Stenogramă plen

Bună dimineața, stimați colegi! Declar deschisă prima parte a ședinței noastre.

Nu vă mai citesc prevederile regulamentare, le știți cu toții.

Începem.

Florin Piper-Savu.

Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică se intitulează „Legile educației, definitorii pentru viitorul României”.

De la apariție și până în prezent, Legea educației naționale a suferit 112 modificări și completări în 11 ani; doar

în prima jumătate a anului 2022, Parlamentul României a modificat și completat de șase ori Legea educației. Se impune o lege nouă.

Guvernul României, prin Ministerul Educației, a lansat în luna iulie a anului 2022 Proiectul legilor educației în dezbatere publică, dar elevi, profesori, părinți, experți în educație, sindicate și ONG-uri au criticat prevederile proiectului.

În octombrie, noul ministru al educației, Ligia Deca, ne anunța că sunt peste 9.000 de amendamente la viitoarele legi ale educației, care trebuie analizate cu atenție. Noul draft apărut în spațiul public de curând însă a stârnit îngrijorare, nedumerire și chiar revoltă, atât în rândul elevilor, cât și în rândul părinților.

Educația nu trebuie să rămână doar la nivel de declarații o prioritate națională. Proiectele legilor educației sunt prea importante pentru a fi discutate în spatele ușilor închise. Dezbaterea pe marginea acestor proiecte trebuie să fie temeinică și consistentă, într-o deplină transparență la nivelul întregii societăți. Cele mai bune soluții pot fi găsite doar prin dialog între decidenți și beneficiari.

PSD susține câteva obiective esențiale, strategice, de mare importanță pentru copii și părinți, în privința proiectelor legilor educației:

– acces neîngrădit la educație pentru toți copiii;

- combaterea abandonului școlar; – importanța pregătirii viitoarei forțe de muncă, respectiv calificarea în funcție de cerințele pieței muncii;

– dezvoltarea afterschoolului, pentru sprijinirea părinților care muncesc.

Analiza pe care PSD a făcut-o până acum asupra proiectelor de lege a evidențiat necesitatea corectării câtorva aspecte-cheie, definitorii pentru viitorul copiilor.

Referitor la admiterea în liceu, PSD nu va accepta o formulă care restrânge drastic accesul copiilor la educație de calitate; este cel puțin discutabil dacă liceele să aibă dreptul să-și organizeze propriile admiteri, cu propriile subiecte, pentru că ar crește riscul practicii neloiale a meditațiilor și al corupției.

În ceea ce privește examenul de bacalaureat, PSD privește cu multă rezervă înmulțirea probelor de examen, așa cum e propusă în proiect.

PSD consideră că desființarea liceelor pedagogice, modificând astfel formarea învățătorilor, nu este o soluție, mai ales în condițiile lipsei acute de profesori dedicați.

Prevederile referitoare la învățământul special trebuie să țină cont inclusiv de realitatea bazei noastre școlare.

Nu în ultimul rând, legile educației trebuie să cuprindă și prevederi în ceea ce-i privește pe copiii născuți în diaspora. Trebuie să găsim soluțiile corecte pentru integrarea copiilor născuți și crescuți în diaspora, dacă dorim să se întoarcă românii acasă.

Mulțumesc. Domnul Tuhuț.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate domnule președinte, Stimați colegi,

Stimați cetățeni ai județului Alba,

Profit de oportunitatea acestei declarații politice pentru a trage un semnal de alarmă asupra modului în care se înfăptuiește politica pe plan local în județul Alba. De prea mult timp politicienii locali trăiesc cu falsa impresie că ei știu mai bine ce nevoi au cetățenii, deși cei din urmă plătesc taxe și impozite și, cu toate acestea, nu își pot spune punctul de vedere cu privire la ce tipuri de investiții ar trebui realizate în fiecare localitate. Din acest motiv, foarte multe localități, comune, orașe, municipii din județul Alba au bătut pasul pe loc, au fost excluse de la dezvoltare, nu au reușit să atragă bani europeni, iar problemele reale ale comunităților locale au fost ignorate cu succes.

Din cauza acestei discrepanțe dintre interesele politicienilor locali aflați vremelnic la putere și nevoile reale ale cetățenilor din localitățile din județul Alba, în foarte multe dintre acestea, oamenii au venit în număr mare către reprezentanții Partidului Social Democrat, consilieri locali,

județeni sau președinți de organizații locale, pentru a se pune punct acestui mod de a face politică.

Din acest punct de vedere, Organizația Județeană PSD Alba își dorește schimbarea modului în care se face politica prin aleșii locali, de a merge aceștia către cetățeni și de a asculta solicitările obiectivelor și proiectelor pe care doresc oamenii să le realizeze în comunitățile sau zonele lor. În acest sens, consilierii locali ai Partidului Social Democrat au venit în întâmpinarea cetățenilor, formulând sute de amendamente în dezbaterile pentru aprobarea bugetelor locale, acestea fiind susținute de petiții cu mii de semnături strânse de la cetățeni.

Mulțumesc.

Deputat al PSD de Alba Radu-Marcel Tuhuț.

## Doamna Alexandra Huțu.

Și am rugămintea la dumneavoastră: dacă există printre cei prezenți în sală colegi care au comisie de la ora 9.00, să-mi ridice o mână, ca să vă pot...

Păi, sunteți toți. OK. Le-om rândui cumva. Doamna Huțu, vă rog.

## Bună dimineața! Stimate colege,

## Stimați colegi,

Violența între copii, fie că vorbim de școală, de casă sau de grupul prietenilor, a devenit cu adevărat un fenomen social. Conform statisticilor oficiale publicate de Ministerul Educației, în anul școlar trecut au fost înregistrate 10.000 de acte de violență doar în unitățile de învățământ, în creștere cu 2.000 față de anul școlar anterior. Cauzele violențelor între copii și celor comise de aceștia sunt multiple, de la factorii de mediu sau familiali, de la condițiile socioeconomice până la lipsa stimei de sine, de la violența prezentată în mass-media și pe rețelele de socializare până la discriminare.

Cel mai grav este faptul că tipurile de violență s-au diversificat, iar cele care predomină în prezent sunt agresiunile fizice și bullyingul. În anul școlar trecut, din cele 10.000 de acte de violență, 69% au fost din categoria „atac la persoană”, 14% – „atentat la bunuri”, 13% – „alte fapte de violență sau atentate la securitate”, iar 4% – „atentat la securitatea unității școlare”.

Constatăm, așadar, că, din păcate, majoritatea soluțiilor adoptate până în prezent, de la strategii, planuri naționale la activități de informare și de conștientizare, nu au dat roade.

De aceea, cred că trebuie să încercăm să vedem fenomenul și din alt unghi și ar trebui să ne orientăm și către o educare a părinților, a vecinilor și a societății, în general.

La Botoșani, de exemplu, pe lângă campaniile desfășurate de Ministerul Educației, a debutat, la sfârșitul lunii noiembrie 2022, o campanie de conștientizare a acestui fenomen în rândul locuitorilor din mediul rural, la inițiativa președintelui ATOP Botoșani, consilierul județean Cristina Breșug. Specialiștii din cadrul poliției, al jandarmeriei, dar și din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului au explicat participanților ce trebuie să facă dacă sunt victime sau martori ai unei situații de violență domestică și, mai mult decât atât, cum trebuie să acționeze sau să reacționeze în cazul în care copiii lor sunt victimele unei agresiuni sau chiar agresorii altor copii. Astfel, cu toții au făcut apel ca cetățenii să devină partenerii autorităților statului, pentru a putea crește solidaritatea în rândul cetățenilor și siguranța copiilor noștri.

Doamna Thellmann, vă rog.

Cei care aveți comisii, haideți, vă rog, mai în față, ca să vă pot da cuvântul înainte!

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, stimați colegi!

În sfârșit, proiectul „Via Transilvanica” a captat în mod real interesul autorităților de la nivel central!

Am susținut mereu realizarea acestui traseu și implicațiile economice benefice pentru România. Dar mai ales problemele întâmpinate în implementarea acestui proiect le-am făcut drept obiectiv de soluționare. Am făcut demersuri pe lângă Romsilva, Agenția Domeniilor Statului, ministerele cu atribuții în domeniu, autoritățile locale și județene să acorde atenția și suportul necesare acestui proiect.

În acest moment, are aproximativ 1.400 de kilometri, de la Putna până la Drobeta-Turnu Severin. Primii 100 de kilometri au fost realizați în anul 2018, iar în 2022 cei 1.400 de kilometri au fost finalizați. Traseul se află pe raza a 10 județe și traversează 107 orașe și sate pline de istorie, cultură și tradiții.

Reprezentanții Ministerului Mediului se află în această perioadă într-un turneu prin toate județele de pe acest traseu, pentru consultări cu autoritățile și cu toți cei implicați. Sper ca măcar acum, după toate eforturile depuse pentru finalizarea traseului, decidenții să înțeleagă adevărata valoare a tot ceea ce reprezintă, pentru turismul românesc, pentru cultura și identitatea națională, implementarea acestui proiect.

Fac un apel către toți deputații prin al căror județ trece acest traseu să se implice și să colaborăm împreună, ca acest proiect să devină bună practică la nivel național. Încă sunt multe aspecte care necesită a fi reglementate, precum: acordul proprietarilor de teren pe raza cărora trece acest traseu, lipsa intabulărilor, uniformizarea signalisticii și a marcajelor, dar și întreținerea traseului, defrișările care afectează ruta, câinii agresivi de la stâne, dar și igienizarea și responsabilizarea prin sancțiuni.

Tășuleasa Social. Din Bistrița.

Mulțumesc frumos. Urma să zic.

Și să susținem demersurile care privesc buna implementare a „Via Transilvanica”! Mulțumesc frumos.

Și eu vă mulțumesc. Vă aștept la Bistrița! Domnule Zisopol, vă rog. Se pregătește domnul Avrămescu.

Stimate domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor deputați, Stimați invitați,

La data de 9 februarie sărbătorim limba greacă, o limbă universală, care a contribuit la îmbogățirea lingvistică și culturală a limbilor europene și a multor altor limbi ale planetei. Este limba oficială a Greciei și a Ciprului, una dintre cele 23 de limbi ale Uniunii Europene, recunoscută ca limbă minoritară în Albania, Armenia, Italia, România, Ungaria și Ucraina.

Conform datelor Organizației Națiunilor Unite, limba greacă este una dintre cele cinci limbi oficiale, din totalul celor 6.500 vorbite astăzi, care au rezistat peste 4.000 de ani în istoria umanității și care pot fi urmărite în scris continuu și neîntrerupt. Amprenta limbii elene este puternică și atemporală. În limba greacă s-au dezvoltat filosofia, literatura, știința și medicina. Cele mai importante texte ale creștinismului au fost scrise în limba greacă, pentru a se răspândi apoi în întreaga lume.

În prezent, limba greacă este considerată limbajul IT perfect pentru noua generație de computere. Ziua mondială a limbii elene a fost legiferată în anul 2017 în Grecia. Aceasta coincide cu ziua comemorării poetului național grec Dionysios Solomos, ale cărui cuvinte nemuritoare definesc sărbătoarea la care ne referim: „Oare am altceva în minte în afară de libertate și limbă?”

În România Propunerea legislativă privind instituirea Zilei limbii elene a fost legiferată ca zi festivă prin Legea nr. 204 din 20 iulie 2018 și a fost pentru prima oară sărbătorită la București de către Uniunea Elenă din România și invitații acesteia în anul 2019.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Mulțumesc. Domnule Avrămescu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația de astăzi se intitulează „RCA – o povară pentru români”.

Stimați colegi,

Falimentul City Insurance a creat un adevărat haos pe piața polițelor RCA. Creșterea prețurilor a fost abruptă și, în foarte multe cazuri, caracterizată de o absurditate nepermisă. Unii șoferi, fără incidente auto înregistrate, în loc să plătească mai puțin de la an la an, s-au trezit în ipostaza de a fi nevoiți să plătească tarife de două-trei ori mai mari. Nici la ora actuală problema nu a fost rezolvată, ba din contră, s-a agravat. Inacțiunea Ministerului de Finanțe și a ASF afectează zilnic cetățenii români, nevoiți să încheie o asigurare obligatorie de răspundere civilă auto la prețuri nejustificate, ce depășesc limita bunului-simț.

În noiembrie 2021 am inițiat un proiect de lege care poate rezolva instabilitatea pe piața polițelor RCA, prin care propuneam câteva lucruri clare, aplicabile și benefice pentru șoferii români.

În primul rând, am propus ajustarea primelor de asigurare aferente contractelor RCA. Atenție, nu este vorba despre o plafonare arbitrară a prețurilor, ci de o reglementare la nivelul tarifului de referință publicat de Autoritatea de Supraveghere Financiară. Acest tarif de referință, actualizabil la 6 luni, este determinat printr-un calcul matematic predictibil care ia în considerare indici obiectivi, precum rata anuală de modificare a frecvenței daunei, calculată pe baza datelor statistice, prima de risc, marja de profit, cheltuieli administrative și altele. Aceasta nu suferă echivalență cu o plafonare a tarifelor din pixul cuiva.

În al doilea rând, am prevăzut eliminarea noțiunii de „asigurat cu risc ridicat”. Asiguratul cu risc ridicat este orice șofer care primește trei oferte mai mari cu 36% față de tariful de referință, fără a se ține cont de istoricul accidentelor pe care acesta le-a provocat. Prin eliminarea din lege a asiguratului cu risc ridicat se vor scădea simțitor tarifele RCA pentru foarte mulți cetățeni români, inclusiv transportatori, grav afectați de aceste majorări de prețuri. De exemplu, un transportator din România a ajuns să plătească pentru o asigurare RCA a unui autocamion minimum 17.000 de lei, în timp ce în Polonia valoarea tarifelor RCA se situează în jurul a 1.500 de euro.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

## Domnul Băltărețu? Este?

## **Domnul Viorel Băltărețu:**

Hai! Hai, tu!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Haideți, domnule Blaga! Dar sigur nu vine Brian?

Dacă vine, nu-i dau cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

„Legea pe care PSD–PNL chiar nu doresc să o cunoști sau cum cei care ne conduc ne iau literalmente de proști”

Coaliția nedreptății PSD–PNL se asigură că dacă respecți legea în România rămâi de fraier și dacă o încalci, cu pilele potrivite, vei fi iertat în Parlament.

Pe 29 noiembrie, Legea nr. 329 privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata veniturilor de natură salarială încasate nelegal a fost adoptată, cu sprijinul tuturor, mai puțin al USR.

Statul avea de recuperat aproximativ un sfert de miliard de lei din beneficii necuvenite, după audit și decizii ale Curții de Conturi, dar a șters această datorie, nu din pix, ci din voturile coaliției nedreptății PSD–PNL.

Pe scurt, discutăm despre „erori” privind grilele salariale, diurne sau eventuale bonificații pe care personalul din instituțiile de stat le-a primit. Acest lucru poate fi interpretat drept o greșeală umană, mai ales dacă se întâmplă rar și dacă reprezintă excepții punctuale. Atunci când discutăm însă despre pierderi de peste un sfert de miliard de lei putem invoca, firește, o practică, și nu o eroare.

Avem acest principiu: atunci când statul greșește față de tine nu ar trebui să te trezești cu contul blocat fără vina ta, dar practica de a-i lăsa păgubiți doar pe cei mai cinstiți, care își plătesc datoriile, este absurdă și trebuie să înceteze. Cine a respectat legea, nu a forțat-o sau cine a plătit datoriile semnalate în controale a rămas de fraier, pentru că datoriile au fost șterse pentru cei care nu au mișcat un deget să le returneze.

Începând să pun întrebări, folosind canale oficiale, am aflat că, de fapt, această lege se află la a treia sa iterație. Coaliția nedreptății PSD–PNL a înțeles că poți începe să furi „cu legea în mână”, transformând în timp erorile umane în ticăloșii pure, pe care să le justifice prin noi iterații ale Legii exonerării.

Doamna Tulbure, haideți, ca să prindeți comisia!

## Mulțumesc.

„Noile legi ale educației, «aceeași Mărie, cu altă pălărie»” Stimați colegi parlamentari,

Așa cum reiese din variantele și problemele vehiculate în spațiul public, noile legi ale educației pot intra în cursa pentru legea cu cel mai mare număr de gafe procedurale. Oricine urmărește progresul acestui pachet legislativ nu poate decât să observe, cu toată răbdarea și bunăvoința din lume, lipsa crasă de profesionalism, expertiză și deschidere democratică spre societatea civilă pe care Guvernul o manifestă în raport cu sistemul educațional. Unicele aspecte bune din această lege par să provină din exterior, mai exact din intervențiile unor entități precum Comisia Europeană sau OECD, care au participat prin reprezentanți la Proiectul prezidențial „România Educată”.

Concret vorbind, este imposibil ca măsurile de descentralizare să funcționeze într-un sistem de învățământ atât de puternic racordat la centru; nu există nicio prevedere pentru elevii anterior școlarizați în străinătate și integrarea acestora; de asemenea, nimic relevant despre școlile din mediul rural. Contopirea școlilor profesionale cu liceele tehnologice, în loc de soluții, creează confuzie, precum și reforma examenelor standardizate. Cifrele vorbesc de la sine: 35,3 mii de elevi au abandonat școala în 2018–2019 – se pierde aproximativ un sfert de generație, în 8 ani, în mediul rural – și 42% dintre elevii români sunt analfabeți funcțional.

Ce teme trebuie să cuprindă o reformă a învățământului pentru a soluționa aceste grave probleme din educație?

– stabilirea unor consorții instituționale pentru reducerea abandonului școlar;

Domnul Băltărețu. Se pregătește domnul Grădinaru.

Stimați colegi,

„Digitalizarea României nu i-ar mai lăsa pe morți să voteze”.

Nu doar morții votanți, ci un întreg sistem pe moarte se opune din răsputeri noului – instituții înțepenite în proceduri arhaice, funcționari pentru care tehnologia e SF, guvernanți fără viziune, ce gândesc la scară mică.

Așa am ajuns pe ultimul loc în statisticile DESI – indicele performanțelor digitale în țările europene. Acest ultim loc e doar o cifră abstractă pentru mulți dintre români, dar, în viața de zi cu zi, această cifră se traduce în:

– zile pierdute la cozi, cu ștampila în buzunar și dosarul sub braț;

- bani pierduți de cetățeni și companii;

- fraude electorale – morții de care vă spuneam;

- date și documente inexacte sau rătăcite;

- proiecte de interes public major blocate în hățișul

- birocratic.

Digitalizarea înseamnă, în primul rând, agilitate.

De aceea, mă îngrijorează să văd că Ministerul Digitalizării nu se grăbește. În 2023 ne flutură în față progrese ridicole de genul aplicației de mobil pentru platforma Ghseul.ro

Legea „Vreau să plătesc taxe online” obligă încă din primăvara lui 2022 toate instituțiile publice să ofere, în termen de 6 luni, opțiunea plăților taxelor online. 30% era cifra de înrolare a UAT-urilor în mai anul trecut. Azi suntem cam tot pe acolo.

Digitalizarea înseamnă, în al doilea rând, schimbare de paradigmă. A întregului ecosistem public – structuri, procese, funcționari, guvernanți, dar și cetățeni.

În 2023, domnule Burduja, e inacceptabil să ne spuneți că funcționarii trebuie informați, deoarece se sperie de digitalizare. E responsabilitatea structurii pe care o conduceți să asigure informarea și alfabetizarea digitală.

Domnul Grădinaru.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea de astăzi se intitulează „Crucificarea lui Eminescu”.

Premiul național de poezie „Mihai Eminescu” s-a transformat într-o luptă crâncenă între o grupare de culturnici și o alta, de politicieni care controlează puterea locală la Botoșani. O luptă pentru importanța proprie, și nu pentru

Eminescu! Este primul an în care premiul nu a fost acordat niciunui poet de Ziua națională a culturii, ziua nașterii poetului Mihai Eminescu.

Istoria premiului e una cu însemnătate, evenimentul fiind organizat încă din 1991. Colaborau, pentru decernarea acestuia, primăria și o structură cultural-literară botoșăneană recunoscută. Acești literați ai orașului au oferit însă, în ultimii ani, suficiente subiecte de scandal. Au premiat poeți controversați – foști turnători la Securitate, poezii cu caracter de-a dreptul pornografic, care au oripilat întreaga societate culturală din țară. Totul sub numele lui Eminescu, care, probabil, se răsucește în mormânt.

Supralicitând situația tensionată, primarul de la Botoșani a înregistrat la OSIM marca „Premiul de poezie «Mihai Eminescu»”, fără să consulte pe nimeni înainte. Copleșit de organizare și părăsit de societățile culturale, primarul a hotărât că „nu e timp” pentru premiile „Eminescu” de Ziua culturii naționale. S-a gândit, bineînțeles, că poate salva situația și a anunțat că premierea se va muta pe data de 15 iunie, adică atunci când poetul e comemorat. Adică vom avea o festivitate culturală în doliu, probabil.

În loc să premiem poezia pornografică adusă la rang de artă, de ce nu premiem, în numele său, un tânăr poet patriot? Un tânăr cu o adevărată valoare morală, care să coincidă cu idealul lui Eminescu? De ce oferim bani unor scriitori care deja îi au? De ce ajung niște personaje atât de obscure cetățeni de onoare ai Botoșaniului?

Mulțumesc. Domnul Salan.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Rezultatele au vorbit întotdeauna de la sine. Anul trecut, în plină criză economică, România a înregistrat o creștere economică de 5% în primele 9 luni ale anului.

Dar rezultatele politicii guvernamentale includ implicit o componentă de activitate legislativă, cel puțin la fel de importantă. De fapt, coordonarea permanentă între puterea legislativă și cea executivă a fost cheia acestor rezultate care au depășit cu mult prognozele statisticienilor. Partidul Social Democrat a luat măsuri pentru a tempera inflația. Am găsit resurse financiare pentru majorarea pensiilor și a veniturilor celor cu salarii mici. Am reglementat piața energiei. Am stabilizat economia României. Astfel, am creat condiții pentru o consistentă creștere economică.

Proiectele Guvernului au găsit întotdeauna deschidere și disponibilitate în Parlamentul României. Urgențele guvernamentale au devenit priorități legislative, iar contribuția parlamentarilor Partidului Social Democrat a fost decisivă în finalizarea lor.

Adoptarea la timp a bugetului de stat pe anul 2023 a fost testul final, iar consecvența și determinarea cu care Partidul Social Democrat își urmărește angajamentele și își îndeplinește promisiunile au fost demonstrate din plin de aprobarea lui la termen.

Iar, prin amendamentele depuse, parlamentarii Partidului Social Democrat au sprijinit finanțarea investițiilor la nivel local, în toate zonele țării.

Anul acesta Partidul Social Democrat va prelua conducerea Guvernului. Și cu atât mai mult modalitatea de lucru dintre Parlament și Guvern va trebui păstrată și, desigur, îmbunătățită.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Doamna Sandu, vă rog.

E o doamnă.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se referă la faptul că parlamentarii social-democrați continuă să lupte pentru bunăstarea cetățenilor și a companiilor românești.

Pandemia, criza energetică și războiul din Ucraina au contribuit la creșterea inflației la un nivel istoric. Provocarea următorilor doi ani este să realizăm și să implementăm un plan de măsuri care să oprească această creștere, să încurajeze producția autohtonă, să ducă la generarea de noi locuri de muncă și să ofere cadrul potrivit de dezvoltare pentru firmele românești.

Tocmai de aceea, parlamentarii și miniștrii socialdemocrați rămân concentrați pe soluțiile reale pentru asigurarea bunăstării populației și a companiilor românești. Din punct de vedere economic, ne propunem să reducem inflația la 8% în 2023, prin schema de reglementare a prețurilor la energie și gaze naturale, precum și prin scheme

de stimulare a ofertei și a producției de bunuri autohtone. Totodată, ne propunem reducerea deficitului extern, prin scheme de ajutor de stat și stimularea producției și exporturilor, prin investiții publice și prin parteneriate public-private, prin garanții, contragaranții și alte facilități.

În ceea ce privește categoriile vulnerabile și defavorizate, Partidul Social Democrat și-a îndeplinit promisiunile și duce mai departe misiunea de a le acorda ajutor celor afectați de creșterea prețurilor la utilități și alimente. Ne propunem să stimulăm creșterea numărului de locuri de muncă, precum și ocuparea celor vacante. Urmărim echitatea și în ceea ce privește persoanele cu dizabilități, complementar cu implementarea unei strategii care are ca obiective integrarea în comunitate, îmbunătățirea calității vieții și a gradului de ocupare. Majorarea alocațiilor, acordarea de vouchere de alimente pentru familii, asigurarea de suplimente și ajutoare pentru energie și încălzire, toate aceste măsuri deja implementate produc efecte pozitive în societate.

Mulțumesc. Domnul Șlincu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

De câteva zile, pe agenda publică se vorbește din ce în ce mai intens despre taxa de solidaritate, care se pare că nu este aplicabilă în cazul companiei austrice care are cea mai mare cotă pe piața petrolului și a carburanților din România.

Prin poziția oficială transmisă de Comisia Europeană s-a pus capăt speculațiilor populiste venite de la o parte dintre colegii de coaliție, care susțineau că s-ar fi făcut o greșeală la Ministerul Finanțelor în ordonanța de urgență care transpune regulamentul european în materie. Din răspunsul Comisiei Europene rezultă foarte clar ceea ce deja se știa, și anume că regulamentul este obligatoriu pentru toate statele membre, deci Ministerul Finanțelor nu putea reglementa în România altceva decât ceea ce se prevede în regulament. Singurul punct în care forul european nu a dat un răspuns clar și asupra căruia am mai cerut informații este cel legat de modul de calcul al cifrei de afaceri, iar aici ANAF-ul trebuie să formuleze un punct de vedere.

Prin urmare, chestiunea privind modul în care se aplică taxa de solidaritate nu ține de Ministerul Finanțelor, care a transpus corect regulamentul european obligatoriu. Problema este cum a fost gândit acest regulament, iar aici singurul care poate spune ceva este ministrul energiei, pentru că el a fost prezent la discuții, din partea României.

Taxa de solidaritate, pe care PSD a susținut-o dintotdeauna, a fost validată pe deplin chiar de Comisia Europeană, care a și introdus-o obligatoriu, în toate statele membre, în sectorul energetic. Acest principiu este avut în vedere și de social-democrați. Cei care fac profituri de pe urma unor tranzacții speculative într-un context foarte volatil, aceia trebuie să plătească un impozit mai mare către statele în care obțin aceste profituri excedentare.

Mai mult, vedem că unele dintre aceste companii care fac profituri mari pe piața din România nu vor să plătească nici măcar impozitul obișnuit, pe care îl plătesc toate firmele românești. Se inventează tot felul de artificii financiare, tot felul de cheltuieli, mai mult sau mai puțin justificate, care diminuează spre zero profitul acestor companii și, pe cale de consecință, impozitele datorate statului român.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

De la PNL nu mai avem acum. Domnul Lazăr.

Ai făcut „switch”?

M-am înțeles cu colegii tăi că nu-ți mai dau cuvântul. Martori.

Bună ziua! Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației mele de astăzi este „Popescu, Câciu și regulamentul”.

Stimați colegi,

Mă voi referi astăzi, în deschiderea declarațiilor mele politice din această sesiune parlamentară, la celebra Ordonanță de urgență nr. 186/2022, a cărei adoptare a fost determinată de intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) nr. 1.854 al Consiliului din 6 octombrie 2022. Prin acest regulament se stabilește în sarcina tuturor statelor membre ale Uniunii instituirea unei contribuții de solidaritate cu caracter temporar ce se aplică profiturilor excedentare ale companiilor din statele membre și sediilor permanente care activează în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor.

Trecând peste analiza modalității de elaborare a acestei OUG, care a intrat în vigoare la 29 decembrie 2022, apreciez că este mai important să vă supun atenției câteva aspecte relevante privind implicarea autorităților române în procesul de adoptare a acestui regulament european. Astfel, începând cu data de 14 septembrie 2022, atât Parlamentului

European, cât și parlamentelor naționale li s-au transmis informări cu privire la propunerea de regulament mai sus menționată.

Ulterior, dosarul interinstituțional ce conține textul propunerii de regulament al Consiliului privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie a fost transmis de Secretariatul general al Consiliului delegațiilor statelor membre, în urma acordului politic din cadrul reuniunii extraordinare a Consiliului TTE, în format „Energie”, din 30 septembrie 2022.

Și eu vă mulțumesc.

Haideți, domnule Gîdei, că după aceea mergeți la comisie!

Cine mai are comisie la 9.30?

OK!

O să vă cer permisiunea să sărim puțin peste rând, să poată pleca colegii noștri la comisie.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația politică se intitulează „Modernizăm Poșta Română sau distrugem voit compania!”.

În ultima perioadă, foarte mulți poștași și angajați din Poșta Română mi-au semnalat nereguli, amenințări și abuzuri cu care sunt nevoiți să se confrunte zi de zi, majoritatea dintre ei primind pentru munca prestată salariul minim și lucrând în condiții mizerabile. Conducerea dictatorială a introdus teroarea ca formă de constrângere.

Cred că ce se întâmplă în Poșta Română, unul dintre cei mai mari angajatori de stat, cu un număr de peste 23.000 de angajați, din care 21.000 lucrând în zona operațională, este o problemă a noastră, a coaliției, și împreună trebuie să deslușim adevărul care este acolo.

Poșta este despre oameni și pentru oameni, iar lucrătorii din poștă nu sunt doar numere socotite pe hârtiile de pe birourile celor aflați la început de drum în management.

Poștașii sunt oameni, familii, destine, cariere și pasiune. Modernizarea poștei trebuie făcută de specialiști cu expertize și cariere puternice în spate, nu doar de un grup de tineri frumoși și liberi, pentru care angajații sunt doar statistici sau cadru bun pentru poze de grup care acoperă trista și reala stare de sărăcie în care poștașii își duc zilele.

Sunt studii de la Banca Mondială și Deloitte, instituții prestigioase, care au arătat calea corectă de urmat pentru o eficientizare justă, durabilă și sustenabilă. Aceste documente sunt necunoscute de echipa de amatori care conduc provizoriu destinele companiei. Însă a experimenta pe spatele miilor de lucrători poștali este dovada elocventă a disprețului, dezinteresului, aroganței și lipsei de empatie.

Să finalizați!

...atât pentru concurență, cât și pentru rechinii imobiliari. Poșta Română are nevoie de intervenția noastră! Nu avem timp de pierdut.

Mai precizez doar un singur aspect. Din informațiile mele, directorul general provizoriu nici măcar nu a încercat să lucreze cu vechii profesioniști din Poșta Română, cei care cunoșteau în detaliu istoricul economico-financiar și chiar social al companiei. I-a marginalizat din primul moment.

Mulțumesc.

Nu poți să renunți la angajați cu viziune, cu experiență și expertiză, ca să-ți aduci prieteni și colegi de organizație fără nicio legătură cu poșta! Cum să înțeleagă ei complexa problematică a serviciilor poștale și a relaționării cu diverse tipologii de oameni?

Nu poți reforma Poșta Română venind de nicăieri, neavând niciun fel de experiență sau expertiză în ceea ce înseamnă o companie de mărimea și importanța poștei.

Mulțumesc.

Sunt multe, prea multe aiureli, amatorisme și suspiciuni rezonabile în ceea ce se petrece acum la Poșta Română. Poșta Română trebuie salvată și redată economiei naționale!

Vă mulțumesc.

Deputat de Galați Gîdei Laurențiu-Viorel.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Doamna Gianina Ștefan?

Șerban. Se pregătește domnul Brian Cristian.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „România are nevoie de putere legislativă!”.

Stimați colegi,

Așa cum obișnuiesc, la începutul și la sfârșitul fiecărei sesiuni parlamentare vă adresez câteva cuvinte, câteva îndemnuri legate de ceea ce am putea face aici, în Legislativ, pentru că noi toți am fost trimiși de români în Parlamentul României pentru a rezolva problemele cu care se confruntă zi de zi; în mâinile noastre stă această putere.

Suntem astăzi la jumătatea mandatelor obținute în 2020, iar schimbări majore în îmbunătățirea calității vieții românilor nu se văd, ba dimpotrivă, o duc din ce în ce mai greu. Să ne punem oare întrebări de ce astăzi situația în țară e așa cum e? Nu cred că are rost, vedem cu toții că puterea legislativă este restrânsă de Guvernul actual, conducând România prin ordonanțe de urgență, astfel schimbând puterile în stat, rolul Parlamentului fiind limitat.

Consider că a diminua sau a încerca să eliminăm efectele unor acțiuni nu este o soluție, trebuie să eliminăm cauzele care ne-au adus în situația de față, să avem într-adevăr acea putere dată de Constituție, de a da legi bune pentru poporul acesta, care se luptă zi de zi pentru ziua de mâine.

Haideți să scoatem din sertare proiectele de lege depuse, legi care contează, să terminăm cu vânzarea resurselor națiunii, să terminăm cu a ne acorda zile libere sau a face punți între ele! Sunt convinsă că fiecare dintre voi, indiferent de culoarea politică, are idei și proiecte legislative bune, ce pot aduce acel plus de care are nevoie țara noastră. Însă știu că e nevoie și de curaj pentru a le pune pe masa discuțiilor, pentru a le aduce aici, să le dezbatem, fără teama șefilor de partid, fără a le ascunde doar pentru că pot leza interese ale anumitor persoane care nu sunt parte din spectrul politic.

O să vă rog și pe...

...statului...

...dumneavoastră să vă...

...prin privatizarea...

...grăbiți la comisie.

...Romsilva, trebuie să fim cu toții de acord să gândim bine ce vrem să facem cu această bogăție la care jinduiesc atâția.

În cele din urmă, aș vrea, din nou, să atrag atenția asupra mai multor proiecte de lege depuse, nu doar de AUR, cu privire la alegerile locale. Acestea trebuie să se desfășoare în două tururi, doar așa se poate scăpa de caracatițele din primării...

Mulțumesc.

...de veșnicele rude angajate, de contracte păguboase pe bani publici. Iar, pentru că e doar puțin peste un an până când vor avea loc alegerile, e nevoie ca această reglementare să se efectueze urgent, pentru a nu putea spune nimeni că schimbăm regulile...

Mulțumesc.

...în timpul jocului.

Sunt doar câteva lucruri pe care putem să le îndreptăm. Aveți curaj, dragi colegi?

Gianina Șerban, deputat AUR de Ilfov.

Mulțumesc.

Domnul Brian Cristian.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Obiectul declarației politice sunt „Cluburile sportive de drept public”.

Stimați colegi,

Conform Legii educației fizice și sportului, cluburile sportive pot exista sub trei forme de organizare. Două dintre acestea sunt de drept privat, iar a treia este de drept public. În acest moment, majoritatea cluburilor din țară, majoritatea cluburilor sportive de la disciplinele populare din țară sunt de drept public.

În mod firesc, acestea, fiind de drept public și înființate conform prevederilor Codului administrativ, ar trebui să se supună unor principii și reguli de funcționare similare altor societăți publice. Transparența decizională, transparența financiară, controlul instituțional al instituției publice sub care a fost înființat clubul sportiv sunt doar câteva dintre subiectele care observăm că, din păcate, nu sunt atinse de cele mai multe cluburi sportive publice ale României.

În primul rând, transparența construiește o relație de încredere cu comunitatea locală și cu suporterii echipei, care investesc timp, energie și bani pentru a-și susține echipa.

În al doilea rând, reprezintă o metodă de prevenție împotriva managementului defectuos și împotriva corupției.

Iar mai apoi oferă informații transparente pentru eventualii sponsori și investitori care pot lua decizii informate despre susținerea clubului.

Așadar, transparența este crucială pentru sustenabilitatea și dezvoltarea pe termen lung a unui club sportiv de drept public.

Din păcate, aceste principii sunt rar întâlnite la cluburile sportive din țara noastră. Aflăm deseori despre fapte de corupție ale oamenilor din administrația cluburilor, despre litigii ale sportivilor îndreptate către cluburi pentru neplata remunerației sau alte asemenea situații provenite din lipsa calității managementului, precum și alte interese independente de bunul mers al unui club sportiv. Aceste fapte trebuie prevenite în totalitate, pentru a putea avea cluburi sportive funcționale, performante și sustenabile. Altfel, vom avea în continuare o risipă a banilor publici pompați de către instituțiile publice în cluburile sportive, fără a determina rezultate. Iar exemple avem destule, inclusiv din județul din care provin.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Petrețchi. Se pregătește domnul Lasca.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Tema declarației politice: „Recensământul populației în actualul climat geopolitic”.

Stimați colegi,

La finalul lunii ianuarie, INS a publicat rezultatele provizorii, pe județe, ale recensământului populației și locuințelor realizat în anul 2022, un proces recurent, care a implicat o colaborare între autoritățile centrale și locale și care, cel puțin în teorie, ne va ajuta să avem o imagine asupra structurii populației, în vederea întocmirii politicilor publice, atât în domeniul economic, cât și social, inclusiv pentru dezvoltarea umană.

Deși realizat într-o perioadă complicată din punct de vedere geopolitic, cu mari incertitudini și provocări, recensământul populației a adus o noutate lăudabilă, utilizată cu succes în mai multe state occidentale, și anume autorecenzarea online, procedeu care a îmbunătățit considerabil situația de ansamblu.

Cu toate acestea, rămân o serie de întrebări legate de rezultatele acestui recensământ, cel puțin în anumite regiuni, după felul în care au fost desemnați anumiți recenzori, inclusiv din rândul funcționarilor din cadrul primăriilor, și care, în unele situații, au reușit „performanța” ca, pe lângă munca ce le revine în cadrul primăriei, în decurs de puțin peste o lună să „autorecenzeze” peste 99% din populația unei localități și asta în ciuda faptului că pentru parcurgerea formularului, inclusiv pentru declararea limbii, etniei și religiei, era nevoie de cel puțin 15-20 de minute.

În astfel de situații este extrem de important să analizăm cu obiectivitate rezultatele pe localități, atunci când acestea vor fi publicate, punându-ne întrebarea: care sunt motivele reale pentru care aproximativ 2,5 milioane de cetățeni nu și-au declarat religia și etnia? A primat parcurgerea

Mulțumesc.

...vor fi distribuite corect și eficient, în funcție de rezultatele acestuia.

Vă mulțumesc.

Domnul Lasca.

Mulțumesc, domnule președinte.

„Războiul nu justifică încălcarea drepturilor etnicilor români din Ucraina!”

Pentru Guvernul României drepturile românilor din Ucraina contează mai puțin decât drepturile refugiaților ucraineni susținuți de statul român de aproape un an de zile.

Potrivit art. 7 din Constituția României: „Statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor țării și acționează pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase, cu respectarea legislației statului ai cărui cetățeni sunt.” Guvernul are obligația de a pune în aplicare această dispoziție constituțională, dar și să se asigure de onorarea Tratatului de cooperare și bună vecinătate dintre România și Ucraina, semnat în anul 1997, prin care conducerea trădătoare de la acea dată a renunțat de bunăvoie la teritoriile istorice românești, în schimbul promisiunii respectării drepturilor cetățenilor ucraineni de origine română.

Acum vedem cum aceste drepturi sunt încălcate flagrant, prin abuzurile la adresa credincioșilor ortodocși din Bucovina de Nord și Ținutul Herța, dar și prin adoptarea noii legi a minorităților de către Parlamentul de la Kiev și prin încălcarea dreptului la educație în limba maternă.

Reacția autorităților românești, atât din Guvern, cât și din partea Bisericii Ortodoxe Române, prin purtătorul de cuvânt progresist Vasile Bănescu, arată nepăsare și obediență în fața agendei trasate de Occident.

Guvernul român este obligat să acționeze – și cer imperativ să o facă –, cu toate mijloacele juridice și diplomatice aflate la dispoziția sa, pentru a determina partea ucraineană să acorde cetățenilor săi de origine română statutul cuvenit sau, în caz contrar, să denunțe tratatul cu Ucraina, care se reînnoiește automat la 5 ani, pe motiv de nerespectare a clauzelor acestuia.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Suciu? De la AUR?

Să știți că ne mai confundă lumea câteodată. Dar nu știu dacă mă avantajează pe mine sau pe tine.

Te rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Egoismul, prostia și lăcomia ucid România”.

Stimați colegi,

Zilele trecute am marcat Ziua mondială de luptă împotriva cancerului, o maladie brutală care curmă anual mii de vieți.

În România sunt diagnosticate aproape 100.000 de cazuri noi de boli oncologice în fiecare an. Este a doua cauză a mortalității din țara noastră, după bolile cardiovasculare.

Soluții există pentru a ajuta românii să învingă în bătălia contra cancerului dar, din nefericire, actuala coaliție PSD–PNL–UDMR reușește să amâne punerea soluțiilor în aplicare din motive strict politice.

Rezumând, aș zice că egoismul, prostia și lăcomia ucid România!

Iar, dacă ar fi să ne aducem aminte de perioada pandemiei, când din cauza măsurilor isterice și negândite, pe lângă faptul că s-au dat nenumărate așa-zise „tunuri” de către „băieții deștepți”, mii de pacienți nu au avut acces la diagnostice și tratamente, iar rezultatele sunt evidente, mii de morți ce puteau fi evitate, morți pentru care nimeni nu va răspunde...

Deputat AUR de Sibiu Sebastian Suciu.

Mulțumesc. Domnul Todosiu? Domnul Ciornei? Haideți, domnule Ciornei!

Din păcate, noua sesiune parlamentară începe sub auspicii sumbre pentru cetățenii României. Criza energetică mondială și amenințarea escaladării conflictului rusoucrainean, factori ce nu fac decât să crească nivelul subliminal de stres, sunt dublate de sarabanda scumpirilor, acceptată cinic de către coaliția hoției PSD–PNL.

Prin trădarea celui care clama că are drept proiect „România educată” s-a oficializat, în sfârșit, această legătură perenă dintre hoți și hoție. Acest mariaj nășit cu cinism de sforarul de la Cotroceni a zămislit deja, așa cum ne așteptam, destui monștri. Legi ale justiției mutilate, sute de mii de sinecuri create pentru clientela de partid, împilarea micilor întreprinzători prin biruri aberante, precum impozitarea la nivel de normă întreagă a contractelor part-time, legi ale educației secretizate, un ministru al justiției care știe de marți ce sentințe vor da judecătorii joi, scumpiri care alimentează bugetul cu bani pentru noi pensii speciale, împrumuturi cu dobânzi aberante, ce vor fi plătite din măriri de taxe și impozite, și lista încă ar mai putea continua.

În noua sesiune parlamentară, USR, rămas _de facto_ principalul partid de opoziție, ce propune soluții legislative, și nu sloganuri fără noimă, are câteva ținte predilecte. Suntem conștienți că puterea noastră de a legifera schimbări benefice este limitată de către coaliția care își va da obștescul sfârșit cam atunci când pică sorocul pentru rocada de la vârful Guvernului, însă asta nu ne va opri să propunem legi și să îi scoatem la tablă pe miniștrii incompetenți sau de-a dreptul hoți, cum e cazul lui Lucian Bode.

Fără pensii speciale pentru politicieni.

Mulțumesc. Domnul Radu Moisin, Grupul PNL.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Recent, Guvernul României a aprobat „Strategia națională privind educația pentru mediu și schimbări climatice 2023–2030”. Această strategie este o premieră pentru țara noastră și stabilește acțiuni clare pentru creșterea gradului de educație și de conștientizare în rândul tuturor tinerilor în ceea ce privește dezvoltarea sustenabilă și responsabilizarea față de mediu.

Strategia are patru direcții de acțiune, prin care își propune să îmbunătățească, cu ajutorul elevilor și al cadrelor didactice, răspunsul societății în fața provocărilor climatice și de mediu.

Și anume: implementarea unui program național educațional pentru mediu și climă; identificarea, promovarea și facilitarea unor soluții pentru crearea și utilizarea de resurse educaționale; crearea, dezvoltarea și sprijinirea reabilitării de infrastructură pentru școli sustenabile, respectiv formarea resursei umane implicate în educația privind mediul și schimbările climatice, în vederea promovării unei culturi a sustenabilității la nivelul instituțiilor de învățământ.

Astfel, Ministerul Educației împreună cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor propun introducerea în curriculumul național a Programului național „Săptămâna verde”. Pe lângă acest lucru, școlile vor putea decide dacă introduc și discipline dedicate educației privind adaptarea la schimbările climatice și protecția mediului. Acest demers se aliniază principiilor Proiectului „România Educată”, care are drept obiectiv și cultivarea respectului pentru mediu. Mulțumesc.

Și eu mulțumesc. Domnul Aelenei? Haideți, vă rog!

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Nu se vinde pădurea, dar se privatizează administratorul!”.

Guvernul a adoptat în mare grabă, în decembrie 2022, un Proiect de lege pentru modificarea și completarea OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, fără respectarea termenelor minimale de dezbatere publică prevăzute de lege.

Schimbarea legislației este necesară în contextul în care România își propune să acceadă în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

Conform proiectului de lege inițiat și aprobat de Guvern, fără parcurgerea etapelor legale de consultare publică, transmis apoi în procedură de urgență spre adoptare Senatului României, se dă o lovitură decisivă majorității regiilor autonome ale statului, forțând reorganizarea acestora prin divizarea activităților de serviciu public de activitățile comerciale.

Una dintre întreprinderile publice vizate în mod direct de această lege, alături de Autoritatea Rutieră Română, Monetăria Statului, Monitorul Oficial, Romatsa, Administrația

Serviciilor de Trafic Aerian și Autoritatea Aeronautică Civilă Română, este Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, care administrează, în prezent, o suprafață de 3,1 milioane de hectare de păduri, pe care statul român încă le mai are în proprietate, la care se mai adaugă o suprafață de 1,1 milioane de hectare de păduri ce aparțin altor categorii de proprietari, pentru care Romsilva asigură administrarea și serviciile silvice, pe bază de contracte.

Prin această modificare legislativă pădurile României sunt în pericol de a fi administrate și exploatate de societăți pe acțiuni sau de SRL-uri. După înființarea acestor societăți pe acțiuni, cel mai probabil statul le va lista la bursă, iar marii operatori economici interesați de păduri și de lemnul românesc vor putea deveni acționari majoritari. Să nu uităm că anumite firme cu capital străin care procesează cantități importante de lemn în România au deja poziții dominante pe piață față de operatorii economici autohtoni.

Haideți să ne apropiem de final!

...premierul Petre Roman spunea că industria României este un morman de fiare vechi și, sub acest pretext, o mare parte a activelor României au fost vândute mai pe nimic.

Gradual, sub diferite pretexte, guvernele aflate la putere au vândut și celelalte active...

Mulțumesc.

...resursele țării și iată că acum se dă ce a mai rămas, în sensul că nu se vinde pădurea, dar se privatizează administratorul.

Vă mulțumesc.

Deputat neafiliat, membru al Partidului Alternativa Dreaptă, Aelenei Dănuț.

Doamna Țoiu.

Dintre toate crizele pe care le trece România în anii aceștia e una poate mai gravă decât multe dintre ele, dar mai greu de văzut: criza demografică. Anul trecut s-au născut mai puțini copii în România decât în ultimii 130 de ani, aproape jumătate din copiii care s-au născut în primul an de după Revoluție.

Sunt mulți factori care contribuie la asta. Poate principalul este presiunea pe care o punem asupra familiilor și asupra familiilor tinere, printr-un cost de viață crescut. Dar sunt și câteva soluții cu care suntem datori. Una dintre ele este îmbunătățirea sistemului pe care îl avem în acest moment pentru indemnizația pentru creșterea copilului.

Astăzi sunt în plată cu indemnizație de creștere a copilului peste 140.000 de părinți, dintre care 20.000 de tați, însă beneficiile, așa cum au fost ele stabilite acum câțiva ani, au rămas în urmă și au scăzut puterea de cumpărare, pentru că am avut în fiecare an inflație și anul trecut o inflație galopantă record.

Ceea ce am propus cu inițiativa legislativă este simplu, de bun-simț și nu va crește cheltuielile bugetare, ci va aduce bani în plus.

Și anume indexarea anuală a stimulentului de inserție a indemnizației de creștere a copilului și a plafonului maximal cu rata inflației. Asta este ceva ce deja am rezolvat prin actualizarea ISR-ului pentru cele mai mici dintre indemnizații, dar trebuie să rezolvăm asta și pentru aceia dintre părinți, acelea dintre mame care au contribuit mai mult, prin salariile lor, și acum au un plafon de 8.500 RON, care și-a micșorat puterea de cumpărare. Prin actualizarea cu rata inflației din ultimii 5 ani acesta va ajunge la 11.300 RON și va fi actualizat anual.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc.

Întrucât avem nevoie de minimum 5 minute pentru a putea începe ședința noastră, declar această sesiune de declarații politice închisă.

Vă mulțumesc.

„Vom face din anul 2023 etapa reechilibrării economiei!” Intrarea la guvernare a PSD s-a materializat printr-o serie de măsuri impuse Partidului Național Liberal, iar aceste măsuri de sprijin s-au dovedit salutare pentru milioane de familii de români, mai ales pentru categoriile vulnerabile, respectiv pensionarii, persoanele cu venituri reduse, oamenii aflați în risc major de sărăcie. Efectele notabile social-democrate, în actul guvernării, rezultate din activitatea miniștrilor PSD

aflați în componența Executivului, precum și performanțele Grupurilor parlamentare ale PSD din Senat și Camera Deputaților privind prezența, numărul inițiativelor legislative și transpunerea lor în legi promulgate ne determină, în continuare, să ne îndeplinim tot în mod exemplar și restul angajamentelor luate în fața populației odată cu accederea la Palatul Victoria.

Rezultatele excelente din 2022, legate de atragerea fondurilor europene, realizarea obiectivelor din PNRR și inițierea proiectelor de investiții în fiecare minister în parte, precum și eforturile pentru susținerea economiei și dezvoltarea investițiilor și măsurile de ajutorare a oamenilor au atenuat considerabil impactul tuturor crizelor succesive și sociale asupra traiului cotidian. În paralel, datele oficiale ale Comisiei Naționale de Prognoză certifică reușitele anului trecut, atât ale mediului de afaceri, cât și ale Cabinetului Ciucă, întregit de PSD, în ciuda perspectivelor economice și sociale, influențate de indicatorii privind securitatea regională și stabilitatea și creșterea PIB-ului nominal cu 49 de miliarde de euro.

Tot în 2022 a fost infuzată suma de 73 de miliarde de lei în economie, un adevărat record pentru investițiile publice românești de după 1990. În plus, potrivit estimărilor Băncii Naționale a României, în economie au ajuns 11,3 miliarde de euro ca investiții străine directe.

Societatea românească parcurge crize multiple, ca întreaga planetă, de altfel. Sentimentul care alimenta energiile noastre în trecut, speranța, pare să își piardă din forța de a motiva oamenii să se gândească nu doar fiecare la sine, ci și la întreaga comunitate din care fac parte.

Dincolo de războiul cumplit de la granița noastră, de veștile morții, ale masacrelor și ale perpetuării groazei, oamenii trăiesc încă sub spaimele virușilor ucigași, se luptă cu starea generală de lucruri care le-au îngreunat viața și au alterat profund țesutul social.

România are două probleme majore. Acestea constituie, deopotrivă, cauza altor disfuncții sau drame și efectul unor probleme locale, regionale sau globale. Inflația și criza de încredere constituie cele două mari surse de neliniște pe termen nedeterminat. La toate celelalte probleme sau crize putem contribui cu frânturi de soluții, cu aport limitat, cu efort conjugat la aceste două probleme, dar soluțiile stau în știința noastră și în puterea noastră de a le gestiona.

Alternanța la guvernare în cadrul unei coaliții configurate pentru întreg ciclul electoral constituie un model nou și o soluție binefăcătoare. Miniștrii PSD care gestionează domenii economice-cheie au reușit, în echipă, desigur, cu partenerii liberali și maghiari, să identifice modalități de a stimula creșterea economică, de a minimiza inflația, de a întreține, construi și dezvolta mersul economic înainte. Este binevenită o reconfigurare a actului de guvernare după doi ani.

În cadrul programului de guvernare anunțat, miniștrii ambelor partide care și-au asumat alternanța se pregătesc de evaluare. Competiția performanței politice are durata practică de doi ani, căci fiecare ministru și toți ceilalți demnitari numiți de cele două partide au perspectiva termenului scurt în care trebuie să livreze. Nu mai au timpul de a contempla soluții teoretice, de a enunța planuri pe care nu le materializează, de a se ocupa de proiecții și strategii îndepărtate; trebuie să livreze acum pentru oameni, trebuie să își dovedească eficiența imediat, trebuie să realizeze mai mult decât să promită la timpul viitor.

„Dreptate pentru locuitorii din Apuseni. Drepturile acestor oameni nu trebuie blocate în hățișul birocratic!”

O lege este în vigoare în România de peste 25 de ani, însă puțini dintre potențialii beneficiari știu de existența ei. Potrivit acesteia, locuitorii mai multor localități din Munții Apuseni și din Delta Dunării ar trebui să plătească doar jumătate din costul facturilor la energie electrică și gaze naturale. Ca în multe alte cazuri, beneficiarii se blochează în hățișul birocratic și în nepăsarea autorităților.

Prevederile legale în cauză sunt cuprinse în Ordonanța Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilități persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localități din Munții Apuseni și în Rezervația Biosferei „Delta Dunării”. Procedura prevede acordarea unei reduceri de 50% din prețul final al energiei electrice/gazelor naturale aferent contractului de furnizare încheiat.

În timp, Ordonanța de urgență nr. 27/1996 a fost actualizată prin Ordinul, comun, nr. 572/2022 al Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, nr. 321/2022 al Ministerului Energiei, nr. 1.335/2022 al Ministerului Finanțelor, nr. 1.009/2022 al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, respectiv nr. 935/2022 al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

Până aici totul e bine, însă aceste facilități nu sunt cunoscute de beneficiari sau, în cazul în care aceștia vor să aplice, se blochează în birocrația specific românească. Ca să beneficieze de reduceri, cetățenii trebuie să înainteze o cerere la primărie, să vină cu o dovadă că locuiesc într-o localitate dintre cele incluse în prevederile ordonanței și să depună ultima factură la utilități. Ulterior, listele cu solicitări ar trebui verificate de autoritățile locale și trimise furnizorilor de electricitate și gaze naturale.

„Hoția de la Corbu a ieșit la suprafață”

În sfârșit a sosit și momentul adevărului în privința construcțiilor de pe plaja Corbu – raportul Ministerului Mediului relevă că INCD „Delta Dunării” Tulcea a emis un punct de vedere scris în care a arătat că proiectul imobiliar are un impact negativ asupra ariei protejate. Ba mai mult, Consiliul științific al Rezervației Biosferei „Delta Dunării” nu a adoptat nicio hotărâre cu privire la proiectele propuse de dezvoltator, cu toate că așa cere legea noastră.

Totodată, Corpul de control al Ministerului Mediului descoperă încă o altă încălcare a legii: nu s-au respectat regimul distanței terenului pe care se va realiza investiția și limita Mării Negre. În urmă cu exact un an făceam prima sesizare oficială către Corpul de control al prim-ministrului României și către Ministerul Mediului, sesizând ilegalitatea proiectului imobiliar din zona plajei sălbatice de la Corbu. A urmat un întreg scandal, multe presiuni să renunțăm la subiect, un întreg val de politicieni și instituții s-au legat de subiect, fie simțind că este rost de imagine, fie fiind gata să apere interesele unora.

Trei interpelări am transmis ministrului mediului și Guvernului României pe tema proiectului imobiliar de la Corbu, aducând argumente privind ilegalitatea proiectului.

În cele din urmă, ministrul Tánczos Barna mi-a răspuns reticent, în luna ianuarie 2023. În raport se arată clar că instituțiile subordonate, ARBDD și APM Constanța, nu și-au făcut treaba, iar faptele săvârșite de unele dintre aceste instituții trebuie anchetate. Deși se primea această analiză, punctul de vedere al Agenției pentru Protecția Mediului Constanța susținea abordarea evaluatorului proiectului, conform căruia impactul este nesemnificativ asupra ariei naturale protejate.

„Dezvoltare durabilă, nu proiecte pentru panseluțe și borduri!”

România parcurge o perioadă extrem de dificilă, fiind afectată de crizele regionale și globale. Chiar și în aceste condiții, comunitățile locale din țara noastră au nevoie de o viziune de dezvoltare pe termen mediu și lung, pentru a consolida reziliența față de crizele viitoare și pentru a crea baza pentru dezvoltarea durabilă și incluzivă.

România și localitățile sale au nevoie de o schimbare a paradigmei prezente de dezvoltare pentru a face față provocărilor secolului XXI.

Dezvoltarea durabilă este soluția. Alocarea de fonduri pentru borduri, panseluțe sau lucrări de amenajare a parcărilor nu va contribui la asigurarea unei dezvoltări pe termen lung a localităților, nu aceste lucrări vor contribui la un nivel de trai mai bun al românilor, indiferent unde se află ei.

Dezvoltarea durabilă reprezintă, în contextul societății noastre, dorința realizării unui echilibru între aspirațiile cetățeanului și societatea de care depinde.

Privim permanent spre viitor, spre moștenirea pe care o lăsăm generațiilor viitoare. Este esențial să ne unim eforturile pentru a asigura prosperitate, siguranță și echilibru, pentru a pune pe primul plan prioritățile românilor.

Spun toate aceste lucruri după ce, în urmă cu câteva zile, am putut vedea cum în bugetul local al municipiului Roman ceea ce contează cu adevărat pentru locuitorii orașului nu este de interes pentru cei care dețin puterea. Municipiul Roman beneficiază de o poziționare geografică extraordinară, care îi oferă o serie de oportunități economice, pe care nu le poate accesa dacă autoritățile se concentrează pe borduri și panseluțe.

„Educația și sfidarea firii noastre!”

„O națiune nu înfruntă eternitatea nici prin politicienii ei, nici prin armata ei, nici prin țăranii sau proletarii ei, ci numai prin ce se gândește, se descoperă și se creează între hotarele ei” _–_ Mircea Eliade, „De ce sînt intelectualii lași”, Criterion, 1 nov. 1934, p. 2.

Un popor, o națiune, o comunitate, indiferent cum s-ar numi acestea, nu rezistă și nu poate exista în cuprinsul simplu al istoriei oricărei civilizații fără educația prin care devine parte a umanității. Mă pregătisem să dau o replică abstractă, cu trimiteri comparative la marile valori ale unui trecut confortabil, sprijinindu-mă pe argumentul lui Horațiu: _„naturamexpelles, tamen usque recurret”_ – „Vei alunga naturalul, dar mereu va reveni” –, administrându-mi o speranță fardată, dar nemeritată.

Câți ani de tranziție idioată, aproape tot atâția miniștri idolatri de sine și cu fițe de filosofi ai educației, care nu au produs nicio ideație, nicio doctrină, nicio viziune asupra modelului produsului final educațional pentru o lume a viitorului, pentru o societate creativă, bazată pe puterea minții și actului moral public. Poate, cu două efemere excepții dintre aceștia, miniștrii în cauză s-au deosebit prin perfidia ascunderii suficienței personale în spatele noilor sloganuri împrumutate de la Waldorf, Hanns Seidel sau Soros. Sau poate că acesta le-a fost scopul ascuns. Să fim doar o pepinieră, experiment din care, prin macularea educației, să se poată sustrage valoarea pervertită de oferte de nerefuzat, și, astfel, golind țara de inteligențele tinere, să ne târâm în latrina colonizaților.

Am livrat la cheie și în mod gratuit resursă umană țărilor răpitoare, resursă în care noi am investit capital serios, pe banii acestui popor. S-a practicat, cu o inconștiență suspectă, un „business” falimentar, atât moral, cât și material, producând o pagubă cronică mai gravă decât cele cu trimiteri la averea fizică jefuită.

„Tragedia din zona Lacul Morii și lipsa de răspundere a autorităților”

Astăzi, aș vrea să ridic o problemă care nu ține neapărat de activitatea Parlamentului, dar care trebuie condamnată din punct de vedere politic.

În această vacanță de început de an a avut loc o tragedie care a șocat o țară întreagă și care s-a produs exclusiv din cauza indiferenței și a lipsei de răspundere a autorităților în drept. Mă refer la cazul Anei Oros, care a murit după ce a fost sfâșiată de mușcăturile agresive ale unor câini fără stăpân, exact în același loc în care, în urmă cu 8 luni, mai suferise un atac asemănător.

Pentru mine, personal, a fost incredibil tot ceea ce a urmat după producerea acestei tragedii, iar aici este vorba despre o problemă ce ar trebui să aibă și o rezolvare politică.

Am văzut cum toate instituțiile statului și din administrația locală au început să arunce vina în curtea altuia. Nimeni nu vrea să răspundă și se insinuează ideea că nimeni nu ar fi, de fapt, vinovat. Există la parchet o anchetă _in rem_ , adică fără să fi fost identificat încă un făptaș pentru această tragedie. Deci nimeni nu pare să fie vinovat, deși, repet, a murit un om!

Eu cred însă că există o lungă listă de demnitari și funcționari care, din nepăsare, din neglijență, din lene, din incompetență, pur și simplu, nu și-au făcut treaba pentru care au fost aleși sau pentru care sunt plătiți din banii statului. Asta a dus la tragedia despre care vorbim aici.

Nu este rolul meu să stabilesc vinovății juridice, nu sunt nici procuror, nici judecător. Dar o culpă politică și morală există, fără îndoială, și este mare cât un elefant, pe care cei responsabili se fac, pur și simplu, că nu-l văd, deși se mișcă printre noi.

## „Rocada guvernamentală – contribuția PSD”

Acordul semnat în cadrul coaliției guvernamentale precizează că la sfârșitul lunii mai 2023 se va face rocada guvernamentală în fruntea statului. Deși este o alianță formată în contextul unei crize geopolitice și economice, PSD a demonstrat, încă de la început, prin acțiuni concrete, că binele românilor primează în raport cu răfuielile politice, iar contribuția stângii la guvernare se poate constata cu ușurință prin prisma proiectelor adoptate și a contribuției pe care Partidul Social Democrat a avut-o în gestionarea stării de criză.

Astfel, astăzi vreau să punctez câteva aspecte relevante pentru încrederea acordată de către cetățeni și să scot în evidență asumarea pe deplin a rolului de membru al unei coaliții ce vine în sprijinul românilor.

La finalul anului 2022, deficitul bugetar indica 5,74%, estimarea pentru 2023 fiind de 4,4%. Astfel, Partidul Social

Democrat a ajutat România să își îndeplinească toate angajamentele în fața Comisiei Europene, a FMI și agențiilor de rating.

La preluarea guvernării, în 2021, Comisia Europeană indica un sprijin din partea statului de doar 2% pentru economie și populație, iar după preluarea guvernării același indice atingea borna de 6%, estimarea pentru 2023 țintind chiar către 10%. În 2023, cu sprijinul PSD, România depășește PIB-ul Finlandei. Am reușit să punem final modelului guvernării pe datorie – Comisia Europeană estimează că, dacă în 2022, după doar un an de guvernare, datoria se ridica la 47,3% din PIB, în 2023 va coborî la 46,5%. La 16 ianuarie 2023 reușim să numărăm 115.000 de contracte noi active de muncă, față de 1 ianuarie 2022.

## „Altă săptămână, aceleași minciuni”

Cum era de așteptat, minciunile la adresa ministrului energiei, Virgil Popescu, încă nu au încetat să inunde spațiul public. Cea mai recentă dezinformare aruncată pe canalele mass-media este legată de faptul că Ministerul Energiei nu a făcut niciun demers atunci când se negocia regulamentul UE privind taxa de solidaritate. Nimic mai fals!

Pe durata negocierilor, Ministerul Energiei a transmis propuneri de ajustare a textului regulamentului pe domeniul de competență, capitolul II din regulament, care au vizat aspecte precum: captarea veniturilor suplimentare obținute de producătorii de energie și alți actori de pe piață, recunoașterea schemelor naționale deja aplicate de SM care au un domeniu de aplicare mai larg și cu plafoane diferite, precum și posibilitatea de a aplica prețuri reglementate în cazul IMM-urilor, fără a mai avea un plafon de consum de gaze naturale ca punct de referință. Însă, în același timp, Ministerul Finanțelor nu a înaintat propuneri de modificare a textului, pe domeniul său de competență/contribuția de solidaritate (capitolul III din regulament), cu toate că a fost informat în permanență prin comunicările Reprezentanței Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană.

Mai mult, statele membre au avut obligația de a raporta Comisiei Europene, în cadrul procesului de implementare, măsurile adoptate privind contribuția de solidaritate. Comisia Europeană a pus la dispoziția statelor membre, în data de 4 noiembrie 2022, un model de raportare care include activitățile economice vizate și sumele estimate a fi colectate din aplicarea acestei contribuții de solidaritate pentru anii fiscali 2022 și 2023. Ministerul Finanțelor a transmis acest raport Comisiei Europene, prin intermediul Reprezentanței Permanente a României pe lângă UE, la data de 30 decembrie 2022, după adoptarea OUG nr. 186/2022 de către Guvernul României, inițiată de către Ministerul Finanțelor.

„Alături de toți cei afectați de cutremurele din vecinătatea României”

Astăzi, mă rog pentru toți cei afectați de evenimentele tragice provocate de cutremurele din Turcia și Siria. Mă rog pentru cei a căror viață a încetat din cauza acestei tragedii, pentru cei care și-au pierdut familia și mă rog pentru ca salvatorii să aibă puterea să salveze cât mai multe vieți.

În astfel de momente de doliu național trebuie să dăm dovadă de solidaritate și de umanitate și să fim alături de cei aflați în nevoie.

România este alături de poporul Turciei și felicit Guvernul României pentru mobilizare, prin faptul că au trimis echipe formate din militari special antrenați pentru astfel de proceduri, alături de medici, cu scopul de a ajuta la salvarea a cât mai multe vieți.

Din nefericire, acest eveniment tragic ne reamintește de cutremurul care a marcat România în anul 1977, când un dezastru natural similar a dus la pierderi colosale și a provocat moartea a peste 1.400 de persoane, 11.300 fiind răniți.

România trebuie să fie pregătită pentru situații de urgență de orice fel, iar Guvernul României trebuie să ia din timp toate măsurile, astfel încât să putem răspunde cu tehnică și oameni pregătiți pentru orice situație.

Am văzut în aceste zile cum românii dau dovadă de solidaritate și empatie în aceste momente, iar acest lucru îmi umple sufletul de bucurie. Din păcate, tot ce putem face este să ajutăm cum putem și să ne rugăm pentru poporul turc și cel sirian.

Să ne rugăm cu toții pentru acești oameni aflați în durere!

„PSD propune reprezentarea femeilor în procent de 30% pe listele electorale la viitoarele alegeri locale”

Egalitatea de șanse nu poate să rămână, în accepțiunea PSD, doar la nivel de declarații și vorbe fără acoperire, ci avem nevoie de fapte concrete, care să pună conceptul în aplicare. În aceste condiții, PSD propune în mod clar stabilirea unui procent de 30% femei pe listele electorale la viitoarele alegeri locale, printr-o inițiativă legislativă, astfel încât să facem un transfer echitabil de la vorbe la fapte.

Acest proiect de lege este una dintre prioritățile legislative ale PSD din acest an, deoarece va conduce la o anumită echilibrare a proporției dintre femei și bărbați pe scena politică autohtonă.

Cred că nimeni nu se mai îndoiește de capacitatea femeilor de a reuși în toate domeniile de activitate, fie că vorbim despre afaceri, politică sau administrație. În plus, dacă exemplificăm pe domenii de activitate, educația și sănătatea sunt activități dominate de femei, respectiv exact sectoarele primordiale pentru dezvoltarea națiunii noastre.

Este clar că avem nevoie de adaptarea societății moderne la vremurile actuale, dominate de profesionalism, perseverență, tenacitate, capacitate sporită de muncă, adaptabilitate. Femeile sunt racordate la toate evoluțiile sociale, profesionale și familiale, astfel încât înlocuirea mentalităților învechite, potrivit cărora rolul lor ar fi predominant casnic, este un deziderat perfect realizabil, printr-o maximizare a implicării acestora în forurile politice și administrative decidente.

În timp ce anumiți responsabili politici vorbesc despre egalitatea de șanse și creșterea procentului femeilor pe listele electorale, PSD a făcut concret acest demers. Proiectul legislativ care prevede ocuparea unui procent de 30% femei pe listele electorale ale partidelor politice pentru alegerile locale a fost inițiat și depus la Parlament de către președintele Marcel Ciolacu și doamna ministru Gabriela Firea încă de la sfârșitul anului trecut.

„Investitorii străini ar trebui să susțină cu fermitate aderarea la Schengen a României!”

Astăzi, nu cred că poate cineva să afirme că autoritățile din România nu și-au îndeplinit toate obligațiile tehnice și politice pentru a putea adera la spațiul de liberă circulație a mărfurilor și persoanelor – Schengen. Reprezentanții Comisiei Europene au recunoscut, chiar înaintea Consiliului JAI din luna decembrie, că România a făcut chiar mai mult decât i s-a cerut, că este un exemplu de bune practici în domeniul securizării frontierelor și că piedicile care s-au pus țării noastre sunt mai degrabă legate de interesele personale și electorale ale unor lideri europeni.

Este trist faptul că decizia nedreaptă din luna decembrie a anului trecut a generat profundă mâhnire în rândul românilor, iar țara noastră continuă să înregistreze pierderi financiare din cauza unei opoziții nejustificate a unui stat membru.

Îmi pare rău că unii politicieni români arată acuzator cu degetul spre investitorii străini, de parcă aceștia ar reprezenta un pericol, și nu o oportunitate pentru economia românească. Din păcate, aceștia ori nu știu, ori se fac că nu știu faptul că economia României se bazează într-o proporție covârșitoare pe fabricile, întreprinderile și unitățile de producție cu capital străin. Investitorii străini produc mai mult de jumătate din produsul intern brut, asigură milioane de locuri de muncă foarte bine plătite și reprezintă cea mai mare pondere a exporturilor românești. Orice investiție străină competitivă care vine în țara noastră poartă cu ea transfer și progres tehnologic, contribuie la bugetul de stat și determină dezvoltarea capitalului românesc, prin comenzi superioare.

Știm cu toții că nonapartenența României la spațiul Schengen înseamnă pentru România pierderi financiare de miliarde de euro anual, precum și costuri suplimentare pentru statul român, în scopul gestiunii frontierelor de stat din vest și sud. Cel mai puternic sunt afectați antreprenorii din România care importă și exportă produse prin frontierele Uniunii Europene. Zilele trecute, coada de camioane depășea șapte kilometri la punctul de frontieră Nădlac. Pentru acest motiv mi-aș dori ca fiecare companie străină care operează în România să meargă la propriul guvern și să demonstreze cu cifre câte milioane de euro pierd anual pentru că unii politicieni din Austria au decis să includă România în campaniile lor electorale, după 11 ani de amânări nejustificate, și că trebuie să mai aștepte aprobarea aderării la spațiul Schengen. Nu doar firmele românești și românii sunt afectați negativ, ci toate firmele și cetățenii europeni care au o legătură cu țara noastră.

„Lecția excepțională de solidaritate a românilor în cazul crizei din Ucraina, o demonstrație a unității poporului român”

Unul dintre aspectele prin care România s-a remarcat în mod excepțional anul trecut a fost solidaritatea extraordinară manifestată față de drama cutremurătoare prin care a trecut

poporul ucrainean. Atât statul român, cât și cetățenii obișnuiți s-au mobilizat exemplar pentru a face față efectelor nefaste ale invaziei armate a Rusiei în Ucraina, pe toate palierele.

De altfel, decidenții instituțiilor europene au apreciat la superlativ contribuția României în ceea ce a însemnat gestionarea crizei refugiaților din Ucraina, mai ales în primele luni ale războiului, atunci când teama, panica și haosul au dominat o mare parte a vieții oamenilor din țara vecină.

Reacția instituțiilor statului român în administrarea și combaterea situațiilor delicate apărute în urma acestui război fără sens a fost completată în mod excepțional de intervenția românilor, care, în grupuri sau individual, s-au organizat într-o manieră ireproșabilă pentru a ajuta ucrainenii ajunși în țara noastră.

Este remarcabil că țara noastră a demonstrat, prin fapte concrete, angajamentul total în acordarea asistenței și sprijinului umanitar necesare populației refugiate.

De altfel, România a fost, încă din primele zile ale conflictului, purtătoarea mesajelor de condamnare a agresiunii militare premeditate a Rusiei împotriva Ucrainei. Deplângem pierderea de vieți omenești nevinovate și ne exprimăm compasiunea și tristețea pentru suferința poporului ucrainean.

Din nefericire însă, gravitatea crizei umanitare a fost una considerabilă, context în care Guvernul condus de premierul liberal Nicolae Ciucă a adoptat cu celeritate modificările necesare, precum și noi măsuri legislative, administrative și financiare, în scopul de a le asigura tuturor copiilor ucraineni accesul în unitățile de învățământ din România, în aceleași condiții cu elevii noștri.

„Extracția gazelor din Marea Neagră trebuie să continue!”

Securitatea energetică a României va rămâne o prioritate zero pentru statul român și Partidul Național Liberal. Alături de programele de lucrări geologice pentru descoperirea de noi rezerve și dezvoltarea rezervelor existente desfășurate în ultimul deceniu, investițiile actuale în vederea descoperirii de noi rezerve de hidrocarburi și creșterii ratei de înlocuire a rezervelor trebuie continuate. Când privim pe termen scurt și mediu, statul român trebuie să aloce sume considerabile de bani pentru investiții în tehnologii care să conducă la creșterea gradului de recuperare din zăcămintele existente, iar, pe termen lung, în dezvoltarea proiectelor de explorare a zonelor de adâncime, atât onshore, cât și offshore. Exploatarea hidrocarburilor din Marea Neagră este de o importanță vitală pentru apărarea securității și a intereselor noastre energetice. Pe lângă acoperirea în integralitate a consumului nostru intern, zăcămintele aflate pe platoul nostru continental ne oferă oportunitatea de a integra piața noastră internă în piața regională și europeană. Prin valorificarea resurselor din Marea Neagră și construcția infrastructurii de transport putem asigura diversificarea surselor de alimentare cu gaze naturale a consumatorilor români și a celor din alte țări din regiune, reducerea importurilor și transportul spre piața românească și spre alte piețe central-europene.

Pe 28 iunie 2022 a fost demarată oficial producția de gaze naturale din Marea Neagră, operațiune desfășurată în cadrul „Proiectului de dezvoltare gaze naturale Midia” (MGD), operaționalizat de compania Black Sea Oil&Gas. Conform datelor furnizate de Transgaz – SA, anul trecut au intrat circa 3 milioane de mc/zi în Sistemul național de transport, iar defalcat pe perioada iunie–octombrie 2022 situația se arată astfel: 36,7 milioane mc în iunie, 93,2 milioane mc în iulie, 94 milioane mc în august, 91 milioane mc în septembrie și 72,8 milioane mc în octombrie. Estimările pentru anul 2023 sunt de aproximativ un miliard de metri cubi/an pentru următorii 3 ani din cei 10 ani de viață, cât se estimează pentru zăcămintele Doina și Ana.

„România răspunde prompt la apelul de ajutor al Turciei” Ceea ce s-a întâmplat în Turcia, la începutul acestei săptămâni, reprezintă un cataclism fără precedent în istoria recentă. Poporul turc, lovit acum de o cumplită tragedie, are nevoie de ajutor, lucru de care statul român s-a achitat cu cea mai mare promptitudine. Departamentul pentru Situații de Urgență, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, în calitatea sa de punct național de contact, a primit din partea Centrului de Coordonare a Răspunsului la Urgență al Comisiei Europene, ERCC, prin intermediul CECIS, solicitarea autorităților din Turcia pentru acordarea de asistență internațională, având în vedere situația de urgență generată de cutremurele de peste 7 grade pe scara Richter.

În urma activării Mecanismului european de protecție civilă, Guvernul României a decis trimiterea unei echipe complexe, formate din modul specializat de căutare-salvare RO-USAR din cadrul IGSU, cu doi câini și tehnică aferentă, o echipă de căutare-salvare cu doi câini antrenați pentru astfel de situații din cadrul Asociației Câinilor Utilitari, medici și asistenți ai UPU–SMURD București – Floreasca, ofițeri de legătură din cadrul DSU. În total, echipa de sprijin este formată din 58 membri.

Aeronavele militare aparținând Forțelor Aeriene Române au decolat de la Baza 90 Transport Aerian Otopeni, acestea preluând, de asemenea, un grup de studenți români aflați în zona afectată și care au solicitat asistență.

Astfel, România demonstrează, încă o dată, faptul că este un stat capabil să furnizeze servicii de protecție civilă și asistență umanitară, un stat mereu solidar cu nenorocirile

„Neglijențe sau trădări grave în urmărirea respectării clauzelor postprivatizare?!”

Conform raportului public pe anul 2008, p. 198–200, în cadrul atribuțiilor conferite, Curtea de Conturi a României a efectuat un control la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, AVAS, pentru a verifica modul de respectare a clauzelor contractuale cuprinse în contractele de privatizare a mai multor societăți comerciale, printre care s-au aflat SC Combinatul Siderurgic Sidex – SA Galați, Societatea Națională a Petrolului Petrom – SA București și SC Rafinăria Astra – SA Ploiești.

Ca urmare a activităților de control desfășurate, s-a constatat că atât vânzătorul, respectiv AVAS, cât și cumpărătorii activelor care au făcut obiectul privatizării societăților sus-menționate nu au respectat ducerea la îndeplinire a clauzelor contractelor de privatizare, constatările principale fiind, sintetic, următoarele: nerespectarea angajamentelor investiționale asumate de cumpărător; neclarificarea situației juridice a unor terenuri în vederea obținerii tuturor certificatelor de atestare a dreptului de proprietate asupra lor; nerespectarea numărului mediu de angajați stabilit prin „Strategia de personal”; neurmărirea înființării unui organism specializat în problemele de mediu postprivatizare; nemajorarea capitalului social cu valoarea reactualizată a terenurilor și netransmiterea acțiunilor suplimentare către AVAS.

Constatările Curții de Conturi sunt deosebit de grave, cu atât mai mult cu cât, pe de o parte, cele trei societăți comerciale aveau un caracter strategic – Petrom era compania națională sau de stat de petrol, Sidex Galați era cel mai mare combinat siderurgic din România și unul dintre cele mai mari din Europa și din lume, iar Astra Ploiești era cea mai veche și cea mai mare rafinărie din țara noastră, iar, pe de altă parte, trecuse o perioadă substanțială de la privatizarea lor, între 4 și 11 ani.

„Centrele de zi pentru copiii expuși riscului de a fi separați de familie vor salva sute de comunități sărace din România”

România și-a asumat construirea a 150 de centre de zi prin Planul național de redresare și reziliență, pentru care a primit deja suma de 50 de milioane de euro, fonduri nerambursabile.

Pentru ca toți beneficiarii să își maximizeze șansele de a le fi acceptate proiectele în acest sens, conducerea PSD a Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse a decis prelungirea termenului de depunere până în 9 februarie, față de luna ianuarie, cum era inițial. Astfel, li se acordă aplicanților, respectiv primăriilor din țară care doresc înființarea acestor centre de zi, fie că depun în nume propriu, fie că au încheiat parteneriate cu ONG-uri sau instituții private, posibilitatea să aibă mai mult timp la dispoziție pentru a finaliza propunerile pentru care solicită finanțare.

Ministrul PSD al familiei, tineretului și egalității de șanse, doamna Gabriela Firea, dorește cât mai multe proiecte depuse, cererile de finanțare adresându-se tuturor comunitățile care au nevoie de aceste centre de zi. În mod specific însă, vor primi punctaje suplimentare proiectele provenite din zonele României dominate de vulnerabilități materiale severe, sărăcie extremă și probleme sociale majore.

În această idee, conducerea MFTES a realizat recent cartografierea zonelor și comunităților vulnerabile din țară, în cadrul unui alt proiect finanțat din fonduri europene. Proiectele PNRR privind ridicarea centrelor de zi vor fi orientate către realizarea investițiilor respective, ținând cont în mod țintit de această cartografiere a serviciilor și a infrastructurii disponibile, pentru fiecare zonă în parte. Se are în vedere susținerea, cu preponderență, a comunităților unde există un număr însemnat de copii vulnerabili, proveniți din familii cu posibilități reduse și expuși unui risc mai mare de separare de familie. Este vorba despre localitățile rurale care nu au nici centre de zi, dar, mai grav, nu dispun nici de asistent social, tehnician de asistență socială, mediator sanitar, mediator școlar sau consilier școlar. Din nefericire, există încă în România multe astfel de comunități, caracterizate prin grad critic de sărăcie, unde majoritatea

„Cazierul judiciar eliberat online ne demonstrează cât de mult poate fi simplificată viața românilor prin digitalizare!”

Mulți ani de zile s-a tot afirmat, în mod greșit sau rău intenționat, că eliberarea unor documente de care românii au nevoie în mod frecvent nu se poate face cu ajutorul computerului și al internetului. Ba că nu e suficient de sigur, ba că nu sunt bani pentru a implementa sisteme moderne, ba că e mai bine să rămânem ancorați în practicile specifice anilor ’80, căci românii sunt obișnuiți să stea la coadă.

S-a considerat că este mai bine ca oamenii să stea încolonați și resemnați în fața ghișeelor, în frig sau în ploaie, să piardă timp și bani. Birocrația din unele instituții chiar „și-a făcut datoria” și, până la 31 ianuarie 2023, puteai să vezi de la distanță cozile care se formau pe la ghișee pentru eliberarea unui banal cazier judiciar. De la 1 februarie însă, în baza Legii nr. 3/2023, cazierul judiciar se poate obține în format electronic în numai câteva minute, din platforma electronică ghiseul.ro, fără costuri, fără drumuri, fără nervi. Numai în prima zi de la implementarea soluției electronice mii de români și-au făcut conturi electronice și au obținut acest document.

După succesul înregistrat de platforma ghiseul.ro privind plata impozitelor și taxelor locale, plata amenzilor de circulație sau a unor taxe solicitate de serviciile de evidența populației sau de serviciile de înmatriculări auto, nu vreau să mai aud din partea niciunui decident politic că „nu se poate”, atunci când vor trebui implementate noi soluții electronice care să ușureze viața românilor.

Mai mult decât atât, atât prin PNRR, cât și prin programele operaționale aferente cadrului financiar 2021–2027, România dispune de resurse financiare importante pentru a moderniza și digitaliza instituțiile publice din toată țara, o parte consistentă din fonduri fiind disponibilă și pentru digitalizarea activității antreprenorilor români. Am mare încredere în tânărul ministru liberal care conduce Ministerul Digitalizării, încredere determinată și de faptul că, în mai puțin de o lună de la publicarea Legii nr. 3/2023 privind cazierul judiciar online, a făcut posibil ca acest lucru să ușureze viața românilor. Îmi doresc ca toate fondurile externe nerambursabile disponibile pentru digitalizarea României să fie utilizate pe servicii de calitate, iar România, recunoscută ca țara IT-iștilor, să devină și una dintre cele mai digitalizate țări din lume.

„Dacă instituțiile își fac treaba, nu este nevoie de un cutremur care să ne trezească!”

De fiecare dată când într-o țară apropiată de România se petrece o catastrofă naturală, inevitabil ajungem să ne întrebăm ce s-ar întâmpla la noi dacă am fi în aceeași situație. Tragedia care se petrece în aceste zile în Turcia, țară prietenă, este, din nefericire, un nou semnal de alarmă și pentru situația clădirilor din țara noastră. Astfel, întreaga presă a declanșat o nouă campanie de interes public în ceea ce privește inventarul și situația clădirilor cu risc seismic din România. Este și normal să fie așa, având în vedere încărcătura emoțională provocată de pierderile de vieți omenești și pagubele uriașe pe care un cutremur le produce.

O primă constatare este că, de cele mai multe ori, autoritățile române, dar și opinia publică au fost mai degrabă reactive decât proactive, în sensul în care, de prea multe ori, dezbaterea situației clădirilor cu risc seismic s-a declanșat în urma unor cataclisme, și nu preventiv, înaintea producerii unor cutremure.

De altfel, în acest sens, ultimele frământări în spațiul public legate de clădirile cu risc seismic au avut loc în urmă cu câțiva ani, când, tot în urma unui cutremur din Turcia, opinia publică a semnalat că o mare parte din clădirile din București s-ar putea prăbuși. De aici și până la crearea unei isterii generalizate, cu multiple conotații de război politic, nu a fost decât un pas.

În aceste zile asistăm din nou la aceeași reacție emoțională cu privire la subiectul consolidărilor necesare multor clădiri cu risc seismic din România. Dacă ar fi să urmărim dezbaterile și părerile multora din invitații studiourilor de televiziune, am putea crede că trei sferturi din clădirile din țara noastră se vor prăbuși la primul cutremur.

„Taxa de solidaritate”

În prima mea declarație politică din această nouă sesiune parlamentară aș dori să mă refer la un subiect care stârnește deja controverse în coaliția de guvernare, chiar dacă este încă doar la stadiul de idee – ceea ce arată importanța sa politică pentru societatea românească. Mă refer la propunerea PSD de a introduce taxa de solidaritate pe veniturile marilor companii.

Ca om de stânga, dar și ca antreprenor român cu o experiență de peste 30 de ani, consider că o taxă care să vizeze marile companii din România este una cât se poate de normală și de necesară. În contextul actual, în care populația și firmele mici se confruntă cu o creștere substanțială a prețurilor, nu putem rămâne indiferenți când vedem că există companii care speculează situația economică și se supraîmbogățesc pe seama celor care muncesc din greu.

Taxa de solidaritate propusă de PSD vizează exclusiv companiile mari, cu venituri de peste 100 de milioane de euro, care își diminuează artificial profiturile, cu scopul vădit de a-și reduce obligațiile față de bugetul de stat. Aceste firme cu venituri foarte mari încearcă să „fenteze” statul român și societatea românească, plătind mult mai puțin decât ar fi corect, spre deosebire de întreprinderile mici și mijlocii, care, în ciuda perioadei dificile pe care o traversăm, se străduiesc să-și plătească în mod onest taxele, susținând astfel bugetul public.

PSD este de acord cu menținerea impozitului pe profit de 16%, însă valoarea acestuia plătită de marile companii nu trebuie să fie mai mică de 1% din cifra lor de afaceri. Așa cred că este corect și cinstit! Doar așa putem vorbi despre o economie de piață funcțională, și nu despre un capitalism al prăduitorilor!

„Pensiile speciale trebuie eliminate!”

Mă bucur să constat că, așa cum i-am obișnuit pe români, Partidul Social Democrat rămâne consecvent și susține eliminarea pensiilor speciale.

Propunerea noastră este ca nicio pensie să nu fie mai mare decât salariul din perioada de activitate. Pensia netă nu poate depăși media veniturilor nete din 12 luni consecutive de activitate.

Sunt câteva măsuri care vor reglementa pensiile speciale, care se află în atenția publică de mai mulți ani, din care amintim:

– reducerea bazei de calcul de la 80% la 65% din media veniturilor nete din 12 luni consecutive de activitate, cu excepția magistraților, potrivit deciziilor CCR;

– creșterea vechimii obligatorie în specialitate la minimum 15 ani, iar pentru justiție la minimum 25 de ani, fără perioade asimilate. Nimeni nu mai poate să intre în specialitate pentru

o perioadă scurtă de timp, la finalul carierei, pentru a beneficia de pensie specială;

– eliminarea pensionării anticipate a celor care dețin pensii de serviciu. Regula generală este vârsta de 60 de ani. În cazul magistraților, nu se pot pensiona anticipat dacă nu au minimum 20 de ani vechime în specialitate, iar, în acest caz, pensia scade cu 1% pentru fiecare an din diferența până la 25.

În acest mod se reduc substanțial cheltuielile totale cu pensiile și indemnizațiile de serviciu, potrivit prevederilor PNRR.

Însă ceea ce este foarte important și bine de știut este că pensiile militare nu sunt încadrate în categoria pensiilor speciale și nu vor fi afectate în niciun fel.

Eliminarea pensiilor speciale a fost mereu o marotă de care unele partide politice s-au folosit în campaniile electorale. Sistemul public de pensii ar fi intrat de mult în colaps dacă nu ar fi fost cofinanțat de la bugetul de stat și din împrumuturi externe de miliarde de euro.

„Un nou an, aceleași valori”

Am încheiat anul cu o veste care ne-a provocat tristețe și dezamăgire: ne-a fost refuzată apartenența la spațiul Schengen, din pricina unor interese politice ale Austriei.

Eforturile noastre diplomatice din timpul negocierilor în Consiliul JAI nu au fost întâmpinate așa cum ar fi trebuit. Însă nu trebuie să ne pierdem speranța că vom obține în viitorul apropiat ceea ce ni se cuvine. O dovadă în acest sens este suportul pe care președinția suedeză a Consiliului Uniunii Europene ni l-a promis luna trecută. Putem fi siguri că vor fi făcute demersuri pentru a ne asigura că promisiunea va fi respectată și aceasta pentru că punctul principal de pe agenda Suediei este securitatea Europei, iar România și granițele ei sunt indispensabile acestui obiectiv.

Cu scopul de a putea lăsa în urmă evenimentele negative care ne-au afectat anul precedent, trebuie să ne punem bazele în strategia actuală a Guvernului. Această strategie are linii clare, concise, printre care se numără și decuplarea de gazele rusești. Sezonul rece, pe care îl traversăm, coincide cu cea mai mare criză energetică cu care Europa s-a confruntat în ultimele decenii și care a provocat creșterea inflației, a nesiguranței economice. Nu putem și nu vom tolera intenția lui Vladimir Putin de a destabiliza Europa și de a șantaja statele care se opun acțiunilor sale. Din aceste motive și pentru a genera o sursă sigură de gaze pentru iarna următoare, am semnat un acord cu Republica Azerbaidjan prin care țara noastră își va putea suplimenta necesarul de gaze din Marea Caspică. Înțelegerea vine ca o continuitate a demarării exportului de gaze suplimentare către România ce a avut loc la începutul lunii ianuarie. Companiile naționale de gaze naturale din România și Azerbaidjan – Romgaz și Socar – semnează un nou contract pentru furnizarea de gaze naturale, în contextul participării României la Reuniunea ministerială a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de Gaze de la Baku.

„Accelerarea ritmului producției naționale de energie și creșterea eficienței energetice vor anihila orice criză din domeniu”

Voucherele pentru plata facturilor la energie vor ajuta milioane de români aflați în situații dificile să aibă condiții decente de viață, în mod deosebit persoanele vârstnice, cea mai vulnerabilă categorie a populației. Această măsură a Guvernului, venită în completarea celei privind distribuirea cardurile pentru alimente și mese calde, încă din vara anului trecut, va fi extrem de folositoare nu doar pensionarilor cu vârsta de peste 60 de ani, ci și celor cu grade de invaliditate grave, accentuate sau medii, precum și celor care primesc ajutoare sociale.

Însă, dincolo de această formă de sprijin, trebuie să avem în vedere faptul că orice economie dezvoltată consumă tot mai multă energie. Cu alte cuvinte, și dezvoltarea economică a României, pe termen lung, depinde de un consum tot mai ridicat. Iar această majorare a utilizării resurselor naturale va fi determinată de procentul pe care îl investim acum în componenta energetică. Și, mai concret, intensificarea investițiilor în producția națională de energie și în creșterea eficienței energetice ne va pune la adăpost, pe viitor, de orice tip de fluctuații ale situației geopolitice și geostrategice, precum și de cele ale speculei cu prețurile gazelor sau ale energiei electrice.

PSD a depus numeroase eforturi, de-a lungul anului trecut, pentru redeschiderea unor unități de producție de energie, pentru deschiderea de noi astfel de capacități, precum și pentru demararea exploatărilor noi de gaze la Marea Neagră, chiar prin susținerea companiilor naționale de

profil, astfel încât să își majoreze producția. Numai că trebuie să subliniez faptul că prețurile mari ale energiei ne obligă și la investiții tot mai puternice pentru creșterea eficienței energetice.

„Solidaritate și sprijin pentru victimele cutremurului din Turcia. Efectele devastatoare ale catastrofelor naturale pot fi prevenite și diminuate prin implementarea unui plan de acțiune interinstituțional” Prin intermediul acestei declarații doresc să atrag atenția asupra modului în care instituțiile abilitate pentru intervenții în cazul unor situații de urgență pregătesc populația civilă pentru o reacție adecvată, dezvoltă un plan de acțiune interconectat cu toate celelalte instituții implicate și asigură, prin toate aceste mijloace, prevenirea unor efecte catastrofale, precum cele înregistrate în aceste momente în Turcia și Siria.

Raportându-ne la acest eveniment, Ministerul Sănătății este solidar cu victimele seismelor din Turcia și, împreună cu universitățile de medicină și farmacie, a demarat o campanie de mobilizare a profesioniștilor din sănătate care doresc să participe voluntar în constituirea unor echipe medicale care să fie disponibile pentru a se deplasa în zonele afectate și a veni în sprijinul zecilor de mii de răniți.

În același timp, a fost organizată o campanie de donare de sânge pentru victimele care au nevoie de transfuzii. În același timp, sunt pregătite cantități substanțiale de medicamente, materiale sanitare și dispozitive medicale necesare într-o astfel de situație.

O noutate este reprezentată de implementarea Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului pentru consolidarea rolului Agenției Europene pentru Medicamente în ceea ce privește pregătirea statelor membre pentru astfel de situații de criză în domeniul gestionării medicamentelor și al dispozitivelor medicale.

Obiectivul principal al Agenției Europene pentru Medicamente, stipulat prin adoptarea noului regulament european, este acela de a întocmi o listă cu toate dispozitivele medicale necesare într-o situație de criză, astfel încât raportul dintre cerere și oferta producătorilor de dispozitive medicale să fie monitorizat în vederea reducerii posibilității înregistrării unor lipsuri majore în cazul unor urgențe sanitare publice.

„Pentru agricultura din România, PNRR nu există!”

Inflația mare, înregistrată anul trecut și care continuă și în anul 2023, s-a manifestat cu mai multă intensitate asupra produselor din coșul zilnic de consum, în special asupra produselor alimentare. Cei mai mulți au pus creșterea accelerată a prețurilor pe invazia barbară a rușilor din Ucraina și pe dificultățile generate de exportul cerealelor din această țară. Este drept că și aceasta a fost o cauză importantă. Cu toate acestea, tranzitul de cereale ucrainene a fost facilitat de România, pe cale terestră și prin porturile românești, prin țara noastră tranzitând milioane de tone de cereale în numai câteva luni. Ceea ce nu vor să recunoască responsabilii pentru soarta agriculturii din țara noastră este faptul că seceta severă i-a zdrobit pe fermierii români și că sistemele de irigații promise din anii ʼ90 sunt încă la stadiul de lozinci. Că pesta porcină și gripa aviară continuă să distrugă sute de ferme românești și că depozitele pentru produsele agroalimentare sunt încă în stadiul de proiect.

Mecanismul european de redresare și reziliență a reprezentat o șansă importantă pentru agricultura românească, în sensul în care, cu ajutorul fondurilor nerambursabile asigurate prin acesta, securitatea alimentară ar fi putut să fie îmbunătățită substanțial prin investiții. Dar cine să înțeleagă acest lucru? Gălăgioșii demagogi din USR, care au întocmit și negociat la secret PNRR, nu au fost preocupați decât de interesele lor personale și de cum să umfle sumele pentru consultanța inutilă făcută de firmele lor prietene. Mulți ar fi avut speranța ca măcar fostul lor șef și fost comisar european pentru agricultură să nu uite cât de importante sunt investițiile pentru a proteja agricultura românească împotriva riscurilor și a o sprijini să devină competitivă. Eu nu am avut niciun moment asemenea așteptări, așa cum nu am nici de la actualul ministru al agriculturii, care sforăie chiar și în emisiunile televizate și este permanent absent atunci când agricultura românească are nevoie.

„Când se va înțelege importanța micului fermier?”

Micul producător se zbate să facă față inflației galopante, dar și noilor decizii adoptate pe repede înainte de Ministerul Agriculturii, fără o analiză temeinică și fără nicio consultare în vederea stabilirii de sprijin concret pentru micii producători, care se găsesc complet lipsiți de apărare în fața măsurilor Ministerului Agriculturii, care, prin noile reglementări, dorește să aplice pedepse cu închisoarea pentru micii fermieri care fac singuri tratamentele fitosanitare.

Ordonanța de urgență a ministerului din noiembrie 2022 prevede că producătorii agricoli nefiscalizați vor fi obligați să contracteze firme specializate pentru tratarea fitosanitară a culturilor. Cei care refuză fie nu-și mai cultivă pământul, fie își asumă până la 15 mii de lei amendă și între un an și 5 ani de închisoare.

Micii producători sunt de-a dreptul șocați de noile reglementări propuse, în condițiile în care nu s-a luat în calcul nicio măsură de sprijin pentru susținerea acestora, deși de la 1 ianuarie 2022 a intrat în vigoare Regulamentul european nr. 848/2018, care oferă statelor membre posibilitatea să acorde micilor fermieri angajați în agricultura ecologică care vând direct consumatorului final anumite scutiri și facilități fiscale.

Efectele implementării Regulamentului european nr. 848/2018 ar trebui să se resimtă deja în acțiunile Ministerului Agriculturii, care să decidă acordarea stimulentelor fiscale și sprijin pentru formarea unor grupuri de mici fermieri, pentru a suporta mai ușor cheltuielile presupuse de agricultura în sistem ecologic.

Or, în situația în care producătorii agricoli nefiscalizați vor fi obligați de Ministerul Agriculturii să contracteze firme specializate pentru tratarea culturilor, la costuri astronomice, impuse de acestea, pe care nu și le vor permite, agricultura ecologică nu doar că va intra într-un blocaj, dar nu se va putea dezvolta, iar consumatorii români, în loc să cumpere produse de calitate autohtone, se vor îndrepta către produsele din import, România devenind încet, dar sigur, o piață de desfacere pentru alte țări. În aceste condiții, se pune întrebarea: cine are interes să nu avem o producție agricolă internă?

„Miniștrii PSD implementează rapid măsurile din Programul «Sprijin pentru România»!”

În contextul actual dificil, legat de războiul din Ucraina și efectele situației geopolitice asupra economiei, Partidul Social Democrat are o responsabilitate uriașă față de români și nivelul de trai al cetățenilor.

Astfel, măsurile propuse de PSD prin Programul „Sprijin pentru România” au început deja să fie adoptate și implementate, în regim de urgență.

Primele măsuri propuse de PSD în Programul „Sprijin pentru România” au reprezentat dublarea normei de hrană pentru pacienții din spitale, de la 11 lei la 22 lei. Totodată, ministrul PSD al muncii, Marius-Constantin Budăi, a venit cu măsuri în sprijinul persoanelor cu venituri reduse, prin acordarea de tichete sociale în valoare de 250 lei.

De asemenea, a fost prelungită acordarea șomajului tehnic pentru angajații din firmele afectate din cauza conflictului din Ucraina, protejându-le astfel locurile de muncă.

O altă măsură adoptată vizează creșterea voluntară, de la 1 iunie, a salariului minim cu 200 lei, pentru angajații cu acest nivel de salarizare. Această măsură presupune ca suma suplimentară de 200 lei să fie scutită de taxe și a fost propusă de ministrul PSD al finanțelor, Adrian Câciu.

În domeniul agricol, Partidul Social Democrat a implementat modelul de salarizare din domeniul construcțiilor și a stabilit salariul minim în agricultură la 3.000 lei brut. Tot în domeniul agricol ministrul PSD al agriculturii, Adrian Chesnoiu, a anunțat alocarea a 300 de milioane de euro pentru capitalizarea fermelor și unităților de producție. Vor fi acordate, de asemenea, și microgranturi, cu un buget total de 50 milioane euro.

„PSD s-a ținut de cuvânt și a implementat programele de stimulare a natalității și măsurile de sprijin pentru familii și tineri, așa cum și-a asumat când a intrat la guvernare”

Creșterile de venituri și măsurile de sprijin, care au intrat în vigoare la începutul anului, se datorează în cea mai mare parte acțiunii PSD în coaliția de guvernare. Susținerea categoriilor vulnerabile și asigurarea echității sociale, într-un moment economic foarte dificil, reprezintă principalul motiv al intrării PSD la guvernare.

Faptul că astăzi avem aceste creșteri de venituri ne arată că prezența PSD în acest guvern este benefică pentru cetățeni. Aș vrea să amintesc doar câteva măsuri, și anume: creșterea salariului minim, de la 2.550 de lei la 3.000 de lei, de care va beneficia în special angajații din mediul privat; creșterea salariului minim în construcții, de la 3.000 de lei la 4.000 de lei; creșterea punctului de pensie, de la 1.586 de lei la 1.785 de lei; sprijin de 1.400 de lei anual pentru energie, pentru pensionarii cu pensia mai mică de 2.000 de lei și pentru persoanele cu dizabilități și venituri sub 2.000 de lei; creșterea alocațiilor pentru copii cu 5,1%, majorarea indemnizației pentru creșterea copilului cu 12,6%; majorarea cu 12,6% a unor alocații și indemnizații pentru categoriile vulnerabile.

Cele mai importante acțiuni, pe care doresc să le detaliez, se referă la programele concrete inițiate și puse în practică de miniștrii PSD pentru încurajarea și stimularea natalității, tinerilor și familiilor cu copii.

Așa cum știți, situația demografică a României s-a degradat constant de la Revoluție încoace, odată cu emigrația masivă și scăderea naturală. Fenomenul s-a accentuat în ultimii ani, pentru că mortalitatea e în ușoară creștere, iar natalitatea la polul opus.

„Fermierii români au nevoie de un ministru care să le protejeze în mod real interesele”

Trag un semnal de alarmă în privința unei măsuri scandaloase luate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care lovește în mod direct în interesele fermierilor brăileni.

După ce și-a prezentat în fața brăilenilor, la Conferința regională „Caravana cunoașterii” de la Lacul Sărat, acum câteva zile, strategiile pompoase privind dezvoltarea agriculturii românești, ministrul Petre Daea s-a întors în biroul său confortabil de la București, de unde a decis, pur și simplu, să scoată 18 localități din județul Brăila de pe lista unităților administrativ-teritoriale care se află în zone defavorizate.

Practic, cu o simplă mișcare de pix, ministrul Petre Daea ne-a arătat cât de mult îi pasă de soarta fermelor de familie din zonele defavorizate, pe care PSD a promis, prin programul de guvernare, că le va proteja, tocmai pentru a reduce rata de abandon în activitățile agricole. Cinismul ministrului Daea este revoltător, având în vedere că, după ce s-a dat în spectacol la Brăila, în fața fermierilor, îi privează pe aceștia de câteva zeci de milioane de euro numai în acest an! Concret, pe de o parte, fermierii din aceste zone defavorizate, care accesau fonduri europene, vor pierde bonificațiile la evaluarea proiectelor, iar pe de altă parte vor pierde sumele aferente zonelor defavorizate, pe care APIA le acordă atât fermelor din sectorul vegetal, cât și celor din sectorul zootehnic!

Domnule ministru, agricultura din România este în continuare caracterizată prin decalaje și dezechilibre structurale între fermele de dimensiuni foarte mari și fermele mici, cu atât mai mult cu cât acestea din urmă își desfășoară activitatea în astfel de zone defavorizate. După cum bine știți, măsura dumneavoastră nu face altceva decât să reducă și mai mult competitivitatea acestor ferme vulnerabile și să-i determine pe fermieri să tragă obloanele, ceea ce, cu siguranță, nu cred că vă doriți!

„Statul trebuie să fie vigilent și să-și urmărească interesul” Traversăm o perioadă dificilă din punct de vedere economic. Observăm, zi de zi, cum prețurile produselor și serviciilor cresc din ce în ce mai mult, facturile sunt din ce în ce mai scumpe, iar ratele românilor la creditele ipotecare au atins un maxim istoric.

În acest context, sunt companii care speculează situația economică actuală și fac profituri uriașe.

Taxa de solidaritate și scăderea impozitării muncii sunt subiecte de interes major atât pentru cetățeni, cât și pentru mediul de afaceri, care, până la urmă, este motorul economiei.

Taxa de solidaritate vizează exclusiv companiile mari, cu venituri de peste 100 de milioane de euro, care își diminuează artificial profiturile, cu obiectivul clar de a eluda statul român de la plata taxelor și impozitelor.

Și aici mă refer, desigur, la controversa din spațiul public cu compania OMV, care a realizat anul trecut un profit record, de 2,1 miliarde de euro.

Comisia Europeană a precizat clar faptul că Ministerul Finanțelor a transpus corect Regulamentul Comisiei privind taxa de solidaritate. Este de competența ANAF, acum, să ancheteze dacă veniturile OMV din extracția și rafinarea hidrocarburilor nu depășesc 75% din cifra de afaceri.

În calitate de membru în Comisia pentru industrii și servicii, am participat la Comisia reunită pentru Legea offshore. Îmi amintesc foarte limpede cum, anul trecut, reprezentanții OMV au exprimat importanța adoptării cu celeritate a Legii offshore și cum, pentru o marjă de profit de 60%, au justificat că vor plăti impozit substanțial statului român, bani cu care astfel s-ar fi putut construi școli și spitale.

„România este țara celor 16.000 de cazuri de abuz, neglijare sau exploatare a copiilor”

Abuzul asupra copiilor este o problemă globală, cu consecințe grave în toate etapele vieții oamenilor. Abuzul asupra copiilor acoperă toate formele de abuz fizic și/sau emoțional, abuz sexual, neglijare, neglijență și exploatare în scopuri comerciale sau în alte scopuri de către o persoană aflată într-o poziție de încredere sau de autoritate, care are ca rezultat vătămarea reală sau potențială a sănătății, șanselor de supraviețuire, dezvoltare sau demnitate a copilului.

„Numai în perioada 13–19 ianuarie 2023, în urma acțiunilor desfășurate de Poliția Română, au fost luate în supraveghere 338 de persoane, față de care organele judiciare au dispus măsuri preventive. Față de 73 de persoane a fost dispusă măsura arestului la domiciliu, iar față de 264 de persoane cea a controlului judiciar.” – a anunțat Inspectoratul General al Poliției Române. În țara noastră se află în supraveghere 11.236 de persoane cu măsuri preventive, dintre care 1.500 se află în arest la domiciliu, 9.712 se află sub control judiciar, iar față de 24 de persoane a fost dispusă măsura controlului judiciar pe cauțiune. Sumele stabilite de organele judiciare, prin măsurile preventive de control judiciar pe cauțiune dispuse în anul 2022, au fost de 3.450.500 de euro și de 280.000 de lei.

La data de 13 ianuarie 2023 existau 50.924 de persoane înscrise în Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, pentru care structurile Poliției Române desfășoară activități de supraveghere, conform Legii nr. 118/2019.

În această declarație voi vorbi despre procesul accelerat de digitalizare, la care România lucrează grație actualei echipe de conducere de la nivelul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.

În momentul izbucnirii pandemiei de COVID-19, administrația publică din România a fost nevoită să intre într-un proces forțat de digitalizare a serviciilor publice. Astfel, obiectivul principal al Partidului Național Liberal l-a reprezentat crearea unei infrastructuri digitale coerente și integrate la nivelul administrației publice din România, care să ofere servicii digitale de înaltă calitate atât cetățenilor, cât și companiilor.

În acest sens, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării a lansat, la sfârșitul lunii ianuarie, aplicația pentru mobil Ghiseul.ro, aplicație ce le va face viața mai ușoară multor milioane de români; aceștia pot plăti online, simplu și ușor, peste 400 de taxe și servicii publice, toate cu comision zero, scutindu-i de drumuri la ghișeu și de statul la cozi.

Dovadă a necesității implementării pe scară largă a soluțiilor digitale este descărcarea într-un timp record a aplicației mobile Ghiseul.ro de către 30 000 de cetățeni, și asta în primele 30 de ore de la lansarea acesteia.

Un alt exemplu elocvent în procesul de digitalizare accelerată a României îl reprezintă eliberarea gratuită a cazierului judiciar prin intermediul platformelor web Ghiseul.ro și hub.mai.gov.ro, începând cu data de 1 februarie 2023, ca urmare a eforturilor susținute ale Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.

Sunt absolut convins că Guvernul României va menține acest trend ascendent de transformare digitală a țării noastre, iar numărul serviciilor publice oferite online va crește în viitorul apropiat. Totodată, Partidul Național Liberal va avea întotdeauna ca prioritate dezvoltarea societății pe baza unei infrastructuri digitale coerente și integrate, care va contribui la creșterea gradului de transparentizare a activității autorităților statului și la reducerea barierelor birocratice.

„Performanța patinatoarei Julia Sauter, o «palmă» pe obrazul sportului românesc”

Patinatoarea româncă Julia Sauter a obținut locul 10 la Campionatul European desfășurat zilele trecute în Finlanda, acesta fiind cel mai bun rezultat din istoria patinajului feminin românesc. Performanța sportivei românce este cu atât mai remarcabilă, cu cât Federația Română de Patinaj nu mai există de ani buni, fiind în insolvență.

Bineînțeles, această informație a fost tratată extrem de sumar de către presa din România, fiind aproape nemenționată din partea diriguitorilor sportului românesc.

Pentru că va rămâne în istorie, reamintesc că Julia Sauter a obținut cea mai bună performanță a unei românce la Campionatele Europene de Patinaj Artistic, în mod absolut incredibil, dacă ne raportăm la faptul că sportiva a concurat singură, fără niciun sprijin din partea conducerii sportului românesc.

„Viața este scumpă și încerc să supraviețuiesc, să strâng bani pentru a face ce-mi place. Îmi doresc să reprezint România la Jocurile Olimpice! Lucrez în trei locuri că să mă pot antrena în patinoare și să pot merge la competiții. Plătesc ca să concurez pentru România!”, a declarat Julia Sauter.

Rezultatul sportivei este unul fabulos, în condițiile în care dizolvarea din 2019 a Federației Române de Patinaj s-ar fi datorat, potrivit mass-mediei, acoperirii unor eventuale nereguli din gestiune.

În aceste condiții, mi s-a părut oportun să adresez o interpelare parlamentară ministrului sportului, domnului Eduard Novák, pe care l-am rugat să îmi spună, în mod oficial, de ce Ministerul Sportului nu i-a putut acorda bani de la buget acestei extraordinare sportive a României.

„Tinerii români vor beneficia de avantajele conferite de cardul european pentru tineret” România va adera la acordul parțial pentru mobilitatea tinerilor, prin intermediul cardului european pentru tineret, și va face parte din Asociația Europeană a Cardurilor de Tineret (EYCA).

Demersul a fost inițiat de conducerea PSD a Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, iar, în urma implementării acestuia, tinerii români vor beneficia de reduceri la transport, cazare, evenimente culturale și sportive sau la marile lanțuri de magazine, prin cardul european pentru tineret, în marea majoritate a orașelor europene.

Adoptarea acestui proiect se transpune prin desemnarea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse în calitate de instituție responsabilă cu dezvoltarea și implementarea cardului european de tineret în România. Primele carduri europene pentru tineret vor fi distribuite, în mod gratuit, încă din această primăvară, după ce ministerul, condus de doamna Gabriela Firea, va finaliza procedurile privind stabilirea celor mai avantajoase reduceri și a categoriilor de beneficii de care vor avea parte tinerii deținători ai acestui instrument.

Emiterea cardului european de tineret presupune ca tinerii cu vârsta între 14 și 35 de ani să primească gratuit o serie de avantaje, precum reduceri la cumpărături în marile lanțuri de magazine, la teatru și film, transportul în comun, evenimente sportive, muzee sau săli de spectacole. În prezent, peste 6 milioane de tineri din toată Europa sunt în posesia acestor carduri cu multiple beneficii, campioane la acest capitol fiind Spania, Italia și Ungaria.

Conducerea MFTEȘ estimează că, în urma implementării proiectului, aproximativ 100.000 de tineri din România vor beneficia de privilegiile oferite de acest card.

„Pedepsirea cu închisoare cu executare a celor ce conduc fără permis, sub influența alcoolului ori a substanțelor psihoactive poate salva vieți!”

Cu doar câteva zile în urmă, Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat, cu 110 voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, Propunerea legislativă pentru completarea art. 91 alin. (3) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.

Acest proiect de act normativ prevede ca, în cazul în care o persoană conduce un vehicul fără a deține permis, conduce aflată sub influența alcoolului sau a unor substanțe psihoactive și provoacă un accident în urma căruia o

persoană își pierde viața, să nu mai beneficieze de posibilitatea ca instanța să dispună suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Propunerea legislativă este un răspuns la cazurile, nu puține, în care accidentele grave de circulație în care își pierd viața oameni nevinovați sunt provocate de cei care se urcă la volan fără a deține permis auto, sub influența alcoolului sau a stupefiantelor, iar soluționarea acestor cazuri prin hotărâri definitive și irevocabile de suspendare a executării pedepsei sub supraveghere este o practică des întâlnită. Or, în acest mod, este dificil să determini o persoană să își schimbe atitudinea față de conducerea unui vehicul auto, în condițiile în care nu respectă prevederile legale în vigoare.

Prin această modificare adusă Codului penal se vor aplica sancțiuni adecvate gravității faptei, se vor crea premisele reducerii numărului persoanelor care conduc vehicule auto fără a avea capacitatea necesară și, implicit, premisele pentru scăderea numărului accidentelor provocate de acestea. Poate, cu timpul, adoptarea acestei modificări va aduce cu sine o mai mare conștientizare a gravității faptei și a magnitudinii pericolului la care se expun și la care îi expun pe ceilalți cei ce tratează cu lejeritate conducerea fără permis sau, să spunem lucrurilor pe nume, cei care se urcă la volan beți ori drogați.

„România la început de an”

Noul an nu a debutat cu perspective favorabile cetățeanului de rând. Lovit grav de inflație, creșteri majore ale ratelor și facturilor, românul de rând a ales să se izoleze în fața fanfaronadei unei clase politice care se încăpățânează să-i explice zilnic, la televizor, cât de bine trăiește și, mai ales, cât de bine va fi într-o Românie guvernată mereu de aceleași personaje schimbate, printr-o abilă rotație a cadrelor, din 4 în 4 ani.

Realitatea, după cum știm noi, cei care nu locuim în turnuri de fildeș și nici nu suntem protejați de SPP-iști, este una tragică și care poate fi restrânsă la singur cuvânt pentru politica internă: sărăcie, iar pentru politica externă, umilință.

Ratarea intrării în spațiul Schengen nu este o înfrângere oarecare a diplomației românești, ci una majoră, sinonimă cu ratarea primului val de noi țări acceptate în NATO sau Uniunea Europeană. Întotdeauna alții vor fi fost vinovați, mai puțin cei responsabili – aceasta este placa turnantă, motivul de pivotare dinspre responsabilitate spre asumare folosit constant de miniștrii și vectorii de comunicare ai coaliției.

Și cum vreți performanță în politica externă, când numeroase personaje din coaliția de guvernare au studii aprofundate făcute în vid, la fel și doctorate, unde au plagiat masiv, ori un parcurs profesional mai mult decât dubios? Pot oare aceștia să ne reprezinte cu adevărat?!

Sinecurile au împânzit întreaga administrație, fraudarea banului public a devenit atât de obișnuită precum corupția generalizată pe toate palierele. Actuala clasă politică nu mai poate fi garantul dezvoltării și securității României!

„Câștigi în România, plătești în România! Taxa de solidaritate pentru companiile mari care activează în România – obligatorie, nu opțională!”

În România, zeci de mii de firme cu capital autohton susțin sute de mii de angajați și familiile acestora. Și ele, și cei care muncesc în cadrul lor își plătesc taxele și impozitele, contribuie la economia și susținerea comunităților din care fac parte, la bugetul de stat, asigură stabilitate și siguranță pe piața muncii și în economia noastră națională și fac ca produsele noastre locale să capete statutul pe care îl merită. Toată munca lor se traduce prin aceste contribuții ce trebuie respectate!

Oare nu este firesc, nu este echitabil și de bun-simț ca toate companiile care activează la noi în țară și fac profituri excepționale să plătească așa cum fac firmele românești?

Oare nu ține de minima decență economică, fiscală, socială ca toate aceste firme să contribuie prin plata de taxe și impozite în țara în care fac aceste profituri?

De ce doar firmele românești și angajații lor să ducă greul?

Alături de toți colegii mei social-democrați susțin și insist ca niciun impozit destinat IMM-urilor să mai crească, iar taxa de solidaritate să se extindă la nivelul tuturor companiilor mari care activează în România!

Este necesar ca, prin ea, să aducem acea echitate și acel echilibru necesar între impozitarea muncii și impozitarea capitalului.

Firmele românești și angajații lor trebuie respectați și susținuți, iar echitatea trebuie să devină regulă, nu excepție. Și la taxare, și la câștig!

„Cât este de pregătită capitala României pentru un cutremur major?”

Statistic vorbind, la un cutremur major, Bucureștiul, din păcate, cade. Cel puțin așa susțin specialiștii.

De la cutremurul din 1977 și până în prezent, în România și în special în București, în domeniul siguranței construcțiilor cu risc seismic s-au efectuat doar expertize, consolidări aproape deloc. Așa se întâmplă că în anii ʼ90 au fost expertizate în București aproximativ 1.600 de clădiri, care au fost încadrate în categorii de urgență U1, U2, sau U3, care evident că nu au fost și consolidate, iar acum trebuie reexpertizate, întrucât în anul 1996 s-a schimbat sistemul de clasificare.

Mai sunt câteva sute de clădiri încadrate în clasele RSI și RSII.

În total, la nivelul municipiului București sunt peste 2.200-2.500 de clădiri pentru care există „hârtii” din care rezultă cât de periculoase sunt. În plus, mai există câteva mii de clădiri în pericol, dar care nu au fost încă expertizate. La acestea s- ar mai adăuga, potrivit specialiștilor în domeniu, alte aproximativ 6.000 de clădiri care ar fi necesitat lucrări de intervenție de urgență – imobile avariate major la seismul din 4 martie 1977.

Concluzia rapoartelor oficiale este că în cazul unui cutremur de 6-7 grade magnitudine pe scara Richter în București vorbim despre o catastrofă.

În ultimii 30 de ani, în București au fost consolidate câteva zeci de clădiri, dintre care cele mai multe în mandatul 2016–2020.

Ritmul lent al efectuării lucrărilor de consolidare a fost rezultatul unui ansamblu de norme și împrejurări legislative și administrative care trebuie să ia sfârșit.

„Croația este în zona euro, Bulgaria intră anul viitor, iar România nu are nici măcar un plan pentru aderarea la zona monetară!”

Mult timp nu am vrut să reacționez politic la afirmațiile jignitoare ale celor care îl acuzau pe ministrul Lucian Bode de faptul că unii politicieni din Austria s-au împotrivit aderării României la spațiul Schengen.

Ce poți să-i reproșezi lui Lucian Bode, în condițiile în care a făcut tot ceea ce ar fi trebuit să facă, iar Comisia Europeană și toate celelalte state membre au recunoscut public faptul că România îndeplinește toate criteriile tehnice pentru a fi parte a spațiului Schengen? Cum poți să arăți cu degetul spre Guvernul Ciucă, în condițiile în care toată Europa știe că România merită, de 11 ani, statutul de membru în acest spațiu al libertății? Pe obiectivul Schengen s-au depus toate eforturile, pe obiectivul euro nu s-a făcut nimic! Prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, România și-a asumat angajamentul de a depune toate eforturile pentru ca, în cel mai scurt timp, să îndeplinească toate criteriile de convergență nominală în vederea adoptării monedei unice europene.

Ați auzit cumva vreo preocupare a Ministerului Finanțelor Publice din România pe această temă?

S-a mai auzit vreun ecou de la Banca Națională a României pe marginea adoptării euro?

Adoptarea monedei unice europene a fost luată prea mult timp în batjocură de unii politicieni din țara noastră. Vă aduc aminte că, în urmă cu ceva ani, ca lider al procesului de adoptare a monedei euro fusese învestită doamna Viorica Dăncilă. Alte comentarii sunt de prisos. Chiar dacă aceste lucruri țin de trecut, astăzi, Ministerul Finanțelor nu mai are nici măcar ca obiectiv trecerea la euro.

„Solidaritate pentru victimele din sud-estul Turciei”

Două seisme violente, cu magnitudinea de 7,8 grade au lovit, în dimineața zilei de 6 februarie a.c., sud-estul Turciei și nord-vestul Siriei și au provocat moartea și rănirea a mii de oameni, care au nevoie de ajutor. Multe clădiri s-au prăbușit în regiunea acoperită de zăpadă, forțele de salvare începând căutarea supraviețuitorilor prinși sub dărâmături.

Dezastrele de după cutremurul din Turcia au motivat multe țări să trimită ajutoare, iar România este printre primele țări care au decis să trimită ajutoare, astfel că persoane specializate în situații de acest gen au fost trimise în zonele afectate. La rândul său, Turcia a apreciat gestul și dorința României de a ajuta, astfel că a trimis un mesaj emoționant, prin care și-a exprimat recunoștința.

Ambasada României de la Ankara a fost promptă și a sprijinit cetățenii români și grupul de studenți Erasmus care erau cazați la un hotel din localitatea Kahramanmaraș din Turcia.

Situația din zonele afectate de seism ale Turciei a devenit tot mai gravă, iar numărul victimelor a crescut alarmant. Certitudinea că bilanțul morților va crește în continuare a înspăimântat pe toată lumea, astfel că nevoia de ajutor este evidentă.

În aceste clipe de încercare, grele, doresc să transmit sincere condoleanțe, din partea comunității mele, pe care o reprezint în Parlamentul României, familiilor victimelor și, totodată, însănătoșire grabnică persoanelor rănite!

Ne exprimăm compasiunea și solidaritatea cu toți cei afectați de această tragedie și ne rugăm lui Allah, Dumnezeu, să păzească întreaga lume de cutremure și alte calamități.

Gândurile noastre se îndreaptă către victimele și familiile acestora, după cutremurul devastator care a lovit Turcia și Siria.

UDTTMR face apel și pentru colectarea de donații.

## „Orașul Sântana”

Orașul Sântana este situat în zona de nord-vest a județului Arad, la o distanță de 28 de km de municipiul Arad, și este format din localitățile Sântana (reședința) și Caporal Alexa, iar prima atestare documentară datează din anul 1736.

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Sântana se ridică la 11.428 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior, din 2002, când se înregistraseră 12.936 de locuitori.

Principalele repere turistice ale orașului Sântana sunt monumentele istorice și de arhitectură precum clădirea Convictului, Complexul „La Cărămidărie” și casa urbarială și fortificațiile Cetatea Veche și Parcul Morilor Sântana.

Deși economia orașului este predominant agrară, în ultima perioadă, sectorul economic secundar și cel terțiar au avut evoluții ascendente. Sântana este și un important centru viticol al regiunii.

Din anul 2003, Sântana devine oraș cu drepturi depline. Astăzi, orașul este în plină dezvoltare, deși nu și-a pierdut specificul agrar, iar în ultima perioadă sectorul economic și serviciile au luat o mare amploare.

Administrația orașului trebuie să creeze facilități, în primul rând, cetățenilor pentru a avea un trai cât mai confortabil și apoi condiții pentru atragerea investitorilor și să pună accentul pe infrastructura orașului, care este primul pas în dezvoltarea unei comunități.

Administrația actuală a orașului trebuie să atragă tot mai mulți investitori, să acorde o atenție deosebită locurilor de muncă pentru cetățeni, astfel încât aceștia să nu mai fie nevoiți să plece din oraș.

Este necesar ca strategia de dezvoltare locală să devină un instrument de management care să ajute la stabilirea priorităților de dezvoltare și la investirea corectă a resurselor, care sunt limitate.

„PNL susține scăderea taxării muncii și creșterea veniturilor românilor”

Partidul Național Liberal este partidul care a susținut întotdeauna reducerea taxării muncii, astfel încât românii să primească mai mulți bani. Omul acumulează resurse prin talentul, sudoarea și munca sa, iar impunerile fiscale trebuie să fie organizate în mod adecvat și de bun-simț. Ceea ce a generat rumoare, de o bucată bună de timp, a fost supraimpozitarea contractelor part-time. Aceasta a fost o măsură propusă de PSD, partid care conduce atât Ministerul de Finanțe, cât și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

PNL s-a opus la acel moment, însă coexistența în cadrul unei coaliții este complicată și complexă, lucru care a reclamat nevoia unui compromis, exact pentru a putea păstra cota unică și a evita supraimpozitarea companiilor, o linie roșie pe care noi, liberalii, am refuzat să o trecem. Dacă reducem taxarea muncii, punând presiune pe mediul de afaceri, puterea de cumpărare a românilor nu va crește. Din contră!

Dacă PSD își dorește cu adevărat să îi ajute pe români, atunci așteptăm de la ministrul de finanțe, Adrian Câciu, un plan pentru scăderea inflației și pentru ca România să se împrumute la dobânzi mai mici. Acestea sunt măsuri concrete, care îi vor ajuta cu adevărat pe oameni.

Pe lângă scăderea taxării muncii, soluții corecte pentru economia românească sunt creșterea accesului la finanțare al companiilor, pentru ca acestea să se dezvolte mai bine, precum și stimularea investițiilor străine directe, continuându-se linia de anul trecut, când aceste investiții au înregistrat un nou record.

PNL susține creșterea veniturilor angajaților, dar realizată pe considerente fiscale, care iau în calcul impactul pe termen lung asupra economiei reale, nu pe declarații cu iz electoral, care pot produce efecte devastatoare pe termen lung în mediul economic.

„Românii din Ucraina, o situație îngrijorătoare” Din păcate, prin noul cadru legislativ recent aprobat, Ucraina a îngrădit, din nou, drepturile și așa aproape inexistente ale comunității românești. După cum ne așteptam, reacțiile politicienilor din universul dâmbovițean au fost destul de anemice, spre inexistente: o să vorbim, o să facem, o să luăm atitudine – aceleași texte demagogice de 30 de ani.

Dar să vedem care este realitatea: noua lege a minorităților naționale din Ucraina a fost adoptată fără consultarea Comisiei de la Veneția și nu conferă drepturi suplimentare față de precedenta lege, cea din 2017, adoptată după anexarea ilegală a Crimeii de către ruși, lege prin care multe drepturi ale minorităților, în special cel al educației, au fost restrânse. În legea precedentă, cea din 2017, se impuseseră așa-numitele „cote lingvistice în educație”, cote păstrate, din păcate, și în actuala lege. Și, chiar dacă învățământul în limba maternă este permis în clasele primare, din clasa a V-a până în clasa a XII-a sunt introduse cote lingvistice la diverse materii, care nu sunt la alegerea elevului.

Solicitările fraților noștri români din Ucraina sunt firești și reflectă, întru totul, drepturile pe care le au minoritățile naționale în România! Era, oare, o speranță prea mare pentru noi ca, prin noua lege, să se fi revenit la posibilitatea studierii tuturor disciplinelor de învățământ în limba maternă, în afară de limba și literatura ucraineană? Se pare că da, din păcate! Nici Ministerul de Externe, nici Președinția, nici Departamentul românilor de pretutindeni nu s-au implicat cu nimic în această amplă discuție!

Vă reamintesc că, pe 4 aprilie 2022, Volodimir Zelenski a transmis un mesaj în Parlamentul României, în care a spus inclusiv că „vreau să încep un dialog cu România pentru protecția minorității românești din Ucraina”, precizând că va face asta „când situația va permite”. Adică, cu alte cuvinte, da, vor veni vremuri mai bune pentru românii din Ucraina, dar nu acum... Asta în contextul în care se discută deja despre integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană, iar noi suntem datori să apelăm la toate exigențele democratice pentru a susține drepturile minorității românești!

Conducem astăzi pe ultimul drum pământesc un istoric al lumii noastre, dar care a făcut istorie prin viața lui, prin alegerile sale, prin destinul său, dar mai ales prin gândirea sa.

Faptul că de astăzi va trebui să vorbim despre Răzvan Theodorescu la trecut este o durere pe care mulți dintre românii de azi o trăiesc, dar pe care puțini o înțeleg cu adevărat.

Răzvan Theodorescu a plecat dintre noi. Povestea lui de viață nu e doar a unui intelectual ales, care nu a primit niciodată favorul de a fi încadrat într-o elită, ci care a construit standarde ale elitei românești după ce a traversat episoade dramatice: a fost exclus, în perioada comunistă, din universitate, întârziat în cariera didactică, provocat politic. Dar, cu toate acestea, Răzvan Theodorescu a reușit să creeze o altfel de viață pentru lumea intelectuală și academică: a predat, atunci când a devenit profesor, propriile cercetări realizate în perioada în care fostul regim l-a ținut departe de catedră și a făcut dintr-un accident de viață un criteriu de inovație.

Experiența de viață este unul dintre motivele care îl îndreptățeau pe Răzvan Theodorescu, așa cum mi-a mărturisit într-un dialog recent, să-și scrie memoriile. Pentru că doar oamenii încercați de viață au un drept moral în a face din biografia lor un exercițiu de memorie publică. Restul sunt maculaturi vanitoase.

Dintre teoriile lui Răzvan Theodorescu, pentru noi, ca oameni ai unui prezent tulbure, ai unei Românii oscilante în alegerile și jocurile ei sociale, respectiv politice, o Românie a căilor divergente în modernizarea și așezarea ei europeană, două paradigme rămân fundamentale.

Prima este teoria coridoarelor culturale, prin care Răzvan Theodorescu a distins, la baza culturii, un element autohton, străvechi, creștinat local, un element de import (balcanic, bizantin sau occidental) și un element de edificare, care are fundament religios sau comercial.

## **Doamna Mirela Furtună:**

„România trebuie să învețe din catastrofele din Turcia și Siria”

Turcia și Siria traversează în aceste zile momente foarte grele, ca urmare a cutremurelor catastrofale care au avut loc în aceste țări.

Numărul morților și al răniților este foarte mare, iar România se află în prima linie pentru acordarea ajutorului umanitar. România a primit și mulțumiri pentru intervenția promptă din partea autorităților turce.

Consider însă că tragedia din Turcia și Siria ar trebui să reprezinte și un moment în care instituțiile din România trebuie să adopte anumite strategii pentru prevenirea unor astfel de dezastre.

Sunt trei ministere care au un rol major în privința prevenirii unei catastrofe ca cea din Turcia:

1. Ministerul de Interne, în speță Departamentul pentru Situații de Urgență;

2. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, care are în subordine Inspectoratul de Stat în Construcții, unde se aprobă și se verifică respectarea normelor de rezistență;

3. Ministerul Sănătății, care a anunțat deja lansarea unei platforme online pe site-ul ministerului, unde deja s-au înscris medici și asistenți medicali voluntari pentru echipe de asistență medicală în Turcia. Totodată, ministerul a organizat mai multe centre în care cei interesați pot dona sânge pentru victimele cutremurelor catastrofale din Turcia și nordul Siriei. Nu în ultimul rând, Ministerul Sănătății este în legătură cu Ambasada României la Ankara, pentru eventualele solicitări și pentru asigurarea evaluării medicale și a consilierii psihologice pentru 10 studenți români care sunt repatriați din regiunea afectată.

Onorabilii lideri de grup, vă rog să-mi semnalați când putem începe.

## Stimați colegi,

Continuăm lucrările ședinței Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 151.

Până se mai rânduiesc niște lucruri, dați-mi voie să citesc inițiativele legislative pentru care Camera Deputaților este prima Cameră sesizată și ale căror termene pentru dezbatere și vot final au fost depășite.

1. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 150 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; Pl-x 495/2022; lege organică;

2. Proiectul de lege privind organizarea și funcționarea Sistemului Informatic Național de Semnalări și participarea României la Sistemul de Informații Schengen, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România; PL-x 706/2022; lege organică;

3. Propunerea legislativă privind scutirea unităților administrativ-teritoriale de la plata unor taxe și tarife pentru proiecte de interes public; Pl-x 494/2022; lege organică;

4. Proiectul de lege privind aprobarea încetării valabilității, prin denunțare, a Convenției referitoare la înființarea Centrului Internațional de Informare Științifică și Tehnică, semnată la 27 februarie 1969 la Moscova; PL-x 704/2022; lege ordinară.

Toate acestea se consideră adoptate.

Ordinea de zi pentru astăzi a fost distribuită.

Vă reamintesc programul de lucru: până la ora 11.00, dezbateri asupra proiectelor înscrise pe ordinea de zi; pauză până la 11.30; la ora 11.30, votul final, prezență exclusiv fizică; iar după aceea cele două ședințe, a Biroului permanent și ședința Comitetului liderilor.

Totodată, vă informez că astăzi s-a depus la secretarul general, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, Legea pentru modificarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004; PL-x 774/2022, adoptată în procedură de urgență de ambele Camere.

Termenul de sesizare este de două zile.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Pl-x 744/2022 se află la punctul 11 pe ordinea de zi.

Este Propunerea legislativă pentru modificarea art. 84 alin. (1[1] ) din Legea educației naționale. Se referă la transportul elevilor.

Am discutat cu ceilalți colegi lideri și am solicita ca acest proiect să fie trecut de pe punctul 11 pe punctul 50, pentru că

nu are o fișă financiară de la Guvern, deci în acest moment nu știm cu exactitate ce impact bugetar ar avea această măsură.

Și din acest motiv solicit această mutare.

Aveți acordul liderilor? Nu.

Vă rog să vă pregătiți cartelele. Pl-x 744/2022, de pe poziția 11 pe poziția 50. Vot, vă rog.

Cu 87 de voturi pentru, 43 contra, 4 abțineri, Pl-x 744/2022 a fost mutată pe poziția 50. Explicarea votului, vă rog.

USR nu a fost de acord cu mutarea acestui proiect. Credem că era un moment bun să trecem de Parlament acest proiect.

Elevii au dreptul, prin Constituție, copiii noștri au dreptul la educație. Mobilitatea copiilor pentru a ajunge acolo unde au nevoie de educație, mai ales cei din mediile defavorizate, este critică pentru viitorul acestei țări.

De ani de zile, de la gratuitate s-a trecut la decontare, de la decontare s-a trecut la decontare parțială și tot așa copiii sunt ținuți pe drumuri și, în realitate, o mare categorie de copii, o bună parte din cei care merg la școală nu-și permit să facă drumul până la școală și ar fi o ocazie bună să rezolvăm o dată pentru totdeauna această problemă.

Am credința că voi găsi în acest Parlament, în aceste echipe de la fiecare partide, bunăvoința și, deși a fost trimis mai sus pe ordinea de zi, într-o săptămână să reușim să trecem acest proiect de Camera Deputaților. Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Popa.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am și eu o intervenție asupra PL-x 347/2022 _[Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2022 pentru modificarea art. 262 alin. (32) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2022 privind unele măsuri referitoare la garanțiile de bună execuție constituite în cadrul contractelor de achiziție publică și al contractelor sectoriale]_ , aflat pe punctul 6.

Vă rog să fiți de acord să permitem Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare să lucreze în paralel cu plenul pe acest PL-x.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Deci

Rog colegii din Comisia pentru politică economică să meargă în sala de ședință și să dezbată PL-x 347/2022. Alte intervenții? Domnul Amet Varol, pe procedură. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Două seisme violente au lovit în dimineața zilei de 6 februarie anul curent sud-estul Turciei și nord-vestul Siriei și au provocat moartea a zeci de mii de persoane, precum și rănirea unui număr foarte mare de persoane aflate în zonele afectate de dezastrul care a provocat această nenorocire.

În aceste clipe grele de încercare, doresc să transmit condoleanțe familiilor victimelor și totodată să le urez putere, însănătoșire grabnică celor afectați.

Nu doresc, în numele Bunului Dumnezeu sau al lui Allah, ca acest fel de catastrofe să mai aibă loc nicăieri în această lume.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și eu vă mulțumesc.

Intrăm în ordinea de zi.

Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 1/2023.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Văd că nu avem obiecții sau comentarii de ordin general. Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecții?

Nu.

Adoptat. La preambul? Nu. Adoptat. La articolul unic? Nu.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

8. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru anularea unor obligații fiscale; PL-x 199/2022.

Comisia pentru muncă și/sau Comisia pentru buget, prezentarea raportului comun.

Comisia pentru muncă sau Comisia pentru buget! Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Raport comun asupra Legii pentru anularea unor obligații fiscale

Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au fost sesizate cu reexaminarea Legii pentru anularea unor obligații fiscale, ca urmare a cererii Președintelui României, trimisă prin adresa PL-x 199/2022 din 12 decembrie 2022.

Legea are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru anularea unor obligații fiscale stabilite de organul fiscal, ca urmare a reîncadrării din categoria veniturilor din alte surse în categoria veniturilor din salarii și asimilate salariilor a veniturilor din tichete-cadou obținute de către persoane fizice de la alte persoane decât angajatorii acestora, pentru

perioadele fiscale de până la 31 decembrie 2020, inclusiv, și neachitate până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

În urma discuțiilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea legii, în forma prezentată de Senat în cadrul ședinței Comisiei pentru muncă și protecție socială.

Totodată, în urma reexaminării legii, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitatea voturilor exprimate, adoptarea Legii pentru anularea unor obligații fiscale, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul ei, legea face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii comisiilor au acceptat obiecțiile formulate de Președintele României în cererea de reexaminare și au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților prezentul raport comun de adoptare a Legii pentru anularea unor obligații fiscale, în forma adoptată de Senat.

## Mulțumesc.

Nefiind amendamente, legea rămâne la votul final.

9. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 17/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2019 privind reorganizarea Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, precum și pentru modificarea unor acte normative; PL-x 484/2021/2022.

Dacă din partea inițiatorului, și anume Guvernul României...?

Vă rog, domnule secretar de stat.

## Bună ziua!

## Mulțumesc.

Aurel Mohan, secretar de stat la Ministerul Sănătății. Ministerul Sănătății susține acest Proiect de lege de aprobare a OG nr. 17/2021 pentru modificarea Legii nr. 134/2019 privind reorganizarea ANMDMR-ului.

Ministerul Sănătății are obligația legală de a asigura sănătatea publică și de a face toate demersurile necesare în vederea simplificării procedurilor prin care nevoile din sistemul sanitar să fie acoperite.

Prin urmare, Ministerul Sănătății susține acest proiect de lege și solicită vot favorabil. Mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Comisia pentru muncă sau Comisia pentru sănătate? Domnule Tătaru, vă rog.

## Mulțumesc.

În temeiul art. 140 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru sănătate și familie au fost sesizate cu reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 17/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2019 privind reorganizarea Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, precum și pentru modificarea unor acte normative, ca urmare a cererii de reexaminare formulate de Președintele României, trimisă prin adresa PL-x 484/2021/2022 din 18 mai 2022.

Legea a fost adoptată de Senat și de Camera Deputaților cu respectarea prevederilor art. 75 și a fost transmisă spre promulgare Președintelui României.

În conformitate cu dispozițiile art. 77 alin. (2) din Constituția României, republicată, la data de 12 aprilie 2022, Președintele României a formulat o cerere de reexaminare.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a aprobat cererea de reexaminare și a adoptat legea, cu amendamente.

În urma finalizării dezbaterilor, în temeiul art. 140 din Regulamentul Camerei Deputaților, cele două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților prezentul raport comun de adoptare a legii, cu amendamente.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Nu dorește nimeni să ia cuvântul. Ba da, domnul Wiener. Vă rog, Grupul USR.

## Stimați colegi,

Pe lângă considerentele tehnice pe care le-a avut în vedere această lege în ceea ce privește inspecția farmaceutică și, mă rog, creșterea standardelor de autorizare a dispozitivelor medicale, cererea de reexaminare s-a referit la două aspecte punctuale; două șopârle, mai degrabă. Pe de o parte, scoaterea UNIFARM din Legea achizițiilor publice. Deci, în forma inițială a legii, UNIFARM practic putea să facă achiziții fără foarte multe condiționalități în afara Legii achizițiilor publice, achiziții directe. Știm ce s-a întâmplat la UNIFARM, știm care a fost respectul față de banul public al acestei instituții. Acest lucru a fost corectat.

Iar pe de altă parte s-a încercat eliminarea, practic, transpunerii unor reglementări europene care vizau, practic, autorizarea studiilor clinice într-o formă mult mai accelerată. Studiile clinice sunt un beneficiu real pentru pacientul din România și sigur că trebuie să existe un termen de aprobare tacită a acestora, dacă instituțiile statului nu se mișcă într-un timp rezonabil.

Aceste lucruri au fost corectate.

Astfel, Grupul USR va vota pentru această lege.

Mulțumesc.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la 27 există obiecții? Nu.

Legea rămâne la votul final.

19. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 65/2021 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România și a altor acte normative; PL-x 387/2021.

Suntem în procedură de urgență. Dacă din partea Guvernului...? Vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Lucian-Ioan Rus** – _secretar de stat_

_în Ministerul Antreprenoriatului și Turismului_ **:**

## Bună ziua!

Lucian Rus, din partea Ministerului Antreprenoriatului și Turismului.

Prezentul proiect de ordonanță de urgență reglementează modificarea Ordonanței Guvernului nr. 58, în sensul abrogării prevederilor privind atașații de turism, întrucât rețeaua de atașați de turism nu a fost operaționalizată până în prezent.

Prioritatea în ceea ce privește dezvoltarea turismului și creșterea notorietății României ca destinație turistică pe plan intern și pe piețele externe constituie implementarea reformei privind reglementarea înființării organizațiilor de management al destinațiilor, reformă propusă și în cadrul Programului național de reziliență.

Vă mulțumesc. Supun aprobării.

Și eu vă mulțumesc. Comisia pentru antreprenoriat și turism. Vă rog.

În conformitate cu prevederile art. 95 și ale art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru antreprenoriat și turism a fost sesizată, prin adresa PL-x 387/2021, din data de 27 septembrie 2021, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu acest proiect de lege.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Camera Deputaților este Camera decizională.

Acest proiect de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în ședința din 20 septembrie 2021.

La întocmirea prezentului raport s-au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei pentru politică externă, Comisiei juridice de disciplină și imunități, Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisiei pentru muncă și protecție socială.

Ordonanța de urgență a Guvernului care face obiectul proiectului de lege supus dezbaterii reglementează modificarea Ordonanței Guvernului nr. 58 din 1998, în sensul abrogării prevederilor privind atașații de turism, întrucât rețeaua de atașați de turism nu a fost operaționalizată până în prezent, iar înființarea posturilor aferente acesteia nu constituie o prioritate în contextul crizei actuale, politica de promovare a turismului pe piețele-țintă și emergente externe putând fi realizată imediat, prin reprezentanții Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, în cadrul rețelei externe de comerț.

În urma dezbaterii proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 65/2021 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România și a altor acte normative, în forma adoptată de Senat.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

20. Proiectul de lege privind reglementarea modalității de raportare a stocurilor la produsele agricole; PL-x 355/2022. Domnule Dumitru, sunteți inițiator?

## **Domnul Florian-Emil Dumitru**

**:**

Da.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sigur, este o lege prin care sectorul agroalimentar trebuie să facă niște politici agricole pe baza unor date reale. Am trecut prin niște crize succesive, de la COVID la conflict la graniță, și agricultura are nevoie de niște date concrete, într-un sistem digital în care să putem să facem politici agricole bazate pe realitățile prezente și, practic, numai așa putem să devenim rezilienți cu un sector agroalimentar care să producă pentru piață, pentru consumatorul din România și să fie un instrument foarte bun pentru Ministerul Agriculturii acest mecanism de colectare a stocurilor. Și eu cred că numai așa putem să ne profesionalizăm agricultura și să mâncăm produse agroalimentare din România.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Mulțumesc. Domnul Coleșa, Grupul AUR.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Deci, deși scopul acestei inițiative legislative este unul nobil – nu? –, de a afla stocurile de produse alimentare și agricole la un moment dat, modalitatea de implementare a lui este, considerăm noi, greșită; adaugă doar încă o greutate pe jugul deja și așa greu al producătorilor agricoli.

Și de ce spun acest lucru? Deoarece aceștia vor fi obligați să raporteze cel puțin o dată pe lună, sau de câte ori ministrul de resort consideră necesar, aceste stocuri, în mod manual, probabil, dar în același timp vedem cum de la această procedură sunt exceptați marii comercianți care desfășoară activități de comercializare în zone publice. În raportul suplimentar aceștia au fost exceptați. Când, în esență, toată această aflare a stocurilor publice, a stocurilor de alimente și produse agricole se poate face în timp real dacă se implementează, de exemplu, sistemul e-Factura și se filtrează pentru niște cantități, pentru niște cifre de afaceri destul de mari, astfel încât producătorii agricoli și comercianții mici să fie exceptați de la această nouă birocrație.

Ca atare, noi ne vom abține. Vă mulțumesc.

Domnul Botez.

Și eu vă mulțumesc. Comisia pentru agricultură. Vă rog.

Ca urmare a deciziei Comitetului liderilor grupurilor parlamentare din 7 noiembrie 2022, Proiectul de lege privind reglementarea modalității de raportare a stocurilor de produse agricole a fost retrimis către Comisia pentru agricultură, silvicultură și industrie alimentară.

Prezentul raport înlocuiește raportul depus în data de 4 octombrie 2022.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat inițiativa legislativă, în ședința din 8 iunie 2022.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare adoptarea unor măsuri pentru crearea cadrului legislativ care să vizeze raportarea stocurilor de produse agricole și alimentare de către producătorii agricoli, depozitarii, procesatorii la nivel național și comercianți, în contextul unei situații conflictuale de criză sau de urgență.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi – s-au înregistrat două abțineri –, întocmirea unui raport de adoptare, cu amendamente admise, cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport înlocuitor.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin acest proiect punem în cârca agricultorilor încă o sarcină, în loc să punem încă o sarcină și să dăm finanțare, și să dăm mai mult curaj și să-i punem la treabă pe cei de la Institutul Național de Statistică.

De curând am votat o lege care pune în acord definițiile cu care lucrează Institutul Național de Statistică cu cei de la Eurostat.

Mulțumesc.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 8 există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptate.

Dacă la anexă aveți obiecții? Nu.

Proiectul rămâne la votul final.

21. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2022 pentru modificarea art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 122/1998 privind acumularea, scoaterea și împrospătarea produselor din rezervele proprii ale forțelor destinate apărării naționale; PL-x 479/2022; procedură de urgență.

Dacă reprezentantul Guvernului dorește să intervină? Vă rog.

## **Domnul Eduard Bachide** – _secretar de stat_

_în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

Bună ziua, domnule președinte! Doamnelor și domnilor deputați,

Sunt Eduard Bachide, secretar de stat în Ministerul Apărării.

Proiectul de act normativ va asigura cadrul legal pentru realizarea scoaterii produselor din rezervele proprii ale forțelor destinate apărării, în vederea donării către statele aliate sau partenere, potrivit solicitărilor transmise de către acestea instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, în condițiile în care există sau pot fi asigurate fonduri necesare pentru împrospătarea rezervelor proprii ale forțelor destinate apărării naționale.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Comisia pentru apărare, raportul.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență pentru modificarea și completarea art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 122/1998, în sensul instituirii posibilității donării unor produse din rezervele proprii ale forțelor destinate apărării naționale.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării a avizat favorabil.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a dezbătut proiectul și, în urma dezbaterii, cu majoritate de voturi, propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege privind aprobarea acestei ordonanțe.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc. Domnul Salan, Grupul PSD. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Vedem cum situația internațională și în special cea din regiunea Mării Negre se agravează cu fiecare zi ce trece.

De asemenea, știm că la nivelul Alianței Nord-Atlantice au fost stabilite succesiv măsuri de întărire și consolidare a capacităților de apărare, iar în acest context a apărut necesitatea realizării unor fluxuri de aprovizionare cu produse, în vederea susținerii efortului concertat de apărare și consolidare a rezilienței statelor membre NATO.

În aceste circumstanțe s-a realizat identificarea unor mecanisme adecvate realizării transferului de produse din

rezervele proprii ale forțelor destinate apărării naționale între statele aliate sau cele partenere.

Înțelegând nevoia unui răspuns imediat la solicitarea statelor aliate sau partenere și lipsa cadrului legal care să permită acordarea promptă și rapidă a ajutorului solicitat, se impune intervenția legislativă în regim de urgență.

Nu în ultimul rând, toate aceste aspecte vizează interesul de securitate națională al României, iar reglementarea nu poate fi amânată, întrucât determină creșterea riscurilor de securitate la adresa României.

Ținând cont de toate acestea, Grupul parlamentar al PSD va vota în favoarea acestui proiect de lege. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnule Chelaru, vă rog, Grupul AUR.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prezenta lege, așa cum au spus și antevorbitorii, inclusiv concluzia din raport, este necesar a fi modificată, în contextul în care referirea la pct. e) al art. 9 se referă doar la produsele care intră sub incidența necesității de preschimbare.

Valorificarea tuturor produselor din rezervele de stat se face prin patru procedee, iar acest al cincilea procedeu este inserat în această lege, pentru a da libertatea gestionarului să uziteze și această formulă.

Am intervenit văzând că, dincolo de frazele de început, frumos îmbrăcate în cuvinte acoperitoare, s-ar putea ca, în spatele lor – și de la această tribună atrag atenția –, ca aceste donații să iasă de sub incidența necesităților de preschimbare.

Rezervele Statului nu sunt la ora actuală suspectate de a fi produs vreo neregulă, dar nu vrem ca pe mai departe să se întâmple ca donațiile să fie făcute într-un mod preferențial sau să iasă din sfera acestei prevederi stricte a preschimbării.

Grupul AUR de la Cameră, ca și Grupul de la Senat, va vota pentru introducerea acestui punct în cadrul legii, cu această mențiune pe care am spus-o în fața dumneavoastră, a atenționării legalității în totalitate.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Vă reamintesc, doamna Mitrea, că suntem în procedură de urgență, un singur vorbitor de grup.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

22. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2022 privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare ale unor operatori economici din industria națională de apărare; PL-x 258/2022; procedură de urgență.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, vă rog, raportul.

Domnule Rodeanu, sunteți de serviciu la comisie. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stați o secundă! Inițiatorul dorește să susțină proiectul. Vă rog, domnule secretar de stat.

Nu de alta, dar este din Bistrița și să nu spună că am ceva personal cu domnia-sa.

Vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Terente Ciui** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Economiei_ **:**

## Bună dimineața! Domnule președinte,

## Stimați deputați,

Mă numesc Terente Ciui, sunt secretar de stat în Ministerul Economiei.

Industria națională de apărare este ramura strategică a economiei naționale și cuprinde operatorii economici autorizați în conformitate cu prevederile Legii nr. 232/2016 privind industria de apărare, precum și cu modificările și completările unor acte normative, care dețin capacități pentru producție cu caracter militar. În cadrul acesteia identificăm operatori economici cu capital integral de stat și/sau majoritar de stat, dar și cu capital privat.

Proiectul de act normativ vizează numai operatorii economici cu capital integral de stat din industria națională de apărare, care sunt de interes strategic pentru statul român.

Proiectul are ca obiect adoptarea unor măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare ale unor operatori economici cu capital integral de stat din industria națională de apărare, care sunt de interes strategic pentru statul român și desfășoară activități necesare realizării de produse militare sustenabile și strategice și serviciile aferente acestora. Mulțumesc, domnule președinte.

Este până peste cap de suficient. Mulțumesc. Domnule Leoreanu, raportul comisiei, vă rog.

## Vă mulțumesc.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2022 privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare ale unor operatori economici din industria națională de apărare

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost sesizate prin adresa PL-x 258/2022 spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2022 privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare ale unor operatori economici din industria națională de apărare.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare adoptarea unor măsuri pentru diminuarea

arieratelor bugetare ale unor operatori economici cu capital integral de stat din industria națională de apărare.

În conformitate cu prevederile art. 62 și ale art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificări și completări ulterioare, membrii Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și ai Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au examinat proiectul de lege în ședințe separate.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrările comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2022 privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare ale unor operatori economici din industria națională de apărare, în forma adoptată de Senat.

Și eu vă mulțumesc.

Doamna Mitrea Dumitrina, Grupul AUR. Sau a rămas de data trecută?

Mulțumesc.

Sorin Moldovan, Grupul PNL, vă rog.

## Stimați colegi,

Industria de apărare, din păcate, nu a reprezentat o prioritate până de curând. Din nefericire, pentru această industrie nici managementul nu a fost cel mai performant, având rezultate cu mult sub așteptările legitime, în contextul în care industria de apărare din România ar fi putut reprezenta un actor important pe plan regional.

Am ținut să spun aceste lucruri fiindcă, de principiu, nu sunt de acord cu practica ștergerii sau reducerii arieratelor, fiindcă consider acest mod ca fiind un premiu acordat celor care nu performează, însă situația de față este una specială. Vorbim despre o industrie de apărare în contextul unui război la granița țării noastre, care durează de un an și nu dă semne de oboseală.

Sper și totodată am încrederea că lucrurile se vor schimba în bine pentru industria de apărare, iar decizia pe care o va lua astăzi Parlamentul va reprezenta doar un început pentru ceea ce ar putea fi o sursă foarte bună de venit pentru economia țării noastre.

În încheiere, având în vedere cele expuse mai sus, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal susține adoptarea prezentului proiect de lege. Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Fălcoi, Grupul USR. O rog pe doamna Alexandru Victoria-Violeta să vină mai în față.

## **Domnul Nicu Fălcoi:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Industria de apărare din România are două componente: are una privată, care funcționează foarte bine și n-are nevoie de ștergere de datorii, și are una de stat, care e, practic, în faliment. Faptul că noi, din când în când, mai ștergem niște datorii ale acestor societăți de stat, fără să le cerem niciun plan de redresare, niciun plan de modernizare, nu este în niciun caz o soluție. Și nici măcar argumentul că la granițele țării este un război nu este un argument valid atâta timp cât noi, prin guvernul nostru, nu cerem conducerilor acestor societăți comerciale planuri de redresare. Vrem să vedem că aceste societăți au un viitor, că vor ajunge la un moment dat să nu mai aibă nevoie de astfel de ștergeri de datorii. Or, asta nu se întâmplă în România.

Prin urmare, eu nu sunt de acord cu aceste ștergeri de datorii, așa, fără nicio condiție, iar Grupul USR va vota împotrivă.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnule general, numai o secundă!

Dacă tot am chemat-o pe doamna Victoria, îi dau cuvântul domniei-sale și după aceea dumneavoastră.

Vă rog.

## Da, mulțumesc.

Revenisem la locul meu, pentru că adevărul este că domnul Fălcoi a spus câteva lucruri foarte bine.

În primul rând, permiteți-mi să vă doresc o sesiune... – e prima oară când iau cuvântul de la începutul anului –, o sesiune bună, în care să aveți spor și să aveți rezultate pe măsura contribuției.

Câteva lucruri de bun-simț pe acest domeniu. Deci noi ștergem niște datorii ale unor firme care nu sunt eficiente. Din orice motiv tehnic, cine lucrează în domeniu poate să le invoce și să le explice.

Noi nu avem o viziune pentru aceste companii.

Investițiile făcute în tehnologia cu care se lucrează sunt zero și noi ștergem niște datorii și o să o facem și la anul, pe vremea aceasta.

Este ridicol să vorbești..., deci pe creșterea bugetului în domeniul apărării, și în acest domeniu strategic, în această activitate strategică a statului român, companiile astea să meargă nu pe profit, nu să fie mai bune, ci să meargă din ce în ce mai rău.

E ușor să ștergi datorii, mai greu este să ai și o viziune despre ce trebuie să facă cei care lucrează în domeniul apărării pentru ca activitatea lor să fie profitabilă, să fie productivă.

Mai avem și un premier care se dă că vine din acest domeniu și noi suntem praf în ceea ce privește domeniul dotării militare, domeniul construcțiilor în acest sector.

Deci soluția, într-adevăr, a spus-o colegul mai devreme, nu este de șters datorii, că asta se poate face, ci soluția este să recunoaștem un eșec într-un domeniu în care nu avem absolut nicio viziune, când ar trebui să avem, mai ales când, repet, în fruntea Guvernului mai e și un specialist din domeniu.

Mulțumesc. Domnul Chelaru, Grupul AUR. Vă rog.

Aceleași mulțumiri, domnule președinte de ședințe. N-aș fi luat cuvântul dacă, într-adevăr, cineva n-ar fi spus că industria de apărare este cât se poate de neglijată. A venit din partea unui liberal.

Însă vreau să atrag atenția că această lege se referă doar la cele 10 întreprinderi, e vorba de 106, aproape 107 milioane de RON care se rostogolesc începând cu martie anul trecut către același loc zero, adică loc zero însemnând că, oricât de mult am șterge arieratele între ele, acest segment al industriei de apărare este neproductiv.

Și să ne aducem aminte cum, în 2006, descoperind că această industrie și întreg arsenalul acestei industrii pot fi privatizate pe 1 leu, domnul Atanasiu, care fusese ministru al apărării și trecuse la AVAS, a scos-o la licitație pe 1 leu, privatizarea.

Boala nu este de azi, de ieri, nu se pune problema unei prioritizări, ci a unei necesități vitale, pentru ca resursele armate, de armament ale națiunii române să aibă capacitatea de autonomie, în condițiile în care vedeți ce se întâmplă în această lume.

Sunt curios, n-am date, dar poate o să găsim răspunsul, din martie anul trecut, până astăzi, când s-au șters datoriile, câte datorii s-au reacumulat, atâta timp cât industria nu este restructurată pe armamente și producție de înaltă tehnologie.

Sunt paseiști, domnule președinte de ședință, mă adresez dumneavoastră, că știu că aveți această abilitate de a surprinde esențele, suntem paseiști și declinăm ședință cu ședință și lege cu lege o Românie la trecutul continuu.

## Mulțumesc.

Apreciez licența poetică, fie ea folosită și într-un domeniu de apărare, tehnic.

Vă rog, domnule Buicu, din partea grupului... Nu mai...

Acestea fiind spuse, proiectul de lege rămâne la votul final, pentru că nu există amendamente.

Domnul Moșteanu? Nu.

Ne întoarcem la poziția 6, întrucât ne-a ajuns și raportul. 6. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2022 pentru modificarea art. 262 alin. (3[2] ) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2022 privind unele măsuri referitoare la garanțiile de bună execuție constituite în cadrul contractelor de achiziție publică și al contractelor sectoriale; PL-x 347/2022; procedură de urgență.

Comisia pentru industrii sau Comisia pentru politică economică, sau Comisia juridică.

Doamna deputat, vă rog, raportul comun.

Și vă rog să-mi faceți și propuneri pentru timpii de dezbatere.

## Mulțumesc frumos.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2022 pentru modificarea art. 262 alin. (3[2] ) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2022 privind unele măsuri referitoare la garanțiile de bună execuție constituită în cadrul contractelor de achiziție publică și al contractelor sectoriale

În conformitate cu prevederile art. 95 și ale art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2022 pentru modificarea art. 262 alin. (3[2] ) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2022 privind unele măsuri referitoare la garanțiile de bună execuție constituite în cadrul contractelor de achiziție publică și al contractelor sectoriale.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 7 iunie 2022.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2022 pentru modificarea art. 262 alin. (3[2] ) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2022 privind unele măsuri referitoare la garanțiile de bună execuție constituite în cadrul contractelor de achiziție publică și al contractelor sectoriale, cu amendamente admise, redate în anexa nr. 1, și amendamente respinse, redate în anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Vot pentru timpi de dezbatere – 3 minute.

Generoasă doamna noastră colegă!

Vă rog, vot.

Cu 150 de voturi pentru, 5 contra, 5 abțineri, avem aprobați timpii de dezbatere.

Domnule Botez, dezbateri generale?

Vă rog.

Grupul USR.

## **Domnul Mihai-Cătălin Botez:**

Dragi colegi,

Am ajuns în situația de a avea nevoie de această ordonanță de urgență, pentru că după falimentul City Insurance a trebuit să găsim o soluție pentru a putea fi înlocuite în termeni utili aceste asigurări de garanție necesare la lucrările publice.

Am ajuns în acest punct din cauza modului în care ASF, Autoritatea de Supraveghere Financiară, a înțeles să își facă treaba în relația cu asigurătorii din piață.

Acest faliment al City Insurance nu e ceva..., un eveniment izolat, vine după falimentul Carpatica, după falimentul Astra. Nu ne mai permitem încă un faliment răsunător.

După ce a fost anul trecut falimentul City, am văzut cât de mult au crescut asigurările și ce se întâmplă de fapt în piața asigurărilor. Nu ne mai permitem încă un faliment.

Știți cu toții despre informațiile care apar în presă referitor la ce se întâmplă în acest moment, din nou, în piața asigurărilor.

Avem nevoie ca în Parlament să chemăm Autoritatea de Supraveghere Financiară, conducerea ASF, într-o ședință publică, nu cu ușile închise, așa cum s-a întâmplat data trecută. Conducerea ASF trebuie să vină cu informații clare în fața comisiilor parlamentare economice din Senat și Camera Deputaților.

Și cer liderilor Parlamentului să cheme de urgență ASF în Parlament.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnule Acatrinei, Grupul AUR, vă rog.

## **Domnul Dorel-Gheorghe Acatrinei:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimați colegi,

Falimentul City Insurance a adus prețurile la RCA, cel puțin la camioane, la nivelul anului 2016. 15.000-16.000 de RON se plătește la momentul actual pentru o poliță RCA. Credeți că este normal ceea ce se întâmplă?

Știți că a crescut procentul mașinilor care nu mai sunt asigurate pe CASCO, deoarece valoarea asigurării a crescut foarte mult?

De aceea, ASF trebuie chemată aici, în Parlament, să ne răspundă.

Mulțumesc frumos.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Avrămescu.

## **Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:**

Voiam să spun doar că inițiativa legislativă despre care vorbim are cu totul alt subiect, nu are legătură cu RCA-ul. Este vorba doar de prelungirea unor termene pe partea de garanții de bună execuție pentru contractele care vizează autoritățile contractante și, în principiu, să facem bine pentru unitățile administrativ-teritoriale ce au proiecte majore în implementare.

Dar, ca o completare, dacă tot s-a deschis subiectul RCA-ului, dragi colegi, avem un proiect legislativ în Parlament care zace la comisii, care vizează tocmai acest aspect: reglementarea tarifului la RCA.

Avem un RCA foarte mare, haideți să-l dezbatem în Parlament și să

Și eu vă mulțumesc. Dacă la titlul legii există obiecții sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 10 există obiecții sau comentarii? Nu.

Dacă susține cineva vreun amendament respins? Nu.

Proiectul rămâne la votul final.

Stimați colegi, ne revedem la 11.30, la sesiunea de vot final.

Vă mulțumesc.

Declar ședința închisă.

PAUZĂ * * * DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

## Doamnelor și domnilor,

Vă rog să vă ocupați locurile, să putem începe sesiunea de vot final.

Domnule Orban, trimit un chestor să vă salveze?

Stimați colegi, vă rog să vă introduceți cartelele, să facem un vot de control.

Vot, vă rog.

223 de colegi prezenți; suntem în cvorum. Domnul Ibram Iusein? Vă rog.

Mulțumesc. Domnule Andronache, vă rog.

## **Domnul Gabriel Andronache:**

Vom anunța și noi aceeași chestiune, și anume că vom contribui în contul pe care Ambasada Turciei îl pune la dispoziția Camerei Deputaților.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule Andronache. Stimați colegi, intrăm în sesiunea de vot final.

I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților.

1. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 1/2023.

Vot, vă rog.

Cu 265 de voturi pentru, 7 contra, o abținere, adoptat.

2. Legea pentru anularea unor obligații fiscale, reexaminată la cererea Președintelui României; PL-x 199/2022.

## Vot!

269 de voturi pentru, 11 contra, două abțineri. Adoptată.

3. Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 17/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2019 privind reorganizarea Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, precum și pentru modificarea unor acte normative, reexaminată la cererea Președintelui României; PL-x 484/2021/2022.

Vot, vă rog.

Cu 276 de voturi pentru, 7 contra, adoptată.

## **Domnul Iusein Ibram:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În contextul situației dezastruoase din Turcia și Siria, în numele Parlamentului, mi-aș dori să facem o donație pe care să o trimitem într-un cont creat de Ambasada Turciei în România și să sprijinim populația afectată de cutremurul din 6 februarie.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Vă rog, domnule deputat, să puneți la dispoziția Secretariatului general acest cont, să ajungă la fiecare lider de grup și să ajungă la toți colegii noștri.

Domnule Simonis, vă rog.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Mulțumesc, domnule președinte.

La nivelul grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat s-a luat decizia ca fiecare parlamentar să facă o donație în nume propriu, în contul despre care vorbea domnul Ibram, și anume contul deschis de Ambasada Turciei în România.

De asemenea, să identificăm soluțiile pentru ca și Camera Deputaților să facă o donație în același cont.

4. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 65/2021 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România și a altor acte normative; PL-x 387/2021.

Vot, vă rog.

Cu 250 de voturi pentru, 3 contra, 36 de abțineri, adoptat.

5. Proiectul de lege privind reglementarea modalității de raportare a stocurilor la produsele agricole și alimentare; PL-x 355/2022.

Vot, vă rog.

Cu 206 voturi pentru, 42 contra, 41 de abțineri, adoptat. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a...

Domnule Rodeanu, vă rog, explicarea votului.

## **Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. USR a votat împotriva acestui proiect.

Și am venit în fața dumneavoastră să fac acest anunț, dar totodată să vă atrag atenția că acest proiect poate constitui o vulnerabilitate în ceea ce privește întreg contextul securității și siguranței naționale.

Avem... Prin acest proiect se vor centraliza toate datele în ceea ce privește stocurile de la toți producătorii, pe tot ceea ce înseamnă plaja întreagă de produse agricole. Ce s-ar întâmpla dacă prin gestiunea directă a unor „băieți deștepți”, angajați politic în cadrul Ministerului Agriculturii, aceste date ar fi folosite?

Oare ar putea cineva să câștige foarte mulți bani din contextul acesta de import-export?

Oare s-ar putea manipula prețul la cereale, la grâu, la porumb, la ulei, la floarea-soarelui?

Oare s-ar putea manipula prețul la pâine?

Sunt întrebări firești pe care ni le punem în momentul de față.

Și de aceea vin în fața dumneavoastră, pentru că știm cu toții că mai există instituții în țara aceasta care au ca obiect principal de activitate studierea vulnerabilităților statului român, iar acest proiect de lege poate constitui una dintre aceste vulnerabilități.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Emil Dumitru, Grupul PNL, vă rog.

## **Domnul Florian-Emil Dumitru:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Colegul credeam că este specialist în apărare, nu în agricultură; mă rog.

În primul rând, trebuie să-i reamintesc colegului că e vorba de securitatea alimentară a României.

În perioada pandemiei COVID, România mai avea doar 780.000 de tone de grâu până la noua recoltă și riscam să rămânem fără grâu în țară, din cauza unui volum foarte mare de export.

Cât privește conflictul de la granița României cu Ucraina, în acest moment nu putem să spunem cu exactitate ce volum de cereale se află stocat pe teritoriul României și pe ce categorii de proveniență, cât producție autohtonă, a fermierilor noștri, cât cereale de tranzit din Ucraina, motiv pentru care nu putem face politici agricole.

Și îmi pare rău, pentru că ați avut comisar european pe agricultură din partidul dumneavoastră, că nu cunoașteți că nu putem face politici agricole decât pe baza unor date foarte concrete și corecte.

Asta vrea să facă actul normativ care va merge la promulgare și ministerul să nu mai ia decizii pe percepții subiective, ci, efectiv, pe niște date centralizate într-un sistem informatic, într-o eră a digitalizării.

Mulțumesc frumos colegilor care au votat acest proiect.

Domnul Simion George, Grupul AUR, explicarea votului.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Ca de obicei, o lege dată cu exceptarea marilor latifundiari, marilor agricultori, doar pentru cei mici, care tocmai aveau nevoie de raportări, de birocrație.

În plus, față de ce a zis colegul de la Partidul Național Liberal, țin să vă aduc la cunoștință că ați îngropat agricultorii români, cerealele din România nu mai au niciun preț, toată piața din Europa a fost inundată de cereale din Ucraina, le-ați făcut culoar liber de trecere, le-ați dat prioritate și acum agricultorii români sunt ai nimănui.

Felicitări!

Țineți-o tot așa!

6. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2022 pentru modificarea art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 122/1998 privind acumularea, scoaterea și împrospătarea produselor din rezervele proprii ale forțelor destinate apărării naționale; PL-x 479/2022.

Vot, vă rog.

Cu 286 de voturi pentru, 4 abțineri, adoptat.

7. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2022 privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare ale unor operatori economici din industria națională de apărare; PL-x 258/2022.

Vot, vă rog.

Cu 236 de voturi pentru, 52 contra, 3 abțineri, adoptat.

8. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2022 pentru modificarea art. 262 alin. (3[2] ) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2022 privind unele măsuri referitoare la garanțiile de bună execuție constituite în cadrul contractelor de achiziție publică și al contractelor sectoriale; PL-x 347/2022.

Vot, vă rog.

Cu 274 de voturi pentru, 5 contra, 12 abțineri, adoptat. 9. Moțiunea simplă inițiată de 57 de deputați; MS 1/2023. Vot, vă rog.

Din 283 de colegi, 90 de voturi pentru, 189 contra, o abținere, 3 colegi nu votează.

Explicarea votului, domnul Miruță.

## **Domnul Radu-Dinel Miruță:**

## Domnule Bode,

La cum v-ați comportat în legătură cu teza dumneavoastră...

, este clar că nici acum nu înțelegeți ce presupune noțiunea de doctorat.

Și nu înțelegeți, domnule Bode, pentru că v-ați înghesuit pe ușa din spate în mediul academic, de unde vă simțiți străin.

V-ați înghesuit pentru că nu vă puteți manifesta prin altceva, domnule Bode.

Când un student este prins copiind la examen, e dat afară, e picat, dar când un ministru este prins că fură intelectual la teza de doctorat rămâne în continuare ministru, pentru că PSD și PNL au făcut scut în jurul acestei persoane.

Dar să vă spun eu adevărul, domnule ministru: când un ministru copiază în teza de doctorat, pleacă acasă.

Pleacă acasă, dacă mai are bun-simț, pentru că oricum râde lumea de el.

Dacă nu v-ați putut manifesta sub nicio formă și nu știe lumea ce-ați făcut ca șef al MAI, măcar românii vor ști bancuri cu dumneavoastră.

Domnul Muncaciu, Grupul AUR.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog, vă rog.

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**

## Stimați colegi,

Sunt convins că nu vă mai interesează, dar eu vă spun că acuzațiile împotriva domnului Bode... cea cu plagiatul este pistol cu apă față de faptul că în Ministerul de Interne a existat un grup care a călcat în picioare drepturile omului, în timpul pandemiei.

Dar presupun că nu vă interesează treaba asta.

Eu v-am ascultat cu foarte mare atenție, domnule doctor.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Rog membrii Biroului permanent să vină în sala de ședință.

Dumneavoastră vă doresc o zi minunată!

Declar ședința închisă.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

&JUYEJT|451792]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 17/22.II.2023 conține 52 de pagini.**

Prețul: 260 lei