Stelian-Cristian Ion

De asemenea, reintroducerea lit. ș), cea care se referea la sancționarea magistraților, inclusiv pentru nerespectarea unor decizii ale Curții Constituționale, o chestiune care a suscitat discuții aprige în spațiul public*, dar pe chestiuni și pe considerente absolut artificiale.

Aici nu vorbim despre respectarea sau nerespectarea deciziilor Curții Constituționale. Și legea, și Constituția obligă judecătorii și procurorii la respectarea deciziilor Curții Constituționale și la respectarea hotărârilor Înaltei Curți date în RIL-uri și în dezlegări de drept.

Pe de altă parte, textul introdus – cred că într-o formulă guvernamentală din care făcea parte domnul ministru în 2012, poate mă înșel –, textul acela a suscitat și a generat mari probleme, pentru că el, de fapt, se suprapune peste ceea ce avem în legislație, și anume există abaterea disciplinară pentru judecători și procurori, aceea de nerespectare a legii. Această abatere este analizată prin prisma atitudinii subiective a judecătorului și procurorului. Contează dacă acea nerespectare a legii a fost săvârșită cu rea-credință sau cu gravă neglijență. La fel, și nerespectarea deciziilor Curții Constituționale și a hotărârilor CJUE și a deciziilor CEDO și așa mai departe, a tuturor acestor izvoare de drept, ar trebui să fie analizată prin prisma laturii subiective a judecătorului și procurorului.

Vorbim, până la urmă, nu de importanța sau neimportanța Constituției sau deciziilor Curții Constituționale, care este, evident, majoră. Acestea au un rol central în sistemul nostru de drept*