravidă. Am înțeles.

Domnule Suciu, vă rog.

**Domnul Vasile Daniel Suciu**

**:**

Nu, raportul prima dată.

Raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Sper să fie ultima oară când un secretar de stat vine să ne certe în fața plenului, aici.

Și vă rog să luați atitudine, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2019, care prevede modificarea și completarea Legii nr. 61/1993, precum și modificarea art. 58 alin. (1) din Legea nr. 448/2006, urmărindu-se majorarea cuantumului alocației de stat pentru copii, începând cu drepturile aferente datei de 1 a lunii următoare intrării în vigoare a Legii bugetului de stat pe anul 2019, precum și acordarea alocației de stat

pentru copiii cu handicap, inclusiv copiii cu handicap de tip HIV/SIDA, în cuantumul prevăzut de Legea nr. 61/1993.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în data de 11 martie 2019.

Face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Domnule președinte, vă rog frumos, fiind procedură de urgență, să propuneți și timpii de dezbateri, să-i

Pentru că sunt mai multe proiecte pe ordinea de zi, trei minute sunt suficiente.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Dacă din partea grupurilor...?

Inițiatorul, Guvernul...

Din partea grupurilor parlamentare?

Domnule Suciu Daniel, vă rog frumos.

Vă rog să nu ocupați toate cele trei minute, să aibă toți colegii timp.

## **Domnul Vasile Daniel Suciu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, O să-mi asum de la bun început să generez un drept la replică.

Oare domnul Robert Sighiartău este în sală? Pentru că acest subiect are legătură și cu momentul lui de glorie de acum mai puțin de câteva luni.

Așadar, o să vă rog să-mi dați posibilitatea să citez exact dintr-o expunere de motive tocmai pentru mărirea alocațiilor: „Vin înaintea dumneavoastră cu un amendament. Un amendament susținut nu numai de Partidul Național Liberal și de mine, ci un amendament susținut de peste 32.000 de semnături online pe care le-am adunat în ultimele 3 zile și un amendament susținut de peste cei 4,3 milioane de copii care trăiesc în România. Avem o alocație de 84 de lei. Asta înseamnă 2 lei/zi – o bătaie de joc. O bătaie de joc, pentru că în Uniunea Europeană ne situăm pe ultimul loc și acolo am rămas. Asta având în vedere că din punct de vedere demografic stăm extrem de prost. În acest context, vă cer respectuos, în numele copiilor și al viitorului României, să votați acest amendament. Nu aveți absolut nicio scuză să nu votați acest amendament. Viitorul copiilor nu se negociază! Tăiați din pensiile speciale și dați-le copiilor alocații! Dați-le copiilor alocații!”

Stimați colegi, la momentul elaborării bugetului pe anul în curs, un amendament care prevedea mărirea alocațiilor a trecut prin votul dumneavoastră, al Parlamentului. Și atunci, doamnă ministru secretar de stat, bugetul era croit. Dar nu poate fi valabil ceva acum câteva luni vizavi de situația copiilor din România și astăzi să nu mai fie valabil. Și, poate, stimați colegi din opoziția de ieri și din puterea de astăzi, vă veți învăța că pe subiecte sensibile și de impact nu vă puteți juca.

Astăzi, Partidul Social Democrat susține cu tărie dublarea alocațiilor, așa cum am prezentat în amendament ieri, în comisie.

Și, stimați colegi de la Partidul Național Liberal, nu aveți nicio scuză și ține de competența guvernamentală să se găsească soluții pentru acest subiect.

Noi am făcut-o, când în plen ați mărit alocațiile. Vă provoc să găsiți soluții, pentru că – nu-i așa? – dumneavoastră sunteți extrem de competenți. Acum să vă vedem!

Vă mulțumesc. Domnul Băișanu. Nu, îmi pare rău. Domnule Băișanu, trebuie întâi liderii de grup. Domnul Ponta. Neafiliații, după.

## **Domnul Victor Viorel Ponta:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Această discuție despre mărirea alocațiilor nu e nouă, nu e ceva nou, și cred că ar trebui să procedăm de fiecare dată la fel.

Spunea Guvernul că s-a făcut bugetul și nu mai pot fi puși banii.

Vă reamintesc că în 2015 Legea privind dublarea alocațiilor – și vreau să recunosc că a fost o inițiativă liberală atunci în opoziție – s-a votat în luna mai. Eram prim-ministru, am venit imediat de la Guvern la Parlament și am spus că pentru alocații pentru copii găsim întotdeauna bani. Domnul președinte Iohannis a promulgat legea pe 1 iunie, de Ziua copilului.

Deci povestea aceasta, că acum se face bugetul și...

Cred că este corect. Atunci când în 2015 ați procedat bine, cerând dublarea alocațiilor, eu, ca prim-ministru, am procedat corect și le-am inclus imediat în rectificarea bugetară; domnul președinte Iohannis a procedat corect și a promulgat imediat legea.

Nu văd de ce în 2019 vă răzgândiți.

Cred că și astăzi trebuie să votăm pentru.

Sunt convins că un prim-ministru, domnul Orban, așa cum am făcut eu în 2015, găsește resursele bugetare. Sunt convins că domnul președinte Iohannis, cum a făcut pe 1 iunie 2015, va promulga și acum legea.

Și vă rog frumos să fim serioși atunci când facem ceva. Vă mulțumesc.

Vom vota pentru.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Și eu vă mulțumesc.

Domnule Seidler Cristian, vă rog, Grupul USR. Vă rog.

Nu, întâi domnul lider și pe urmă interveniți pe procedură, imediat.

Vă rog.

## **Domnul Cristian Gabriel Seidler:**

## Stimați colegi,

Așa cum s-a întâmplat și cu fondul de pensii, vorbim acum de bani pentru alocațiile pentru copii în același mod: folosind noi, Parlamentul, ca instituție, în scopuri politice, partinice, alocațiile pentru copii.

Vă aduc aminte că data trecută, la anterioara mărire, aceasta s-a făcut reușind să rămânem în limita de 3% excedent din PIB, în timp ce de data aceasta – impactul bugetar măsurându-se la aproximativ 2% din PIB –, dacă această măsură ar fi adoptată, am ieși din limita de 3%, cea care este prevăzută într-un tratat internațional pe care România l-a semnat.

Așadar, folosiți în scopuri politice, fără niciun alt calcul decât unul cinic, politicianist, alocațiile de stat pentru copii.

Dacă acuzați PNL, dragilor, dragi colegi de la PSD, că ar fi avut o măsură populistă data trecută, acum înseamnă că vă asumați că sunteți de două ori mai populiști, măsurat în valoarea absolută în lei.

Așadar, nu este decât un joc politic, populist contra populist, desconsiderând, de fapt, copiii. De fapt, nici nu-i luați în seamă. Tot ce vă interesează este cum să trageți pe spuza voastră politică, dar în același timp să fim absolut iresponsabili cu bugetul țării.

## Da, domnule Ponta.

Oricum o să iau și eu cuvântul, că nu i-am spus decât doamnei.

## **Domnul Victor Viorel Ponta:**

## Doar pe procedură.

Știți, înainte să scrii o carte trebuie să înveți alfabetul.

Îmi pare rău, nu există excedent din PIB.

E o prostie. E ceva îngrozitor.

Nu credeam.

Excedent din PIB!

Excedentul poate fi bugetar.

În cazul de față, dumneavoastră voiați să vorbiți despre deficit bugetar, nu despre excedent. Adică nu se ia, se dă, mă rog. Deci o bulibășeală generală.

Alocațiile nu sunt 2% din PIB.

Și doamna Turcan a zis că sunt 9 miliarde de euro, dar a confundat euro cu leii. Dumneavoastră confundați PIB-ul cu bugetul și 2% cu 0,2%.

Deci, vă rog mult de tot, când vorbim în Parlament, să știm despre ce vorbim, că batem câmpii.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Doamna...

Pe procedură, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Solicit o pauză de consultări de trei minute.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Pauză. Lideri. Între lideri. Da, vă rog. Oricum, proiectul trebuie, chiar dacă depășim... Proiectul trebuie finalizat, că suntem în dezbaterea lui.

Am vrut, doamnă Turcan, să vă dau cuvântul. Nu e nicio problemă.

Bun. Haideți să continuăm. Trecem la...

Da, doamnă Turcan, vă rog. Doamna Turcan.

## **Doamna Raluca Turcan:**

O să vă rog, dacă se poate, două minute de atenție cu maximum de responsabilitate.

Nu vă solicit decât două minute de atenție cu maximum de responsabilitate. Sper că nu este prea mult acum, când oamenii privesc spre noi și așteaptă foarte multe lucruri de la noi.

Acum suntem în următoarea situație. Punctul pe care îl dezbatem pe ordinea de zi este acela al dublării alocațiilor pentru copii, în condițiile în care Guvernul actual, de la 1 ianuarie, urmărește indexarea acestor alocații cu rata inflației, după ce ele au fost dublate de Partidul Național Liberal.

Doi. Este ultima ședință a Camerei Deputaților, cu excepția celei pe care sper să o facem pentru bugetul de stat pe anul viitor, ultima ședință în care Camera Deputaților poate să decidă și următoarele lucruri:

1. Abilitarea Guvernului pentru ca în perioada vacanței parlamentare să poată să muncească. Dacă n-o votați, nu este absolut nicio problemă; Guvernul va da ordonanțe de urgență și va convoca Parlamentul în sesiune extraordinară, pentru că vrem să muncim. E la latitudinea dumneavoastră dacă doriți să aveți acest proiect de lege votat sau nu.

Al doilea proiect însă era unul care ține de bugetul Camerei Deputaților, care ar fi putut fi necesar, în condițiile în care pregătim bugetul de stat pentru anul 2020.

Dacă doriți, bine – mă refer la votul final.

Vă rog să nu mă întrerupeți.

Dacă doriți, bine; dacă nu, nu.

Dumneavoastră ce ați făcut acum? Ați solicitat să ajungem la dezbaterea Proiectului privind dublarea alocațiilor, care ar conduce la un deficit de 5% din produsul intern brut, ceea ce ar conduce...

ceea ce ar putea conduce la împrumuturi mai scumpe, fonduri europene sistate, creșterea inflației și scăderea puterii de cumpărare, pentru că economia nu are de unde să susțină lucrul acesta.

Și, în timp ce dumneavoastră doriți să dezbatem acest proiect, ați convocat în paralel o comisie, care nici măcar n-a avut cvorum, pentru că nu v-ați trimis oamenii, ci îi țineți aici, în sală, pentru a merge pe repede înainte și a face niște lucruri într-un stil pur politicianist, încercând să blocați majoritatea parlamentară, acum formată în jurul Partidului Național Liberal, să aibă pentru anul viitor un buget rațional, un buget care să-ți dea credibilitate și predictibilitate, să aduci investitori și să poți să folosești fondurile europene.

Este decizia dumneavoastră ce veți face cu aceste proiecte de lege. Însă, vă rog, respectați procedurile parlamentare. Nu putem să facem o dezbatere parlamentară pe un proiect atât de important în timp ce dumneavoastră trimiteți parlamentari în altă sală, să facă o comisie pe care dumneavoastră o boicotați.

Doamnă Turcan...

Este ceva anormal.

...i-am trimis cu votul dumneavoastră, al PNL.

Așadar, vă rog foarte mult...

Vă dau scorul votului.

## **Doamna Raluca Turcan:**

Vă rog foarte mult, haideți să ajungem la sesiunea de vot. Gândiți-vă o dată în plus dacă aruncați țara în aer sau dacă doriți să dăm un semnal de responsabilitate.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnule lider, vă rog.

## **Domnul Alfred Robert Simonis:**

## Domnule președinte,

Vă solicit să supuneți votului prelungirea programului de lucru până ce Comisia pentru buget și Comisia juridică vor aduce raportul pentru abilitarea Guvernului.

Și vă spun în acest moment că o parte dintre colegii mei, membri în Comisia pentru buget, finanțe și Comisia juridică, își doresc să rămână în sală până la dezbaterea acestui proiect, pentru că își doresc foarte tare să susțină dublarea alocațiilor pentru copii.

Odată ce acest proiect este epuizat, dezbaterile pe acest proiect sunt epuizate, colegii mei se vor ridica și vor merge la cele două comisii, pentru a da raportul pentru abilitarea Guvernului.

Bun.

Prelungirea programului până ce vine raportul de la cele două comisii.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Sunt în procedură de vot. OK.

283 de voturi pentru, două voturi contra.

S-a aprobat prelungirea programului de lucru până terminăm și abilitarea.

Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul. Pe procedură, da?

## **Doamna Cosette Paula Chichirău:**

Este despre ședința de care vorbea colegul – Comisia pentru buget și Comisia juridică.

Am fost în sala de ședință, numai că nu era niciun coleg de la PSD prezent. Așa că vrem să avem ședința asta sau nu vrem să avem ședință?

Domnul președinte era acolo, dar ceilalți colegi nu erau. Un membru din câteva zeci nu e OK. Deci vreau să știu dacă avem ședința aceasta sau nu avem ședința aceasta. Pentru că noi ne-am dus.

Tocmai a explicat liderul de grup adineauri...

Ați convocat-o...

...că vrea să treacă acest proiect și...

...și n-ați venit în sală. Deci trebuie să știm dacă merge doar opoziția acolo.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Noi suntem opoziția, doamnă. Dumneavoastră ați votat Guvernul, sunteți la putere.

Aveți o problemă de percepție.

Vă rog, domnule Vîlceanu, vă rog.

Da. Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să încep prin a vă spune că, atunci când vorbim de termeni economici inventați – că tot avem foști prim-miniștri în sală –, să ne aducem aminte exact de taxa pe stâlp, care nu exista până să o inventeze un guvern inovativ, da?

Pe de altă parte...

Vorbiți... Noi suntem la proiectul de lege cu alocațiile.

Vorbesc și de acesta.

Da, da. Mulțumesc mult.

## **Domnul Dan Vîlceanu:**

Pe de altă parte, vorbim despre un proiect prin care dumneavoastră ați inventat pokerul parlamentar. Vreți să faceți dublarea dublării, da? Veniți cu ordonanță de urgență – da? – în Comisia pentru muncă, prin care PNL a dublat alocațiile anul trecut, care, atenție, au costat două miliarde, 2,1 miliarde.

Ceea ce vreți dumneavoastră astăzi costă de trei ori mai mult, da?

Și îmi pare rău că văd foști prim-miniștri care pur și simplu vin la acest microfon și se fac de râs în halul ăsta. Și văd foști miniștri – da? – care, de asemenea, au uitat ce înseamnă responsabilitate.

De la dumneavoastră, domnilor de la PSD, nu mă așteptam la responsabilitate, că știu că nu o aveți, nu există așa ceva, da?

Dar mă așteptam să văd o minimă, o minimă idee de responsabilitate de la foști prim-miniștri sau foști miniștri – da? –, care au fost în guvern și știu ce e acela buget.

Și atunci vă spun așa: dumneavoastră veniți și ne spuneți să găsească Guvernul bani. Iar eu vă întreb pe dumneavoastră următorul lucru: de unde vreți să luăm banii aceștia? Alegeți! De la spitale? De la școli? De la salarii? De la pensii? De la ISU? De unde?

Veniți și spuneți-ne de unde să luăm banii aceștia și de acolo îi luăm și facem dublarea dublării. Da? Așa cum vreți dumneavoastră.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

## PMP.

Domnule Popescu, suntem în procedură de urgență. Liderul de grup.

S-au sistat. Un vorbitor de grup. Domnul de la PMP.

Domnule președinte, Stimați colegi,

PMP cere retrimiterea la comisie, pentru ca, în paralel cu această procedură, să dăm vot final pe Legea privind reducerea numărului de parlamentari la 300, astfel încât, din banii economisiți de acolo, să putem să dublăm alocațiile pentru copii.

Vă rog să supuneți votului, pentru că deja este în dezbatere.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

S-a supus votului scoaterea ei de pe ordinea de zi. Domnul...

De la USR s-a vorbit.

Dacă mai este...?

A fost supusă votului scoaterea de pe ordinea de zi. Suntem...

Ce să scot?

În timpul dezbaterilor, dacă nu ne convine unde duc dezbaterile,

Domnule președinte,

Cred că am un comportament corect, normal și colegial.

Corect, dar nu-mi cereți ceva ilegal.

Grupul PMP v-a făcut o propunere în conformitate cu Regulamentul Camerei și vă rog să supuneți votului propunerea noastră.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Nu. La început, nu în timpul dezbaterilor. Fiindcă nu mă tem de niciun vot, dar eu nu vreau să încalc regulamentul.

Nu este adevărat. Liderul de grup are acest drept la început, când vine pe ordinea de zi. Nu aveți voie în timpul dezbaterilor.

Din partea UDMR sunt două solicitări. Cine dorește să ia cuvântul?

Domnule Biro Zsolt Istvan, vă rog.

Din partea Grupului UDMR cine dorește să ia cuvântul? Sunt două solicitări și pot să dau cuvântul. Domnul Magyar Loránd Bálint?

Nu mai vrea nimeni. Am înțeles.

Domnul Băișanu, de la neafiliați. În rest, de la toate grupurile au luat cuvântul.

Haideți, domnule Băișanu. Țara, pe umerii dumneavoastră.

## **Domnul Ștefan Alexandru Băișanu:**

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș vrea să-mi exprim un punct de vedere care să ducă la limpezirea lucrurilor și a ceea ce se întâmplă în momentul de față în Parlamentul României.

Aș începe rugându-i pe colegii de la PNL să se abțină de la orice comentariu și de la orice scuză privind imposibilitatea dublării alocațiilor pentru copii. E rușinică! E rușinică!

Asta le va face rău în continuare.

Să înțeleg că până acum Domniile Voastre, când nu făceați Domniile Voastre bugetul, când nu dumneavoastră făceați rost de bani, ați vrut să puneți în cârca PSD o mare greutate, și anume de a mări alocațiile pentru copii. Ați făcut-o atunci când erați în opoziție. OK, PSD a reușit, a scos banii, a mărit și a dublat alocațiile copiilor.

Rușinos însă a fost că PSD n-a intuit chestiunea asta și n-a înțeles că alocațiile copiilor trebuie mărite în permanență. Ei, acum, asta e.

Dar, revenind, acum, când sunteți la guvernare, vă comportați ca Ceaușescu. O să începeți să ne tăiați și rația la pâine, și rația la salam, și rația la lapte, pentru că, cică, nu sunt bani. OK.

N-ați știut că nu sunt bani când ați venit la guvernare? Sau ați crezut că veniți la guvernare și o lălăiți?

O dați din una în alta, guvernanți, vă puneți oamenii pe funcții și atât.

Nu, domnule, guvernare înseamnă responsabilitate, guvernare înseamnă patriotism, guvernare înseamnă să vii în acest Parlament să propui legi, să le votezi, în sprijinul României și pentru binele României, indiferent de consecințe.

A, vă gândiți la ce-o să se întâmple dacă mai luați voturi, dacă nu mai luați voturi? Nimeni n-ar trebui să se gândească la voturi. Ar trebui să vă gândiți numai la viitorul acestei țări. Iar viitorul acestei țări începe de la copiii noștri.

Am să vă dau un exemplu. Bugetul este de 2%...

Încercați să încheiați.

## **Domnul Ștefan Alexandru Băișanu:**

...și nu la bugetul pe care nu-l puteți acoperi.

Dacă ați venit la guvernare, acoperiți bugetul, faceți rost de bani și guvernați România așa cum ați promis, nu așa cum ați mințit!

Domnule Băișanu, vă mulțumim mult. Dar eu v-am spus că nu votați Guvernul. Domnul Pambuccian.

## **Domnul Varujan Pambuccian:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Din nou, n-aș fi vrut să iau cuvântul în marea asta de politicianism, dar aici s-a spus un lucru pe care nu putem să-l trecem cu vederea. Alocarea a 2% pentru bugetul Apărării nu este că suntem cu mâna la spate, forțați de NATO. În NATO noi am vrut să fim. Este o obligație pe care noi ne-am asumat-o și este foarte bine că facem lucrul acesta.

Nu vreau să vă reamintesc cât de importantă este apartenența noastră și la NATO, și la Uniunea Europeană. Cu lucrurile acestea nu se glumește.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Vă mulțumesc. Dacă la titlu sunt observații?

Dacă la amendamente, de la 1 la 9, sunt observații? Nu.

Rămâne la votul final.

Vă rog, Comisia juridică, așteptăm raportul.

Deci facem o pauză până vine raportul?

Fiindcă e de respingere și să vedem cum hotărăsc...

Păi, nu mai avem nimic la dezbateri.

Păi, nu pot dezbate. Raportul...

Mai veniți cu ce avem pe ordinea de zi.

Nu, nu, liderii de grup, vă rog, puneți-vă...

Vă rog, Comisia juridică și Comisia pentru buget, vă rog, de urgență, pentru abilitarea Guvernului.

Doamna Carmen Mihălcescu este?

Vă rog frumos, veniți.

Bugetul pe armament, al Armatei, este de 2%, da? Cumpărăm rachete, avioane, bombe, pistoale, parcă mâine ar începe al treilea război mondial.

Nu începe, domnule, niciun război. Nu sunt antagonice cele două bugete, pentru copii și pentru Armată. Dar, dacă avem, obligați fiind de NATO, avem de gând să mărim și să ținem la 2% bani în buget pentru cumpărare de avioane, ar trebui să găsim și puțini bani pentru acești mulți copii ai României care au nevoie de bani.

Un pușcăriaș, care a greșit, stă în pușcăriile din România și primește de la statul român undeva la 3 mii și ceva de lei pe lună – da? –, iar un copil, 150 de lei. Mi se pare normală nu o dublare, ci o triplare sau chiar mai mult a acestor alocații pentru copii.

Să o facem astăzi, pentru că sunt foarte mulți copii necăjiți în România. Hai să ne gândim la ei, nu la voturi...

Vă rugăm frumos să finalizați.

PAUZĂ

DUPĂ PAUZĂ

4, 10 și 11 de pe ordinea de zi. Celelalte nu au raport. Vă rog.

Doamna Carmen Mihălcescu...

4. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei; PL-x 15/2019/11.11.2019.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Dacă nu, din partea comisiei de fond, domnule deputat Iulian Iancu, președintele Comisiei pentru industrii, vă rog, prezentarea raportului.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Suntem în dezbaterea unei cereri de reexaminare. Avem în discuție o lege care a fost adoptată de Camera Deputaților și de Senat, respectând prevederile art. 75 și 76 alin. (1) din Constituția României.

A fost transmisă spre promulgare Președintelui Românei, care s-a adresat Camerelor pentru o reexaminare, aducând în discuție câteva elemente, din care am să rețin doar faptul că s-a solicitat reexaminare privind neîngrădirea ANRE de către nicio altă autoritate, raportul anual de activitate al ANRE și, de asemenea, atribuțiile președintelui ANRE, precum și modalitățile de revocare a membrilor Comitetului de reglementare, punându-se în discuție exercitarea funcției cu gravă neglijență, care are ca urmare perturbarea semnificativă a sectoarelor sau a piețelor de energie electrică, termică sau a gazelor naturale și încălcarea gravă sau îndeplinirea cu rea-credință a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență de către membrii comitetului.

De asemenea, președintele a solicitat să se reanalizeze modalitatea în care ANRE ar putea aviza studiile de fezabilitate, precum și modul de implicare al altor autorități centrale asupra autonomiei, independenței și dreptului de avizare al ANRE pentru acte normative.

În urma dezbaterii cererii de reexaminare formulate de Președintele României, membrii comisiei propun plenului adoptarea proiectului, cu amendamente admise și respinse.

Domnule Roman, domnule lider, veniți. Domnule Bumb, vă rog. Dezbateri, da? Vă mulțumesc mult.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Cererea de reexaminare a fost pe deplin justificată, pentru că activitatea ANRE este foarte importantă și Legea nr. 33, care stabilește atribuțiile ANRE, trebuia modificată, pentru că au apărut câteva inadvertențe care aveau implicații asupra întregii populații, atât asupra abonaților casnici, cât și asupra celor industriali.

Și, de aceea, sunt câteva amendamente – și aș vrea ca toată lumea să fie în cunoștință de cauză în momentul în care votează această lege.

Prima chestiune a fost legată de activitatea ANRE, care nu va fi îngrădită de nicio altă autoritate, doar în ceea ce privește exercitarea atribuțiilor de reglementare. Pentru că nu există instituție să nu se supună niciunui control. Ceea ce înseamnă că își menține pe deplin autonomia în ceea ce privește reglementarea, atât în domeniul energiei electrice, cât și în cel al gazelor.

A doua chestiune. Raportul anual al ANRE trebuie să cuprindă și execuția bugetară, precum și să fie prezentat până la 31 iulie, în loc de 1 noiembrie. Pentru că ANRE este sub control parlamentar, iar în raportul anual, pe care îl prezenta, de fapt, cu un an în urmă, nu era cuprinsă și execuția bugetară.

A treia chestiune. ANRE poate să cumpere, să închirieze sau să construiască un sediu central. Am fost cu toții de acord, pentru că este o instituție foarte importantă, care în mod cert va reglementa piața energiei electrice și a gazelor

pe o perioadă îndelungată și are nevoie de un flux tehnologic normal și de condiții optime în care să-și desfășoare activitatea.

A patra chestiune este una dintre cele mai importante chestiuni care au fost reglementate. Parlamentul poate să revoce din calitatea de membru al Comitetului de reglementare pentru exercitarea funcției cu gravă neglijență, care poate perturba piața energiei electrice sau a gazelor, și pentru exercitarea cu rea-credință a funcției în luarea deciziilor în Comitetul de reglementare. Iarăși era o chestiune, pentru că, fără această chestiune introdusă, cei șapte membri ai Comitetului de reglementare erau intangibili.

Și eu vă mulțumesc. Doamna deputat Prună Mădălina, vă rog.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Acest proiect de lege a fost îndelung discutat la Comisia pentru industrii și servicii. USR a avut o serie de amendamente care au trecut. Execuția bugetară va fi în raportul pe care ANRE îl va prezenta anual. Independența instituției este una foarte importantă în ceea ce privește activitatea de reglementare, însă celelalte activități trebuie să fie supuse unui control din partea instituțiilor abilitate ale statului.

Însă cu ceea ce nu putem să fim de acord este ca ANRE să-și construiască din taxa aceea de 2%, instituită prin OUG nr. 114, un sediu.

Credem că ANRE poate foarte bine să închirieze acest sediu de pe piața liberă. ANRE nu trebuie să aibă în activitățile sale construirea unui sediu, activitatea sa principală fiind cea de reglementare.

Nu mai spun că construirea unui sediu, în general, generează niște costuri, din cauza achizițiilor umflate, care am văzut că de multe ori se practică în sistemul public. Și multe alte lucruri pe care n-am putea să le controlăm, deoarece această instituție, nu-i așa?, este una autonomă și independentă.

De cealaltă parte, stimați colegi, nu pot să nu remarc chiar astăzi de la tribuna Parlamentului faptul că, la ANRE, în Comitetul de reglementare se află un domn, domnul Neacșu, care, la momentul votării sale, al numirii sale de către Parlamentul României, avea o condamnare penală și nu era reabilitat.

CCR a amânat de cinci ori pronunțarea pe această speță și domnul Neacșu se află încă în acea funcție. Practic, dumnealui este pe un rest de mandat și acest mandat expiră în aprilie.

Este rușinos acest lucru. Și cred că Parlamentul României ar trebui să se sesizeze în cazul acesta și să discutăm acest lucru, care, din punctul nostru de vedere, este unul de neacceptat.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Vă mulțumesc. Dacă nu mai sunt intervenții... Dacă la titlu...? Nu.

La amendamentele admise. De la 1 la 10? Nu. De la 1?? la 20? Nu. La respinse sunt două amendamente. Nu.

Rămâne la votul final.

9. Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții și pentru completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții; PL-x 585/2019.

Din partea comisiilor sesizate în fond are cuvântul tot domnul președinte Iulian Iancu, președintele Comisiei pentru industrii.

A, e doamna Fădor.

Cine e?

A, domnule deputat, vă rog.

Atât din partea Comisiei pentru administrație, cât și a Comisiei juridice, da?

Vă rog, domnule deputat.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții și pentru completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 22 din Legea nr. 10/1995, în sensul că investitorii, persoane fizice sau juridice care finanțează și realizează investiții la construcțiile existente în sensul legii, au obligația de a realiza rețelele edilitare aferente anterior emiterii autorizației de construire. De asemenea, se prevede ca operatorii serviciilor de utilități publice să aibă obligația de a obține autorizația de construire. Execuția lucrărilor de racordare se face în baza contractelor de execuție încheiate cu constructorii atestați și se realizează în termenele prevăzute în contractul de racordare.

Totodată, prin inițiativa legislativă, se propune completarea art. 7 din Legea nr. 50/1991, în sensul ca autorizația de construire să se emită numai după realizarea drumurilor la strat de uzură.

Potrivit prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii Comisiei pentru industrii și servicii, Comisiei juridice, de disciplină și imunități și Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au dezbătut proiectul de lege în ședința comună din 17 decembrie 2019.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii comisiilor reunite au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise, prevăzute în anexa nr. 1, și amendamente respinse, prevăzute în anexa nr. 2, anexe care fac parte integrantă din prezentul raport.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Mulțumesc. Domnul Ursu Răzvan Ion? Ați vorbit.

Domnule Roman, doriți? La dezbateri, da? Sau procedură? Ce?

## **Domnul Florin Claudiu Roman**

**:**

Ca inițiator.

Inițiator?

Am zis de la început, domnule Roman.

Mulțumesc, domnule președinte.

Practic, prin această lege continuăm ceea ce am început cu Legea debirocratizării, unde simplificăm procedurile de autorizare. Preluăm practic normele de aplicare pentru funcționarea în bune condiții, de la 1 ianuarie 2020, a comisiei de acord unic și practic rezolvăm și acea problemă, în sensul că branșamentele trebuie să fie gata în același timp cu bunul cumpărat de către un cumpărător de bună-credință, iar, atunci când se face o stradă, se lucrează așa cum trebuie: mai întâi se fac branșamentele, se introduc rețelele de utilități, se pune stratul de uzură și apoi se eliberează autorizația de construire.

Le mulțumesc colegilor cu care am lucrat pe acest proiect, în special deputatului Ursu. Mulțumesc.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Dacă nu mai sunt intervenții... Dacă la titlu...?

A, vă rog. La amendamente admise sau respinse?

**Domnul Stelian Cristian Ion**

**:**

Pentru dezbateri generale.

Da, domnule...

Nu v-am văzut, m-am uitat. Sunteți foarte...

Proiectul a pornit ca o inițiativă foarte bună pentru debirocratizare. Problema este că la partea sancționatorie s-a umblat foarte mult și s-au micșorat drastic niște sancțiuni, ceea ce poate crea mari probleme pe viitor. Să construiești fără autorizație, să încalci o autorizație de construire și să fii sancționat cu o amendă foarte mică – unele amenzi au scăzut de 10 ori – este o chestiune inacceptabilă.

De aceea, votul nostru va fi „abținere”, pentru că proiectul are o parte bună, dar pe partea sancționatorie va putea genera un val de indisciplină în construcții, ceea ce este absolut inacceptabil.

Mulțumesc.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

## Mulțumesc mult.

La amendamente admise? La care? De la 1 la 10? De la 10 la 20? Marginal 10. Vă rog.

Comisia propune eliminarea amendamentului admis de la nr. crt. 10 din raportul comun, deoarece este dublă reglementare.

Și, cu permisiunea dumneavoastră, o să-l și citesc.

Păi, citiți, că trebuie supus votului.

„La art. 36 pct. III, după lit. j) se introduce o nouă literă, lit. k), cu următorul cuprins: «k) executarea unei construcții noi, a unei intervenții la o construcție existentă, precum și desființarea acesteia cu încălcarea prevederilor referitoare la documentația de execuție».”

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Vă rog frumos să vă duceți și la ceilalți lideri până

2. Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe; PL-x 654/2019; caracter ordinar; procedură de urgență.

Are cuvântul inițiatorul, Guvernul României. Domnule ministru, vă rog.

Domnule președinte, Domnilor colegi,

În comisie s-au luat în discuție din nou acele puncte care erau în dubiu vizavi de Consiliul Legislativ, adică faptul că legiferăm pe legi care erau organice; noi susțineam că legiferăm pe aspecte neorganice. Până la urmă s-a ajuns la concluzia să retragem acele proiecte care erau discutabile și a rămas, în unanimitate votat, prezentul proiect de lege.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Raportul. Din partea Comisiei juridice sau a Comisiei pentru buget?

Vă rog. Vă rog, domnule deputat. Dunava, nu? De la Bacău.

emite ordonanțe, în vederea unei noi examinări și a depunerii unui raport suplimentar.

În ședința menționată, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități și cei ai Comisiei pentru buget, finanțe și bănci au decis, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport suplimentar comun de adoptare a Proiectului de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, cu amendamentele admise redate în anexa la prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

Mulțumesc.

La dezbateri? Nu la dezbateri? Domnule Andronache, vă rog.

La dezbateri, domnule președinte. La dezbateri generale. Voi exprima punctul de vedere al Grupului parlamentar al PNL. În opinia noastră, această lege de abilitare este necesară. Ea conține prevederi care se regăsesc și în alte legi anterioare de abilitare a Guvernului, legi care au fost supuse controlului de constituționalitate, iar Curtea Constituțională a respins sesizările de neconstituționalitate, arătând că pot fi făcute modificări în legile organice, atât timp cât acele modificări nu vizează articole care au caracter organic, ci caracter ordinar. În sensul acesta a fost și proiectul de lege al Guvernului.

Însă dumneavoastră ați dorit – cei din Grupul parlamentar al PSD – să fim, pentru prima dată, mai catolici decât papa și să eliminăm din prevederile legii de abilitare toate reglementările care, indiferent că au fost supuse anterior controlului de constituționalitate și au fost declarate constituționale, ar face referire la legi organice.

Am acceptat propunerile Consiliului Legislativ care vizau această chestiune, făcând amendamente de eliminare, însă fac precizarea importantă că, pentru domeniile care au fost eliminate din cuprinsul Legii de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe simple, Guvernul are în continuare posibilitatea de a reglementa pe calea ordonanțelor de urgență.

Vă mulțumesc.

Partidul Național Liberal va vota pentru proiectul de abilitare.

Și eu vă mulțumesc.

Domnule Dunava, să veniți să propuneți timpii de dezbatere.

Și domnul Márton Árpád, pe urmă.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun suplimentar asupra Proiectului de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe

În ședința plenului Camerei Deputaților din data de 18 decembrie 2019 s-a decis retrimiterea la Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Proiectului de lege privind abilitarea Guvernului de a

Domnule președinte, Propun ca timp de dezbatere trei minute.

Vot, vă rog.

268 de voturi pentru, 4 abțineri. Domnule Márton Árpád, vă rog.

## Domnule președinte, Doamnelor și domnilor deputați,

Eu cred că tot ceea ce s-a întâmplat cu această lege de abilitare putea fi evitat dacă am fi revenit la normalitate, așa cum am propus la Biroul permanent, adică să fie sesizate acele 4-5 comisii, unde să vină ministrul de specialitate pentru aviz și să spună ce dorește să facă.

Mulțumesc că reprezentanții Ministerului Culturii, la întrebarea mea de ieri, în comisie, la ora 10.00, au putut să-mi dea informațiile de care aveam nevoie. Același lucru se putea întâmpla încă în patru comisii și se putea da un vot pe decizie și n-am fi stat aici pentru a retrimite, a face o ședință în plus.

Ca atare, am primit promisiunea că de acum încolo vom reveni la normalitate și pentru aviz vor fi sesizate toate comisiile care au un capitol în proiectul legii de abilitare.

V-aș ruga să vă țineți de cuvânt și, în primul rând, ca stafful care propune pentru Biroul permanent sesizarea comisiilor să o aibă în vedere pentru iunie.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Dacă la amendamentele admise de la 1 la 10...? Nu sunt.

De la 10 la 20? Nu sunt. De la 20 la 30? Nu sunt. De la 30 la 40? De la 40 la 50? Merge la votul final.

10[1] . Propunerea legislativă pentru modificarea Legii societăților nr. 31/1990; Pl-x 440/2017.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Domnule Năsui, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mă bucur să vin la această tribună, să susțin o inițiativă bună pentru România, o inițiativă semnată de mai mulți colegi și susținută de mai mulți colegi din tot spectrul politic. Este o inițiativă prin care reducem birocrația. De multe ori votăm legi care-i ajută pe unii sau pe alții, pentru un grup sau pentru altul. De data aceasta este o înlesnire a înființării tuturor întreprinderilor din România. Practic, acum avem voie să înființăm un singur SRL, în care să fim acționar unic. După acest proiect de lege vom putea avea mai multe. Avem limitări teribile și o birocrație teribilă la sediul social. Trebuie, de exemplu, chiar dacă nu desfășurăm activitate la sediu, să cerem permisiunea tuturor vecinilor cu care avem pereți comuni, sus, jos, dreapta, stânga, chiar dacă nu desfășurăm activitate; lucrul acesta îl schimbăm.

În alte țări, o înființare de întreprindere poate să dureze două ore și se poate face pe internet; la noi durează minimum o săptămână și de obicei necesită să plătim și un avocat.

Vreau să îi mulțumesc în mod special, pentru că acest proiect de lege este posibil și a fost făcut posibil, domnului Sorin Lazăr, care a ajutat foarte mult cu toată procedura parlamentară, și sunt convins că va fi un proiect pentru care vom fi lăudați și pentru care românii, mai ales mediul antreprenorial, ne vor mulțumi.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Felicitări!

Din partea comisiei? De la Comisia economică, da? Domnule deputat, vă rog. Gheorghe Șimon, da?

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun înlocuitor asupra Propunerii legislative pentru modificarea Legii societăților nr. 31/1990

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea Legii societăților nr. 31/1990, retransmisă în vederea unei noi examinări în fond, cu adresa Pl-x 440/2017 din 19 martie 2019, înregistrată sub nr. 4c-1/303.

În conformitate cu prevederile art. 61 și 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii celor două comisii au examinat inițiativa legislativă în ședințe separate și au întocmit raportul inițial din 6 februarie 2018, prin care au propus plenului Camerei Deputaților respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii societăților nr. 31/1990, cu un amendament respins.

Potrivit dispozițiilor art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, plenul Camerei Deputaților, în ședința din 18 martie 2019, a hotărât să retrimită celor două comisii inițiativa legislativă menționată mai sus, pentru o nouă dezbatere.

Membrii Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare au reexaminat propunerea legislativă și documentele care o însoțesc pe parcursul mai multor ședințe, dezbaterile finalizându-se în ședința din 18 decembrie 2019.

Din totalul de 26 de membri ai Comisiei juridice, de disciplină și imunități, participarea la ședință a fost în conformitate cu lista de prezență, iar din numărul total de 17 membri ai Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare au fost prezenți la dezbateri 11 deputați.

În urma reexaminării inițiativei legislative, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare raportul comun înlocuitor asupra Propunerii legislative pentru modificarea Legii societăților nr. 31/1990. Singurul amendament respins este redat în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun înlocuitor.

Sigur... Final, da?

Dacă la dezbateri sunt intervenții? Nu.

Domnule Lazăr, doriți drept la replică, că domnul Năsui v-a spus numele?

Nu.

Există un singur amendament respins. Rămâne la votul final.

8. Proiectul de lege pentru înființarea Muzeului Național

„Brătianu”; PL-x 584/2019; caracter ordinar. Amendamente admise – șapte.

Din partea inițiatorilor? Domnul Știrbu Gigel.

Vă rog. Tot dumneavoastră.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Vin în fața dumneavoastră cu rugămintea de a da un vot favorabil acestei inițiative legislative.

Prin acest proiect legislativ, Vila Florica devine ceea ce ar fi trebuit să fie din ʼ90 până astăzi, un muzeu național al liberalismului, un muzeu național care să le arate tuturor celor care vin după noi adevărata valoare a unui om politic, a unui om iubitor de țară.

Vila Florica este, putem spune, un loc încărcat de istorie, unde s-au luat decizii extrem de importante pentru această națiune. Putem spune că se identifică cu marile decizii ale acestei națiuni care au condus la constituirea statului unitar român. O adevărată familie de oameni politici și iubitori de țară s-a născut și a trăit acolo.

Vă rămânem îndatorați atât eu, cât și toți cei care au semnat această inițiativă legislativă, dacă dumneavoastră, astăzi, vă veți da votul pe acest proiect legislativ.

Vă mulțumesc și vă doresc, dacă nu ne mai vedem, doamnelor și domnilor, sărbători fericite! La revedere!

Inițiatori? Sunteți inițiator și dumneavoastră? Vă rog.

Domnul Gheorghe Andrei Daniel. Vă rog. Inițiator, da?

Da.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor, Stimați colegi,

Vila Brătianu de la Florica reprezintă un simbol fundamental pentru istoria românilor și pentru ceea ce înseamnă procesul democratic al României din ultimele 200 de ani.

Acolo, la Florica, în secolul al XIX-lea, în secolul al XX-lea, au fost, au trăit și au luat decizii majore pentru această națiune Ion C. Brătianu, Ion I.C. Brătianu, Gheorghe Brătianu, Dimitrie Brătianu, Dinu Brătianu, Vintilă Brătianu, martirul Gheorghe Brătianu, în închisorile comuniste, frații Radu Nicolae și Alexandru Golescu, Eugeniu Carada, Barbu Știrbei, Titu Maiorescu...

Este foarte important ca noi să înțelegem astăzi de ce acest loc, unde altă dată Brătienii se sfătuiau cu Regele Ferdinand, cu Regina Maria sau cu Barbu Știrbei asupra deciziilor fundamentale, este esențial pentru România. Pentru că noi, astăzi, am uitat ce înseamnă să facem o politică națională, pentru că noi, astăzi, nu mai ținem cont de ceea ce înseamnă măsura în politică, despre care vorbea Ionel Brătianu. Astăzi, din păcate, noi ne afundăm într-un politicianism tot mai lipsit de valori, tot mai lipsit de sensuri și de viziune.

Să nu uităm că Brătienii, înainte de orice, au pus interesul național și au pus patriotismul românesc pe primul loc.

De aceea, nu s-au dat în lături de la a se jertfi pentru această țară și de la a lupta pentru valorile românești.

Să nu uităm că, iată, Ion C. Brătianu, la 1878, a reușit să se lupte cu Bismarck, cu marele cancelar al Germaniei.

În 1919, Ionel Brătianu le punea piciorul în prag lui Clemenceau și lui Woodrow Wilson.

Sunt lucruri pe care trebuie să le știe toată România și sunt lucruri pe care noi – nu doar noi, cei care suntem

membri ai Partidului Național Liberal, ci noi toți, românii – trebuie să le păstrăm în memoria, în amintirea și în conștiința noastră. Pentru că memoria istorică – și nu doar istorică, ci memoria culturală a României – face parte din ceea ce suntem noi, constitutiv, ca națiune. Iar Vila Florica este un loc fundamental pentru noi toți, românii.