„Cîțu și Barna dau vina pe copiii din România pentru creșterea deficitului, nu pe incompetența propriului Guvern!*”
Justificarea premierului Cîțu pentru nerespectarea promisiunii de majorare a alocațiilor este perfidă și profund incorectă.*Nu copiii și pensionarii sunt de vină pentru creșterea deficitului, ci catastrofala gestionare a economiei de către Guvernul Cîțu.* Numai dobânda suplimentară plătită la împrumuturile nebunești ale domnului Cîțu este de șapte ori mai mare decât era nevoie pentru majorarea alocațiilor de la 1 iulie.
Rolul unui guvern nu este să se plângă că nu sunt bani. În guvernarea PSD, s-au dublat alocațiile și au crescut veniturile, iar deficitul a fost sub 3%.
Coaliția a ajuns imediat la consens pentru anularea majorării alocațiilor, dar nu s-au putut înțelege pentru anularea pensiilor speciale. Aceasta este echitatea promisă de guvernanții dreptei!
Din momentul în care a fost numit ministru al finanțelor și până în prezent, când exercită funcția de premier, domnul Cîțu a îndatorat țara cu 31 de miliarde de euro. Doar pentru aceste împrumuturi România trebuie să plătească în fiecare an băncilor dobânzi de peste un miliard de euro, adică 5 miliarde de lei.
Efortul bugetar pentru majorarea alocațiilor cu 20 de puncte de la 1 iulie, cum promiseseră Cîțu, Orban și Barna înainte de alegeri, era de 700 de milioane euro până la finalul anului, adică de șapte ori mai puțin decât dobânzile plătite la împrumuturile făcute de premierul Cîțu.
Dacă alocațiile ar fi crescut de la 1 ianuarie 2021 la valoarea dublată stabilită de PSD încă de anul trecut, atunci efortul bugetar ar fi fost de două miliarde de lei, deci mai
puțin de jumătate din dobânzile pe care România le plătește la împrumuturile domnului Cîțu!
Înainte de alegeri, PNL și USR spuneau că vor tăia banii de la pensii speciale și îi vor da copiilor. Acum însă în coaliție s-au pus imediat de acord pentru amânarea majorării alocațiilor, dar nu au putut ajunge la un consens privind dacă și când vor tăia pensiile speciale.
Până în prezent, majoritatea PNL–USR–UDMR din Senat a adoptat, cu amendamente, Legea de aprobare a OUG nr. 123/2020, prin care Guvernul Orban, cu domnul Cîțu ministru al finanțelor, a eșalonat dublarea alocațiilor. Prin modificările făcute, coaliția de guvernare a anulat acordarea tranșelor 3 și 4 din calendarul propus inițial. Mai exact, nu se mai acordă tranșele de majorare prevăzute pentru 1 iulie 2021 și pentru 1 ianuarie 2022, cu promisiunea că toate tranșele rămase neacordate se vor aplica de la 1 iulie 2022.
Pe lângă faptul că nimeni nu mai poate avea încredere în acest Guvern, după ce tocmai a spus că nu-și mai respectă promisiunile din campanie, chiar dacă ar face așa cum spune acum, faptul că în acest interval copiii nu vor beneficia de majorările promise reprezintă un furt din banii ce li se cuveneau prin lege. Astfel, pentru a doua jumătate a acestui an, Cîțu fură 700 de milioane de lei, iar pentru prima jumătate a anului viitor mai fură încă 1,4 miliarde de lei.
În total, Guvernul fură 2,1 miliarde de lei de la copii, respectiv câte 522 de lei de la fiecare copil cu vârsta între doi și 18 ani și câte 1.044 lei de la cei sub doi ani sau cu dizabilități.
Argumentul invocat de Cîțu și Turcan este același folosit și de Boc, atunci când a tăiat pensiile și salariile în 2010: „Nu sunt bani.”*În realitate, *zic că nu au bani pentru copii, dar au bani pentru clientela de partid12.* În timp ce Guvernul spune că nu are 2,1 miliarde de lei pentru copii, Cîțu a alocat, prin PNRR, 2,9 miliarde lei, adică 585 milioane de euro, unei firme deținute de unul dintre sponsorii principali ai PNL, după cum dezvăluia chiar ministrul Stelian Ion, din Guvernul Cîțu.
PSD s-a mobilizat și a depus în Parlament un proiect de lege care să oblige Guvernul să majoreze imediat alocațiile la nivelul adoptat în 2020*, respectiv de la 214 lei la 300 de lei pentru copiii cu vârsta între doi și 18 ani și de la 427 lei la 600 lei pentru copiii sub doi ani sau pentru cei cu dizabilități.
Vocevoce proprieMarkerCadru
Apelul combină interesul unui grup specific (copiii) cu o critică a gestionării economice generale (binele comun).
„Nu copiii și pensionarii sunt de vină pentru creșterea deficitului, ci catastrofala gestionare a economiei de către Guvernul Cîțu.”