Stenogramă plen

Bună dimineața!

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 16 iunie 2021, dedicată declarațiilor politice.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Dumitru Coarnă.

Vă rog.

Vă rog să ne încadrăm în cele 3 minute. Mulțumesc.

Bună dimineața! Mulțumesc, domnule președinte.

Declarație politică: „Distribuția de măști de protecție neconforme. Să-l întrebăm pe domnul Arafat cine este responsabil pentru nerespectarea normelor din domeniul sanitar, prin introducerea pe piață de produse neconforme? Lipsa unui standard de produs pentru masca de protecție!”.

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a efectuat controale la peste 500 de operatori economici, la nivelul întregii țări, care comercializau măști de protecție, controale în urma cărora a scos de pe piață peste 30 de milioane de măști neconforme. Rezultatele investigației ANPC relevă faptul că 90% dintre măști încalcă prevederile legale. Populația respectă obligația de a purta mască, pentru a limita extinderea epidemiei, însă autoritățile statului rămân în pasivitate, în timp ce piața s-a umplut de produse neconforme.

De asemenea, sistemul de alertă a înregistrat în 2020 peste 200 de alerte din 20 de țări, în principal cu privire la măști defecte. Chiar dacă Comisia Europeană oferă sprijin financiar pentru proiecte comune și contribuie la coordonarea supravegherii pieței, statele membre au competența de a reglementa utilizarea adecvată a măștilor de protecție.

Autoritățile române au pus în ultimul an o presiune uriașă pe cetățean pentru respectarea unor reguli stricte în vederea limitării răspândirii virusului, dând indicații și făcând schițe privind purtarea corectă a măștii de protecție.

Să-l întrebăm pe Arafat cine este responsabil pentru nerespectarea normelor din domeniul sanitar, prin introducerea pe piață de produse neconforme, punând în pericol viața și sănătatea cetățenilor. De ce nu există un standard de produs pentru masca de protecție, implementat la nivel de țară, pentru a evita importul măștilor neconforme?

Comisia Europeană a dezbătut în plen problema distribuției măștilor de protecție și a reamintit că statele membre au responsabilitatea privind elaborarea campaniilor de informare cu privire la măștile faciale și competența de a reglementa utilizarea adecvată a acestora. De asemenea, Comisia atrage atenția asupra obligației producătorilor de a furniza instrucțiuni și alte informații relevante, inclusiv gradul de protecție pe care îl poate asigura masca facială, informații clare, ușor de înțeles, inteligibile și lizibile.

Așa cum am fost informați, Comisia și statele membre aplică în permanență o gamă largă de măsuri pentru a se asigura că în întreaga UE sunt vândute numai măști de protecție sigure și conforme, fiind elaborate standarde europene armonizate, utilizate în prezent pe scară largă.

Astfel, statele membre sunt responsabile pentru sănătatea publică pe teritoriile lor și pot primi finanțare în cadrul Programului UE în domeniul sănătății. Documentele de orientare ale Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor pentru măștile faciale constituie referințe științifice solide cu privire la protecția oferită de diferitele tipuri de măști, dar România n-a aflat de ele și continuă să-i livreze cetățeanului produse neconforme.

Mulțumesc.

Domnul deputat Florin Piper-Savu.

Se pregătește doamna deputat Christine Thellmann.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Deputat Florin Piper-Savu, Circumscripția nr. 36 Teleorman.

Declarația politică se intitulează „Copiii, pe primul loc!”. Datele statistice arată că România este țara în care:

– 36% dintre cei 3,7 milioane de copii ai României sunt în risc de sărăcie și excluziune socială, iar 3% dintre copii adorm flămânzi și nu au niciodată suficientă mâncare;

– 400.000 de copii de vârstă școlară nu merg la școală; – anual, peste 46.000 de copii părăsesc timpuriu școala;

– rata copiilor de vârstă școlară neînscriși la școală este de 6% la nivelul întregii populații, dar ajunge la 22% pentru copiii de etnie romă și la 29% pentru copiii cu dizabilități;

– peste 50.000 de copii sunt separați de familiile lor, în mare parte din cauza sărăciei, violenței sau abandonului. Înțelege oare Guvernul aceste date? Mai sunt copiii pe primul loc?

Înainte de alegeri, PNL, prin premierii Cîțu și Orban, promitea eșalonarea în cinci tranșe a alocațiilor dublate prin legea adoptată de PSD. Acum anunță că vor anula două dintre acestea. Scuza premierului, aceea că nu are cei 2,1 miliarde de lei necesari pentru copii, este penibilă, în contextul în care alocă prin PNRR 2,9 miliarde de lei pentru unul dintre sponsorii de partid.

Alocațiile dublate nu vor rezolva toate problemele copiilor din România, dar sunt un ajutor important. Cunosc familii care își cresc cu decență copiii doar din alocații și din munca cu ziua, familii care știu să își drămuiască fiecare bănuț, pe care îl investesc în educația copiilor.

Alocațiile copiilor nu sunt pomană din partea Guvernului și nici nu sunt bani de cheltuit în cârciumă. Majoritatea PNL–USR–UDMR trebuie să înțeleagă că „niciun copil nu poate fi lăsat în urmă” și să pună în aplicare legea adoptată de PSD.

Mulțumesc frumos.

Doamna Christine Thellmann, vă rog.

## **Doamna Christine Thellmann:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică de astăzi vine în contextul participării președintelui țării noastre la Summitul NATO de la Bruxelles. „România este o țară respectată de partenerii internaționali datorită eforturilor președintelui Klaus Iohannis!”

Dacă ne amintim de combinațiile făcute de PSD și Dragnea pentru a ajunge la aceeași masă cu Președintele Statelor Unite, ni se face rușine, vrem să uităm cât mai repede acele momente.

Dacă este cineva care ne face cu adevărat să fim mândri că suntem români, acesta este președintele Klaus Iohannis. Cu fiecare participare a Domniei Sale la o reuniune internațională ne face cinste țării.

Președintele nostru nu este ocolit de aliați, are un cuvânt de spus pe plan internațional și este ascultat. Să ne amintim doar de summitul UE organizat la Sibiu, unde întreaga elită europeană s-a simțit cu adevărat „acasă”, iar România s-a simțit, cu această ocazie, cu adevărat o țară europeană.

Președintele a susținut procesul de adaptare a Alianței Nord-Atlantice la actualul context de securitate, astfel încât organizația să devină mai puternică politic și militar și mai capabilă să facă față noilor provocări de securitate.

Pe agenda summitului s-a aflat și decizia de declanșare a negocierilor privind un concept nou, Conceptul strategic al Alianței, în contextul schimbărilor fundamentale ale mediului internațional de securitate față de momentul adoptării, în 2010, a celui actual. România va fi una dintre țările care va beneficia în mod direct.

## Mulțumim.

Are cuvântul domnul deputat Ștefan-Iulian Lőrincz, Grupul parlamentar al USR.

Se pregătește domnul Dan Tanasă, Grupul AUR. Nu este.

Domnul Lilian Scripnic?

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Acum două săptămâni, la scurt timp de la prezentarea Planului național de redresare și reziliență, aici, în Parlament, domnul Ciolacu anunța furios că PSD va depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Cîțu. Apoi, atacurile absurde s-au îndreptat împotriva ministrului investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea, în încercarea de a discredita și „a rupe” ceva capital electoral.

Putem constata că retorica absurdă a PSD împotriva PNRR s-a transformat în grotesc.

## Doamnelor și domnilor de la PSD,

Cum puteți susține public că PNRR ar fi un plan de austeritate, să susțineți că fiecare zi înseamnă pierderi imense din fondurile europene, când prognoza Comisiei Europene estimează creșterea PIB cu 3,8% în 2021 și 4% în 2022, creșterea estimată în cazul României fiind mai mare decât media Uniunii Europene?

Doamnelor și domnilor de la PSD,

Am văzut cum denunțați public PNRR ca fiind instrument de îmbogățire ilicită a dreptei, iar asta pentru că nu-l administrați, așa cum ați făcut pe vremea lui Dragnea!

Tactica aceasta de inversare a predicatelor și de răsturnare a indicatorilor negativi nu este una originală și este redată plastic prin formula „Hoțul strigă: «Hoții!»”. Ați practicat-o în trecut, sub conducerea lui „Daddy”, și sperați acum că românii nu-și mai aduc aminte și vă vor crede din nou; nimic mai fals!

Ce vă supără în acest plan, doamnelor și domnilor de la PSD? Oare nu acele reforme de care v-a fost întotdeauna teamă sau pe care niciodată nu ați fost capabili să le înțelegeți? Nu cumva acele planuri de modernizare pe care le-ați tot promis românilor, pe tot parcursul celor 3 decenii? Sau poate măsurile concrete inițiate de ministrul Ghinea pentru debirocratizarea proiectelor pe fonduri europene?

Dar mai trebuie să înțelegeți un lucru: acești bani nu se dau pe ochi frumoși! Granturile nu sunt alocate discreționar, pe baza loialităților baronilor locali și a clientelei politice, așa cum v-ați obișnuit în toți acești ani!

De-asta nu vă convine și atacurile sunt în continuare îndreptate împotriva ministrului Cristian Ghinea, pentru că nu cedează șantajelor și minciunilor sfruntate lansate de propaganda PSD-istă!

Concluzionați, vă rog.

## **Domnul Ștefan-Iulian Lőrincz:**

...peste câteva zile va avea aceeași soartă ca moțiunea de ieri – va pica! Vă mulțumesc.

## **Domnul Dănuț Aelenei**

**:**

Dar de unde sunteți atât de sigur?

Mulțumim. Domnul Lilian Scripnic.

Se pregătește domnul deputat Romulus-Marius Damian.

## Bună ziua!

Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi este următoarea: „În loc să mărească vârsta de pensionare, Guvernul trebuie să adopte politici profamilie, de încurajare a creșterii natalității!”.

În lipsa politicilor publice de creștere a natalității, actualul Guvern introduce prin PNRR perspective revoltătoare pentru românii care au muncit o viață întreagă pentru a beneficia la bătrânețe de o pensie decentă. Mai precis, Guvernul ne spune că toate contribuțiile la pensie, plătite de cetățenii acestei țări vreme de zeci de ani, devin irelevante odată cu creșterea vârstei de pensionare. Filozofia Guvernului în domeniul pensiilor încurajează tranziția de la locul de muncă direct la locul de veci.

Alternativa la această filozofie este încurajarea natalității, astfel încât populația activă să fie mereu la un nivel care să asigure sustenabilitatea sistemului de pensii. Alte țări, cum ar fi Ungaria și Polonia, cheltuiesc masiv pentru încurajarea natalității. Alocații lunare, bani pentru casă și mașină, ajutor de școlarizare, garantarea unei pensii pentru „mame eroine”, construcția de creșe și grădinițe, tabere de vară ieftine pentru copii, alocații pentru bunicii care își îngrijesc nepoții, concediu plătit pentru bunicii care muncesc, dar care vor să îngrijească nepotul nou-născut – acestea sunt doar câteva dintre măsurile cuprinse în politicile profamilie adoptate în țările care lucrează intens pentru a inversa tendințele demografice negative.

Potrivit Institutului Național de Statistică:

– în anul 2020 numărul nou-născuților vii înregistrați la oficiile de stare civilă din România a fost de 178.630 de copii, cel mai mic număr de nou-născuți din 1930 până în prezent;

Concluzionați, vă rog.

## **Domnul Lilian Scripnic:**

...într-o insulă depopulată a Europei, iar conceptul de pensie va deveni, cu adevărat, un concept golit de conținut. Deputat AUR, Lilian Scripnic, Circumscripția electorală nr. 18 Galați.

Mulțumesc.

## Mulțumim.

Domnul deputat Romulus-Marius Damian.

Se pregătește domnul deputat Valentin-Ilie Făgărășian. Nu este.

Domnul deputat Florică Ică Calotă?

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de azi: „Demisia, domnule ministru Ghinea!”.

## Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi face referire, poate, la cel mai incompetent ministru din Guvernul Cîțu, la ministrul investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea.

Este de neconceput cum acesta încă deține o funcție atât de importantă pentru dezvoltarea României, după eșecul Planului național de redresare și reziliență.

Este inadmisibil ca după două eșecuri să se depună la Bruxelles a treia variantă, la fel de dezastruoasă, a PNRR, un plan atât de important, prin prisma celor aproape 30 de miliarde de euro alocate țării noastre.

Este inadmisibil și ce s-a întâmplat ieri în Parlamentul României, când reprezentanții puterii nu au vrut să recunoască faptul că moțiunea simplă inițiată de PSD împotriva ministrului Ghinea a trecut datorită votului deputaților prezenți în sală! În schimb, PNL–USR PLUS–UDMR preferă să lase în funcție un ministru care și-a dovedit lipsa de performanță în timpul guvernării Cioloș, ca ministru al fondurilor europene, și care și-a dovedit-o din nou și în Guvernul Cîțu.

Cum să ai tupeul să deturnezi un plan care ar putea ajuta românii și să aloci sute de milioane de euro clientelei de partid, firmelor private, sponsorilor de partid?!

Cum să îndatorezi țara pe 30 ani cu alte 15 miliarde de euro, prin PNRR?!

Românii vor avea numai de suferit de pe urma planului propus de USR și PNL! Nu vor primi niciun sprijin financiar, dar vor primi în schimb taxe și impozite noi – taxe noi pe mediu, pe transport, pe IT.

Mulțumim frumos. Domnul deputat Valentin-Ilie Făgărășian. Vă rog.

Se pregătește doamna deputat Natalia Intotero.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi: „Despre protecția lucrătorului român în străinătate, unde s-a vorbit puțin și s-a făcut și mai puțin!”.

Libertatea de circulație în spațiul Uniunii Europene le-a dat cetățenilor români șansa uriașă de a lucra pentru salarii mai bune decât a putut și poate să ofere economia națională. Aceste milioane de români, care sunt părinții, frații și surorile noastre, contribuie astăzi la creșterea economică și la prosperitatea statelor dezvoltate din Uniune. În același timp, prin miliardele de euro câștigate cu sudoarea muncii lor, pe care le transmit lunar acasă, în România, către copiii și părinții lor, ei contribuie la susținerea creșterii economice din țara noastră și contribuie la subzistența a sute de mii de familii rămase acasă.

Din păcate, în ultimii ani nu am observat vreo preocupare deosebită a statului român față de soarta cetățenilor săi din afara frontierelor, deși presa din Europa a relatat constant despre abuzurile la care sunt supuși lucrătorii români din statele UE. Dimpotrivă, guvernele PSD au făcut tot ce le-a stat în putere ca să taie din drepturile și libertățile românilor. Mai mult decât atât, atunci când au venit acasă să-și strige nemulțumirea față de acțiunile toxice ale PSD, au fost bătuți în Piața Victoriei, pentru că își doreau o „țară ca afară”.

Stimați colegi,

Abia odată cu preluarea guvernării de către Partidul Național Liberal, Guvernul Orban a schimbat atitudinea statului român față de diasporă, declanșând o serie de acțiuni care să conducă la o mai bună respectare a drepturilor lucrătorilor români din spațiul Uniunii. Pentru mulți dintre dumneavoastră a fi plecat la muncă în străinătate este sinonim cu a pleca în vacanță în lumea dezvoltată. Din păcate, lucrurile nu stau deloc așa. Dimpotrivă, pentru prea mulți români munca în străinătate este un calvar.

Concluzionați, vă rog.

...sau ale Ministerului Afacerilor Externe. Dimpotrivă, cred că toate instituțiile statului român trebuie să acționeze convergent pentru apărarea drepturilor și libertăților fiecărui român aflat în afara granițelor țării sale.

Chiar și noi, parlamentarii, prin relațiile parlamentare bilaterale, în special cu parlamentele din statele unde se află cele mai mari comunități de români, putem iniția demersuri și negocieri politico-diplomatice pentru a apăra drepturile românilor.

De asemenea, cred că și la nivel intern...

Concluzionați, vă rog.

...avem datoria de a reglementa mai bine situația firmelor de intermediere pe piața muncii, precum și modul în care acestea încheie contracte de muncă cu angajați din România.

Vă mulțumesc.

Valentin Făgărășian, deputat al PNL.

Mulțumim frumos. Doamna deputat Natalia-Elena Intotero.

Se pregătește domnul deputat Dragoș-Gabriel Zisopol.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Copiii etnici români din Ucraina, abandonați de Guvernul României”.

Constituția României menționează importanța românilor de pretutindeni în esența statului nostru. Articolul 7 spune astfel: „Statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor țării și acționează pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase, cu respectarea legislației statului ai cărui cetățeni sunt.”

Astăzi, vreau să discutăm despre comunitățile istorice și despre situația etnicilor români din Ucraina. În luna martie Consiliul Național al Românilor din Ucraina le-a adresat o scrisoare deschisă președintelui Iohannis și prim-ministrului. În cuprinsul acesteia semnatarii menționează că programul de burse pentru elevii etnici români din Ucraina, proiect inițiat de PSD în 2018, este în pericol, iar, împreună cu acesta, viitorul întregii comunități românești: „Acest program ne redase speranța că vom putea salva învățământul în limba română din Ucraina și încetini procesul tot mai accentuat de asimilare lingvistică și etnică.”

În 2018 programul de burse a acoperit nevoile elevilor români din clasa I. În 2019 am dezvoltat acest proiect, acordând burse celor din clasele I și a II-a. În 2020 Guvernul liberal a recunoscut importanța acestui proiect și a decis să îl continue, bursele ajungând la aproximativ 5.500 de elevi din clasele I–III.

Anul acesta, în 2021, nu avem burse. Bugetul Departamentului pentru românii de pretutindeni nu prevede acest proiect în lista de acțiuni finanțate. Avem, în schimb, nesiguranță și promisiuni – promisiuni că statul va ajuta, promisiuni că departamentul o să primească bani la rectificare, promisiuni că românii din Ucraina nu sunt uitați de un guvern aflat în derivă politică. Faptele însă ne arată altceva.

Vă mulțumesc frumos. Domnul deputat Dragoș-Gabriel Zisopol. Se pregătește domnul deputat Florea Daniel.

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință. Declarația politică se intitulează „Ziua drapelului național al României – 26 iunie”.

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați invitați,

Alături de stemă, sigiliu și imn, drapelul nostru este un simbol național, așa cum prevede Constituția României din 1991, modificată și completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003. În forma actuală, Constituția stabilește prin articolul 12 că „drapelul României este tricolor; culorile sunt așezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roșu”.

În îndelungata istorie a țării, drapelul României nu a suferit transformări majore, cu excepția proporțiilor și pozițiilor culorilor. Conform legii, drapelul României este dreptunghiular, cu lățimea egală cu 2/3 din lungimea lui, dimensiunile fâșiilor fiind de 33% pentru fiecare culoare. Culorile drapelului sunt roșu vermillon, galben crom și albastru cobalt, plasate vertical, albastrul fiind așezat aproape de lance, galben la mijloc și roșu în exterior.

Tricolorul a fost stindard și martor al multor momente definitorii din istoria poporului român.

În anul 1821 cele trei culori se regăseau pe drapelul de luptă al lui Tudor Vladimirescu. Ciucurii steagului său, singura parte din flamură care a mai rămas mărturie a simbolului celor trei culori – roșu, galben și albastru –, se află astăzi expuși în colecția Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” din București.

Drapelul conținând cele trei culori a fost utilizat în secolul XIX ca simbol al identității și unității naționale.

Drapelul național a fost decretat pentru prima dată ca simbol național la 26 iunie 1848, prin Decretul nr. 252 al Guvernului revoluționar provizoriu din Țara Românească. Guvernul provizoriu preciza că „Steagul național va avea trei culori – albastru, galben și roșu”, iar deviza română, care va fi scrisă atât pe steaguri, cât și pe monumentele și decretele publice, va fi „Dreptate, frăție”. Drapelul național tricolor astfel decretat a fost sfințit a doua zi în cadrul Marii Adunări Naționale de pe Câmpul Filaretului, numit de atunci Câmpia Libertății.

Concluzionați, vă rog.

## **Domnul Dragoș-Gabriel Zisopol:**

...nr. 2 din 27 decembrie 1989 privind constituirea, organizarea și funcționarea Consiliului Frontului Salvării Naționale și a consiliilor teritoriale ale Frontului Salvării Naționale, la articolul 1, prevedea, printre altele, faptul că „drapelul țării este tricolorul tradițional al României”.

La 20 mai 1998, prin Legea nr. 96, ziua de 26 iunie a fost proclamată Zi a drapelului național al României.

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați invitați,

Mai presus de tot și toate, tricolorul este mărturia jertfelor eroilor români, este ambasadorul României în întreaga lume, este simbolul fundamental al identității românești, al tuturor celor pentru care „Acasă-i România, acasă-i tricolorul!”.

La mulți ani drapelului național al României! Vă mulțumesc.

Mulțumim frumos.

La mulți ani drapelului național al României! Domnul deputat Florea Daniel. Se pregătește domnul deputat Florică Ică Calotă.

„S.O.S. educația copiilor noștri!”

Trebuie de urgență să luăm măsuri pentru ca fenomenul abandonului școlar, care devine din ce în ce mai îngrijorător, să înceteze!

Până acum, tot felul de consultanți, analiști, specialiști – în ce doar ei știu – au făcut tot felul de hârtii, au tocat banii publici și timpul funcționarilor și al cadrelor didactice, dar, din păcate, singurul obiectiv pe care l-au atins a fost că și-au populat conturile de Facebook, de Instagram și de LinkedIn cu fotografii zâmbitoare și cu tot felul de citate din operele unor oameni mult mai deștepți decât ei.

Unul dintre motivele respingerii PNRR de către Comisia Europeană este că în privința abandonului școlar Guvernul României a scris că dorește 100.000 de milioane de euro – adică 100 de miliarde de euro, în condițiile în care toți banii alocați României sunt 29,2 miliarde, dintre care 15 miliarde trebuie să le dăm înapoi –, ceea ce demonstrează în mod clar cam câtă atenție se acordă, de la nivel central, combaterii acestui flagel.

Și vorbim despre un an în care s-au născut cei mai puțini copii români din 1930 până în prezent, în care s-au născut mai mulți copii români în diasporă decât în interiorul granițelor țării, în care copiii, practic, nu au fost mai deloc la școală, iar aproape 90% dintre ei nu au avut acces la educație în mod real.

În aceste condiții, trebuie neapărat ca guvernanții să conștientizeze problema, să o înțeleagă și să creeze cadrul legal ca să o rezolve.

Dacă nu știți cum, guvernanți, nu este nicio rușine să întrebați specialiștii PSD, pe aceia care la nivel local – primari, președinți de consilii județene, consilieri – sau la nivel central, câtă vreme PSD s-a aflat la guvernare, au demonstrat că se poate reduce cu succes, în mod semnificativ, rata de absenteism sau de abandon școlar.

Concluzionați, vă rog.

...sigur va fi benefică copiilor României și educației naționale.

Daniel Florea, deputat al PSD, București.

Mulțumim frumos. Domnul deputat Florică Ică Calotă. Se pregătește domnul deputat Radu Miruță.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Fermele mari _versus_ fermele de familie”.

Conform unui studiu publicat recent, 1% dintre ferme exploatează 70% din terenurile agricole ale lumii.

Acest studiu are la bază 17 noi lucrări de cercetare. Autorii susțin că tendința a fost determinată de instrumentele financiare pe termen scurt, care modelează din ce în ce mai mult mediul global și sănătatea umană.

La nivel mondial, între 80% și 90% din ferme sunt deținute de familie sau de mici exploatații. Însă acestea acoperă doar o parte mică a terenului și a producției comerciale.

Cele mai mari diferențe sunt în China și Vietnam, iar în America Latină se estimează că cei mai săraci 50% dintre oameni dețineau doar 1% din teren.

Asia și Africa au cele mai ridicate niveluri de exploatații mici, unde aportul uman tinde să fie mai mare decât factorii chimici și mecanici.

Cea mai mare trecere de la mic la mare a fost în Statele Unite și Europa, unde proprietatea este în mai puține mâini, iar fermierii individuali lucrează sub contracte pentru comercianți, conglomeratele comerciale și fondurile de investiții.

Dispariția rapidă la nivelul Uniunii Europene a fermelor familiale se datorează parțial politicii agricole comune – PAC –, conform declarației comisarului european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, care a evidențiat „erorile și greșelile” PAC.

Comisarul a subliniat că între 2005 și 2014 au dispărut până la 4 milioane de ferme în Uniunea Europeană, dintre care multe erau ferme mici, subliniind faptul că procesul de industrializare i-a pus la zid pe fermieri, ceea ce a făcut ca mulți dintre ei să renunțe la fermele lor.

Concluzionați, vă rog!

...și mijlocii trebuie susținuți pentru a asigura nevoile piețelor locale, iar marii fermieri trebuie sprijiniți pentru a rămâne conectați la piețele naționale și regionale.

Vă mulțumesc.

Ică Florică Calotă, deputat al PNL.

## **Domnul Marius-Constantin Budăi:**

Mulțumim frumos. Domnul deputat Radu Miruță.

Se pregătește doamna deputat Cristina-Elena Dinu.

**Domnul Dănuț Aelenei**

**:**

Ați sărit peste AUR, domnule președinte!

Nu, nu, nu s-a sărit. Trebuie să facem regula de 3–3–1 și AUR a avut deja un loc. Este noul regulament, schimbat.

Mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Marius-Constantin Budăi:**

De la Grupul AUR, a fost domnul Lilian Scripnic deja.

## **Domnul Dănuț Aelenei**

**:**

Da – și au fost și nu știu câți PSD-iști și PNL-iști!

## **Domnul Marius-Constantin Budăi:**

Nu o să mai dau cuvântul nimănui până nu termină toți domnii deputați de la Grupul AUR să facă declarațiile politice, vă promit.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă supun atenției declarația politică intitulată „Soluții alternative de finanțare pentru refacerea sistemului de irigații”.

Faptul că finanțarea refacerii sistemului de irigații prin PNRR nu a avut sorți de izbândă la Comisia Europeană presupune eforturi și inițiative noi pentru găsirea unor soluții alternative de finanțare de către Ministerul Agriculturii.

Regiunea Sud-Vest Oltenia este în continuare una dintre cele mai afectate zone de schimbările climatice. Perioadele de secetă prelungită afectează culturi întregi, inclusiv în județul Gorj, pe care îl reprezint, creează dezechilibre economice majore în activitatea agricultorilor și fermierilor, contribuie la accentuarea deșertificării masive în anumite localități din județele din regiune.

Este vital ca fermierii să simtă un sprijin real, venit la timp din partea statului, în primul rând prin acordarea subvențiilor pentru secetă. Ministrul Adrian Oros a declarat deja că va găsi soluții și va lua măsurile necesare pentru ca proiectul privind refacerea sistemului de irigații, propus Comisiei Europene în vederea finanțării prin PNRR, să prindă viață.

Consider că domnul ministru Oros trebuie să prezinte public acest pachet de soluții alternative privind refacerea sistemului de irigații, în condițiile în care există un nivel de așteptare foarte ridicat din partea tuturor celor interesați.

Și mai consider că dialogul transparent între minister și fermieri trebuie să devină măcar de acum înainte unul constant, coerent și consecvent.

Vă mulțumesc.

Radu Miruță, deputat de Gorj.

Vă mulțumesc frumos. Are cuvântul doamna deputat Cristina-Elena Dinu. Se pregătește doamna deputat Maria Stoian.

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației mele de astăzi este „Politica economică a Guvernului – o continuă strângere a curelei”.

Guvernul dreptei reușește să își depășească aproape zilnic limitele în ceea ce privește austeritatea oferită românilor, în loc să se ocupe de reclădirea calității vieții lor, așa cum pompos și populist se tot laudă. Cât de curând, consecințele acestor politici total defectuoase și ale managementului lipsit de o viziune sănătoasă vor fi dureroase, din păcate, pentru oameni.

Pe fondul bâlbâielilor economice și fiscale, completate de disfuncționalitățile cauzate de lipsa de eficiență a administrației publice și a societăților cu capital de stat, Fondul Monetar Internațional a emis o avertizare la adresa Executivului român privind necesitatea relansării luptei împotriva corupției.

Misiunea de evaluare a economiei românești nu a fost nici pe departe un succes pentru Guvernul de la București, din moment ce experții FMI au recomandat măsuri de strângere a curelei. Observațiile instituției financiare internaționale sunt aproape identice cu programul de austeritate asumat de Guvernul Cîțu în fața Comisiei Europene, pentru a suplimenta împrumutul obținut până acum prin Planul național de redresare și reziliență.

În aceste condiții, este ușor de presupus că ar putea urma chiar un nou împrumut de la FMI, mai ales că România s-a îndatorat deja în mod consistent încă de anul trecut, sub pretextul că statul nu a avut suficienți bani la buget pentru combaterea pandemiei.

„Atât lupta împotriva corupției, cât și eforturile de eficientizare a administrației trebuie reenergizate. Nu poate exista o convergență a standardului de viață cu cel din economiile mai bogate ale Uniunii Europene fără convergența standardelor de guvernanță economică”, precizează FMI în așa-numitele „recomandări” publice adresate Guvernului „Nu avem bani”.

Mulțumim frumos.

Are cuvântul doamna deputat Maria Stoian. Se pregătește domnul deputat Dan Tanasă.

„Uniunea piețelor de capital la nivelul Uniunii Europene” este declarația mea politică de astăzi.

Stimate domnule președinte de ședință, Dragi colegi,

„Să finalizăm în sfârșit uniunea piețelor de capital”, aceasta a fost declarația de deschidere a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în una din aparițiile în fața Parlamentului European de anul trecut.

O uniune a piețelor de capital pentru cetățeni și întreprinderi, acesta este noul plan de acțiune la nivel european.

Uniunea piețelor de capital reprezintă planul Uniunii de a crea o piață unică veritabilă pentru capitaluri în întreaga Uniune Europeană. Scopul său este de a stimula circulația investițiilor și a economiilor, în beneficiul cetățenilor, al investitorilor și al întreprinderilor, indiferent de țara în care se află. O piață de capital perfect funcțională și integrată va permite economiei Uniunii să crească în mod durabil și să devină mai competitivă. O Europă mai puternică din punct de vedere economic își va servi mai bine cetățenii și va juca un rol mai important pe scena mondială.

Uniunea piețelor de capital este esențială pentru îndeplinirea tuturor obiectivelor de politică economică urmărite de Uniunea Europeană. Aceste obiective vizează redresarea în urma pandemiei de COVID-19, tranziția către o economie digitală și durabilă și o autonomie deschisă din punct de vedere strategic, într-un context economic global din ce în ce mai complex.

Principala prioritate a Uniunii Europene este redresarea în urma crizei economice fără precedent cauzate de pandemie, care a determinat și va determina în continuare restructurarea multor întreprinderi, punând astfel Europa într-o poziție dezavantajoasă în comparație cu alte economii. Însă uniunea piețelor de capital poate accelera redresarea în urma pandemiei de COVID-19.

Concluzionați, vă rog!

Accesul la informații și infrastructură ar trebui să fie eficient și nediscriminatoriu.

Acțiunile întreprinse până acum și măsurile trasate pentru viitor aduc Uniunea Europeană mai aproape de viziunea privind uniunea piețelor de capital: o piață de capital unică în Uniunea Europeană, care să funcționeze pentru toți europenii, indiferent de naționalitate, de locul unde muncesc sau unde locuiesc.

Vă mulțumesc.

Maria Stoian, deputat al PNL, Circumscripția nr. 36 Teleorman.

Mulțumim frumos.

Are cuvântul domnul deputat Dan Tanasă. Se pregătește doamna deputat Alexandra Huțu.

## **Domnul Dan Tanasă:**

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

La 31 de ani de la evenimentele din decembrie 1989 putem trage linie și putem verbaliza una dintre cele mai îngrozitoare drame ale națiunii române. În ultimele 3 decenii, milioane de români au ales calea străinătății pentru un trai mai bun, pentru a le putea construi copiilor și nepoților un viitor așa cum ei nu au avut. 30 de ani de politică făcută de hoți și slugi au reușit să facă ceea ce nu au reușit să facă secole în care acest pământ a fost cotropit de hoarde barbare, de huni sau de turci: milioane de români au ales să plece din calea clasei politice de la București și au luat drumul străinătății.

Din păcate, această decizie a costat foarte scump națiunea română. Sute de mii de copii trăiesc adevărate drame departe de părinții lor, în timp ce sute de mii de părinți se culcă în fiecare seară cu ochii plânși de dorul copiilor lăsați acasă în grija rudelor. Familii destrămate, copii desfigurați sufletește de dorul părinților, oameni care nu și-au mai văzut rudele cu anii, familii întregi care încearcă să construiască o mică Românie acolo, departe de țara în care s-au născut și în pământul căreia își au îngropați părinții, bunicii și străbunicii.

Am ajuns în situația tragică în care se nasc mai mulți copii în mijlocul comunităților de români din afara țării decât pe teritoriul național. Aceasta este una din adevăratele drame ale națiunii române despre care ar trebui să vorbim în fiecare zi. Mai mult chiar, nu doar să vorbim, ci să și facem ceva în fiecare zi pentru a inversa această stare de lucruri.

Această realitate dramatică este ignorată de o clasă politică formată în marea ei majoritate de oameni politici extrem de subțiri, fără demnitate, aflați în slujba unor interese străine de națiunea română.

## Vă mulțumesc.

Are cuvântul doamna deputat Alexandra Huțu. Se pregătește domnul deputat George Șișcu.

## **Doamna Alexandra Huțu:**

Bună dimineața! Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Sacrificiile eroilor României sunt anulate de o guvernare a dreptei care instigă cetățenii la ură, unii împotriva altora!”.

Săptămâna trecută, de Înălțare, România și-a omagiat eroii care au luptat și și-au dat viața pentru făurirea națiunii noastre de astăzi. Fără sacrificiile și suferințele acestora, niciunul dintre noi nu ne-am putea bucura de liberate, de dreptul de a locui și de a viețui în această țară.

Din păcate, se pare că sacrificiul înaintașilor noștri nu reprezintă nimic pentru guvernarea dreptei, care de un an și jumătate a început să instige românii unii împotriva altora, la fel ca în 2010, când PDL, actualul PNL, era la conducerea țării.

În loc să fie promovate valori de stat, precum onoarea, patriotismul, curajul și demnitatea, actualii guvernanți îi prigonesc pe români, zi de zi, prin amputarea drepturilor în vigoare pentru alocații, salarii, pensii, acces la servicii de sănătate sau educație.

## Stimați guvernanți,

Ați depus un jurământ în fața românilor, dar nu ați respectat nimic din acesta. Imediat cum ați ajuns la guvernare ați adoptat „ordonanța austerității”, prin care românii au fost condamnați la un sclavagism modern. Salariul minim, care trebuia să ajungă la 60% din salariul mediu, așa cum se propune la nivel european, nu a mai crescut cum era în calendar. Pensiile, care ar fi fost obligatoriu să ajungă la 45% din salariul mediu, au fost rupte definitiv de realitatea economică. Alocațiile, care trebuiau dublate o singură dată sau eșalonat, au rămas la fel. În schimb, românii au dat piept unor creșteri explozive în ultimele luni ale prețurilor la alimentele de bază, la facturile la utilități și la medicamente.

Vă mulțumim. Domnul deputat George Șiscu. Se pregătește domnul deputat Beniamin Todosiu. Nu este.

Doamna deputat Oana-Marciana Özmen.

Șișcu mă numesc.

Îmi cer scuze, vine Paștele și rezolvăm.

Nicio problemă! Să știți, nu e niciun deranj...

O să fie și Paștele și împreună sunt sigur că vom rezolva problema.

Sunt convins, da.

Mulțumesc.

Declarația mea de astăzi se intitulează „Ca români, datorăm mai mult respect Deltei Dunării”.

Din păcate, activitățile turistice din Delta Dunării ajung să facă tot mai des știri negative în presa națională. Am spus întotdeauna că nu putem face turism de masă în Rezervația Biosferei „Delta Dunării” și că aceasta trebuie să rămână o destinație aparte, ceva mai scumpă, într-adevăr, dar pe care să o vizităm măcar o dată în viață, și nu una de tip fast-food, așa cum o transformă unii mercenari, într-un mod care devine tot mai vizibil.

De asemenea, am susținut în timpul campaniei electorale de anul trecut – și nu abdic de la acest principiu: sunt ferm împotriva plimbărilor cu bărci cu motoare puternice care distrug liniștea faunei și provoacă o poluare fonică imensă.

Săptămâna trecută românii au fost, pe bună dreptate, scandalizați de un barcagiu care a intrat cu viteză într-un stol de păsări, după ce și-a anunțat turiștii să-și pregătească aparatele, pentru că – citez: „Intrăm în trombă.” Autoritățile au descoperit ulterior acest individ care opera un tur în Deltă fără ca măcar societatea care deținea șalupa să fie autorizată în acest scop. Sigur că a fost întocmit un dosar penal, iar vinovații vor răspunde. Dar câte astfel de cazuri nu se pot produce fără știrea noastră? A pretinde că putem

preveni orice astfel de abatere ar însemna să ne asumăm că putem pune câte un polițist să păzească fiecare barcă.

O altă știre recentă. Apariția spectaculoasă a unor păsări flamingo a atras atât de mulți fotografi de ocazie, până când acestea au fost speriate și alungate, pur și simplu.

Concluzionați, vă rog!

## **Domnul George Șișcu:**

...să o respectăm mai mult, pentru a ne putea bucura atât noi, cât și copiii noștri de ea.

Deputat George Șișcu, Circumscripția nr. 38 Tulcea. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Ca să mă împac cu dumneavoastră, mai spun o dată. Mulțumim domnului deputat George Șișcu. O rugăm pe doamna deputat Marciana Özmen.

Se pregătește domnul deputat Dan-Constantin Șlincu.

## Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor deputați,

Titlul declarației mele politice de astăzi este „Vaccinarea – soluția pe care o avem astăzi pentru a ieși din pandemie”.

Tot ceea ce am trăit în ultimul an ni s-a părut un vis neplăcut, dar a fost, din păcate, realitatea crudă pe care am traversat-o toți, împreună, și nu doar în România, ci la nivelul întregii planete. O anomalie care ne-a forțat să ne punem viața pe pauză pentru multe luni de zile.

Ne-am văzut rar, am purtat și încă purtăm măști în spațiile închise. Mulți oameni dragi nouă sau oameni dragi apropiaților noștri nu mai sunt.

În această luptă inegală cu un virus atât de periculos eu mi-am pierdut o bună prietenă, medic primar de familie. Ea alături de multe alte cadre medicale sunt eroii pe care noi toți i-am pierdut. Au fost în prima linie a luptei și au murit făcându-și datoria.

La începutul acestui an însă, oamenii de știință au găsit soluții pentru a contracara îmbolnăvirea cu SARS-CoV-2. „Arma” împotriva acestui virus, în aceste moment, este vaccinul. Astfel, odată cu primirea avizelor Agenției Europene a Medicamentului, a început o cursă de aprovizionare, de stocare, de imunizare a oamenilor care se află în prima linie, medici și întreg personalul medical, și a celor mai vulnerabili dintre noi.

Vaccinul este gratuit și este singura cale prin care ne protejăm pe noi și pe cei vulnerabili din jurul nostru. Pericolul încă nu a trecut. În toamnă există riscul apariției unui nou val de îmbolnăviri cauzate de virusul COVID-19. De aceea, este extrem de important ca acum, pe timp de vară, când ne bucurăm de măsurile de relaxare, să nu pierdem ceea ce am câștigat în ultimele 5-6 luni.

Vă mulțumim.

Are cuvântul domnul deputat Dan-Constantin Șlincu. Se pregătește domnul Dănuț Aelenei.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Partidul Social Democrat le-a solicitat de nenumărate ori Guvernului Cîțu și ministrului investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea, să asigure transparență, descentralizare și control, sprijin concret pentru firmele românești, reducerea decalajelor între regiunea Moldovei și restul țării, prin Planul național de redresare și reziliență.

Atât eu, cât și colegii mei social-democrați am insistat timp de 6 luni ca la aceeași masă să se așeze toate partidele politice, toată societatea civilă, toți specialiștii, sindicatele și patronatele și să elaboreze cel mai bun plan de relansare economică a României. Am dorit să ne asigurăm că planul nu este politizat și că banii ajung în fiecare comunitate, și nu sunt direcționați politic de Guvern.

De asemenea, am vrut să existe mecanisme de control al implementării și informări transparente ale autorităților privind implementarea PNRR. Este esențial ca România să se dezvolte cu sprijinul european, iar nivelul de trai al românilor să crească în mod real, nu doar în declarațiile unora.

Din păcate, Partidul Social Democrat a avut dreptate și am ajuns într-o fundătură, care înseamnă pierderi de miliarde de euro pentru România și pentru șansa la civilizație.

Incompetența crasă a Guvernului Cîțu a răbufnit din nou. Comisia Europeană a demolat și a treia variantă de PNRR

trimisă la Bruxelles. Sunt 24 de pagini de critici consistente, de la infrastructură până la educație, critici referitoare la costuri nejustificate, supraestimări, neconcordanțe între sume, lipsă de metodologii de calcul, lipsă de informații sau informații neclare.

## Vă mulțumim frumos.

Are cuvântul domnul deputat Dănuț Aelenei.

Se pregătește domnul deputat Onuț Valeriu Atanasiu.

## **Domnul Dănuț Aelenei:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Declarația mea politică se numește „Era digitală și nefericirea copiilor”.

Fiindu-le furată inocența – păstrarea inocenței jucând un rol esențial în formarea sistemului lor imunitar –, fiind lăsați pradă lumii virtuale și aruncați în brațele tehnologiei, ale cărei tentacule se întind insidios, acaparând și sufocând tot mai multe zone de realitate și înlocuind brațele vii, calde, ale părinților, ale bisericii, ale comunității, nu ne mai putem aștepta ca tinerii și copiii noștri să se dezvolte normal, să aibă reușite și o viață echilibrată și împlinită. Copiii și tinerii noștri ajung să se rupă de noi, de familie, de credință, de țara lor, de tot ceea ce le dă sens și identitate și să rătăcească, precum niște fii risipitori, într-o țară străină – tărâmul utopic, unde totul stă sub imperiul pseudoculturii – care-i seduce cu promisiuni de fericire, spre a-i înrobi cu totul.

În această „țară îndepărtată” ei își risipesc cele mai frumoase calități și daruri – inocența, prospețimea, vigoarea, curăția, puterile lor sufletești și mentale – și se întorc la noi triști, abătuți, frustrați, demoralizați, blazați, instabili, bolnavi sufletește, incapabili să mai creadă în iubire, în prietenie, în ideea de familie și în existența unui rost mai înalt al vieții. Le este tot mai greu să se acomodeze în lumea reală, tot mai dificil să răspundă provocărilor acesteia și examenelor vieții.

Cum îi aducem înapoi acasă pe acești copii, înapoi în sânul familiei, al bisericii, al comunității întemeiate pe valorile sănătoase care mențin țesutul social, stabilitatea morală și axiologică? Cum refacem legătura cu propriii noștri copii și cum devenim pentru ei călăuza și sprijinul de care au atâta nevoie la început de drum? Pentru a-i întoarce pe copii din acea „țară străină” e nevoie ca mai întâi părinții înșiși să găsească drumul de întoarcere. În cei 7 ani de acasă trebuie să comunicăm cât mai mult cu ei, să mergem la bunici, să le povestim de străbunici, pentru a cunoaște de unde vin.

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Onuț Valeriu Atanasiu. Nu este.

Vă rog, domnule deputat Radu-Marcel Tuhuț.

Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Guvernul PNL–USR a împrumutat România într-un an cu peste 40 de miliarde de euro”.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vin în fața dumneavoastră pentru a vă expune o situație extrem de gravă în care ne-au adus guvernele de dreapta într-un tip atât de scurt de guvernare.

În urma unei interpelări adresate ministrului finanțelor, prin care am solicitat să mi se transmită sumele cu care a fost îndatorată România în perioada aprilie 2020 – aprilie 2021, domnul Alexandru Nazare mi-a transmis cu nonșalanță că datoria acumulată de țara noastră într-un singur an de guvernare de dreapta este de 44,3 miliarde de euro. Da, dragi colegi, ați auzit bine: 44,3 miliarde de euro! Bani pe care i-am văzut și eu multiplicați în economie, la fel ca dumneavoastră.

Unde sunt banii, domnilor guvernanți?

Pe ce i-ați cheltuit? Pensiile nu le-ați mărit nici până în ziua de astăzi, salariile le-ați redus, iar copiilor le promiteți de la o lună la alta că le măriți alocațiile, dar, în realitate, nu vă interesează viitorul lor.

Unde sunt banii, domnule prim-ministru?

Firmele românești nu au văzut niciun euro din aceste miliarde, ministerul economiei a lăsat zeci de firme să intre în faliment, sute de mii de români au rămas fără locuri de muncă și au ajuns șomeri, iar măsurile de sprijin au fost aproape inexistente și au venit mult prea târziu, fără nicio consultare cu sindicatele sau cu patronatele, fără nicio legătură cu realitatea și fără o viziune concretă pentru adevăratele probleme cu care s-au confruntat antreprenorii.

## Vă mulțumim frumos.

Are cuvântul domnul deputat Onuț Valeriu Atanasiu. Nu este. Domnul deputat Beniamin Todosiu. Nu este.

Consult sala dacă mai sunt domni deputați sau doamne deputat care ar dori să depună declarație sau să citească declarație politică și sunt în sală.

Domnule deputat, vă rog frumos.

Bună dimineața, dragi colegi! Onuț Atanasiu, Circumscripția nr. 18 Galați. Stimați colegi,

Una dintre cele mai mari probleme nerezolvate din România este cea a transportului feroviar. În cazul beneficiarilor, problema ține în primul rând de viteza de deplasare. După cum remarca doamna director de la Ford Craiova, marfarele noastre circulă mai lent decât poate merge dumneaei pe bicicletă, fără a fi antrenată.

În cazul călătorilor, ne dorim trenuri cu hidrogen, în vreme ce, din cauza infrastructurii, suntem pe ultimele locuri din Europa la viteza medie de deplasare, cu puțin peste 50 de km/h.

Sunt probleme care măcar teoretic și cu investiții substanțiale pot fi depășite. Ce neglijăm în vreme ce stăm cu toții cu ochii pe vagoane este dispariția învățământului de profil.

Din cele 16 licee CFR din țară, existente până în urmă cu câțiva ani, majoritatea și-au schimbat denumirea și aproape toate au calificări exclusiv din afara domeniului feroviar. În cazul lor, nu există, în nomenclator, nicio calificare specifică domeniului căi ferate.

Doar șase dintre ele mai au specializări în domenii conexe, de tehnician transporturi sau electromecanic. Este vorba de liceele din Galați, Iași, Cluj, Roșiori și Simeria. Nimic în restul de 10 unități de învățământ.

În cazul învățământului profesional mai există doar două școli, la Craiova și Buzău, cu specializări conexe de electromecanic material rulant și mașinist utilaje cale și terasamente. Nimic în restul de 10.

## Stimați colegi,

5 miliarde de euro, adică o șesime din cele 29,2 miliarde primite prin Planul național de redresare și reziliență, ar urma să ajungă în sectorul feroviar. Investim în calea de rulare, în electrificare și chiar în trenuri cu hidrogen, dar nu investim în ce e mai important: în sectorul uman. Oricât am moderniza, este nevoie de specialiști pentru întreținere și reparații. Este nevoie de regândirea și stimularea unui sistem educațional, în lipsa căruia ne vom trezi cu o gravă problemă într-un sector de importanță strategică.

## **Domnul Marius-Constantin Budăi:**

Vă mulțumim frumos.

Consult sala dacă mai sunt doamne sau domni deputați care și-ar dori să depună sau să citească declarațiile politice. Nu.

Vă mulțumesc frumos.

Declar închisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 16 iunie 2021, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor. Mulțumesc frumos.

„Falsurile folosite în agricultură ne omoară. Guvernul doarme!”

Mai multe instituții europene au atras atenția, săptămâna trecută, asupra unor aspecte privind falsificarea de substanțe folosite în agricultură, dar și despre așa-zisele „produse ecologice”, care au legătură doar cu înșelarea consumatorilor și ducerea acestora într-o gravă eroare.

Așadar, în timp ce instituțiile europene se concentrează foarte mult pe controlul și reglementarea fiecărui aspect care vizează direct sau tangențial agricultura, pentru că acest domeniu ne determină nu doar calitatea vieții, ci și speranța de viață, pe plan intern, miniștrii Guvernului Cîțu sunt preocupați doar să își ascundă propriul gunoi sub preș sau să-și plaseze de la unii la alții, fie de la PNL la USR, fie de la Ministerul Agriculturii la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, responsabilitatea excluderii agriculturii de la finanțare din Planul național de redresare și reziliență.

Indiferent de noianul de vorbe, scuze sau acuzații și indiferent de cine este direct responsabil pentru acest eșec de-a dreptul incredibil, agricultura românească va avea de suferit în următorii ani; și nu doar investitorii agrari, ci fiecare dintre noi. Mai întâi, vom plăti mai mult pentru toate bucatele, pentru că niciodată culturile nu sunt sigure, depinzând de impredictibilitatea vremii, apoi, nimeni nu va avea o garanție rezonabilă că respectivele produse sunt cu adevărat conforme cu standardele de calitate. În ciuda controalelor privind pesticidele la nivelul Uniunii, există o breșă în piață care a dezvoltat o permeabilitate crescută pentru falsuri.

În urma unei anchete, Oficiul European de Luptă împotriva Fraudei trage un semnal de alarmă cu privire la pesticidele contrafăcute, a căror pondere este de „până la 13,8% dintre insecticidele utilizate în UE” și care reprezintă un pericol la adresa sănătății, o sursă de poluare a aerului, pământului și apei și o amenințare mai ales la adresa albinelor. UE a spus, UE a auzit, pentru că în țară doar massmedia a preluat și a transmis aceste informații.

„Cerem să se facă dreptate pentru victimele mineriadelor! Cerem să se facă dreptate pentru viitor!”

În urmă cu 31 de ani, România trecea prin momente dificile pentru viața democratică. Tinerii erau nevoiți să lupte cu puterea FSN-istă, în stradă, riscând să-și piardă viața în fața forțelor brutale neocomuniste. Lungul drum parcurs de România de la comunism la democrație și capitalism a cunoscut mai multe momente dramatice. În 1989 tinerii ieșeau în stradă și strigau „Jos Ceaușescu!”, crezând că au dreptul la o viață în libertate. Regimul comunist cădea, dar, în scurt timp, românii erau nevoiți să-și ceară din nou drepturile în stradă.

După ce Frontul Salvării Naționale a anunțat că o să participe la alegeri, contrar promisiunilor inițiale ale lui Ion Iliescu că nu o să fie un actor politic implicat la alegerile din 1990, tinerii din PNL și PNȚCD au început ample manifestări de protest. Din nefericire, puterea neocomunistă a reacționat brutal. Minerii au fost chemați la București pentru a descuraja tinerii. Sediile partidelor istorice au fost devastate, iar puterea politică și-a arătat fața antidemocratică.

Tensiunile dintre puterea neocomunistă și opoziția democratică au continuat. În iunie 1990, tinerii protestau pașnic împotriva regimului neocomunist. Regimul Iliescu a dat din nou dovadă de brutalitate. Minerii au fost chemați pentru a pune stop protestelor pașnice ale tinerilor care visau la libertate. Patru oameni au fost declarați oficial morți. Peste 1.300 de protestatari au fost răniți în timpul Mineriadei din 13–15 iunie 1990.

Revendicările pentru care tinerii și-au riscat viața în lupta cu puterea neocomunistă erau clare. România trebuia să se despartă de comunism și de fantoma URSS, să se apropie de UE și NATO, să creeze instituții democratice și să permită cetățenilor să se dezvolte. Din nefericire, Ion Iliescu și asociații acestuia doreau să țină țara în întuneric.

„Donarea de sânge – altruism, generozitate și civism” Începând din anul 2004, în data de 14 iunie în întreaga lume se sărbătorește Ziua mondială a donatorului de sânge. Această dată reprezintă o bună ocazie de a arăta importanța donării de sânge, precum și de a încuraja cât mai mulți oameni care pot, din punct de vedere medical, și care nu au contraindicații să doneze, în mod voluntar.

Din câte cunoaștem, încă nu s-a descoperit un înlocuitor al sângelui. Astfel, donarea este singura variantă pentru a putea acoperi necesarul de sânge de care este nevoie la intervențiile chirurgicale cotidiene. Mulți pacienți nu ar mai fi în viață azi fără gestul de solidaritate al donatorilor de sânge. Este nevoie continuă de sânge din cauza perioadei scăzute de viață a componentelor sale și a condițiilor de stocare.

Donarea de sânge este benefică și pentru donatori, întrucât sângele are capacitatea de a se reface, celulele „proaspete” ajung în fluxul circulator, contribuind la starea generală de sănătate, crescând astfel imunitatea

organismului. De asemenea, unele cercetări științifice au relevat faptul că persoanele care donează sânge de câteva ori pe an, respectând recomandările specialiștilor, au o incidență de infarct cu mult mai mică decât persoanele care nu donează sânge. În plus, donarea periodică reglează tensiunea arterială, iar hipertensiunea, dacă apare, se va instala mai târziu decât la o persoană care nu donează sânge.

Deși numărul donatorilor de sânge din România este încă redus față de media europeană, poate și din cauza unei insuficiente mediatizări, totuși, în ultimii ani, constatăm, cu bucurie, că tot mai multe instituții publice, precum Ministerul Afacerilor Interne sau cel al Apărării Naționale, organizații neguvernamentale, federații sportive, dar și reprezentanți ai bisericii, împreună cu enoriașii, se implică, din ce în ce mai mult, în organizarea campaniilor de donare de sânge, alături de neobosiții voluntari, prin grija și devotamentul cadrelor medicale specializate în domeniul transfuziilor sangvine.

„Guvernul «Zero Bis» și moartea dinaintea pensiei”

După ce Guvernul Orban ne-a certat zilnic, un an de zile, ne-a amenințat și a învinovățit populația pentru toate eșecurile lor în gestionarea pandemiei, a venit Guvernul Cîțu, care ne descrie, tot zilnic, o viață mai roz decât cea pe care o avem și o putere de cumpărare crescândă, care, de fapt, n-are nimic în comun cu felul în care creșterea prețurilor a afectat deja buzunarele românilor. Am trecut de la un guvern de ciocli care ne prevestea zilnic apocalipsa, care ne-a aplicat amenzi neconstituționale, a internat forțat în spitale oameni care nu aveau nevoie de tratament, a închis piețele și a condamnat țăranii să-și vândă în gerul iernii fructele și legumele, degerate ca mâinile lor, am trecut de la un guvern nesimțitor și barbar la guvernul actual – debordând de optimism, de entuziasm și de accese triumfaliste, dar complet desprins de realitate.

Miniștrii Guvernului PNL–PLUSR conduc România cu slogane așezate în cartoane uniforme pe Facebook, cu minciuni aruncate în ritm mai alert decât poate verifica publicul, cu aroganța specifică prostului care se știe totuși adorat de propria galerie și cu o înfricoșătoare trufie. Țâfna îmbufnată și amenințătoare a Guvernului Orban a fost înlocuită cu țâfna solară și triumfalistă a unor ageamii calici care au ajuns să stăpânească lumea și banii. S-a ales praful de promisiunile lor de debirocratizare. Au numit acoliți politici în funcții pe care altădată clamau că trebuie numiți profesioniști, au înlocuit oameni competenți cu amatori penibili, doar pentru că aceștia din urmă le-au lipit lor afișe în campanie și pentru că au știința deturnării de fonduri publice către ONG-uri în care s-au antrenat împreună pentru bunăstarea ce va să vină odată cu instalarea lor la putere.

„Situația copiilor din România și măsurile de sprijin pentru familii”

În această perioadă, asistăm la o dezbatere intens politizată privind alocațiile acordate copiilor. Alocațiile sunt o măsură de sprijin, însă vă spun că, oricât de mult am încerca să le creștem, nu se vor rezolva problemele reale ale copiilor din România – sărăcia, excluziunea socială, imposibilitatea de a avea acces la educație sau la servicii normale de sănătate.

Copiii reprezintă 20% din populația României, partea cea mai importantă pentru viitorul societății, dar și partea cea mai fragilă a ei. Copiii sunt categoria socială cea mai expusă la neajunsurile comunităților din care fac parte. Patru din 10 copii sunt afectați de sărăcie și peste 100.000 dintre ei au cel puțin unul dintre părinți plecați la muncă în străinătate, dar inspectoratele școlare estimează că numărul acestor copii ar putea fi triplu. În fiecare an, un sfert de generație renunță la școală, iar aproape jumătate dintre cei care rămân în școală nu pot conecta informațiile de acolo cu viața reală. Gradul de sărăcie relativă a crescut în România. Conform datelor statistice, în 2018 38,8% din populația României era expusă riscului de sărăcie și excluziune socială. Copiii sunt printre cei mai afectați de această situație. Un sfert dintre copiii României nu au minimul necesar pentru a crește în condiții corespunzătoare, iar unu din 10 copii din mediul rural se culcă flămând. Un sfert dintre copiii de la sate (și trei sferturi dintre copiii romi) abandonează școala, iar circa 40% dintre absolvenții de gimnaziu sunt analfabeți funcțional.

Acestea sunt probleme grave cu care se confruntă copiii din România. Obiectivele noastre trebuie să vizeze asigurarea accesului la educație pentru fiecare copil, acces gratuit și la timp la sănătate și măsuri de prevenire, asigurarea demnității copiilor și șansa la un viitor împlinit.

„Devalizarea apelor românești nu mai poate continua!” Revin la un subiect pe care l-am adus în discuție și cu alte ocazii și pe care nu mă voi opri să-l readuc în discuție până când situația nu va fi rezolvată. Așadar, este vorba despre pescuitul în mod ilegal în apele României, care distruge arii protejate de legea națională și internațională.

Întrebând opt instituții relevante în domeniul asigurării protecției acestor zone, doar patru mi-au răspuns, până acum, solicitărilor. Aceste instituții, precum și informațiile pe care mi le-au furnizat sunt următoarele:

– Inspectoratul General al Jandarmeriei Române a constatat doar 6 infracțiuni în 2020, cele mai puține în ultimii 5 ani, și a confiscat 641 de kilograme de pește, din care 482 de kilograme caras, iar roșioară 108 kilograme – specii de pești cu valoare economică foarte mică;

– Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a constatat 97 de infracțiuni, cele mai puține din ultimii 5 ani, exceptând 2018, și 284 de contravenții, cele mai multe în ultimii 5 ani, confiscând 5.459 de kilograme de pește, dintre care 66 de kilograme de sturion – sturionii sălbatici din România sunt printre ultimii din Europa. În momentul de față specia este amenințată cu dispariția în zona României. La începutul secolului XX, un kilogram de icre negre era echivalentul a 2,3 grame de aur, iar după 100 de ani un kilogram de icre negre era echivalentul a 97 de grame de aur;

– Inspectoratul General al Poliției Române – în 2020 a confiscat 19.436 de kilograme de pește, cea mai mare cantitate din ultimii 5 ani, și a constatat 114 infracțiuni, iar din toată cantitatea confiscată doar 24 de kilograme de sturion, față de 151 de kilograme de sturion capturate în 2016;

„Sprijin de la Banca Mondială pentru îmbunătățirea accesului și creșterea calității serviciilor medicale”

Ultimul an a însemnat cea mai mare provocare cu care s-a confruntat sistemul sanitar românesc în ultimii 76 de ani. Pandemia de COVID-19 ne-a arătat tuturor necesitatea investițiilor serioase și constante în sistemul medical, cel care a reprezentat linia frontului în lupta cu virusul SARS-CoV-2. Realizăm ce binecuvântare a fost vaccinul împotriva COVID-19, mai ales din perspectiva degrevării medicilor de supliciul la care au fost supuși un an de zile, mulți dintre ei pierzându-și chiar viețile.

Mă bucur, așadar, să aflu că la 11 iunie ministrul finanțelor, domnul Alexandru Nazare, și directorul de țară al Băncii Mondiale, pentru România, doamna Tatiana Proskuryakova, au semnat la București Acordul de împrumut aferent finanțării adiționale, în valoare de 150 de milioane de euro, destinată susținerii Proiectului privind reforma sectorului sanitar – îmbunătățirea calității și eficienței sistemului sanitar. Această finanțare, se arată în comunicatul remis de Ministerul Finanțelor, completează împrumutul inițial în valoare de 250 de milioane de euro acordat de Banca Mondială, aflat în prezent în curs de implementare. Pe lângă obiectivele deja demarate în cadrul proiectului inițial, prin finanțarea adițională se vor asigura, în principal, modernizarea sistemului de telemedicină, îmbunătățirea rețelei de screening pentru cancerul cervical, achiziția de echipamente pentru centrele de arși și construcția celor două centre de arși din cadrul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” și, respectiv, al Spitalului Clinic de Urgență Târgu Mureș.

## „PNRR – născut talent, dar a murit speranță”

Planul național de redresare și reziliență trebuia să fie un plan al României, făcut de români pentru români! Însă documentul trimis de Guvernul Cîțu la Bruxelles, făcut de consultanții ministrului Ghinea și ai USR PLUS, este o rușine pentru țara noastră. Oricâte justificări ar căuta Guvernul în privința PNRR, România a fost pusă într-o situație jenantă. Clarificările pe care le solicită Comisia arată incompetența celor care au transmis documentul. Unele dintre aceste clarificări semnalează necorelări și erori elementare.

PNRR ne-a fost prezentat ca un plan de salvare a României. Ni se vorbea anul trecut despre cum PNRR va fi un nou proiect de țară. Vă dați seama cât de preocupați sunt actualii guvernanți de binele țării, dacă varianta trimisă

Comisiei Europene a fost plină de greșeli? Problema și mai gravă este aceea că, dacă nu vom reuși să avem PNRR aprobat într-un timp cât mai scurt, atunci ne putem trezi în situația în care să pierdem bani. Și nu vorbim despre câteva sute de mii de euro, ci despre miliarde!

Totuși, trecând peste aceste aspecte, ar trebui să vedem cum folosim banii din PNRR în interesul românilor. Faptul că România are o sursă de finanțare prin PNRR este un lucru bun.

Dar haideți să schimbăm paradigma și să nu luăm banii doar pentru că se dau, ci să facem ceva cu ei! Haideți să luăm acești bani și să îi investim acolo unde România are într-adevăr nevoie, nu acolo unde vor să-i direcționeze domnii Cîțu și Ghinea!

Aș vrea ca guvernanții, în frunte cu domnii Ghinea și Cîțu, să nu folosească banii din PNRR pentru a le servi propriilor interese politice. Spun asta pentru că primarii au la dispoziție un fond special de unde pot lua bani din PNRR. Sunt aproximativ 18 milioane pentru fiecare reședință de județ. Mai sunt și alte două miliarde de euro, cu atribuire prin ministerul condus de domnul Ghinea. De ce să vină acești bani prin semnătura ministrului, un om pus acolo pe considerente strict politice?

„România, în haos”

Dragi colegi, dragi români, cu fiecare zi care trece ne dăm seama că suma incompetenței din România se regăsește în Guvernul Cîțu. Dacă Partidul Social Democrat apelează la moțiuni simple împotriva miniștrilor Guvernului României, nu înseamnă că opoziția uzează de o simplă armă constituțională permisă de legislație și doar pentru a-și justifica prezența în Parlament. Înseamnă că aleșii PSD doresc să aducă la cunoștința populației derapajele unor indivizi care se joacă cu proprietatea publică și privată a țării.

Cu miniștrii ne-am lămurit. Simpli obedienți la politicile trasate ba de la „fotoliul” prim-ministrului, ba de la „tronul” președințial.

Dar ce ne facem cu domnul Cîțu? Premierul României a ieșit recent în decor, anunțând că românii trăiesc mai bine și că economia duduie. Oare românii simt acest lucru?

Când compari câștigurile de anul acesta cu câștigurile de anul trecut din pandemie, când se plătea prin măsura șomajului tehnic 75% din salariu, nu înseamnă altceva decât faptul că dai dovadă de foarte mult cinism.

Afirmă domnul Cîțu că salariul din industria mobilei a crescut cu 42%. Oare la această creștere au contribuit și tăierile ilegale de material lemnos făcute sub patronajul domnului Costel Alexe?

Precizează din nou domnul Cîțu că salariile din industria auto au crescut cu 43%.

Și, nu în ultimul rând, afirmă domnul Cîțu că salariile din HoReCa au crescut și ele cu 35%. Serios?

Dar s-a întrebat domnul Cîțu câți patroni au mai putut să își țină și să își plătească salariații? Câți salariați din HoReCa au supraviețuit în sistem sau câți vor supraviețui în viitor, în contextul în care ratele amânate de patronii angajatori pe parcursul anului pandemic 2020 au ajuns acum la scadență, la care se mai adaugă și celebra „dobândă la dobândă”, autorizată tot de acest premier selfie?

„Donarea de sânge, un act de maximă responsabilitate umană și socială”

Cu ocazia Zilei mondiale a donatorului de sânge, aniversată în data de 14 iunie, îmi exprim convingerea că la nivel național trebuie să conștientizăm populația asupra beneficiilor de care pot beneficia semenii noștri aflați în dificultate, mai ales că suntem încă în pandemie, iar pericolul nu a trecut.

În mod evident, avem nevoie de o mai mare implicare a autorităților abilitate, în scopul dinamizării și eficientizării campaniilor naționale de donare de sânge.

Din experiența de până acum, marea majoritate a campaniilor de promovare a donării benevole de sânge nu au avut rezultatele așteptate. Astfel de campanii au fost derulate de ONG-urile din domeniu și au fost adresate îndeosebi persoanelor care doresc să doneze sânge benevol și sunt dispuse, astfel, să salveze vieți omenești, fără a primi recompense și nici tichetele valorice oferite de statul român. Din păcate, au existat cazuri în care nu s-a înregistrat nici măcar un singur donator benevol, fapt care trebuie să pună pe gânduri autoritățile responsabile, în speță Ministerul Sănătății.

Îi felicit pe toți românii care au înțeles importanța deosebită a acestui act de suflet și generos de a dona sânge, mai ales pe cei care fac acest lucru în mod repetat. Datorită solidarității și conștiinței lor, multe vieți au fost salvate și se bucură acum de o nouă șansă de a trăi sănătoși în continuare.

Este vital acum ca un număr din ce în ce mai mare de oameni să înțeleagă că donarea este indispensabilă în tratarea anumitor boli, pentru care nu există până acum un produs capabil să substituie sângele uman.

„Domnule Cîțu, ne-ați făcut de râs. Demisia!”

Pentru a doua oară în ultimele 3 luni de zile, v-ați făcut și ne-ați făcut de râsul Uniunii Europene. Guvernul de „profesioniști” pe care, accidental și regretabil pentru noi, îl conduceți a reușit contraperformanța de a primi două cartonașe galbene de la oficialii Comisiei Europene din cauza conținutului Planului național de redresare și reziliență.

V-ați bătut cu pumnii în piept că ați elaborat un plan beton, că sunteți mai buni decât cei din PSD, că, în sfârșit, țara are un guvern care știe ce face.

Domnule prim-ministru,

Planul este execrabil conceput și redactat. Voi, cei din majoritatea PNL–USR PLUS–UDMR, sunteți la fel de „buni” ca cei din PSD. Habar nu aveți ce ar trebui făcut pentru ca România să evolueze, să meargă înainte, și nu înapoi, așa cum se tot întâmplă de 31 de ani!

Pentru acest Guvern, elaborarea și depunerea Planului național de redresare și reziliență a fost prima misiune cu adevărat complexă. Acest plan trebuia să fie unul cu adevărat național, un proiect de țară, și nu de partid.

PNRR ne dezvăluie care este nivelul real al competenței, seriozității și profesionalismului dumneavoastră. Este cartea de vizită a alianței PNL–USR PLUS–UDMR, iar pe această carte de vizită scrie „LOSER”!

Domnule prim-ministru,

Ați eșuat lamentabil. Cele două cartonașe galbene arătate de Comisia Europeană înseamnă, de fapt, cartonașul roșu. Înseamnă, în fapt, demisia!

Dacă aveți un minimum de moralitate, dacă doriți să vă asumați bărbătește eșecul, dar mai ales dacă iubiți această țară și pe români, plecați acasă!

„Este lege – 10 mai, Ziua independenței naționale!”

Săptămâna trecută, după mai bine de 5 ani de la inițierea demersurilor procedurale aferente, Parlamentul României a consemnat o reparație morală față de istoria țării și față de români, supuși unui proces de uitare și renegare a trecutului timp de peste 40 de ani de către odiosul și criminalul regim comunist.

Astfel, la inițiativa deputaților liberali, prin votarea PL-x 66/2017, ziua de 10 mai va fi sărbătorită în fiecare an ca Ziua independenței naționale a României. De la venirea principelui Carol I pe tronul țării până la instaurarea terorii roșii, după abdicarea regelui Mihai I, în decembrie 1947, ziua de 10 mai a reprezentat Ziua Națională a României, o zi cu triplă semnificație – venirea principelui Carol I pe tronul țării în 1866, declararea independenței naționale în 1877 și ceremonia de încoronare a cuplului regal în 1881, după ce se proclamase regatul în același an, la 14 martie. A existat o amplă dezbatere cu privire la adevărata zi a independenței. Unii sunt de părere că ziua de 9 mai, când Parlamentul României, printr-o moțiune citită de ministrul afacerilor străine, Mihail Kogălniceanu, în care se lua act de starea de război cu Turcia și „ruperea legăturilor noastre cu Poarta și independența absolută a României”, ar fi adevăratul moment de început al independenței. Petrecându-se în timpul Marii guvernări liberale, 1876–1888, moțiunea adoptată de Adunarea Deputaților și Senat a devenit lege prin promulgarea de către domnitorul Carol I la 10 mai 1877, fiind, în aceeași zi, instituit Ordinul Național „Steaua României”.

Însă ceea ce a făcut ca în societatea noastră să apară această diferență de opinii între 9 și 10 mai a fost procesul prin care comuniștii au încercat să facă o _tabula rasa_ conștiinței poporului român. 10 mai fiind o zi cu o încărcătură monarhică puternică, ziua de 9 mai a fost mai atractivă pentru comuniști și astfel s-au născut interminabile polemici. Adevărul este totuși unul singur.

„PNRR nu este jucăria guvernanților!”

Mă așteptam ca observațiile numeroase și pertinente pe marginea propunerii României privind PNRR, primite din partea Comisiei Europene, să aibă efect de duș rece asupra guvernanților!

Nu au avut!

Dimpotrivă, chiar rostesc, la unison, aceleași și aceleași declarații goale de conținut: că solicitatele clarificări sunt unele „normale”, că toate țările au primit astfel de cereri, că este o procedură în curs, căreia Guvernul îi va face față... Ba domnului ministru Cristian Ghinea îi arde și de miștouri politice – pune pariu, cu mandatul pe masă, că PNRR nu va fi respins.

Evident că, până la urmă, PNRR, tras, împins, va trebui să treacă, pentru că aceasta este regula jocului, toate statele membre să ocupe un loc la masa acestui proiect european.

Dar să ne spună domnul ministru când se va întâmpla asta și cât ne vor costa toate erorile de Gâgă – care puteau fi lesne evitate –, pe care ni le-a semnalat Comisia, erorile de fond, printre care omiterea unor investiții absolut obligatorii în agricultură și întârzierea finalizării documentului, care nu ne vor mai da posibilitatea încadrării în termenele alocate cheltuirii sumelor – și așa ciuntite față de cele promise inițial!

Într-o țară normală, un guvern responsabil i-ar fi cerut demisia imediat unui astfel de ministru incompetent!

În România, incompetența este ridicată la rang de politică de stat!

## Păcat!

Susțin și voi vota, alături de colegii mei din PPU socialliberal, atât moțiunea simplă împotriva ministrului Cristian Ginea, cât și moțiunea de cenzură anunțată astăzi de colegii din PSD.

„Învățământul românesc, încotro?”

Potrivit unor informații lansate recent în mass-media de ministrul educației, un procent de doar 66% dintre absolvenții claselor a XII-a și a XIII-a ai promoției 2021 s-au înscris pentru susținerea examenului de bacalaureat!

Cifra, în sine, este deosebit de îngrijorătoare, marcând o scădere chiar și în raport cu anii precedenți, când, oricum, procentul absolvenților de studii liceale sau echivalente care își continuau studiile în învățământul superior s-a situat pe un trend descrescător, chiar dacă, potrivit motivației avansate de către titularul Ministerului Educației, pandemia a contribuit din plin la acest fenomen.

Consecința logică va fi scăderea accentuată, din păcate, a numărului de studenți din țara noastră, domeniu în care, din nou, ne situăm pe o nedorită poziție codașă la nivelul Uniunii Europene, cu repercusiuni negative directe privind contractarea lentă, în timp, a dimensiunii corpului profesoral din învățământul superior.

Mai mult, contextul poate că nu ar fi atât de tragic dacă o mare parte dintre cei care renunță la studiile universitare ar urma orice alt fel de program educațional, menit să-i pregătească pentru o integrare ușoară în câmpul muncii.

Situația nu este deloc mai bună nici măcar atunci când ne referim la absolvenții de gimnaziu, în cazul cărora, potrivit Raportului de țară pentru România, prezentat public recent de către specialiști în științele educației și în testare educațională de la Universitatea București, ca urmare a studiului internațional comparativ, intitulat TIMSS 2019, ne situăm, în mod îngrijorător, la toate capitolele, sub media internațională și, mai mult decât atât, cu un scor general mai mic decât cel înregistrat de toate celelalte țări europene participante. În urma evaluării elevilor de clasa a VIII-a din țara noastră, rezultatele indică un procent uriaș de analfabetism numeric, de 22%, procent care se menține și în cazul „analfabetismului științific”, unde depășim, din nefericire, recordul tuturor celorlalte state europene.

„Se poate și mai rău decât de la zero la abis?”

Respingerea de către Comisia Europeană a Planului național de redresare și reziliență este o nouă palmă pe obrazul „Guvernului meu”, atât pentru girantul acestuia, președintele Iohannis, cât și pentru partidele alese pentru a desemna Executivul condus de Florin Cîțu.

Consider impardonabil faptul că Guvernul de la București a tratat cu o lejeritate aiuritoare observațiile primite de la Bruxelles, care conțin aproape tot atâtea pagini ca documentul în sine al PNRR, întocmit defectuos de Ghinea și Cîțu.

Este inacceptabil, de asemenea, faptul că majoritatea criticilor la adresa PNRR se referă la nejustificarea costurilor, la supraestimarea acestora, la lipsa metodologiilor de calcul, precum și la furnizarea unor informații neclare.

Așa s-a ajuns ca, pentru a-și satisface clientela de partid, PNL și USR să înainteze Comisiei Europene un PNRR jalnic, în care, spre exemplu, doar decontarea unui curs de pregătire ajungea la peste 100.000 de euro! Total inadmisibil și intolerabil!

Așadar, România este iar în impas și ajunge de râsul Europei, din cauza acestui guvern incompetent, impus cu forța, în detrimentul câștigătorului alegerilor parlamentare, PSD. Ca de obicei însă, în România nimeni nu răspunde. Eșecul PNRR i-a lăsat indiferenți și pe ministrul Ghinea, și pe premierul vaccinului și al baronilor locali din PDL–PNL, Florin Cîțu.

În consecință, va urma o nouă perioadă de austeritate pentru români. Anul trecut, președintele Klaus Iohannis venea pe un imens cal alb de la Bruxelles, spunându-le românilor care-l mai cred că țara noastră va avea 80 de miliarde de euro din partea darnicei Europe. Acum vreo lună, guvernanții dădeau ca sigură suma de 29,2 miliarde de euro care va veni prin PNRR. Acum, oficialii europeni ne-au dat cu documentul în cap și nu mai suntem siguri că vom primi mai mult de 16 miliarde de euro, bani împrumutați de la Uniunea Europeană pentru redresarea economiei.

„PNRR, în loc să aducă România mai aproape de Europa prin oportunități serioase de dezvoltare, prin ignoranța și lipsa de profesionalism a guvernării PNL-USR PLUS, o situează la marginea Europei și adâncește stereotipurile despre nivelul de preocupare și seriozitate și despre cum ne facem temele în comparație cu celelalte state membre”

Săptămâna trecută am asistat la un moment trist pentru imaginea României în Europa. Dincolo de textele, discursurile, teoriile și imaginile pe care le vând PNL și USR PLUS despre raportarea lor la politica și valorile europene, Guvernul actual, cel mai incompetent din istoria României, a reușit performanța de a se face de râs prin Planul național de redresare și reziliență pe care l-a trimis la Bruxelles. De luni bune, această coaliție a intereselor proprii și a dezintereselor față de viața cetățenilor români a inundat opinia publică cu promisiuni și vorbe goale despre banii care vor veni de la Bruxelles pentru redresarea economiei și pentru dezvoltarea la cote ce nu au mai existat până acum.

Aceste vorbe goale și lipsa de preocupare pentru a crea un PNRR realist, care să aibă impact pozitiv în economia și în viața românilor, nu doar că până acum nu au adus nimic concret, ci au situat România la coada Europei în ceea ce privește competența, seriozitatea, implicarea, obiectivitatea și transparența. PNRR, elaborat de coaliția de guvernare PNL–USR PLUS–UDMR, se pare că adâncește și mai mult falia dintre profesionalismul european și cârdășia și incompetența acestui guvern. Feedbackul Comisiei Europene la acest document, trâmbițat de luni de zile de PNL–USR PLUS–UDMR, a fost dezastruos și arată fără echivoc dezastrul pe care acest guvern ignorant l-a creat în România în câteva luni de zile.

Am asistat, pe parcursul acestei săptămâni, în Parlamentul României, la un recital de încălcări ale actelor normative din țara noastră. Nimic nu a scăpat reprezentanților coaliției de guvernare. Nici Regulamentul Camerei Deputaților, nici cel al activităților comune, nici măcar Constituția nu au reprezentat mai mult decât fițuici golite de conținut, pentru a servi singurelor interese care contează pentru PNL și USR, cele ale partidelor proprii.

Un exemplu mai mult decât elocvent este cel al rapoartelor de activitate ale Avocatului Poporului pe anii 2018, 2019 și 2020.

Instituția Avocatului Poporului, fundamentală pentru statul democratic occidental, conform Constituției, ocrotește drepturile și libertățile cetățenilor, iar conform avizului Comisiei de la Veneția nr. 685/2012: „(...) Pentru a fi eficient în protecția drepturilor omului, Avocatul Poporului trebuie să fie independent, inclusiv față de Parlament, care alege titularul funcției.”

Ce s-a întâmplat în rapoartele comune ale Comisiilor juridice ale celor două Camere ale Parlamentului, de fapt? Ce se întâmplă de obicei când coaliția de guvernare încearcă

să își impună voința cu orice preț? Absurdități, minciuni, ingerințe în domenii în care nu au dreptul legal de a impune!

Raportul comun al comisiilor cu privire la Raportul de activitate pe anul 2018 contrazice logica elementară. Cei doi președinți afirmă, sub semnătură, că „Din Raport rezultă că în cursul anului 2018 instituția Avocatul Poporului și-a îndeplinit misiunea constituțională și legală de apărare a drepturilor și libertăților persoanelor fizice, în raport cu autoritățile publice, și a desfășurat, în acest scop, o activitate susținută”, iar apoi, drept consecință, membrii celor două Comisii juridice, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, au hotărât să supună Camerelor reunite „raportul comun de respingere”. Cum se ajunge de la premisa că a fost îndeplinită misiunea constituțională și legală la concluzia că raportul trebuie să fie de respingere este peste puterea de înțelegere a oricărei persoane raționale!

În acest sfârșit de săptămână am avut onoarea să îl avem ca oaspete în Bucovina pe ambasadorul Republicii Poloneze la București, Maciej Lang, însoțit de consulul Jarosław Szkirpan, Natalia Mosor, directorul Institutului Polonez din București, Krzysztof Grabowski, reprezentant al mediului de afaceri polonez din România, și o delegație a Contingentului Militar Polonez care staționează la Craiova, în frunte cu comandantul, maiorul Wojciech Kufliński.

Vineri, 11 iunie, delegația a avut o întâlnire de lucru cu autoritățile locale ale județului Suceava, după care oaspeții au vizitat sediul Uniunii Polonezilor din România de la Suceava.

În contextul împlinirii a 100 de ani de la semnarea Convenției de alianță defensivă între Regatul României și Republica Polonă, 3 martie 1921, pe 12 iunie a avut loc o manifestare comemorativă la Cârlibaba, la care a participat și Excelența Sa Maciej Lang, ambasadorul Republicii Poloneze la București, împreună cu întreaga delegație menționată mai sus, prilej pentru care s-a renovat și mormântul legioniștilor căzuți în Primul Război Mondial. După Liturghie, a urmat o scurtă ceremonie religioasă, în memoria celor căzuți, apoi salva de onoare și depunerea de coroane de flori.

La ceremonie au participat garda de onoare – Batalionul 17 Vânătorii de Munte Dragoș Vodă din Vatra Dornei și Contingentul Militar Polonez care staționează la Craiova, precum și orchestrele militare – Divizia 4 Infanterie și Brigada 81 Mecanizată.

După încheierea manifestărilor de la Cârlibaba, delegația a pornit către Solonețu Nou, aici fiind întâmpinată de comunitate și de ansamblul „Sołonczanka”, care a susținut un program artistic.

În ultima zi, duminică, delegația a vizitat și comunitatea poloneză din Poiana Micului, participând la hramul Bisericii „Preasfânta Inimă a lui Isus”. Atât la Solonețu Nou, cât și la Poiana Micului, militarii Contingentului Militar Polonez care staționează la Craiova și comandantul maior Wojciech Kufliński au prezentat copiilor din comunitate tehnica militară, prilej pentru care doresc să le mulțumesc pentru această oportunitate.

„Datoria morală de a depune moțiune de cenzură”

În aceste zile, Partidul Social Democrat, pe care îl reprezint în Parlamentul României, intenționează să depună o moțiune de cenzură contra Guvernului condus de Florin Cîțu și girat de coaliția PNL–USR–UDMR. În calitatea mea de parlamentar, trimis de ieșeni să le reprezint dorințele și așteptările în Camera Deputaților, consider că este o datorie morală de a depune și a încerca cu stăruință să trecem această moțiune de cenzură!

Asistăm de mai bine de doi ani la o joacă jenantă a liberalilor și, de un an, a USR-iștilor de-a guvernanții. O țară întreagă privește îngrozită cum ies la suprafață incompetența, răutatea, neputința și țâfna arogantă a unor personaje ajunse conjunctural și fără legitimitate în fruntea țării. Dezastrul care ne paște pe toți este amplificat de tupeul și superficialitatea actualului cabinet, care, colac peste pupăză, visează la a face praf 30 miliarde de euro pe firme de casă și proiecte scrise în secret, pe genunchi.

Noi, PSD, vom depune moțiune de cenzură și ne vom lupta prin toate mijloacele pentru ca această moțiune să treacă, iar Cîțu și întreaga trupă de circari amatori care se autointitulează „dom’ ministru” să treacă acolo unde le este locul, în parcul de joacă al istoriei, fiindcă guvernarea este o șapcă prea mare pentru imaturii gestionari de la PNL și USR!

Personal, regret că i-am lăsat pe acești oameni să se joace de-a guvernanții în timp de pandemie, iar apoi cu cel mai ambițios program de revitalizare a economiei românești. Mă rog să nu ajungem cu toții să regretăm această guvernare nenaturală!

Stimați colegi parlamentari, vă aduc aminte că agricultura românească este distrusă sistematic de aceste guverne liberale! Subvențiile pentru agricultori au întârzieri nemaiîntâlnite de la aderarea la UE. Ajutoarele pentru seceta prelungită din 2020 au ajuns la fermieri și agricultori cu luni de zile întârziere, încât culturile din acest an erau cât pe ce să fie compromise. Oamenii au ajuns la disperare, au ieșit cu sutele de utilaje agricole în capitală și orașe mari ale țării.

„Cinste eroilor neamului românesc!”

„Precum noi lăsăm la alții averea și numele nostru, aceia cari cad pentru Țară și viitorul Neamului își lasă sufletul întreg, atât de mare cum era în momentul sacrificiului lor, acelora în mijlocul cărora cad. Cel din urmă soldat cu haina sfâșiată de suferințele și răbdările îndelungate față de asprimea naturii și de cruzimea dușmanului aduce în făptura sa morală pe toți acei cari nu-i vom mai vedea aievea niciodată. (...) În colțul acesta unde ne-am strâns, să păstrăm cu scumpătate sămânța de credință, și vom vedea și noi la rândul nostru dispărând negura stăpânirii străine și vom putea zice ca Petru Rareș, fiul lui Ștefan, că vom fi iarăși ce am fost, și încă mai mult decât atât”. Sunt cuvintele marelui savant și profesor Nicolae Iorga, rostite de la tribuna Parlamentului din exilul ieșean, despre care I.G. Duca spunea că au reprezentat „unul din cele mai mari discursuri ce s-au rostit vreodată de pe tribuna românească”.

Acest fragment din discursul cărturarului botoșănean exprimă cel mai elocvent de ce trebuie să ne cinstim eroii și să fim recunoscători pentru ceea ce ei, prin sacrificiul vieții lor, ne-au oferit.

Săptămâna trecută, alături de primarul orașului Murfatlar, Gheorghe Cojocariu, am depus coroane de flori la Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial din localitate, în memoria celor căzuți la datorie. Am adus un pios omagiu, de sărbătoarea creștină a Înălțării Domnului, celor căzuți pe câmpul de luptă, apărând independența și unitatea națională, libertatea individuală și suveranitatea statală a României.

Ceea ce avem astăzi – independență, libertate și democrație – sunt opera unui sacrificiu suprem, un gest nobil al celor care au plătit cu viața pentru semenii lor și pentru România. Prin jertfa pentru apărarea hotarelor românești, ei au contribuit la afirmarea demnității poporului român.

În acest an, gândurile mele se îndreaptă și către cei care și-au pierdut viața, aflându-se în prima linie, în lupta cu inamicul necruțător, COVID-19. Chiar dacă nu au ținut arma de foc în mână, lupta pe care au dus-o acești soldați în halate albe cu un inamic invizibil este demnă de respectul și prețuirea noastră. Cinste și veșnică pomenire martirilor noștri!

„Copiii nu reprezintă o prioritate” Majoritatea parlamentară formată în jurul PNL–USR–UDMR a reconfirmat că pentru ei copiii nu sunt o prioritate. În fapt, pentru actuala majoritate de „centrunoaptea” românii nu reprezintă o prioritate.

În Comisia pentru muncă din Camera Deputaților, actuala majoritate parlamentară a votat împotriva propriului calendar de mărire a alocațiilor copiilor. Mai mult, au stabilit că alocațiile se vor indexa cu rata inflației la 1 ianuarie 2022, deci nici vorbă de vreo creștere, doar o actualizare.

În țara care are cei mai mulți copii din Uniunea Europeană în risc de excluziune și de abandon școlar, actualii guvernanți nu consideră necesară mărirea alocațiilor.

Nici nu are rost să mai subliniez faptul că alocațiile în România sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeană. De asemenea, odată cu creșterea prețurilor, în fapt, puterea de cumpărare a scăzut.

Viziunea aceasta, unde oamenii „trebuie să muncească până ies cu picioarele înainte” sau „nu avem bani de alocații”, nu face decât să reconfirme politica antiromânească dusă de Guvern.

Le transmit guvernanților, pe această cale, că foarte mulți copii se bazează, din păcate, pe alocații pentru a-și putea procura rechizitele necesare pentru școală, hainele de care au nevoie și, uneori, chiar și mâncarea de care au nevoie. Avem prea mulți copii săraci pentru a ne permite să nu le mărim alocațiile.

În fapt, prin aceste măsuri, copii săraci sunt lăsați în urmă, pentru că ei sunt cei mai afectați, în rândul lor vom avea cele mai multe abandonuri școlare.

Alocațiile, stimați guvernanți, sunt legate și de educație; foarte mulți copii au nevoie de alocații decente pentru a putea merge la școală, pentru a putea învăța și a deveni cetățeni pe deplin integrați la finalul studiilor.

„Adunarea privind Agenda digitală – deceniul digital al Europei”

La începutul lunii iunie, Comisia Europeană și președinția portugheză a Consiliului Uniunii Europene au găzduit Adunarea privind Agenda digitală, dedicată deceniului digital al Europei. Evenimentul s-a axat pe obiectivele pe care și le-a fixat UE pentru 2030 în cadrul deceniului digital și pe programul „Europa digitală”, un nou program de finanțare, în valoare de 7,5 miliarde euro, destinat implementării de proiecte digitale europene.

La eveniment au participat miniștri din mai multe state membre, reprezentanți ai Parlamentului European și ai Comisiei Europene, precum și reprezentanți ai sectorului privat și ai societății civile. Aceștia au adus în discuție promovarea exemplului Europei, dar și obiectivele pentru 2030 prezentate în Comunicarea Comisiei privind deceniul digital, inclusiv cele referitoare la competențele digitale, la transformarea digitală a întreprinderilor, la conectivitatea de mare viteză, la infrastructura digitală sigură și durabilă, precum și la digitalizarea serviciilor publice.

În prima zi a Adunării privind Agenda digitală, discuțiile s-au concentrat asupra definirii căii pe care trebuie să o urmeze Europa pentru a face din transformarea digitală o reușită până în 2030, pe baza viziunilor prezentate în luna martie de către Comisie în cadrul Busolei pentru dimensiunea digitală. Urmează investiții importante în vederea atingerii obiectivelor fixate în acest domeniu, inclusiv prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență.

În a doua zi s-a discutat despre programul „Europa digitală”, care are ca obiectiv consolidarea suveranității digitale a UE, dar și sprijinirea celor două obiective ale Uniunii, tranziția verde și transformarea digitală. Programul va accelera redresarea economică și transformarea digitală a Europei, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor. Acesta va finanța proiecte europene în patru domenii: supercalculatoarele, inteligența artificială, securitatea cibernetică și competențele digitale avansate.

„Măsuri de ajutor pentru toți românii”

Într-o perioadă dificilă din punct de vedere social și economic, am convingerea că tuturor ne-au fost semnalate în decursul timpului diverse inegalități de către cetățenii români ai circumscripțiilor pe care le reprezentăm. Restructurări în cadrul companiilor, diminuarea salariilor sau chiar insolvența sunt doar câteva dintre greutățile prin care atât angajatorii, cât și angajații au fost nevoiți să treacă.

Când am venit la guvernare, nu am promis doar reformă, ci și coeziune, unitate și integrare în cadrul societății. Ne dorim să asigurăm un trai mai bun pentru toți românii, iar această perioadă în care România își revine economic să fie resimțită de fiecare cetățean în parte. Luna aceasta a fost înregistrată o creștere de aproximativ 10% a investițiilor nete în economie, indicator al încrederii pe care antreprenorii, investitorii și companiile multinaționale o au în piața românească. Am construit această încredere prin reforme, modernizare și performanță. Concomitent cu această creștere, depunem eforturi și pentru a reafirma încrederea pe care cetățenii români o au în noi, element fără de care misiunea noastră nu este nici pe departe îndeplinită.

Fondul social european+ 2021–202 _7_ vine în ajutorul măsurilor adoptate la nivel național, pentru a combate inegalitățile, șomajul și sărăcia, printr-o abordare integrată și de lungă durată. Este vorba despre 88 de miliarde de euro destinați acestei cauze. Scopul principal al instrumentului aprobat recent în plenul Parlamentului European este investiția în oameni și facilitarea obținerii unui loc de muncă echitabil și mai ales de calitate.

„Mineriada din 13–15 iunie 1990 este o pată pe obrazul României postcomuniste”

Mineriada din 13–15 iunie 1990 este o pată pe obrazul României postcomuniste, o pată care putea fi ștearsă de un proces corect și rapid și de o acțiune fermă a justiției pentru a-i trage la răspundere pe cei care se fac vinovați de cei minimum șase morți și peste 1.000 de răniți în urma violențelor de atunci.

Dosarul Revoluției, al Mineriadei din iunie 1990 și cel privind represiunea din 10 august 2018 trenează de ani de zile în hățișuri procedurale, din care publicul nu înțelege mare lucru. Singurul lucru care este de înțeles, după ce tragi linie, este că justiția din România este incapabilă să facă dreptate victimelor.

Am adresat recent o interpelare ministrului justiției privind stadiul soluționării dosarului Mineriadei din iunie 1990. Îmi doresc o justiție care să facă dreptate victimelor!

Cea mai teribilă formă de manipulare a maselor este aceea care incită la violență. Așa s-au petrecut lucrurile și în cazul Mineriadei din 13–15 iunie 1990. Printre cei peste 10.000 de mineri din Valea Jiului sub comanda lui Miron Cozma, care au sechestrat garnituri de tren ca să ajungă la București, s-au aflat o mulțime de securiști care au incitat la violență, la ordinele primite de la Iliescu.

Mineriada a avut morții ei, a avut victimele ei, din punct de vedere politic i-a trimis pe autorii ei morali la groapa de gunoi a istoriei.

Dar a mai avut un efect dezastruos pentru țară – acel dezastru care a oripilat Europa a alungat marile companii care băteau la porțile României pentru a investi într-o țară abia scăpată de comunism, cu forță de muncă ieftină și cu o industrie care în parte putea fi reformată și capitalizată.

„PNRR, una dintre țintele finale ale voturilor transformate în muniție”

Președintele american Abraham Lincoln aprecia că „votul este mai puternic decât glonțul”. Istoria i-a dat dreptate nu doar imediat, ci și în ziua de azi. Aparenta hiperbolă vizionară, care îi este atribuită celui de-al șaisprezecelea președinte al Statelor Unite ale Americii, nu a inclus însă și gama efectelor pe termen lung și greu de preconizat pe care votul le determină, precum și traiectoria glonțului. Pentru mulți dintre români, votul se oferă în semn de răzbunare față de fosta guvernare, care nu le-a satisfăcut toate exigențele și așteptările. Însă, în aceste cazuri, raportarea la trecut în momentul prezenței la urne subliniază o doză de speranță pentru viitor, dar fără un fundament real, bazat pe o analiză complexă. Spun asta nu doar în baza experienței pe care am acumulat-o de-a lungul timpului, organizând, de la literă și până la orice deplasare, mai multe campanii electorale, pe care le-am și câștigat, ci și în baza efectelor pe care le provoacă o anumită opțiune politică.

Pe de altă parte, trebuie să vă mărturisesc că, nu de puține ori, am auzit că cineva și-a schimbat, în ultimul moment, sub imperiul unui impuls și al unei anumite emoții colective, opțiunea electorală. S-ar fi gândit oare cineva, la finalul negru al lunii octombrie a anului 2015, marcat de tragedia zguduitoare de la clubul Colectiv, că drama câtorva sute de familii sau stigmatele fizice ale unor tineri nevinovați, care încercau să se rupă de cotidian pentru câteva ore, va propulsa un partid de strânsură de două ori consecutiv direct în Legislativ și chiar și la guvernare?! Probabil că doar câțiva sociologi sau politologi. Greu de contabilizat un asemenea efect al unor „arsenale” emoționale puternice, introduse în urnele de vot. Dar e destul de ușor de apreciat că niște indivizi fără experiență politică, dar avizi după funcții de conducere în instituțiile statului și care s-au autoproclamat „oameni politici”, încropind urgent un partiduleț care ne îndemna pe noi, ceilalți, să salvăm Bucureștiul și apoi România în locul lui, nu vor ajunge decât să îngroape ușor, dar sigur toată țara, iar asta numai după ce au sărăcit-o și au făcut-o de râs la nivelul Uniunii Europene prin Planul național de redresare și reziliență, care nu este altceva decât încă o dovadă clară de diletantism politic fără cusur, realizată de toată dreapta, dar concertată de ministrul USR Cristian Ghinea.

„Învățământul”

Rolul educației și al învățământului într-o societate civilizată este foarte important, pentru că educația contribuie la formarea și dezvoltarea personalității individuale. Nivelul de dezvoltare economică al unei țări depinde și de nivelul de educație a cetățenilor, de aceea este nevoie de o concepție clară despre rolul educației într-o societate.

Sistemul național de învățământ este constituit din ansamblul unităților și instituțiilor de învățământ de stat și private de diverse tipuri, niveluri și forme de organizare a activității de instruire și educare.

Astăzi, obiectivele educației și procesele educative sunt atât de complexe, încât numai o concentrare a eforturilor întreprinse de mai multe instituții, concretizată în ceea ce unii au numit „cetatea educativă”, prin „redistribuirea” învățământului către mai mulți factori, ar putea crea acțiuni ale căror rezultate să fie mulțumitoare, încât o restructurare a atribuțiilor diferitelor compartimente ale socialului cu privire la cerințele educative pare a fi de bun augur.

Sistemul național de învățământ este structurat în niveluri educaționale, astfel încât să fie asigurată coerența instrucției și educației conform particularităților de vârstă și individuale ale elevilor și studenților.

Școala de astăzi nu mai reprezintă o instituție închisă, închistată într-un cadru normativ rigid, ci este un sistem deschis către exterior, un subsistem al sistemului social modern, în care totul comunică cu totul. În prezent, dezvoltarea individului și a societății se află sub puterea științei, iar ambele sub incidența educației.

Sistemul de învățământ reflectă raporturile dintre sistemul social global și sistemul de educație. Abordarea sistemică a educației permite evidențierea funcțiilor și structurilor specifice instituției școlare.

„Strategia farmaceutică pentru Europa”

În data de 25 noiembrie 2020, Comisia Europeană a adoptat Strategia farmaceutică pentru Europa, vizând asigurarea disponibilității pentru pacienți a unor medicamente inovatoare și accesibile financiar, precum și sprijinirea competitivității, a capacității de inovare și a sustenabilității industriei farmaceutice din UE.

Strategia farmaceutică pentru Europa are patru obiective principale:

– asigurarea disponibilității pentru pacienți a unor medicamente accesibile financiar și abordarea nevoilor medicale nesatisfăcute, de exemplu, în domeniul rezistenței la antimicrobiene, al cancerului, al bolilor rare;

– sprijinirea competitivității, a inovării și a sustenabilității industriei farmaceutice din UE și crearea unor medicamente de înaltă calitate, sigure, eficace și mai ecologice;

– îmbunătățirea mecanismelor de pregătire și răspuns la crize și abordarea securității aprovizionării;

– asigurarea unei voci puternice a UE pe plan mondial, prin promovarea unui nivel înalt al standardelor în materie de calitate, eficacitate și siguranță.

Această strategie vine într-un context dificil, acela al pandemiei de COVID-19, care a demonstrat că sistemele noastre de sănătate nu sunt îndeajuns de reziliente și pregătite pentru criză.

De asemenea, vine și în contextul în care, în ultimii ani, lipsa, penuria de medicamente a devenit foarte prezentă în foarte multe țări europene. Evident că acest lucru trebuie să își găsească un răspuns și o strategie pentru ca, în viitor, accesul la medicamente esențiale, de bază, să nu mai fie problematic.

Accesul pacienților români la medicamente de ultimă generație reprezintă una dintre problemele majore ale sistemului de sănătate, având în vedere faptul că terapiile inovatoare și promițătoare nu ajung întotdeauna la aceștia.

„Stigmatizarea firmelor care fac afaceri cu statul”

În majoritatea statelor dezvoltate, operatorii economici care efectuează lucrări sau prestează servicii către instituții sau autorități statale, pe bani publici, în baza licitațiilor publice simple și total transparente, se bucură de recunoaștere în piața locală și internațională pentru seriozitate, punctualitate, calitate și transparență. A face afaceri cu statul este o garanție a profilului firmei și a faptului că statul respectiv a verificat acel operator economic atât înainte de atribuire a contractului, cât și după ce a finalizat lucrările sau a prestat serviciile.

Din păcate, în România lucrurile stau exact invers. A face afaceri cu statul este sinonim cu fenomenul corupției, cu prețuri hiperevaluate, cu legături de cumetrie între operatorii economici și decidenții publici, precum și cu lucrări de cea mai slabă calitate. Legile s-au tot schimbat în ultimii ani, însă risipirea banilor publici a continuat să se accentueze, Curtea de Conturi a României raportând anual aproximativ 10 miliarde de lei care se scurg în tot felul de contracte dubioase, fără nicio utilitate publică, fără efecte pozitive pe orizontală în economie.

Sunt printre puținii care susțin că operatorii economici români pot realiza lucrări de cea mai bună calitate, atât în infrastructură, cât și în alte domenii. De pildă, urmăresc cu atenție execuția drumului expres Craiova–Pitești și nu am cum să nu constat că acel constructor român care a câștigat cea mai mare parte a construcției muncește și mai bine, și mai repede, și mai ieftin, și de mai bună calitate decât ceilalți concurenți străini din piață.

Așadar, se poate, iar exemple pot fi găsite în multe alte domenii sau cazuri. De asemenea, mai cred că actualul cadru normativ privind achizițiile publice nu a eliminat nici derapajele către acte și fapte de corupție și nici nu privilegiază calitatea în detrimentul risipirii banilor pe bunuri cu „prețul cel mai mic”, dar și cu durata de viață cea mică.

„Summitul NATO din 14 iunie 2021, cel mai important eveniment al anului pentru securitatea euroatlantică și pentru comunitatea națiunilor democratice”

Summitul Alianței a fost probabil cel mai important eveniment al anului pentru securitatea euroatlantică și pentru comunitatea națiunilor democratice. Au fost așteptări ridicate

față de acest eveniment, încă de la începutul anului, dar mai ales de la schimbarea administrației de la Casa Albă.

Trebuie spus foarte clar că noul președinte american, Joe Biden – un foarte bun cunoscător al Alianței și un susținător al apărării colective –, a contribuit major la conturarea agendei summitului, pentru a întări solidaritatea aliată.

În ultimele luni, refacerea legăturii transatlantice, prin reafirmarea principiului solidarității și al indivizibilității spațiului de securitate al NATO, a fost o prioritate pentru aliatul american. America a muncit foarte mult pe plan diplomatic și politic pentru a pregăti o revenire în Europa și Washingtonul a promovat o serie de teme prioritare pentru europeni.

De la încălzirea climatică până la problema tarifelor comerciale și de la cooperare în domeniul digital până la poziția față de provocările de securitate ridicate de Federația Rusă și China, toate reprezintă teme promovate de SUA pentru a fi gestionate împreună cu aliații europeni.

Deciziile șefilor de stat din NATO răspund câtorva provocări cu mare impact pentru viitorul apropiat. Mă voi opri asupra a trei domenii care ne confirmă succesul acestui summit.

În primul rând avem o serie de decizii care pot fi grupate sub semnul reafirmării solidarității și identității Alianței. Declarația finală cuprinde obiective ambițioase și care constituie elementele-pivot care confirmă soliditatea Alianței și consensul privind sprijinul pentru o apărare colectivă, credibilă în sprijinul valorilor democratice.

„Cîțu și Barna dau vina pe copiii din România pentru creșterea deficitului, nu pe incompetența propriului Guvern!”

Justificarea premierului Cîțu pentru nerespectarea promisiunii de majorare a alocațiilor este perfidă și profund incorectă. Nu copiii și pensionarii sunt de vină pentru creșterea deficitului, ci catastrofala gestionare a economiei de către Guvernul Cîțu. Numai dobânda suplimentară plătită la împrumuturile nebunești ale domnului Cîțu este de șapte ori mai mare decât era nevoie pentru majorarea alocațiilor de la 1 iulie.

Rolul unui guvern nu este să se plângă că nu sunt bani. În guvernarea PSD, s-au dublat alocațiile și au crescut veniturile, iar deficitul a fost sub 3%.

Coaliția a ajuns imediat la consens pentru anularea majorării alocațiilor, dar nu s-au putut înțelege pentru anularea pensiilor speciale. Aceasta este echitatea promisă de guvernanții dreptei!

Din momentul în care a fost numit ministru al finanțelor și până în prezent, când exercită funcția de premier, domnul Cîțu a îndatorat țara cu 31 de miliarde de euro. Doar pentru aceste împrumuturi România trebuie să plătească în fiecare an băncilor dobânzi de peste un miliard de euro, adică 5 miliarde de lei.

Efortul bugetar pentru majorarea alocațiilor cu 20 de puncte de la 1 iulie, cum promiseseră Cîțu, Orban și Barna înainte de alegeri, era de 700 de milioane euro până la finalul anului, adică de șapte ori mai puțin decât dobânzile plătite la împrumuturile făcute de premierul Cîțu.

Dacă alocațiile ar fi crescut de la 1 ianuarie 2021 la valoarea dublată stabilită de PSD încă de anul trecut, atunci efortul bugetar ar fi fost de două miliarde de lei, deci mai

„Moțiunea de cenzură – un exercițiu de imagine nereușit, marca PSD”

PSD a regizat pentru acest sfârșit de sesiune parlamentară un eveniment prin care dorește să puncteze la capitolul imagine în ochii electoratului – depunerea unei moțiuni de cenzură. Ce omit însă liderii PSD să spună este că acest demers nu are nicio șansă de reușită, având în vedere că actuala coaliție guvernamentală este solidă și hotărâtă să continue împreună pentru a-și îndeplini obiectivele de dezvoltare asumate prin programul de guvernare.

Astăzi, mai mult ca oricând, România are nevoie de stabilitate pentru a putea implementa măsurile menite să salveze economia grav afectată de criza sanitară, asta cu atât mai mult cu cât semnalele din economie sunt extrem de bune. Este o certitudine deja faptul că în ultimul an au crescut semnificativ veniturile românilor, dar și puterea de cumpărare a acestora. Acest lucru reiese din datele publicate de INS, care arată că în luna aprilie a acestui an, comparativ cu luna aprilie 2020, câștigul salarial mediu nominal net a crescut cu 11,9%, iar puterea de cumpărare a înregistrat o creștere de 8,4%. Asta înseamnă că veniturile românilor cresc în mod real ca urmare a măsurilor luate de Guvernul liberal! În cifre, susținerea Guvernului pentru angajați și angajatori în perioada pandemiei a însemnat 1,2 milioane de locuri de muncă salvate și 7, 4 miliarde lei alocați acestor măsuri de sprijin. Iar rezultatele au fost conform așteptărilor noastre!

Pentru PNL, menținerea unui ritm accelerat al reformelor este esențială pentru dezvoltarea țării. Ne vom concentra atenția, în continuare, pe implementarea acelor măsuri menite să sprijine mediul economic și care să conducă la crearea de noi locuri de muncă. Știu că misiunea noastră este una dificilă, având în vedere că PSD, în anii în care a guvernat, a dus economia României pe marginea prăpastiei, ignorând total apelurile mediului de afaceri asupra iminenței unei noi crize financiare, totul doar pentru a satisface interesele de partid și ale clientelei politice.

„Incompetența autorităților din județul Vaslui, mai ales a președintelui Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură. Oare cât de importante sunt problemele județului în viziunea autorităților din județul Vaslui?”

Aproape de fiecare dată când se organizează întâlniri și dezbateri de către instituțiile statului, printre alte discuții, se pune accentul pe depolitizarea acestora, de parcă n-am ști cu toții că, de fapt, depolitizarea, în viziunea PSD–PNL–UDMR și USR, nu înseamnă decât o clasică rotire de cadre, „Pleacă-ai noștri, vin ai noștri!”, după cum ar fi spus marele Tănase.

La fel s-a întâmplat și la întâlnirea din 11 iunie 2021, dedicată prezentării principalelor probleme din mediul economic vasluian, la care am participat și eu, fiind invitată de președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Vaslui, domnul Ionel Constantin.

Printre alți invitați au fost manageri de companii, reprezentanți ai organizațiilor patronale și profesionale, specialiști în economie, finanțe, reprezentanți ai administrației publice locale. Prezenți au fost doar primarul Vasile Pavăl, secretarul general al CCIR, iar, dintre deputații de Vaslui, doar subsemnata, pentru că se pare că pe restul nu prea-i preocupă problemele unuia dintre cele mai sărace județe ale țării.

Nu m-a deranjat atât de tare că reprezentanții județului ori televiziunea s-au prefăcut că nu văd unicul parlamentar prezent la ședință, ci mai degrabă cantitatea de minciuni și platitudini care au umplut timpul alocuțiunilor.

Întâlnirea a debutat cu o critică la adresa celor care au confirmat invitația, dar nu s-au prezentat, după care s-au abordat problemele din mediul economic vasluian.

Inadvertențe în fișiere diferite, costuri supraestimate, lipsa justificării unor sume și detalii omise despre prețul unor investiții – sunt doar câteva dintre clarificările cerute de Comisia Europeană cu privire la PNRR-ul României, iar aceasta în timp ce pagina oficială a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene a devenit un loc de răfuială politică între ministrul Ghinea și dușmanii săi imaginari. Firesc ar fi ca acolo românii să găsească proiecte de investiții și oportunități de relansare economică. Însă, de când sunt la guvernare, USR și PNL au făcut deja o obișnuință din a utiliza resursele statului în disputele politice, uitând de menirea reală a instituțiilor publice.

În timp ce România pierde o șansă istorică, domnul ministru Cristian Ghinea joacă la pariuri viitorul românilor și al copiilor acestora. PNRR reprezintă o oportunitate reală pentru noi, iar ministrul investițiilor și fondurilor europene, în loc să se asigure că trimite în fața Comisiei Europene cel mai bun plan, atent realizat și cu ținte specifice, a tratat totul cu superficialitate și le-a înmânat oficialilor europeni o fițuică prost făcută. Alte țări se pregătesc să primească banii și să demareze programele de relansare economică, noi revizuim, corectăm, dăm explicații și facem pariuri. Nu m-ar mira ca mâine domnul Ghinea să vină în fața noastră și să ne spună că a ales proiectele în PNRR în funcție de ce i-a ieșit la barbut, de vreme ce este atât de familiarizat cu jocurile de noroc! Domnule Ghinea, țara nu se joacă la pariuri! Ați fost pus în funcție ca să faceți un plan bun pentru România, nu să ne demonstrați că sunteți un fin cunoscător al limbajului suburban!

„Un semnal bun pentru România – revenirea investițiilor străine directe plus 800 de milioane de euro în aprilie 2021”

După creșterea de 957 de milioane de euro, înregistrată în luna martie 2021, investițiile directe străine își mențin trendul pozitiv și înregistrează o creștere de 800 de milioane de euro în aprilie 2021. Ce înseamnă acest lucru? Că marii investitori străini aleg România. Nu doar se uită, ci ne aleg în competiția de nivel european și global.

În lunile martie–aprilie 2021, investițiile străine directe au crescut cu peste 1,7 miliarde de euro. În perioada ianuarie–aprilie, acestea au totalizat 2,33 miliarde de euro, conform datelor BNR apărute în documentul „Balanța de plăți și datoria externă – aprilie 2021”.

De asemenea, investițiile străine înregistrează o creștere mult mai amplă decât în anii de dinainte de pandemie, ceea ce arată că investitorii au mai multă încredere într-o guvernare de dreapta, după un an de șoc pandemic și economic, decât în fostele guvernări de stânga, chiar dacă au avut șansa unui context economic favorabil. Nu doar cifrele contează, ci și fundamentele lor, mai ales cea mai importantă monedă de schimb din lume: încrederea.

Astfel, este remarcabilă creșterea față de primele 4 luni din 2018 și 2019, când investițiile străine directe se cifrau la 1,4 miliarde de euro, respectiv 1,5 miliarde de euro. Numărul firmelor cu capital străin nou-înființate în România a crescut, în primele 4 luni din 2021, cu 32,84%, comparativ cu perioada similară din 2020, la 1.711 de unități, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC).

„Uniunea Scriitorilor Ratați care scufundă România”

Istoria poartă cu sine dovezi repetate și nenumărate ale unor persoane și entități care și-au făcut din radicalism un titlu de glorie, pentru ca, mai apoi, să se dovedească că acest radicalism nu este altceva decât o formă iminentă și extrem de gravă de distrugere.

Și tot istoria, cu exemplele și dovezile sale atât de dure, ne învață că cei care se erijează în salvatorii unei națiuni și ai unei țări sunt tocmai aceia care, din păcate, devin inamicii și factorii principali de destrucție.

Trăim niște momente pe care eu nu mi le-aș fi dorit niciodată repetate pentru țara și poporul nostru, momente în care persoane care s-au autoerijat în oameni politici și de stat și care au condus populismul și demagogia dincolo de orice limită a decenței își închipuie că Romania și românii au devenit proprietatea lor exclusivă, scoasă la mezat pentru interese personale și de grup, momente în care, în timp ce se vorbește despre transparență, despre bun-simț, despre interes național, despre dezvoltare, de fapt, se dovedește că realitatea și intențiile acestor persoane autonumite salvatori sunt complet opuse.

Ca și cum nu era suficient că lupta intestină pe funcții și privilegii, incompetența, iresponsabilitatea, aroganța feroce, lipsa de scrupule și dezinteresul complet față de orice înseamnă nevoile și interesele reale ale României și românilor au devenit expresia unei guvernări care și-a încălcat cuvântul și a desconsiderat voința populară exprimată în decembrie anul trecut.

Șansa fără precedent care a fost acordată României pentru a contracara și a-și reveni din criza provocată de pandemie a fost transformată într-o povară și exemplificarea celui mai mare eșec și celei mai uriașe rele-credințe pe care o guvernare le poate avea.

„EURO 2020 trebuia să fie o mândrie pentru România și o modalitate de promovare a țării noastre!”

Începând cu data de 10 iunie și până la finele lunii, România găzduiește meciurile din cadrul Campionatului EURO 2020 și așteaptă zeci de mii de turiști străini într-o capitală sufocată de gunoaie, invadată de țânțari și șobolani, cu o industrie HoReCa în moarte clinică, cu transportul în comun decimat și cu stadionul pe care urmează să se dispute meciurile inundat.

Primarul validat al sectorului 1 prelungește criza gunoaielor în mod conștient, voit și premeditat, urmărind ca scop final schimbarea operatorului actual de salubrizare cu o firmă de casă a USR PLUS sau a doamnei Clotilde pe persoană fizică, ignorând într-un mod absolut halucinant interesul public al locuitorilor sectorului 1, încălcând dreptul acestora la sănătate, dreptul de a avea un sector curat, igienizat si sigur.

Mai mult, în contextul EURO 2020, primarul validat al sectorului 1 va reuși „performanța” de a înscrie sectorul 1 și întregul București pe harta mondială a lumii la capitolul,,Așa nu”, „Acolo nu”, „Cea mai proastă administrație din univers”.

Turiștii străini vor avea acum unica ocazie din viața lor să „admire” cei mai înalți munți de gunoaie văzuți vreodată într-o urbe, cele mai frecvente crescătorii de șobolani, stoluri de țânțari, vor simți pe propria lor piele ce înseamnă #NoulBucurești, în care apa caldă-i rece, totodată „delectându-se armonios” cu un circ în toată regula livrat de primarul validat al sectorului 1 și de primarul general al capitalei, pe toate canalele de comunicare și mijloacele mass-media posibile.

Doamnelor și domnilor parlamentari ai coaliției de guvernare, niciunuia dintre dumneavoastră nu îi este încă rușine de români să susțină politic niște străini care își bat joc de cei care au avut încredere că îi veți reprezenta cu onoare și fidelitate?

## **Doamna Vetuța Stănescu:**

„Nu trebuie să ne uităm niciodată eroii!”

O țară se clădește pe sacrificiul vitejilor, care pun interesele naționale mai presus de propria persoană. Deși istoria consemnează numele conducătorilor, fie ei civili sau militari, izbânda nu are cum să fie atinsă fără obolul de sânge pe care și-l dau soldații. Peste 1,4 milioane de români au fost răniți, au dispărut, au rămas invalizi sau au murit luptând în acțiunile militare. Dintre aceștia, peste 4.300 de militari români și-au pierdut viața în Războiul de Independență, peste 330.000 de militari români și-au pierdut viața în Primul Război Mondial, peste 92.000 de militari români și-au pierdut viața în cel de-al Doilea Război Mondial. În perioada 1996–2020, România a pierdut 30 de militari în misiunile executate în teatrele de operații, iar alți 185 au fost răniți.

Ca un gest simbolic, pentru că adevărata recompensă a unui militar este să își știe națiunea în siguranță, Guvernul României a adoptat, în ședința de miercuri, 9 iunie a.c., Ordonanța de urgență pentru completarea Legii nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizații și sporuri invalizilor, veteranilor și văduvelor de război.

Prin actul normativ adoptat, invalizilor, veteranilor și văduvelor de război li se acordă, lunar, o indemnizație de gratitudine, neimpozabilă, în valoare de 50% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat aferent anului pentru care se face plata. Pentru anul în curs, aceasta va fi în valoare de 2.690 de lei, sumă neimpozabilă. Indemnizația de gratitudine nou-introdusă se va cumula cu indemnizația de care

beneficiau până acum invalizii, veteranii și văduvele de război. În România, conform evidențelor oficiale, existau, la momentul adoptării ordonanței de urgență, un număr de 2.521 de beneficiari ai acestui drept.

Bună dimineața, doamnelor și domnilor deputați!

Continuăm lucrările de astăzi ale Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul de 330 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența un număr de 157.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc că programul de lucru pentru astăzi arată în felul următorul: de la 10.00 la 11.30 avem dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; între 11.30 și 12.00 avem o pauză; de la ora 12.00 vom avea votul final.

La încheierea ședinței de vot final continuăm cu ședința Biroului permanent al Camerei Deputaților și cu ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Înainte de a vă întreba dacă sunt observații privind ordinea de zi, o să-i dau cuvântul domnului deputat Manea, de la Grupul minorităților naționale, pentru a prezenta o alocuțiune.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Cătălin-Zamfir Manea:**

Mulțumesc frumos, doamnă președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Astăzi, 16 iunie, romii din România sărbătoresc limba romani. Anul trecut Parlamentul României a adoptat Legea nr. 20, prin care s-a instituit ziua de 16 iunie ca Ziua limbii romani.

Limba romani aparține străvechii limbi sanscrite, limbă în care s-au scris mari texte filosofice ale lumii, precum Ramayana și cele patru Vede.

Ziua limbii romani reprezintă un moment important pentru a semnala clasei politice românești principalele probleme și dificultăți cu care se confruntă minoritatea romă.

Stimați colegi,

În calitatea mea de deputat al minorității rome, afirm cu tărie de la această tribună că problemele minorității rome și decalajele sociale și economice, care s-au amplificat direct proporțional cu anii de democrație scurși din 1990 și până în prezent, pot fi rezolvate doar printr-o mai mare voință politică a tuturor partidelor politice din România.

Principalele probleme ale romilor sunt rezultatul rasismului, discriminării și nepăsării, aș putea spune, factorilor aflați în poziții de decizie atât în administrația publică locală, cât și în cea centrală.

În continuare principalele probleme ale comunităților de romi de la nivel național vizează accesul scăzut la educație și pe această cale vreau să vă spun că cea mai mare rată de abandon școlar se înregistrează în rândul copiilor aparținând minorității rome. Potrivit unui studiu recent, patru din cinci copii care abandonează școala aparțin etniei rome. Cauzele sunt multiple, însă principala barieră pe care n-o pot depăși copiii romi este determinată de sărăcie, de excluziune și rasism.

Vă mulțumim frumos, domnule deputat.

Permiteți-mi să le urez și eu la mulți ani romilor și limbii romani.

Continuăm cu ordinea de zi.

Întreb dacă sunt observații.

Domnule Andronache, vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Am mai multe chestiuni de pus în discuție cu privire la ordinea de zi.

O primă chestiune se referă la introducerea pe ordinea de zi, la punctul 3 din ordinea de zi, a PL-x 227/2021 – și vă rog să acceptați chestiunea aceasta. Se referă la ratificarea unui protocol încheiat între România și Bulgaria privind operațiile de poliție aeriană. Are raport adoptat în unanimitate în Comisia pentru apărare _(Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2021 privind ratificarea Protocolului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria, semnat la Ruse la 18 martie 2021, de amendare a Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind operațiile transfrontaliere de poliție aeriană, semnat la București la 12 octombrie 2011)._

Am acordul tuturor liderilor pe tema aceasta. E OK?

Da.

Mulțumesc.

Vă rog, continuați.

Și câteva modificări în ordinea de zi existentă.

Prima modificare pe care v-o propunem este aceea de a muta punctul 14, PL-x 75/2021, Proiectul de lege pentru completarea alin. (1) al art. 30 și pentru modificarea art. 56 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice – este cel care se referă la pensiile minerilor, discutat în Comisia pentru muncă –, să devină primul punct pe ordinea de zi, de pe punctul 14.

Și, de asemenea, o altă modificare importantă, deoarece este vorba despre împlinirea unui termen de adoptare tacită, se referă la punctul 29 din ordinea de zi, Pl-x 126/2021, Propunerea legislativă privind completarea art. 5 din Legea nr. 8/2016 privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități. Are raport și vă rog să acceptați să devină punctul 2 din ordinea de zi, având în vedere că termenul de adoptare tacită se va împlini pe 20 iunie 2021.

Mulțumesc mult.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Mulțumesc și eu.

Există consens pe toate modificările pe care le-ați propus, așa că nu mai

Vă mulțumesc.

Și Grupul PSD are două solicitări, și anume să mutăm punctele 11 și 12 în continuare, adică pe 3 și 4. Punctul 11 este COM 70, PHCD 58/2021 _[Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Planul de acțiune privind sinergiile dintre industria civilă, industria de apărare și industria spațială – COM(2021) 70]_ și punctul 12 este COM 110, PHCD 59/2021 _[Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind acțiunea umanitară a UE: noi provocări, aceleași principii – COM(2021) 110]_ .

Domnule deputat,

Mai devreme, domnul Andronache a cerut deja mutarea unui punct pe punctul 3, deci, în consecință, nu putem...

4 și 5.

Aveți acordul liderilor de grup?

Am, da!

Vă mulțumesc.

În regulă.

Atunci, cele două COM-uri pe pozițiile 4 și 5. Și cu asta am încheiat intervențiile pe ordinea de zi.

Intrăm în dezbaterea inițiativelor legislative.

Începem cu punctul 1, Proiectul de lege pentru completarea alin. (1) al art. 30 și pentru modificarea art. 56 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; PL-x 75/2021.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială, îi dau cuvântul doamnei deputat Oana Țoiu, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință

Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată, prin adresa PL-x 75/2021 din 1 februarie 2021, cu dezbaterea pe fond, în procedură obișnuită, a Proiectului de lege pentru completarea alin. (1) al art. 30 și pentru modificarea art. 56 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 în sensul introducerii unor noi activități din domeniul producției energiei electrice și termice în categoria celor care se desfășoară în

condiții de muncă speciale, precum și instituirea unei noi excepții de la prevederile art. 55 alin. (1) lit. b) din lege, stabilindu-se astfel condițiile de pensionare pentru persoanele care au desfășurat aceste activități.

La întocmirea acestui raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ și al Consiliului Economic și Social, precum și al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, al Comisiei pentru industrii și servicii, al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, al Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați și punctul de vedere al Ministerului Muncii și Protecției Sociale.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege și a documentelor conexe, membrii comisiei au hotărât transmiterea prezentului raport de adoptare a proiectului de lege, cu amendamente, redate în anexele care fac parte integrantă din raport.

Propun 3 minute pentru dezbatere.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Vă mulțumesc frumos.

Intrăm în dezbateri generale pe proiectul de lege. Îi dau cuvântul doamnei deputat Vetuța Stănescu, din partea Grupului PNL.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis**

**:**

Lor de ce nu le atrageți atenția că nu este în procedură de urgență?

## **Doamna Vetuța Stănescu:**

Doamnă președinte de ședință, Stimați colegi,

Astăzi putem face dreptate angajaților care lucrează în sectorul producției de energie electrică și termică, în termocentralele pe bază de cărbune.

Condițiile de muncă ale acestor oameni sunt extrem de grele, iar bolile nu-i ocolesc odată cu înaintarea în vârstă.

Această propunere legislativă, inițiată de doi foști colegi parlamentari liberali hunedoreni, Carmen Hărău și Lucian Heiuș, propune că angajații care au lucrat cel puțin 25 de ani în industria de producție de energie termică și electrică vor putea beneficia de o reducere a vârstei standard de pensionare.

Ca deputat de Hunedoara, cunosc greutățile prin care trec energeticienii de la minele Mintia și Paroșeni, dar și din alte localități din țară. Știu condițiile grele de muncă și sunt convinsă că acești oameni merită mai multă grijă din partea noastră, a tuturor politicienilor. Aceștia lucrează la temperaturi extreme, în spații puțin ventilate sau în medii cu puternice degajări de pulberi, în condiții de muncă periculoase pentru sănătatea lor.

Mai mult decât atât, speranța de viață în rândul angajaților din sectorul producției de energie electrică și termică este una dintre cele mai mici din România, ceea ce justifică pe deplin ca aceștia să beneficieze de încadrarea lor în condiții deosebite de muncă.

Din aceste considerente, Partidul Național Liberal susține această inițiativă legislativă, prin care se vor reduce inechitățile dintre categoriile profesionale care fac obiectul legislației în vigoare pe domeniul pensiilor.

Așadar, dragi colegi, vă îndemn să votați pentru această inițiativă legislativă.

Mulțumesc.

Continuăm dezbaterile generale.

Îi dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Radu Miruță, de la Grupul USR.

Înainte, vreau doar să fac o precizare. Acest proiect de lege nu se află în procedură de urgență, ca atare nu avem un timp alocat dezbaterilor.

Vă rog, domnule deputat Miruță, aveți cuvântul.

## **Domnul Radu-Dinel Miruță:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Când te poziționezi de partea argumentelor, e doar o chestiune de timp până când și ceilalți vor începe să susțină. Acest proiect de lege a ajuns astăzi pe ordinea de zi și a ajuns în plenul Camerei Deputaților cu foarte multe formațiuni care s-au poziționat permanent împotrivă.

Evident că a fost o majoritate constituită, într-un final, și pentru acest proiect de lege și vom vedea dacă această majoritate va susține până la final acest proiect în forma amendată.

Acest proiect este despre rezolvarea unei nedreptăți istorice și despre utilizarea singurei soluții existente, după zeci de ani de muncă a unor mineri și energeticieni. Oameni care desfășurau aceeași activitate în același loc de muncă au fost zeci de ani considerați a fi fost încadrați în condiții de muncă diferite. Ei făceau aceeași activitate, însă erau încadrați diferit. Ba mai mult, celor care erau încadrați în condiții deosebite de muncă, acelora compania nu le-a plătit contribuțiile sociale echivalente.

E foarte important de înțeles că aceste condiții speciale de muncă nu înseamnă neapărat o pensie specială; ba nu înseamnă deloc. Prin acest proiect de lege amendat de către noi și de către alte formațiuni politice nu se cere decât ca oamenii să primească o pensie corespunzătoare contribuțiilor lor, nu pensie pentru ceva ce nu au contribuit. Și n-ar fi cerut aceste lucruri nici măcar acum dacă nu ar exista un plan de restructurare, prin care 4.500 de oameni vor fi disponibilizați până în 2025. În Complexul Energetic Oltenia, dacă acest proiect de lege ar fi aprobat, 3.684 de oameni ar beneficia, adică mult mai puțini decât cei care sunt pe lista de disponibilizare.

Pensionarea nu este o soluție ideală, însă este singura care poate fi aplicată în acest context, în care în județele Gorj, Hunedoara, dar în special Gorj, nu există un mediu economic care să poată absorbi acești oameni, pentru că, din păcate, rezultatele politice ale ultimilor 30 de ani au făcut ca Gorjul să fie pe ultimele locuri din țară la investiții străine, pe ultimul loc din țară la atragerea de fonduri europene și, așadar, economia locală nu are posibilitatea să absoarbă acești 3.684 de oameni.

Vă rog să concluzionați!

Așadar, rețineți că nu este nici pe departe o pensie specială; este o pensie care le permite oamenilor o alternativă, în loc de a fi dați afară.

USR a fost principalul motor al acestui proiect amendat și va susține astăzi, în plenul Camerei Deputaților, adoptarea acestui proiect.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Îi dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Adrian Solomon, de la Grupul PSD. Vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi, Așa este! Este un proiect bun, dar poate fi și mai bun. Depinde de ce vreți să faceți!

Curios parcursul opțiunilor de a susține sau nu acest proiect din partea Grupului PNL, care s-a zbătut în comisie să nu fie adoptat, ba a și retras, inițiatorii nemaifiind parlamentari, a și retras sprijinul pentru acest proiect și acum iată-l prins pe primul loc pe ordinea de zi, probabil speriați de oaspeții care sunt pe hol.

Curioasă și evoluția Grupului USR. Eu vă aduc aminte că din 2012 până anul trecut am modificat Legea nr. 263 în chestiunea grupelor de vreo 20 de ori și unele din modificări erau chiar acele activități care fuseseră uitate din Legea nr. 19 și care au fost introduse în Legea nr. 263. Chiar anul trecut, în vremea Guvernului Orban, s-au mai introdus niște activități legate de producția de armament și doamna ministru chiar a inițiat o ordonanță de urgență.

Noi nu avem o problemă cu acest tip de legiferare, ba din contră, tot timpul am susținut punctul de vedere că, în România dinainte de 1989 și o bună parte după, condițiile de muncă nu au fost cele mai bune în multe domenii de activitate. Chiar și acolo unde ar fi trebuit să fie condiții normale de lucru, găseai motive să stabilești, prin analizele specifice, că e nevoie de încadrarea în grupe de muncă deosebite sau speciale.

Ceea ce reclam eu astăzi, aici, este incapacitatea colegilor de la USR de a pricepe că legea este incompletă, că mai are nevoie de un articol, și anume cel privind asimilarea perioadei de dinainte de 2001 și de după cu grupa specială.

Forma în care a ieșit de la comisie textul de lege, care se regăsește în raport, este un text care se va aplica peste 25 de ani. În aceste condiții, nu faceți decât să-i păcăliți pe oameni.

Vă rog să concluzionați!

De asemenea, trebuie să le spunem oamenilor că fără susținerea amendamentelor pe care le avem la respinse în tabel – și pe care eu le voi susține aici – nu vor putea ieși mâine la pensie, ci peste 25 de ani, și dacă vreunul va ieși totuși la pensie nu va beneficia de punctajul suplimentar acordat grupei I de muncă, anume 50% mai mult la punctaj.

Ceea ce faceți voi este un mod de legiferare care nu s-a mai întâmplat în Parlamentul României. Cu litera legii, îi păcăliți pe oameni.

Continuăm cu dezbaterile generale. Îi dau cuvântul doamnei deputat Intotero. Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimate colege,

## Stimați colegi,

Grupul parlamentar al PSD susține această inițiativă legislativă, așa cum am susținut întotdeauna proiectele care au venit în sprijinul cetățenilor – și în special al celor care muncesc în condiții deosebite.

Însă vreau să atrag atenția asupra unui aspect. Județul Hunedoara alături de alte cinci județe din țară este cuprins în zona carboniferă, Programul european „Tranziție justă”, un program european în valoare de 2,2 miliarde de euro.

Și îl auzeam, adineauri, pe colegul de la USR vorbind de județul Gorj. Da, și în Gorj, și în Hunedoara, mă refer la județul Hunedoara, în următoarea perioadă de timp aproximativ 4.500 de cetățeni care muncesc în acest domeniu al energiei vor rămâne fără locuri de muncă.

Acest program european vine cumva să suplinească și să ajute pentru crearea de noi oportunități de dezvoltare atât a județului Hunedoara, cât și a județului Gorj.

Și aș vrea să îi rog pe toți colegii parlamentari care susțin acest Guvern actual să tragă un semnal ministrului proiectelor și investițiilor europene: să trateze cu maximă seriozitate acest program european de tranziție justă, având în vedere că am aflat ieri, prin intermediul presei, că tocmai cel care coordonează PNRR la nivel național și-a luat concediu. Sper să nu se întâmple la fel și cu acest program de tranziție justă, pentru că județul Hunedoara, alături de județul Gorj, are nevoie de aceste finanțări europene. Mulțumesc.

## Bună ziua!

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Aceasta este, fără îndoială, o lege foarte bună pentru acești oameni, care și-au sacrificat o bună parte din viața și sănătatea lor pentru România, pentru ca România să aibă o anumită suveranitate energetică, pentru ca noi să avem sursa noastră de a ne produce energie.

Întrebarea este cum am ajuns aici. Este, oare, legea aceasta doar o consecință a incapacității noastre de a asigura această industrie în România? Este, oare, această lege doar un petic pentru faptul că programul de guvernare, care promitea retehnologizarea acestor termocentrale și ajutorul pentru această industrie, nu a fost implementat?

Oare când o să ne oprim să peticim și să căutăm rezolvări pe termen scurt și să avem un plan pe termen lung? Mulțumesc mult.

## Mulțumesc.

Continuăm dezbaterile generale cu domnul deputat Simion, de la Grupul AUR.

Vă rog, aveți cuvântul.

Noi susținem această lege venită la presiunea, la inițiativa celor din Târgu Jiu, a angajaților de la CEO Oltenia, care ne-au solicitat sprijinul și îl acordăm. Aceste sume nu o să aducă sănătatea oamenilor înapoi, ci doar retehnologizarea. Retehnologizare care trebuie să vină. Avem lignit pentru încă 200 de ani de acum înainte și nu putem renunța la utilizarea resurselor naturale ale țării, nu putem renunța la un mix energetic, care în momentul acesta este stabil, pentru soluții iluzorii. Așa că apelul meu este de a nu trece la pensie toți angajații din domeniul energetic și să rămânem cu fotovoltaice și eoliene, pentru că această soluție nu este una sustenabilă.

Înțelegem dorința unora de a termina sectorul energetic românesc pentru a importa energie din alte state, dar această soluție ne va duce, din păcate, în prăpastie. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul deputat Gheorghe Pecingină, de la Grupul PNL. Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Gheorghe Pecingină:**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Observ că și aici, ca și la Comisia pentru muncă, vorbim despre o lege pe care n-o cunoaștem.

Nu vorbim, domnule Simion, despre retehnologizare, vorbim despre reducerea vârstei de pensionare. Nu are nicio legătură cu retehnologizarea, sunt alte legi în discuție.

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Dar cu sănătatea oamenilor are!

## Mulțumesc și eu.

Îi dau cuvântul, în continuare, doamnei deputat Gavrilă, din partea Grupului AUR.

Cu sănătatea oamenilor are, dar cu atât mai puțin cunoștințele dumneavoastră cu privire la această lege. Veți vota, mă bucur că veți vota, dar veți vota în necunoștință de cauză. În ceea ce privește această lege, vă spun, din start: este o lege proastă.

Eu o voi vota, pentru că are un principiu de care trebuie să ținem cont, și anume reducerea vârstei de pensionare. Dar modul în care a fost redactată – și aici subscriu la ceea ce a spus domnul Solomon – are multe carențe.

Eu o voi vota, ca și o parte din colegii mei liberali, dar vă spun că această lege va crea probleme pe viitor. Mulțumesc.

Pot să vă dau cuvântul la explicarea votului. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Avem șapte amendamente admise. Întreb dacă sunt intervenții. De la 1 la 7? Nu sunt. Și patru amendamente respinse. Domnule Solomon, vă rog. Doriți să le susțineți, înțeleg.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Mulțumesc.

O să iau și eu cuvântul pe această lege.

Stimate colege, Stimați colegi,

Nu știu câți dintre dumneavoastră ați fost, în ultimii ani, în Valea Jiului sau în Gorj. Nu știu câți dintre dumneavoastră ați stat de vorbă cu mineri care lucrează atât în subteran, cât și în carierele din județul Gorj.

Personal, am făcut lucrul acesta. Și n-am făcut-o în campanie electorală, ci am făcut-o după accidente care au avut loc în aceste zone, în aceste mine de cărbune din subteran, din Valea Jiului.

Și, de asemenea, am mers în Gorj și am discutat cu numeroși mineri care își riscă viața, zi de zi, și lucrează cu tehnologii învechite, multe dintre ele dinainte de anii ’80, pentru ca noi să avem astăzi lumină, aici, în Camera Deputaților, să ne putem folosi telefoanele în fiecare zi, pentru ca economia României să funcționeze.

De aceea, acest proiect de lege este unul care vine să aducă justețe socială pentru acești oameni, într-un context al tranziției energetice, într-un context european al tranziției energetice, în care avem ca ambiție reducerea emisiilor de dioxid de carbon.

Asta nu trebuie să însemne sfârșitul sectorului energetic din Gorj sau din Valea Jiului. Nu. Asta trebuie să însemne o transformare și o aducere la zi și o reducere a emisiilor de carbon.

CO se află într-un proces amplu de restructurare și, exact cum s-a spus aici, foarte mulți mineri și energeticieni riscă să își piardă locurile de muncă.

Și, atunci, acest proiect de lege vine tocmai să îi scoată la pensie pe cei care sunt foarte, foarte aproape de vârsta de pensionare, astfel încât să nu devină niște victime ale tranziției energetice.

Am mare admirație față de acești oameni, așa cum vă spuneam, care au lucrat atâția ani din greu în sectorul minier și cred că această lege nu este un cadou, nu este un privilegiu, ci este un lucru care o să-i ajute să iasă la pensie și să li se facă dreptate.

Nu mai sunt intervenții.

Au fost deja doi vorbitori de la Grupul USR.

## Da, doamnă președinte.

Înțeleg neliniștea Guvernului și a companiei în momentul în care vom adopta și articolele privind recalcularea celor care au muncit în aceleași condiții și care au ieșit la timp la pensie, și nu anticipat, așa cum se prevede în amendamentele admise. Deci înțeleg că impactul financiar ar fi devastator pentru companie și pentru Guvern, totodată, și nu voi insista pe acele amendamente. Nu le mai susțin pe acelea.

Vreau să susțin de la amendamente respinse doar poziția a doua, unde se zice că la art. 30, după alin. (4[3] ), se introduce un nou alineat, alin. (4[4] ), cu următorul cuprins: „Este asimilată stagiului de cotizare în condiții speciale de muncă perioada anterioară datei de 1 aprilie 2001, în care salariații au desfășurat activități dintre cele prevăzute la alin. (1) lit. i), în locurile de muncă încadrate conform legislației anterioare în grupa I de muncă.”

Am inițiat acest amendament împreună cu domnul deputat Neață Eugen și domnul Stativă Irinel, tocmai pentru ca dezideratul inițiatorilor modificării legislative să se împlinească imediat, după 1 iulie, dacă această lege va fi promulgată.

Fără acest text, stimați colegi de la USR, dragi colegi de la liberali, cei mai pregătiți dintre noi, colegii de la UDMR, sper să pricepeți că-i păcălim pe oameni.

Vă rog frumos să dați un vot favorabil.

Nu are impact bugetar, se va realiza ceea ce doriți: să iasă la pensie fără bani, adică fără suplimentul de 50% la punctaj pentru grupă.

Și, cine știe, vom deschide vreo 3.000 de procese, care să ducă să-și câștige în instanță aceste drepturi, dar nu mai e treaba noastră deja.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Solomon:**

Dacă nu, vom face doar ceea ce v-am zis mai devreme – texte de lege fără fond.

Teoria formelor fără fond n-a fost inventată de PSD, ci de PNL, stimați colegi.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Vă mulțumesc.

Nemaifiind alte intervenții în ceea ce privește amendamentele respinse, de la 1 la 4, proiectul de lege rămâne la votul final.

Doriți să mai susțineți un alt amendament?

Ați spus că doriți să susțineți doar un singur amendament, domnule Solomon.

## **Domnul Adrian Solomon:**

Se mai schimbă oamenii, doamnă. Ce să facem?

E bine să fiți predictibil, domnule Solomon.

Unii se schimbă de pe-o zi pe alta...

V-aș fi...

...unii de la un minut la altul.

...v-aș fi lăsat să luați cuvântul. Dar spuneți, vă rog.

Predictibilitatea... văd că e apanajul dumneavoastră. Sunteți predictibili, iar prin votul dat astăzi n-ați făcut nimic.

I-ați păcălit pe oameni. Felicitări!

Noi vom vota, că altă variantă mai bună nu există, dar ca să se aplice legea peste 25 de ani...

Vă mulțumesc.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 2 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind completarea art. 5 din Legea nr. 8/2016 privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități; Pl-x 126/2021.

Din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru sănătate, Comisia pentru muncă și Comisia pentru drepturile omului, dau cuvântul domnului președinte Tătaru, pentru prezentarea raportului comun.

## Mulțumesc.

În temeiul art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale și Comisia pentru sănătate și familie au fost sesizate, prin adresa Pl-x 126/2021 din 14 aprilie 2021, cu dezbaterea pe fond a Propunerii legislative privind completarea art. 5 din Legea nr. 8/2016 privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

La întocmirea prezentului raport comun comisiile au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Economic și Social, avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de șanse, avizul favorabil al Comisiei juridice.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 5 din Legea nr. 8/2016 în sensul introducerii unei prevederi potrivit căreia, în lipsa președintelui Consiliului de monitorizare, exercitarea atribuțiilor acestuia este preluată de vicepreședintele consiliului.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea propunerii legislative, cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Intrăm în dezbateri generale.

Dau cuvântul domnului deputat Marșalic, de la Grupul PNL.

## Stimați colegi,

În vederea implementării Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități s-a înființat Consiliul de monitorizare a implementării convenției. Președintele acestui consiliu are calitatea de ordonator principal de credite, conduce activitatea consiliului și îl reprezintă în relațiile cu autoritățile centrale și locale, persoane fizice și persoane juridice.

Situația actuală a făcut ca revocarea președintelui să creeze un vid legislativ, atribuțiile sale neputând fi exercitate de nimeni altcineva.

În contextul celor menționate mai sus, se impune completarea art. 5 din Legea nr. 8/2016 în sensul introducerii unei prevederi referitoare la exercitarea atribuțiilor președintelui.

Considerând toate aceste aspecte, Grupul Partidului Național Liberal va vota pentru acest proiect de lege. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Adrian Wiener, de la Grupul USR. Vă rog.

## Stimați colegi,

Consiliul de monitorizare este, poate, una dintre cele mai importante instituții din România și, în același timp, este una dintre cele mai politizate instituții din România. A fost un rezervor de sinecuri, permanent.

Rolul său – ca să înțelegem cu toții despre ce instituție vorbim – este de a fi o entitate autonomă și independentă, care să tragă de urechi instituțiile statului român în ceea ce privește condițiile în care sunt tratate și li se oferă accesul la drepturi fundamentale persoanelor instituționalizate. Adică, practic, ar trebui să fie cât mai departe politic de instituțiile din România, pe cât se poate, astfel încât să-și exercite atribuțiile.

Nu s-a întâmplat acest lucru. Ea a fost în permanență populată, la nivel de conducători, de directori, de către foști membri de partid PSD. Întâmplarea face... Sau nu întâmplarea, mă rog, ci regula.

Dar ideea este că ceea ce facem noi acum... Corectăm un reflex al clasei politice, acela de a crea o instituție pentru un om. Adică, în legea inițială, care, practic, prevedea felul în care funcționează instituția, singurul om care ar fi putut să ia vreo decizie acolo, de la salarii până la mutat din stânga în dreapta o lampă, era directorul.

Acest lucru se corectează prin această lege, adică se prevede totuși și situația, uneori predictibilă, în care conducătorul instituției nu poate, din varii motive, să-și exercite atribuțiile și, atunci, instituția să nu se blocheze.

S-a mai întâmplat asta în multe locuri și s-au găsit soluții sau petice.

E bine să avem în minte, atunci când legiferăm, și aspectele colaterale care pot impieta asupra exercitării atribuției de conducător al unei instituții de către o persoană și să gândim ca instituția, în ansamblu, să fie funcțională în mod permanent.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul, în continuare, reprezentantului Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, pentru prezentarea raportului.

Și o să vă rog să propuneți, la final, și un timp alocat dezbaterilor.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Nu mai sunt intervenții la dezbateri generale. Trecem la dezbaterea propunerii legislative. Avem două amendamente respinse.

Vă întreb dacă sunt observații. Nu sunt.

Atunci, propunerea legislativă rămâne la votul final.

Poziția 3, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2021 privind ratificarea Protocolului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria, semnat la Ruse la 18 martie 2021, de amendare a Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind operațiile transfrontaliere de poliție aeriană, semnat la București la 12 octombrie 2011; Pl-x 227/2021.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Dau cuvântul reprezentantului inițiatorului, Guvernul României.

Vă rog, domnul secretar de stat. Cu rugămintea să vă și prezentați.

Mulțumim.

## **Domnul Marius Bălu** _– secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Marius Bălu, Ministerul Apărării Naționale. Doamnelor și domnilor deputați,

Obiectivul amendării Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind operațiile transfrontaliere de poliție aeriană este reprezentat de facilitarea executării operațiilor transfrontaliere de poliție aeriană de către un alt stat membru NATO în spațiul aerian al celor două state semnatare, asigurându-se creșterea capacității de reacție împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spațiul aerian național și comun al Alianței

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Vă mulțumesc.

Intrăm în dezbateri generale.

Domnule deputat Nicu Fălcoi, vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

În calitate de fost executant al acestor misiuni de poliție aeriană, vă spun că este un proiect de lege necesar.

E frustrant să interceptezi o aeronavă și, la un moment dat, să fii nevoit să degajezi – cum spunem noi, în limbaj de pilot – să degajezi de lângă aeronavă pentru că aceasta se apropie de graniță.

În acest moment, partenerii noștri din NATO ne ajută în executarea poliției aeriene la baza de la Mihail Kogălniceanu și acordul acesta de colaborare dintre cele două state este strict necesar.

Noi vom vota acest proiect de lege. Mulțumesc.

Social European și Comitetul Regiunilor – Planul de acțiune privind sinergiile dintre industria civilă, industria de apărare și industria spațială – COM(2021) 70; PHCD 58/2021.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Din partea Comisiei pentru afaceri europene, dau cuvântul reprezentantului comisiei, pentru citirea raportului. Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc mult, doamnă președinte. Stimați colegi,

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru industrii și servicii, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru știință și tehnologie, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

– a susținut Planul de acțiune privind sinergiile dintre industria civilă, industria de apărare și industria spațială;

– a recomandat analiza relației dintre industria civilă și industria de apărare, în scopul identificării celor mai potrivite modalități de a gestiona proprietatea intelectuală;

– a salutat înființarea la București a Centrului de competențe în materie de securitate cibernetică; și

– a recomandat coordonarea acțiunilor pentru industria de apărare și industria spațială cu planurile de creștere a rezilienței la dezastre.

Precizăm că opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 9 iunie 2021 și a fost adoptată în unanimitate.

De asemenea, supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia prezentă, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Coarnă Dumitru, de la Grupul PSD. Vă rog.

Vă mulțumesc și eu. Intrăm în dezbateri generale.

Domnule deputat Căuș, de la Grupul PNL, vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Și Partidul Social Democrat susține acest proiect de lege. Este un proiect de lege necesar.

Având în vedere criza militară pe care o traversăm acum în zona Ucrainei, sigur că această inițiativă legislativă este bine-venită și o susținem fără niciun fel de dubiu. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Am finalizat dezbaterile generale. Intrăm în dezbaterea pe articole.

Avem patru amendamente admise. De la 1 la 4 dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci, proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 4 de pe ordinea de zi, Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Asigurarea și ameliorarea interacțiunilor dintre industriile civilă, de apărare și spațială au fost incluse în lista de priorități, preconizate de actuala Comisie Europeană, încă de la începutul mandatului său.

În acest sens, Planul de acțiune privind sinergiile dintre industria civilă, industria de apărare și industria spațială este construit în jurul a trei piloni esențiali:

– pe de o parte, consolidarea caracterului complementar al programelor și instrumentelor Uniunii Europene pentru a spori eficiența investițiilor și eficacitatea rezultatelor – sinergiile, într-un cuvânt –, în contextul în care cadrul financiar multianual al UE pentru perioada următoare, 2021–2027, vizează sporirea semnificativă a investițiilor în tehnologii pentru apărare sau pentru utilizări civile conexe, precum securitatea, mobilitatea, sănătatea, gestionarea informațiilor, cibernetica și domeniul spațial; – promovarea beneficiilor economice și tehnologice ale finanțării Uniunii Europene pentru cercetare și dezvoltare, inclusiv în domeniul apărării și al spațiului – așa-numitele „transferuri” de tehnologie de tip spin-off; și

– trei, facilitarea utilizării rezultatelor cercetării din industria civilă și ale inovării axate pe sectorul civil în proiectele europene de cooperare în domeniul apărării.

Având în vedere cele menționate, PNL va vota pentru adoptarea prezentului proiect de hotărâre. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Nemaifiind intervenții, trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecții la titlu?

Nu sunt.

Adoptat. La preambul? Nu sunt obiecții. Adoptat.

La articolul unic dacă sunt obiecții?

Nu sunt.

Adoptat.

Atunci, dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Punctul 5, Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind acțiunea umanitară a UE: noi provocări, aceleași principii – COM(2021) 110; PHCD 59/2021.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Din partea Comisiei pentru afaceri europene, dau cuvântul doamnei deputat, pentru prezentarea proiectului de opinie.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc încă o dată.

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru politică externă, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

– a susținut abordarea propusă de Comunicarea privind acțiunea umanitară a Uniunii Europene: noi provocări, aceleași principii;

– a subliniat că educația eficientă a copiilor care se află în situații de urgență și care sunt despărțiți de familie necesită eforturi pentru asigurarea unui climat psihosocial corespunzător;

– a recomandat intensificarea eforturilor pentru sprijinirea creșterii rezilienței la dezastre, astfel încât să scadă nevoia de asistență umanitară internațională.

Precizăm că opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 9 iunie 2021 și a fost adoptată în unanimitate.

De aceea, supunem plenului Camerei Deputaților opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

La dezbateri generale, dau cuvântul domnului deputat Cristea, de la Grupul PSD. Vă rog.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Scopul asistenței umanitare este de a oferi ajutor de urgență persoanelor afectate de crize, însă ajutorul financiar în sine nu poate să combată factorii complecși care stau la baza conflictelor și a altor crize, indiferent că este vorba despre aspecte socioeconomice, legate de guvernanță sau de mediu.

Uniunea Europeană s-a angajat să dea un nou impuls politicii sale în domeniul ajutorului umanitar, astfel încât să poată aborda nevoile umanitare într-un mod mai eficient și să sprijine crearea unui mediu favorabil furnizării de ajutor umanitar oamenilor.

În acest context sunt salutare eforturile Parlamentului European de a contribui la formularea și implementarea politicii Uniunii Europene de ajutor umanitar și la dezbaterea globală privind o acțiune umanitară mai eficientă.

Pe scurt, susținem adoptarea opiniei referitoare la comunicarea COM(2021) 110 în forma prezentată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc frumos.

Nu mai sunt alte intervenții la dezbateri generale. Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecții la titlu?

Nu sunt. Adoptat. La preambul? Nu sunt obiecții. Adoptat.

La articolul unic?

Nu sunt obiecții.

Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

6. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații; PL-x 169/2020.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, dau cuvântul domnului Andronache pentru citirea raportului. Vă rog.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Voi prezenta eu raportul, deoarece ceilalți membri ai Comisiei juridice sunt la ședința convocată de Biroul permanent reunit.

Cu privire la acest raport, Senatul a adoptat inițiativa legislativă, în condițiile art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituția României, Camera Deputaților fiind Cameră decizională. Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă, cu observații și propuneri.

Obiectul de reglementare este completarea cu un nou alineat a art. 33, intervenția legislativă fiind argumentată prin faptul că înscrierea în registrul special al informațiilor privind componența organelor de conducere ale unei persoane fără scop patrimonial are doar efect de opozabilitate față de terți, și nicidecum nu este constitutivă de drepturi.

Proiectul a fost dezbătut în Comisia juridică, care, la momentul respectiv, adică în legislatura trecută, a hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Avem două amendamente admise. Întreb dacă sunt observații. La punctul 1? Nu sunt. La punctul 2? Nu sunt. Atunci, proiectul de lege rămâne la votul final.

7. Reexaminarea Legii pentru modificarea art. 135 alin. (1) lit. a) din Legea dialogului social nr. 62/2011, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 681 din 23 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1000 din 13 decembrie 2016; PL-x 35/2016/2017.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru muncă și Comisia juridică, dau cuvântul unui reprezentant, pentru citirea raportului.

Comisia juridică înțeleg că lucrează.

Dacă de la Comisia pentru muncă este cineva care poate să ne prezinte raportul?

Vă rog, doamna deputat Rizea. Pe scurt, vă rog, dacă puteți să prezentați. Mulțumesc.

Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru muncă și protecție socială au fost sesizate spre dezbatere în fond, prin adresa PL-x 35/2016/2017 din 20 februarie 2017, cu reexaminarea Legii pentru modificarea art. 135 alin. (1) lit. a) din Legea dialogului social nr. 62/2011, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 681 din 23 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1000 din 13 decembrie 2016, prin care s-a constatat că legea este parțial neconstituțională.

Legea adoptată de Parlament are ca obiect de reglementare modificarea Legii dialogului social nr. 62/2011, în sensul interzicerii concedierii, pe durata mandatului, a persoanelor alese în organele de conducere ale organizațiilor sindicale, precum și pe o perioadă de 2 ani de la finalizarea acestuia, pentru motive care nu țin de persoana salariatului, pentru necorespundere profesională sau pentru motive ce țin

de îndeplinirea mandatului. De asemenea, se prevede corelarea unor dispoziții din lege referitoare la negocierea contractului colectiv de muncă în unitățile în care nu există sindicate reprezentative.

În urma examinării, Curtea Constituțională admite sesizarea de neconstituționalitate și, prin Decizia nr. 681/2016, constată că Legea este parțial neconstituțională.

În urma reexaminării, legea a fost adoptată cu amendamente de către Senat.

La lucrările Comisiei pentru muncă și protecție socială, în urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea legii în forma prezentată de Senat.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au reexaminat Legea în data de 12 martie 2019, în vederea punerii acesteia în acord cu Decizia Curții Constituționale nr. 681/2016.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Mulțumesc și eu.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Nu dorește.

Nefiind amendamente, legea rămâne la votul final.

Continuăm cu punctul 8 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Convenției Consiliului Europei privind coproducția cinematografică (revizuită), deschisă spre semnare la Rotterdam la 30 ianuarie 2017, semnată de România la Strasbourg la 19 ianuarie 2021; PL-x 148/2021; lege ordinară.

Avem un raport de la Comisia pentru cultură, de adoptare, care a fost distribuit în 13 mai.

Proiectul de lege se află în procedură de urgență. Prima Cameră sesizată.

Data prezentării în Biroul permanent a fost pe 14 aprilie 2021, iar data la care se împlinește termenul constituțional pentru dezbatere și vot final a fost 13 iunie 2021, potrivit art. 75 alin. (2) din Constituție și art. 112 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, proiectul de lege se consideră adoptat, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituție și ale art. 112 din Regulamentul Camerei Deputaților.

La punctul 9 nu avem încă raportul.

Proiectul de lege pentru completarea alin. (5) al art. 34 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România; PL-x 243/2021.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități, invit un reprezentant pentru citirea raportului. Comisia juridică, domnule Andronache, prezentați dumneavoastră raportul?

Îl am aici, dacă nu-l aveți.

Vă rog, aveți cuvântul pentru prezentarea raportului.

10.

## Da.

## Mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 94 și art. 115 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a fost sesizată cu dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 63/2001 privind înființarea Inspectoratului de Stat în Construcții – ISC.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

La întocmirea prezentului raport, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, membrii comisiei au examinat proiectul de lege mai sus-menționat în ședința din data de 15 iunie 2021.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților aprobarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Mulțumesc.

Vă mulțumesc frumos.

Aș vrea să aduc câteva precizări.

Colegul a citit raportul de la PL-x 244/2021, anume Proiectul de lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 63/2001 privind înființarea Inspectoratului de Stat în Construcții – ISC, deoarece raportul la Proiectul de lege nr. 243/2021 nu a sosit încă de la comisie.

Așadar, potrivit art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, menționez că acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Dau cuvântul reprezentantului inițiatorului, Guvernul României.

Precizăm că activitățile desfășurate la nivelul inspectoratelor regionale, precum și atribuțiile aferente vor fi preluate și exercitate de inspectoratele județene.

Prin eliminarea inspectoratelor regionale, întregul personal din aparatul propriu al acestor structuri se preia și se reîncadrează în cadrul inspectoratelor județene în construcții și în aparatul central al ISC.

La nivel național sunt bugetate un număr de 1.016 posturi, din care sunt ocupate 789.

Propunem să susțineți adoptarea acestui proiect de lege. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Raportul fiind deja prezentat, trecem la dezbateri generale.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Doamna deputat Angelica Fădor, din partea Grupului PNL.

Vă rog.

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

În ultimii ani au existat mai multe formule de organizare și funcționare a Inspectoratului de Stat în Construcții.

O analiză la nivelul activității inspectoratului a demonstrat o suprapunere a atribuțiilor la nivel central, regional și județean, întreaga structură arătând o dublare a sarcinilor și o ineficiență a costurilor.

Prin modificările propuse de prezentul proiect de lege, activitățile desfășurate la nivelul inspectoratelor regionale în construcții, precum și atribuțiile aferente vor fi preluate și exercitate de structurile organizatorice din cadrul inspectoratelor județene în construcții, respectiv din cadrul Inspectoratului în Construcții al municipiului București, aducând astfel instituția mai aproape de cetățean.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota pentru acest proiect de lege, pentru reforma instituțională și pentru un plus de performanță în această importantă activitate.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului deputat Moșteanu, de la Grupul USR.

Vă rog.

## Doamnelor și domnilor,

## **Domnul Claudiu-Vasile Răcuci** _– secretar de stat în_

## _Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației_ **:**

## Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanței Guvernului nr. 63/2001 în sensul eliminării din structura organizatorică a ISC a inspectoratelor regionale în construcții și menținerii inspectoratelor județene în construcții, respectiv a Inspectoratului în Construcții al municipiului București.

Coaliția de guvernare s-a angajat, atunci când a preluat guvernarea, în decembrie, să depolitizeze, să simplifice toate acțiunile și interacțiunile între cetățean și instituțiile statului.

Și aceasta este una dintre aceste inițiative: o propunere prin care niște structuri, care s-a constatat că nu-și au rostul în arhitectura administrației, se desființează și o parte din atribuții sunt preluate de structurile locale, structurile care sunt aproape de cetățeni.

Le mulțumesc colegilor din Guvern pentru efort.

Știu că – tot legat de acest subiect – Guvernul de coaliție lucrează la alcătuirea unui cod administrativ, pentru că, în momentul acesta, cetățeanul trebuie să plimbe de trei ori o grămadă de hârtii, fie că-și face o casă, un gard, și de foarte multe ori se cer aceleași hârtii pentru un gard sau o casă ca și pentru o hală industrială. Și asta trebuie să se schimbe. Lucrurile trebuie să se simplifice. România trebuie să se dezvolte și se va dezvolta prin simplificare, prin ușurarea interacțiunii între administrație și cetățean.

Mulțumesc.

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Szabó Ödön. Vă rog.

Stimată doamnă președinte, Stimați colegi,

Este prima inițiativă legislativă care ajunge în Parlamentul României și care, practic, readuce în discuție funcționalitatea unor instituții ale statului.

Important este să rămânem la principii. Principiul cel mai important este ca decizia să fie cât mai aproape de cetățean. Nu cetățeanul să umble după stat, ci statul trebuie să servească cetățeanul.

Practic, desființarea unei instituții suprastructurale de tip regional, în care același document era o dată avizat la nivel județean, ulterior era avizat la nivel regional – practic, prelungea întregul proces și procedeu –, acest lucru este un lucru bun.

Vreau să-l felicit pe colegul meu, Cseke Attila, pentru această inițiativă și sper să susținem cu toții adoptarea acesteia.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Nemaifiind intervenții și nici amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Revenim la punctul 9 de pe ordinea de zi. Între timp am primit și raportul.

9. Proiectul de lege pentru completarea alin. (5) al art. 34 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România; PL-x 243/2021.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia juridică, dau cuvântul domnului Andronache pentru prezentarea raportului. Vă rog.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Cu privire la Proiectul de lege pentru completarea alin. (5) al art. 34 din Legea nr. 165/2013.

În conformitate cu dispozițiile regulamentare, Camera Deputaților este Camera decizională, proiectul fiind adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în mod tacit, ca urmare a depășirii termenului de adoptare.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil.

Consiliul Economic și Social a avizat, de asemenea, favorabil proiectul de lege.

Este de subliniat faptul că Guvernul a transmis un punct de vedere prin care susține adoptarea proiectului de lege, cu observații și propuneri.

Proiectul a fost examinat în fond de Comisia juridică, de disciplină și imunități, care a hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru completarea alin. (5) al art. 34 din Legea nr. 165/2013, cu amendamente admise, prevăzute în anexa nr. 1, și amendamente respinse, prevăzute în anexa nr. 2. În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc mult.

Vă mulțumesc.

Întreb dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale.

Domnul Vexler, doriți să luați cuvântul?

Dacă nu, avem de la Grupul USR pe doamna Cambera. Domnul Vexler, vă rog.

Vă mulțumesc.

Foarte scurt. Vreau doar să salut adoptarea acestui proiect și să le mulțumesc Comisiilor juridice și tuturor celorlalți colegi care au fost implicați în realizarea proiectului. Vă mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc și eu.

Doamna deputat Cambera, vă rog, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Mă bucur să adoptăm astăzi acest proiect de lege. Procesul de restituire a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist știm cu toții că a durat mult prea mult, s-au creat mult prea multe nedreptăți și este departe de finalizare.

De trei decenii, numeroși foști proprietari și-au irosit sănătatea căutându-și dreptatea în cadrul instanțelor de judecat. Astfel că astăzi este momentul în care, în final, Parlamentul poate să vină în sprijinul acestora. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Ultima intervenție, domnul Szabó Ödön, de la Grupul UDMR.

## Stimată doamnă președinte,

Stimați colegi,

Inițiativa legislativă vine să reglementeze inclusiv o speță punctuală, și anume aceea a persoanelor care au un grad de handicap și care, în ultimii 20 de ani, nu au putut beneficia de proprietățile care le-au fost confiscate în perioada comunistă.

Practic, aceste persoane sunt private de dreptul lor de proprietate și de beneficiul acestuia.

Legea prevede în două articole două excepții, discutarea cu prioritate a două excepții ale dosarelor de retrocedare. Una dintre acestea este să te adresezi instanței. Eu nu cred că pe cei care sunt persoane cu dizabilități trebuie să-i trimitem în fața instanțelor pentru a câștiga un drept de care, din păcate, cu mare probabilitate, o bună parte dintre ei nu vor ajunge să beneficieze, pe sistemul actual..., de propriile proprietăți, care au fost luate de regimul comunist.

Eu sper ca această inițiativă legislativă să-și urmeze cursul. Trebuie să realizăm și un ping-pong legislativ, în perioada următoare, cu Senatul, pentru a adopta în această sesiune inițiativa.

Deci, vă rog, stafful tehnic, să ne ajutați ca, în ultima săptămână a acestei sesiuni, să adoptăm, după revenirea de la Senat, această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnul secretar Ovidiu Ganț, o intervenție pe procedură.

## Stimată doamnă președinte, Doamnelor și domnilor colegi,

Să spunem pe scurt ce a spus domnul Szabó Ödön.

Este vorba de o chestiune legată de bicameralism. Plenul Camerei va stabili că acest proiect, după ce va fi aprobat, se duce la Senat înapoi și revine de la Senat, în urma deciziei Senatului, la Camera Deputaților, pentru ca, în ultima săptămână din sesiune, să fie adoptat.

Vă mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc și eu, domnule Ganț, pentru aceste precizări procedurale necesare.

Aș vrea să trecem acum la dezbaterea proiectului de lege. Avem șase amendamente admise.

Dacă sunt intervenții de la 1 la 6?

Nu sunt.

Trecem la amendamente respinse.

Dacă sunt intervenții la primul amendament respins? Nu sunt.

La al doilea amendament respins?

Nu sunt.

Atunci, proiectul de lege rămâne la votul final. Stimate colege și stimați colegi,

Încheiem aici dezbaterile pe subiectele înscrise pe ordinea de zi.

Avem o pauză până la ora 12,00, când vă invit în sala de plen pentru a ne exercita votul asupra proiectelor de lege pe care le-am dezbătut astăzi.

Vă mulțumesc frumos.

PAUZĂ

Stimate colege și stimați colegi,

Vă invit să luați loc în băncile dumneavoastră pentru a putea începe sesiunea de vot final.

Aș vrea să vă rog să vă pregătiți și cartelele de vot. Vă mulțumesc frumos.

Rog stafful tehnic să ne ajute cu un vot de control, înainte de a intra în votul final.

Vot, vă rog.

Avem un număr de 270 de deputați prezenți. Intrăm în votul final.

Punctul I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților

1. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Planul de acțiune privind sinergiile dintre industria civilă, industria de apărare și industria spațială – COM(2021) 70; PHCD 58/2021.

Se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți. Vot, vă rog.

Cu 295 de voturi pentru și un coleg sau o colegă care nu votează, proiectul de hotărâre a fost adoptat. 2. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind acțiunea umanitară a UE: noi provocări, aceleași principii – COM(2021) 110; PHCD 59/2021.

Vot, vă rog.

Cu 296 de voturi pentru, doi colegi sau două colege care nu votează, de asemenea, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Punctul II. Legi ordinare. A. Adoptări.

3. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2021 privind ratificarea Protocolului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria, semnat la Ruse la 18 martie 2021, de amendare a Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind operațiile transfrontaliere de poliție aeriană, semnat la București la 12 octombrie 2011; Pl-x 227/2021; lege ordinară aflată în procedură de urgență.

Comisia pentru apărare propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 299 de voturi pentru și un coleg sau o colegă care nu votează, proiectul de lege a fost adoptat.

De asemenea, vă reamintesc că data depunerii la Camera Deputaților a acestui proiect a fost 31 mai 2021, iar data la care se împlinește termenul constituțional pentru dezbatere și vot final era 29 iunie 2021, potrivit art. 115 din Constituție și art. 112 din Regulamentul Camerei Deputaților.

## **Domnul Radu-Dinel Miruță:**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Acest proiect de lege nu face decât dreptate pentru oamenii care de 25 de ani lucrează în cariere, pentru mii de oameni care sunt în instanță și se luptă pentru a le fi recunoscute condițiile de muncă. Acum, aceste condiții le sunt recunoscute. Când nimeni nu credea în acest proiect de lege, noi, la USR, am crezut și am căutat soluții, când alții puneau piedici, și acest proiect de lege ar fi avut un traseu mult mai ușor dacă și colegii de la PNL ar fi susținut aceste lucruri în comisii, pe plan local, unde politicienii de Gorj și parlamentarii de Gorj ridicau din umeri a neputință când se trecea prin Piața Prefecturii, unde oamenii au stat 19 săptămâni.

S-a făcut dreptate după 25 de ani.

Vă mulțumesc frumos.

Continuăm cu punctul 6 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind completarea art. 5 din Legea nr. 8/2016 privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități; Pl-x 126/2021; lege organică.

Comisia pentru muncă, Comisia pentru sănătate și Comisia pentru drepturile omului propun adoptarea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Cu 308 voturi pentru și un coleg sau o colegă care nu votează, și această propunere legislativă a fost adoptată.

Punctul 7 de pe ordinea de zi, Legea pentru modificarea art. 135 alin. (1) lit. a) din Legea dialogului social nr. 62/2011, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 681 din 23 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1000 din 13 decembrie 2016; PL-x 35/2016/2017; lege organică.

Comisia juridică și Comisia pentru muncă propun adoptarea legii.

## Vot, vă rog.

Cu 136 de voturi pentru, 154 de voturi împotrivă, 18 abțineri și un coleg sau o colegă care nu votează, legea a fost respinsă.

8. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România; PL-x 243/2021; lege organică.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog.

Cu 302 voturi pentru și două voturi împotrivă, proiectul de lege a fost adoptat.

Și ultimul punct de pe ordinea de zi, punctul 9, Proiectul de lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 63/2001 privind înființarea Inspectoratului de Stat în Construcții – ISC; PL-x 244/2021; lege organică aflată în procedură de urgență.

Comisia pentru administrație publică propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 304 voturi pentru și 4 voturi împotrivă, proiectul de lege a fost adoptat.

Stimate colege și stimați colegi,

Încheiem aici ședința Camerei Deputaților.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Adresa Biroului pentru relații cu publicul este: Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329. Tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72, e-mail: pierderiacte@ramo.ro, concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro

&JUYEJT|337447]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 100/28.VI.2021 conține 48 de pagini.**

Prețul: 120,00 lei