Silviu Nicu Macovei

„Dacă instituțiile își fac treaba, nu este nevoie de un cutremur care să ne trezească!”

De fiecare dată când într-o țară apropiată de România se petrece o catastrofă naturală, inevitabil ajungem să ne întrebăm ce s-ar întâmpla la noi dacă am fi în aceeași situație. Tragedia care se petrece în aceste zile în Turcia, țară prietenă, este, din nefericire, un nou semnal de alarmă și pentru situația clădirilor din țara noastră. Astfel, întreaga presă a declanșat o nouă campanie de interes public în ceea ce privește inventarul și situația clădirilor cu risc seismic din România. Este și normal să fie așa, având în vedere încărcătura emoțională provocată de pierderile de vieți omenești și pagubele uriașe pe care un cutremur le produce.

O primă constatare este că, de cele mai multe ori, autoritățile române, dar și opinia publică au fost mai degrabă reactive decât proactive, în sensul în care, de prea multe ori, dezbaterea situației clădirilor cu risc seismic s-a declanșat în urma unor cataclisme, și nu preventiv, înaintea producerii unor cutremure.

De altfel, în acest sens, ultimele frământări în spațiul public legate de clădirile cu risc seismic au avut loc în urmă cu câțiva ani, când, tot în urma unui cutremur din Turcia, opinia publică a semnalat că o mare parte din clădirile din București s-ar putea prăbuși. De aici și până la crearea unei isterii generalizate, cu multiple conotații de război politic, nu a fost decât un pas.

În aceste zile asistăm din nou la aceeași reacție emoțională cu privire la subiectul consolidărilor necesare multor clădiri cu risc seismic din România. Dacă ar fi să urmărim dezbaterile și părerile multora din invitații studiourilor de televiziune, am putea crede că trei sferturi din clădirile din țara noastră se vor prăbuși la primul cutremur.

Din fericire, în viața reală situația este fundamental diferită. Conform datelor Ministerului Dezvoltării, în România sunt 2.687 de clădiri cu risc seismic I și II. Dacă privim la nivelul întregii țări, numărul acestor clădiri nu este de speriat, sarcina consolidării acestora nefiind una insurmontabilă. Problema este însă la faptul că uriașa majoritate a acestor clădiri se află în București. În capitală, pe de altă parte, sunt aproape 2.400 de clădiri cu risc seismic extrem de ridicat. O evaluare a Comitetului Municipiului București pentru Situații de Urgență arată că situația este mult mai gravă. În cazul unui cutremur similar celui din 1977, 23.000 de clădiri din capitală pot suferi „avarii semnificative”. Dintre acestea, o mie de clădiri pot fi avariate grav, respectiv la „nivel de colaps parțial sau total”.

Astfel, un seism puternic poate provoca decesul a peste 6.500 de oameni și ar fi peste 16.000 de răniți grav, aproximativ 10.500 spitalizați și în jur de 13.000 răniți ușor, arată același document. Doar în capitala României! Spre informarea dumneavoastră, în anul 2021 Primăria Capitalei a început lucrările de consolidare la o singură clădire.