Stenogramă plen

Bună ziua, stimați colegi!

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența 197.

În conformitate cu prevederile art. 94 din regulament, vă informez că au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi; programul de lucru și lista rapoartelor depuse în perioada 27 septembrie – 4 octombrie; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc programul de lucru pentru astăzi: de la 11.30 până la 12.50 – dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; pauză – până la ora 13.00; iar după – sesiunea de vot final, exclusiv prezență fizică; iar la încheierea ședinței de vot final – cele două ședințe – Biroul permanent și Comitetul liderilor.

Întreb liderii de grup dacă există observații în legătură cu ordinea de zi.

Domnule Popa Ștefan, vă rog.

## **Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă solicităm retrimiterea PL-x 511/2021

, care se află pe poziția 63, două săptămâni la comisie.

Stimați colegi, vă rog să vă pregătiți cartelele. Poziția 63, PL-x 511/2021, retrimitere la comisie, termen – două săptămâni.

Vot, vă rog.

Cu 171 de voturi pentru, 4 abțineri, 175 de colegi care și-au înregistrat acum prezența, PL-x 511/2021 a fost retrimis comisiei.

Întreb dacă mai sunt alte intervenții. Nu.

Îi dau cuvântul acum domnului deputat Ovidiu-Victor Ganț, Grupul parlamentar al minorităților naționale, secretar al Camerei Deputaților, pentru susținerea unei scurte alocuțiuni.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

## **Domnul Ovidiu-Victor Ganț:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

La data de 3 octombrie am sărbătorit Ziua Unității Germane, Ziua Națională a Republicii Federale Germania.

Această sărbătoare a avut loc în contextul în care România și Germania au celebrat anul acesta 30 de ani de la încheierea Tratatului privind cooperarea prietenească și parteneriatul în Europa.

Este de remarcat faptul că Germania a fost prima țară occidentală care a semnat un astfel de tratat cu țara noastră, într-o perioadă în care regimul postcomunist reprezenta mai degrabă o piedică în apropierea față de Occident.

Totuși, Guvernul Federal german știa că reunificarea Germaniei, în urma căderii Zidului Berlinului, ne deschide și nouă calea spre Uniunea Europeană și NATO și că va veni ziua în care cele două țări vor fi partenere și aliate în cadrul celor două organizații.

Investițiile germane în România au crescut necontenit, ele ocupând de departe locul întâi, după originea capitalului investit, conform Băncii Generale a României, și generând sute de mii de locuri de muncă. Totodată, Germania este cel mai important partener comercial al României. Volumul schimburilor în anul 2021 a depășit 33 de miliarde de euro. Suntem parteneri în Uniunea Europeană, cancelarul Olaf Scholz declarând recent că Germania susține intrarea României în spațiul Schengen.

Parteneriatul în cadrul NATO este unul extrem de strâns, forțele aeriene germane participând anul acesta, alături de aviația militară română, la protejarea spațiului aerian al țării noastre și al Alianței.

Agresiunea Rusiei asupra Ucrainei a dus la o intensificare a relației dintre cei doi aliați, România și Germania.

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat. Intrăm în ordinea de zi.

2. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare a programelor, proiectelor și acțiunilor culturale, precum și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2019 privind stabilirea unor măsuri financiare pentru susținerea desfășurării Programului cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023”; PL-x 482/2022.

Suntem în procedură de urgență și trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Rog reprezentantul inițiatorului, Guvernul României, dacă dorește, să ia cuvântul.

Vă rog, stimată doamnă.

## **Doamna Irina Sanda Cajal-Marin –** _subsecretar de stat în Ministerul Culturii_ **:**

## Domnule președinte de ședință,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Având în vedere că Ordonanța Guvernului nr. 51/1998, cadrul legal general pentru finanțările nerambursabile de proiecte culturale, trebuie să fie un mecanism simplificat, actualizat, transparent și eficient în selectarea, finanțarea și derularea proiectelor culturale, iar Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 42/2019, legea specială privind măsurile necesare atingerii obiectivelor legate de „Timișoara – 2023”, trebuie să fie un mecanism adecvat atât pentru realizarea programului cultural, cât și pentru implementarea Programului de investiție în infrastructura culturală, ținând cont că, pentru perioada premergătoare, autoritățile responsabile au un timp scurt, Guvernul a promovat o ordonanță de urgență, Ordonanța de urgență nr. 83/2022, pe care vă rugăm să o votați, în forma expusă în raportul celor două comisii raportoare.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc.

Dau cuvântul comisiilor raportoare, Comisia pentru buget sau Comisia pentru cultură, pentru prezentarea raportului comun.

Și, domnule președinte, vă rog să faceți și propuneri pentru timpii de dezbatere.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare a programelor, proiectelor și acțiunilor culturale, precum și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2019 privind stabilirea unor măsuri financiare pentru susținerea desfășurării Programului cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023”

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din data de 14 septembrie 2022.

La dezbaterea proiectului de lege s-au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, precum și avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

Membrii Comisiei pentru buget, finanțe și bănci au examinat proiectul de lege menționat mai sus în ședința din 3 octombrie 2022. La lucrările comisiei și-au înregistrat prezența deputații membri ai acesteia conform listei de prezență.

Atât în Comisia pentru cultură, cât și în Comisia pentru buget, finanțe acest proiect legislativ a fost votat cu unanimitatea voturilor exprimate.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și propun un timp de dezbatere de maximum 5 minute. Mulțumesc.

Vă rog să vă pregătiți cartelele. Timpi de dezbateri – 5 minute. Vot, vă rog.

Cu 220 de voturi pentru, 5 contra, o abținere, din 226 de colegi prezenți, timpii de dezbateri au fost aprobați.

La dezbateri generale, domnule Ganț, Grupul minorităților, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

În primul rând, să salutăm această ordonanță de urgență și sprijinul pe care Guvernul României îl acordă acestui program, pe care, ca timișorean, îmi permit să îl calific ca fiind de interes național, nicidecum local sau județean.

Am căderea să fac acest lucru pentru că am participat și la realizarea Programului „Sibiu – Capitală Europeană a Culturii”, în 2007, și știu cum s-au desfășurat atunci lucrurile. Și îmi doresc ca de această dată, la Timișoara, lucrurile să meargă cel puțin la fel de bine. E adevărat că sunt alte timpuri și alte situații politice, dar cred că ar trebui să ne inspirăm din cele întâmplate și din succesul de atunci.

În consecință, dacă atunci conducerea primăriei și a consiliului județean era monocoloră, a Forumului Democrat al Germanilor din România, la Timișoara și în județul Timiș acum situația e alta.

Și, de aceea, îndemn cele două partide politice și pe cei doi lideri locali la concordie și înțelegere, astfel încât cu toții, împreună, să realizăm un proiect cu care România să se poată mândri, nu numai Timișoara.

Vreau să mulțumesc, totodată, repetând acest lucru, Guvernului României, de la care aștept sprijin, dar și implicare.

Am adresat o invitație domnului ministru al culturii, la 1 februarie, să ne onoreze cu prezența la Timișoara, îl așteptăm în continuare, astfel încât să reușim cu toții, împreună, să ne așezăm la masă și să vedem ce mai trebuie făcut, astfel încât să asigurăm succesul acestui demers.

În acest context, minoritățile naționale din România își afirmă dorința de a participa în mod concret la realizarea programului oficial al capitalei culturale europene, să fim consultați, să fim participanți, să ne implicăm pentru acest succes.

Și eu vă mulțumesc. Domnule Ödön, la dezbateri generale? Nu.

Mai există intervenții la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole. Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Aprobat.

De la art. 1 la art. 3 dacă există intervenții? Nu.

Aprobate.

Vă rog, domnule Ödön, susțineți, am înțeles, un amendament respins.

Mi-ați luat raportul, așa că o să vă rog să... imediat... să mi-l și dați înapoi.

Da.

Stimate domnule președinte,

Un amendament care se află la respinse, întrucât nu doream să se întoarcă legea în dezbatere și la alte comisii din nou și să prelungim adoptarea.

Se referă la cheltuielile eligibile și la dubla finanțare, pe care o precizăm în felul următor: „O cheltuială eligibilă din cadrul proiectului nu poate fi decontată din două sau mai multe surse de finanțare, în cazul în care finanțările acordate însumate depășesc costul efectiv al cheltuielii sau al desfășurării activității.”

Ce înseamnă acest lucru?

În general, un proiect cultural are mai multe finanțări de la instituții publice: de la consiliul local, de la consiliul județean, eventual, și de la Guvern sau altă instituție publică.

Costul întregii cheltuieli nu poate depăși... să nu fie depășit. Pentru că fiecare dintre aceste instituții, practic, finanțează o parte, o pătrime sau 10%, sau 20%. Și facem această... și dorim să realizăm această precizare în textul legii.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă rog să-mi indicați și marginalul, de la amendamente respinse, să știu exact ce

Da, domnule președinte.

Este marginal 1, avem un singur amendament la respinse, art. I pct. 6, art. 2 alin. (1) lit. d). Vă mulțumesc.

Marginal 1, amendamente respinse. Vot, vă rog.

166 de voturi pentru, 49 de abțineri, din 216 prezenți. Amendamentul respins a fost admis.

Proiectul rămâne la votul final.

4. Proiectul de lege pentru completarea art. 18[1] din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000; PL-x 108/2022.

Comisia pentru buget și Comisia pentru tineret și sport, vă rog, raportul.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru completarea art. 18[1] din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei, republicat, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru tineret și sport au fost sesizate, prin adresa PL-x 108 din 14 martie 2022, spre dezbatere pe fond cu Proiectul de lege pentru completarea art. 18[1] din Legea educației fizice și sportului.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, Camera Deputaților este decizională.

Iar Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 7 martie.

Am avut în vedere avizele favorabile ale CES, Consiliului Legislativ, dar și punctul de vedere favorabil al Guvernului.

Iar la dezbaterile acestui proiect a participat, în calitate de invitat, subsecretarul de stat de la Ministerul Sportului.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrările celor două comisii au hotărât, cu unanimitatea voturilor exprimate, să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a Proiectului de lege pentru completarea art. 18[1] din Legea educației fizice și sportului, cu un amendament admis, în anexă.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

La dezbateri generale, domnule Manea, vă rog.

## **O voce de la USR:**

Inițiatorul nu?

A, scuze! Domnule Manea, numai puțin!

Am crezut că doriți la dezbateri generale, domnule... Tudor. Vă rog.

În calitate de inițiator, domnul Pop Rareș-Tudor.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În România jumătate din banii publici alocați sportului vin de la bugetele locale; lucru perfect normal, ba chiar sănătos, aș spune.

Problema este cum se alocă și cum se cheltuiesc acești bani, pentru că, în medie, mai puțin de 4% din banii publici alocați sportului merg către susținerea activității copiilor și juniorilor, în timp ce diferența de 96% merge către echipele de seniori.

Acest proiect creează, dacă vreți, un echilibru, prin creșterea cuantumului alocat susținerii activității sportive la nivel de copii și juniori la 30%, un procent calculat la bugetul total alocat sportului de autoritatea respectivă. Asta înseamnă că, la fiecare 100 de lei bugetați către susținerea activității sportive a seniorilor, 30 de lei trebuie prevăzuți și direcționați către susținerea activității sportive a copiilor și juniorilor; și se înțelege aici segmentul de vârstă 5–18 ani.

În practică, asta înseamnă salarii decente pentru antrenori, înseamnă echipamente sportive pentru copii, înseamnă transport către competiții, poate însemna o masă caldă, mai poate însemna, din când în când, și cantonamente.

Înseamnă o șansă pentru comunitățile defavorizate și pentru familiile care nu-și permit să cumpere un echipament sportiv.

Și, per total, înseamnă o șansă ca baza de selecție să se refacă încet-încet, acea bază de selecție despre care toată lumea spune că lipsește.

Totodată, proiectul, în forma propusă, permite o implementare facilă. Autoritățile locale au posibilitatea de a finanța orice tip de structură sportivă, de drept public sau privat, cu condiția ca ea să se afle pe raza UAT-ului respectiv.

Vă rog să finalizați.

## **Domnul Rareș-Tudor Pop:**

...în care este finanțat acum sportul românesc nu creează un cadru previzibil și organizat pentru înalta performanță și, din păcate, nici nu încurajează copiii și tinerii să vină să facă sport.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Manea.

## **Domnul Cătălin-Zamfir Manea:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Într-adevăr, mai mult de 50% din copiii țării, cei cu vârsta de până la 14 ani, nu fac mișcare și cu atât mai puțin nu practică sportul.

De aceea, proiectul de lege inițiat de colegii noștri este unul foarte bun – vreau să-i felicit pe această cale...

– mai ales din perspectiva finanțării.

În general sau, mai bine spus, cu precădere, finanțarea sportului românesc este alocată secțiilor de seniori și, aș spune eu, acest principiu este în detrimentul secțiilor de copii și juniori.

Prezentul proiect de lege prevede ca din sumele alocate din bugetele locale pentru finanțarea activității sportive un cuantum – substanțial, spun eu – de minimum 30% să fie direcționat către secțiile sportive de copii și juniori, așa cum a precizat și unul dintre inițiatorii acestui proiect de lege.

Eu voi vota pentru acest proiect de lege.

Și să nu uităm că performanța...

performanța...

performanța copiilor și performanța sportivă pleacă de la copii.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnule Antonio Andrușceac, Grupul AUR, vă rog.

Grupul AUR va vota acest proiect și îi felicită pe colegii care l-au inițiat.

O să vă vorbesc despre ce s-a întâmplat în lipsa unei finanțări – pe care sper că o vom vota cu toții astăzi. A scăzut baza de selecție, scăzând, știu și eu, interesul pentru finanțarea sportului în zona de copii și juniori, și a crescut obezitatea infantilă.

În acest moment vom vota pentru ca România în câteva generații să ajungă din nou acolo unde a fost, ca sport de performanță, să creștem prin aceste alocări posibilitățile de selecție pentru sportul de performanță, să reducem, acolo unde nu poate fi vorba de sport de performanță, obezitatea infantilă și să aducem o grămadă de alte beneficii colaterale, prin susținerea sportului.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Cîtea Vasile, Grupul PSD.

Vă rog, domnule președinte al Federației... de Box.

Mulțumesc, domnule președinte.

Clar, acest proiect de lege va reuși să stabilizeze și să direcționeze banii necesari pentru încurajarea și susținerea copiilor și juniorilor din secțiile care sunt în momentul de față la diferite cluburi, dar care, așa cum se tot spune și cum s-a mai menționat și astăzi aici, nu reușesc să ajungă suficient sau, mă rog, să fie cu destinație precisă către copii și juniori.

În mod sigur, prin implementarea acestui proiect de lege, lucrurile și sumele care vor ajunge la copii și juniori vor fi cele care vor motiva și vor împinge sportul de masă, până la urmă, într-un număr cât mai mare, spre marea performanță.

Eu cred că trebuie să susținem un asemenea proiect, este benefic și rezultatele se vor vedea foarte repede. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Cristian Brian, Grupul USR.

## **Domnul Brian Cristian:**

În Germania există un club de fotbal pentru tineri în fiecare cartier, iar în Franța elevii din ciclul primar au posibilitatea să-și ia o zi liberă pentru a practica un sport, ca parte a formării lor în ceea ce înseamnă calitatea de om în creștere.

La vecinii noștri, în Ungaria, în momentul de față, ora de educație fizică este obligatorie în fiecare zi.

Și, tot la vecinii noștri de peste Tisa, Legea sponsorizării se concentrează exact pe sporturi de copii și juniori și pe investiția în bazele sportive.

Vorbim cu toții de la această tribună despre piramida sportului, având în centru sportul de performanță, iar la bază având sportul de masă și cel de copii și juniori. Din păcate, cu toții știm teoria; cu practica, un picuț mai greu. Dar uitați că acest proiect de lege tocmai asta reglementează și tocmai asta dorește să rezolve – practic, minimum o treime din fondurile publice alocate sportului să meargă către copii și juniori.

Cred că este foarte important să votăm acest proiect.

Și vreau să le mulțumesc tuturor colegilor, pentru larga susținere de care s-a bucurat atât la Senat, cât și în plenul Camerei Deputaților și la comisii.

Și cred că avem datoria să ne uităm cum va fi acest proiect implementat în teritoriu. Pentru că degeaba avem o lege bună dacă nu este implementată.

Stimați colegi, haideți să votăm acest proiect și să reformăm modalitatea în care se finanțează sportul și să avem tinere generații mai sănătoase și mai performante în ceea ce înseamnă competițiile sportive!

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Ultimul vorbitor, domnul Rusu Daniel-Gheorghe, din partea deputaților neafiliați.

Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte. Este o inițiativă legislativă lăudabilă.

Noi, cei de la Alternativa Dreaptă, vom susține această inițiativă legislativă, cu rugămintea de a urmări parcursul legislativ și implementarea acestei legi.

Sper ca toți colegii noștri să înțeleagă că sportul înseamnă sănătate.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc. Succes la vânzarea mașinii!

Doamna Stoica Diana?

Sunteți deja al treilea vorbitor din partea Grupului USR.

## **Doamna Diana Stoica**

**:**

Suntem entuziasmați.

Am înțeles. Vă rog.

## **Doamna Diana Stoica:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Aș vrea să-i felicit pe colegi, pentru că această inițiativă vine să sprijine și o statistică foarte tristă pentru România – în ultimele două decenii, numărul adolescenților cu probleme de greutate a crescut; astăzi, în România, unu din cinci copii de 15 ani este obez.

Așa că îi felicit pe colegi și sper să reușim să schimbăm împreună această statistică tristă!

Sper să votați cu toții proiectul! Mulțumim.

Asupra acestui aspect am concluzionat cu toții, dar mulțumesc pentru intervenție.

Doamna Victoria Alexandru, vă rog; chiar ultimul vorbitor.

## **Doamna Victoria-Violeta Alexandru:**

Da.

Mulțumesc.

Am să fiu foarte scurtă.

Sunt pentru încurajarea sportului în rândul copiilor, dar acesta ar trebui să fie o preocupare, un țel al Ministerului Tineretului și Sportului.

Am sincere rezerve că, din respect pentru autonomia locală, noi, parlamentarii, trebuie să stabilim procente în bugetul local pentru o activitate sau alta.

Sunt un om de dreapta și cred că în România chiar trebuie să funcționeze autonomia locală.

Dacă mergem pe acest drum, în care pentru sport să fie 30%, pentru educație, zic și eu, 20%, pentru mediu 40% și așa mai departe, se pune problema: ce rol mai are consiliul local și ce rol mai are să discutăm despre autonomia locală și dreptul fiecărei autorități de a decide în funcție de priorități și de nevoi?

Prin urmare, cu regret, ne vom abține la vot.

Cred în autonomia locală și în capacitatea primăriilor, consiliilor județene de a decide ceea ce este bine pentru comunitate și în ce cuantum.

Mulțumesc.

## **Domnul Rareș-Tudor Pop**

**:**

Hai, lasă-mă să fac o scurtă precizare!

Nu-i nici procedură, nici drept la replică, că nu e cazul, nici pe precizare n-am...

Pe procedură, vă rog, scurt, să putem trece mai departe.

Mulțumesc.

O scurtă precizare. Acest procent se alocă doar în cazul în care autoritățile locale alocă buget pentru susținerea activității sportive în respectivul UAT.

Despre asta este vorba, doamnă deputat.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mergem mai departe.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Pe procedură, scurt.

Nu mergem mai departe. Pe procedură, domnul Moșteanu.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**

Domnule președinte de ședință,

În conformitate cu art. 112 din Constituția României și art. 189 din Regulamentul Camerei Deputaților, deputații USR și deputații Forța Dreptei depun moțiunea simplă împotriva domnului Lucian Nicolae Bode, ministrul afacerilor interne, moțiunea simplă intitulată „Siguranță și încredere sau debandadă și furt? Ministrul Bode trebuie să răspundă pentru dezastrul creat”.

Știu ce vreți să spuneți. O spun eu sau o spuneți dumneavoastră? Vă rog, domnule Andronache.

Pe procedură, domnule președinte.

Anunțul este neregulamentar și, dacă colegul nostru nu vine să rectifice ceea ce a afirmat de la microfon, în mod evident nu este îndeplinită condiția pentru primirea moțiunii simple.

Nu există în Camera Deputaților Forța Dreptei.

Dacă vrea să vină să facă anunțul corect, bine, dacă nu, vă rog să nu primiți această moțiune, până când nu face rectificarea conform regulamentului.

Mulțumesc.

Stimați colegi, în Parlamentul României grupul deputaților independenți de dreapta nu există!

Ați depus o moțiune în care, la partid... Trebuia să scrieți „la grup”. Este grupul deputaților independenți de dreapta. Mă văd nevoit să vă returnez această moțiune, domnule Moșteanu.

Anunțul care tocmai a fost făcut mai devreme nu este valabil. Moțiunea nu este depusă formal, în mod corect.

Vă mulțumesc.

Trecem mai departe.

Domnule Moșteanu, aveți varianta de a o reface, respectând prevederile regulamentare.

Da, o s-o redepunem în două minute!

Mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole. Dacă la titlu aveți obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 3 aveți obiecții sau comentarii? Nu.

Proiectul rămâne la votul final.

Mergem mai departe.

3. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2022 privind reglementarea unor măsuri în domeniul ocupării posturilor în sectorul bugetar; PL-x 466/2022.

Suntem în procedură de urgență.

Dacă din partea inițiatorului dorește să ia cuvântul? Vă rog.

Guvernul României.

## **Domnul Marius-Ilie Stanciu** _**–** secretar de stat_

## _în Ministerul Muncii și Solidarității Sociale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt Marius Stanciu, secretar de stat la Ministerul Muncii.

Proiectul de lege reglementează suspendarea ocupării prin examen sau concurs în perioada 1 iulie 2022 – 31 decembrie 2022 a posturilor aferente funcțiilor publice vacante și temporar vacante în sectorul bugetar, cu excepția posturilor unice din instituțiile și autorităților publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) punctul 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, respectiv instituțiile publice locale, așa cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare.

Ministerul Muncii susține raportul Comisiei pentru muncă. Mulțumesc, domnule președinte.

Și eu vă mulțumesc.

Comisia pentru administrație și/sau Comisia pentru muncă, doamna președintă Bucura Oprescu, vă rog, raportul. Și după aceea să faceți și propuneri pentru timpii de dezbatere.

Vă mulțumesc și vă rog.

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia pentru muncă și protecție socială au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu PL-x 466/2022.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaților este decizională.

A avut aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, de la Comisia pentru drepturile omului, de la Comisia juridică.

Potrivit art. 62 și art. 64 din regulament, membrii celor două comisii au fost sesizați în fond și au examinat proiectul de lege în ședințe separate.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2022, cu amendamentele admise prezentate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Stimați colegi, vă propun un timp de două minute pentru dezbatere.

Mulțumesc.

Vot, vă rog, pentru timpii de dezbatere! Cu 203 voturi pentru, 4 abțineri, un coleg votează contra, timpii de dezbatere au fost aprobați.

La dezbateri generale. Domnule Seidler, vă rog.

## **Domnul Cristian-Gabriel Seidler:**

Această ordonanță își propune, cel puțin teoretic, așa, de ochii publicului, să oprească angajările la stat. Doar că, dacă citiți textul ordonanței, veți vedea că, chiar în scurtul său text, instituie două excepții.

Este Ordonanța nr. 80 din anul 2022, iar ulterior, la scurt timp după, prin ordonanțele nr. 111 și nr. 116 s-au instituit alte excepții.

În România regula este excepția de la regulă, dar comunicarea publică politică nu spune acest lucru.

V-ați lăudat, așadar, membrii coaliției, că ați oprit angajările la stat, dar între timp nu doar că ați dat atâtea excepții, încât regula s-a diluat, dar ați mai aprobat o mulțime de hotărâri de Guvern, în Guvernul pe care îl susțineți, prin care cresc organigramele diferitelor instituții.

Așadar, nu doar că nu ați făcut ceea ce ați spus, ci ați făcut exact inversul, pentru că – nu-i așa?! – aveți nevoie să vă angajați pilele, relațiile și cunoștințele la stat. Asta e ceea ce știți să faceți cel mai bine și doar atât!

Nu mai sunt intervenții.

Pe procedură!

Mai sunt intervenții! Stați să termin, domnule Moșteanu, fiți îngăduitor! Trecem la dezbaterea pe articole. Începem cu titlul.

Dacă sunt obiecții sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 8 există obiecții sau comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final. Domnul Moșteanu, pe procedură.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**

Luând act de rigurozitatea colegilor de la PNL, acum scrie „deputați neafiliați”.

În realitate, spiritul unei moțiuni simple este simplu. Spiritul legii și al Constituției! 50 de deputați pot depune moțiune simplă și ministrul trebuie să vină, să explice în fața

Parlamentului. Este un lucru absolut legitim în orice democrație.

Orice altă încercare de a bloca o moțiune, așa cum ați mai blocat și o moțiune de cenzură, este profund anticonstituțională.

Așa că, domnule președinte de ședință, vă înmânez această moțiune.

Bravo!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Cu spiritul este una, cu trupul este alta!

Știți foarte bine că ați greșit data trecută, dar nu intru într-o dezbatere cu dumneavoastră.

Apreciez termenul record în care toți deputații neafiliați au semnat, de acum 4 minute până acum!

## **Doamna Victoria-Violeta Alexandru**

**:**

Procedură!

Procedură, doamna Violeta Alexandru.

## **Doamna Victoria-Violeta Alexandru:**

În regulament nu există nicio altă condiție decât numărul de semnături pentru depunerea unei moțiuni și sper că nu ne puneți pumnul în gură ca să nu depunem moțiuni, un act perfect valabil într-o democrație, care sper că încă funcționează în România.

Acum, nu vreau să continui această dispută.

În tabel scrie „grupul independenților de dreapta”, în baza procedurii parlamentare pe care am parcurs-o de acum un an. Faptul că PSD și PNL se fac că nu văd acest lucru nu ne împiedică pe noi să ne asumăm o identitate pe care ne-o asumăm în baza parcurgerii tuturor etapelor procedurale, așa cum cer atât regulamentul, cât și deciziile Curții Constituționale, pe care sper că nu le călcăm în picioare. Sau pe unele le luăm în considerare, pe altele nu le luăm în considerare? Ele există pentru cine se face că nu le vede!

Prin urmare, în tabel, așa cum am făcut și la anterioarele moțiuni, am scris foarte corect: „deputații reprezentând grupul independenților de dreapta”. Aceste moțiuni au fost luate în considerare, s-au și dezbătut în acest plen. Așa am procedat și cu această ocazie.

Lăsați tertipurile, nu funcționează! Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc. Nu există niciun tertip. Pur și simplu, grupul deputaților independenți de dreapta nu există ca grup parlamentar, astăzi, în Camera Deputaților. O s-o spun și o s-o repet ori de câte ori am ocazia.

Mergem mai departe.

Și vă rog să vă înarmați cu răbdare, pentru că trecem la Proiectul de lege privind statutul judecătorilor și procurorilor; PL-x 440/2022.

Suntem în procedură de urgență și trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă reprezentantul inițiatorului, și anume Guvernul României, dorește să ia cuvântul? Vă rog. ## **Domnul Marian-Cătălin Predoiu –** _ministrul justiției_ **:**

Bună ziua, domnule președinte! Stimați colegi,

Foarte pe scurt, pentru că, într-adevăr, este un proiect lung. Aș vrea să menționez faptul că adoptarea acestui Proiect de lege privind statutul judecătorilor și procurorilor este un obiectiv în cadrul programului de guvernare, este un obiectiv în cadrul Mecanismului de cooperare și verificare, este un jalon obiectiv în cadrul Planului național de redresare și reziliență.

Aș vrea să vă informez că proiectul de lege a parcurs toate etapele procedurale prevăzute de lege în ceea ce privește elaborarea, propunerea și adoptarea proiectelor de acte normative la nivelul Guvernului, a împlinit toate avizele necesare, în special cel al Consiliului Superior al Magistraturii este de semnalat, pentru că este obligatoriu, potrivit legii, și se află astăzi în fața dumneavoastră pentru a fi dezbătut și adoptat.

Foarte sintetic. Acest proiect ridică la rang de lege o serie de reguli care până acum existau în regulamentele interne ale Consiliului Superior al Magistraturii în ceea ce privește cariera judecătorilor și a procurorilor, începând cu admitere și examenul de capacitate, numire, promovare pe loc sau în funcții de execuție, promovarea în sistem, trecerea din funcția de judecător în cea de procuror și invers, detașarea, delegarea, transferul judecătorilor și procurorilor și așa mai departe.

Și eu vă mulțumesc.

Îi dau cuvântul domnului Andronache, președintele Comisiei speciale comune, pentru prezentarea raportului, și vă rog să și faceți propuneri pentru timpii de dezbatere.

Vă rog, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport asupra Proiectului de lege privind statutul judecătorilor și procurorilor

În temeiul dispozițiilor art. 95 și art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia specială pentru examinarea inițiativelor legislative din domeniul justiției a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul

de lege privind statutul judecătorilor și procurorilor, PL-x 440/2022.

Potrivit dispozițiilor constituționale, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată, iar Senatul este Camera decizională.

Consiliul Superior al Magistraturii a avizat favorabil proiectul de lege, cu observații.

De asemenea, există aviz favorabil de la Consiliul Legislativ și de la Consiliul Economic și Social.

Guvernul este inițiatorul Proiectului de lege privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare statutul judecătorilor și procurorilor, propunându-se spre abrogare, prin această inițiativă legislativă, reglementarea în vigoare, respectiv Legea nr. 303/2004.

Membrii Comisiei speciale au examinat această inițiativă legislativă în mai multe ședințe și au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților un raport de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

În urma examinării inițiativei legislative și a documentelor anexate, membrii Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru examinarea inițiativelor legislative din domeniul justiției au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de lege privind statutul judecătorilor și procurorilor.

## Și eu vă mulțumesc.

Stimați colegi, vă rog să vă pregătiți cartelele și să vă pronunțați asupra următoarei propuneri: maximum 5 minute pentru fiecare grup parlamentar la dezbateri generale, un minut la deputații neafiliați, conform regulamentului, iar la dezbaterea anexelor, cu amendamentele admise sau respinse, 60 de minute.

Vot, vă rog.

Rog toți deputații grupului neafiliaților să discute între ei. Voi da cuvântul unui singur deputat.

Cu 168 de voturi pentru, 18 contra, 31 de abțineri, un coleg nu votează, timpii propuși au fost aprobați. Domnule Andronache, vă rog.

O altă chestiune de procedură.

Vă rog să supuneți votului, spre aprobare, plenului Camerei Deputaților prelungirea programului de lucru până la epuizarea acestui punct de pe ordinea de zi.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

În regulă!

Oricum o făceam, pentru că tocmai am votat propunerea dumneavoastră.

Vot pentru prelungirea programului de lucru până la finalizarea dezbaterilor asupra acestui proiect de lege.

Vot, vă rog.

Cu 207 voturi pentru, 6 contra, 213 prezenți, programul de lucru a fost prelungit.

La dezbateri generale...

Stați o secundă, să le luăm pe grupuri.

## **Domnul Ciprian-Titi Stoica**

**:**

Domnule președinte, înainte am și eu o chestiune pe procedură!

Vă rog, domnule Titi Stoica, pe procedură. Dar pe procedură!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,

Vă reamintesc că săptămânile trecute, când am dezbătut celelalte legi ale justiției, dat fiind faptul că este un volum mare, ați prelungit și programul de lucru, să nu limităm deloc numărul vorbitorilor sau acesta să crească măcar la doi-trei de grup, fiindcă sunt niște legi foarte importante și nu avem de ce să cenzurăm dezbaterea.

Nu se justifică nici procedura de urgență, dat fiind faptul că termenul nostru de vot final este pe 27. Deci suntem foarte bine, înainte de timp cu 3 săptămâni.

Și vă rog, domnule președinte de ședință, să mărim numărul celor care pot lua cuvântul la dezbateri la măcar doi, cum a fost săptămâna trecută, sau chiar trei, aș propune eu. Mulțumesc frumos.

Eu vă înțeleg. Puteți să propuneți absolut orice, doar că, din nefericire pentru dumneavoastră, nu sunteți nici lider de grup, nici vicelider de grup, astfel încât să-mi puteți solicita un eventual vot.

Rămânem pe procedura pe care tocmai am votat-o. Doamna Trăilă, Grupul PNL. Vă rog.

## **Doamna Cristina Trăilă:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,

Iată că astăzi suntem chemați să votăm un ultim proiect de lege din pachetul privind legile justiției, un proiect important privind statutul judecătorilor și procurorilor, un proiect dezbătut timp de mai bine de 8 luni, pe parcursul a 3 ani, un proiect de lege dezbătut, după cum bine știți, în Comisia specială de reprezentanții tuturor grupurilor parlamentare, alături de reprezentanți ai instituțiilor din domeniu. Acest proiect a venit spre Parlament cu un aviz favorabil din partea CSM-ului.

În toată această perioadă, toate instituțiile europene au fost consultate și n-aș vrea să ignor meritul ministrului justiției în acest demers, pentru că, iată, astăzi putem vota un proiect

important pentru sistemul judiciar și, așa cum am spus, cred că noi suntem chemați aici să votăm o lege, pentru că judecătorii decid în numele legii. Și, dacă noi vom vota astăzi corect, dreptatea va fi făcută corect și de instanțele de judecată.

Ca atare, Partidul Național Liberal susține acest proiect de lege și îl votează în consecință.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Muncaciu, Grupul AUR.

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, vreau să reiterez faptul că aceste legi au fost aduse în timpul vacanței judecătorilor. Primul lucru.

Al doilea lucru, e adevărat că se dezbat de mult timp, dar domnul ministru aici ne-a spus că au fost doar acele părți marginale unde a fost acord între CSM și Ministerul Justiției.

De aceea, dacă ne uităm pe legile justiției, o să vedem o sumedenie de amendamente ale CSM, care probabil că nu au fost în acord cu Ministerul Justiției.

În al treilea rând, este vorba de una dintre cele mai importante proceduri – este numirea procurorilor de rang înalt.

Păi, în acest moment, atât acest proiect, cât și cel trecut încalcă Constituția României. Acolo scrie, la art. 134, foarte clar: CSM-ul propune și președintele aprobă acești procurori de rang înalt.

Nu este posibil să introducem noi Ministerul Justiției, când actul fundamental, Constituția, spune foarte clar: CSM-ul și președintele sunt în această decizie.

Mai mult decât atât, i-am întrebat pe domnii de la CSM cum este posibil ca art. 134 să fie încălcat în asemenea mod. Și răspunsul a fost: „Păi, da, asta este procedura și în acest moment!”

În ceea ce privește metodologia, faptul că aceste legi ale justiției se discută în situație de urgență este nedemocratic. Și vă spun de ce. Sunt 520 de amendamente care au fost respinse.

Gândiți-vă că am avut un timp foarte scurt pentru discutarea acestor amendamente. Nu se poate așa, pe repede-nainte, în devălmășie și pe deșelatelea, să trecem o lege atât de importantă! Și după aceea ne mirăm că avem critici externe.

Vă mulțumesc. Domnul Ganț, Grupul minorităților naționale.

Și întrucât am doi înscriși la cuvânt, domnul Coarnă și domnul Lupu, o să îl aleg pe primul care s-a înscris la cuvânt. Asta-i procedura!

Vă rog, domnule Ganț.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule ministru, Doamnelor și domnilor deputați,

Nu intenționăm să intrăm pe fondul problemei, dar simțim nevoia unei precizări, pentru că un amendament formulat de un membru al grupului parlamentar a suscitat discuții aprinse în opinia publică, dar și în interiorul puterii judecătorești.

Vreau să precizez, în numele Grupului parlamentar al minorităților naționale, că a fost o inițiativă personală, nu a fost inițiativa Grupului parlamentar al minorităților naționale, nu am fost în cunoștință de cauză și cu atât mai puțin am aprobat acest demers.

Vă mulțumesc frumos.

Ordonanța nr. 108, pe care tot PSD, PNL, UDMR și reprezentanții minorităților au emis-o în Guvern, la 1 iulie 2022.

Să nu credeți că minciunile acestea...

Vă rog să finalizați!

Domnule, aici e vorba despre Parlament! O să finalizez, dar lăsați-mă să-mi termin fraza, pentru că noi suntem 50 de oameni...

Regulamentul este valabil și în cazul dumneavoastră!

...suntem 50 de oameni și avem un minut!

Dacă dumneavoastră credeți că într-un minut 50 de oameni se pot...

Eu nu cred nimic! Vă rog să finalizați!

Păi, dumneavoastră credeți în abuz! Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Stelian Ion, Grupul USR.

Garsoniera, Stelică!

Și eu vă mulțumesc. Domnule Coarnă, vă rog. Aveți un minut.

## **Domnul Dumitru Coarnă:**

Mulțumesc, domnule președinte. Am un minut.

Vorbim de 521 de amendamente respinse, 700 de pagini, anexa nr. 2.

Dacă cineva crede că într-un minut sau în 60 de minute noi vom dezbate și vom lua decizia dreaptă în ceea ce privește legile justiției, se înșală amarnic. Practic, această abordare extrem de periculoasă pune în pericol justiția din România. Să înțelegeți că ceea ce votăm noi astăzi este a treia lege, PL-x 440, din pachet, care, dacă le privim în profunzime, o să vedeți că sunt mult mai slabe decât ceea ce avem în vigoare astăzi, acum, aici. Se încearcă transferul – repet –, se încearcă transferul dreptului intern sau subordonarea dreptului intern dreptului european, deși Constituția, în art. 24, are o procedură extrem de simplă: mi se aplică dreptul european atunci când îmi este mai favorabil mie.

Dreptul intern este, în Constituție, foarte bine definit, dar dumneavoastră o să spuneți că e jalon în PNRR. Așa ați închis și acele termocentrale din zona Deva, unde spuneați că AUR nu a votat. Nu! PSD, PNL, UDMR au adoptat

Ar fi trebuit astăzi să corectăm unele greșeli făcute cu legile justiției în perioada 2017–2018; nu se întâmplă acest lucru.

Din păcate, și procedura parlamentară este una forțată. Și îmi amintesc cum stătea alături de noi, în bănci, domnul ministru, anii trecuți, și îl admonesta pe domnul Florin Iordache pentru procedura accelerată. Lua cuvântul domnul ministru pe atunci și ne spunea de la acest microfon niște lucruri adevărate, cum ar fi... ne spunea că la acea vreme Comisia Europeană v-a cerut, spuneați, domnule ministru, v-a recomandat să consultați Comisia de la Veneția. Cel puțin două, trei instituții importante din sistem v-au cerut acest lucru.

Domnule ministru Toader, spuneați...

, ați venit în comisie și ne-ați spus că până în decembrie o să consultați această comisie; nu a fost consultată.

Pentru ce-l certați atunci pe ministrul de la vremea respectivă, motivele pentru care o făceați atunci, pentru aceleași motive vă admonestăm noi acum și spunem că dumneavoastră comiteți o gravă greșeală, pentru că nu așteptați avizul Comisiei de la Veneția și pentru că ați încălcat, în felul acesta, și propriul program de guvernare.

Pe de altă parte, este foarte clar că urmează să comiteți aceeași greșeală pe care ați comis-o și cu Legea avertizorilor de integritate. Ați crezut că îi păcăliți pe oficialii europeni și că prin simplul vot, prin simpla modificare a Legii avertizorilor de integritate bifați un jalon din PNRR.

Ei, nu se întâmplă așa, pentru că cei din Comisia Europeană sunt atenți nu doar la formă, nu doar la schimbarea titlului unei legi, ci și la conținut.

La fel și acum, ne-am asumat prin PNRR, pentru că noi am vrut, nu pentru că ne-a obligat cineva, să facem niște lucruri cu aceste legi. Spre exemplu:

– Să consolidăm independența judecătorilor și procurorilor. Se întâmplă acest lucru cu aceste legi? Nu se întâmplă!

– Să facem în așa fel încât recrutarea și promovarea în carieră să fie pe principii meritocratice. Se întâmplă acest lucru? Nu se întâmplă!

Și o să vă dau câteva exemple:

– Se renunță prin aceste legi la concursul, la proba scrisă, teoretică, pentru promovarea efectivă a judecătorilor și procurorilor la instanțele și parchetele superioare. Este asta o promovare meritocratică? Nicidecum.

– Se renunță la selecția judecătorilor pentru Înalta Curte pe bază de concurs care să verifice și cunoștințele teoretice.

Vă rog să vă pregătiți de final.

...toate aceste probleme vor crea un mare deserviciu sistemului judiciar.

Și închei prin a spune că, da, într-adevăr, 700 de pagini de amendamente nu pot fi împachetate în câteva minute. Ce s-a întâmplat în 2017 se repetă și acum...

Haideți să discutăm...

...încercați...

...la amendamente.

Păi, nu, dar și dezbaterile generale...

Dar..., vă rog, a expirat timpul.

...domnule președinte...

Dacă l-am certat pe domnul Coarnă...

...sunt suficient...

...vă cert și pe dumneavoastră.

Puteți să mă certați; important e să și auziți ce spunem. Și spunem că ceea ce s-a întâmplat în 2017 se repetă și acum. Pentru că...

Mulțumesc...

...ați comprimat...

...domnule Stelian.

...ați comprimat discuțiile și raportul l-ați publicat abia ieri după-amiază...

Mulțumesc...

...n-am avut nici...

...domnule Stelian Ion.

...măcar 24 de ore raportul la dispoziție...

Vă rog să-i închideți microfonul domnului Stelian Ion. _(Se adresează staffului tehnic.) (Vociferări.)_ Mulțumesc.

Drept la replică, domnul deputat Predoiu.

## **Domnul Marian-Cătălin Predoiu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În principiu, au fost ridicate următoarele probleme în discursul domnului deputat. În special, procedura de urgență, ridicată și de alți colegi deputați.

Într-adevăr, spunea domnul deputat că atunci – atunci, în urmă cu câțiva ani de zile – acuzam rapiditatea unui proces legislativ. Dar, cum spuneam, de atunci și până astăzi au trecut ani de zile fără ca aceste legi să fie modificate și aduse la zi, în acord cu raportul MCV. Tocmai din cauza acestui interval de timp scurs fără intervenție legislativă, Parlamentul și Guvernul, de altfel, s-au aflat și se află în cazul de forță majoră, dacă vreți, de a adopta aceste legi până la sfârșitul acestui an, pentru a ne încadra în anumite obiective.

Însă procedura de urgență nu a exclus o dezbatere foarte serioasă, care a avut loc în comisie. Și aș vrea să reamintesc totuși că s-au dezbătut amendament cu amendament toate propunerile colegilor sau cele venite din sistem. Și mulțumesc încă o dată membrilor comisiei speciale care au dezbătut aceste proiecte.

În plus – și cu asta închei –, cu privire la procedura de urgență, de data aceasta, procesul legislativ a fost, în prealabil, prefațat de o foarte solidă dezbatere în sistemul judiciar și la nivelul opiniei publice. Au fost nu mai puțin de 8 luni de dezbatere publică, cumulate, pe parcursul anilor 2020, 2021, 2022. Deci situația este complet diferită de cea existentă acum câțiva ani de zile, „atunci”, cum spunea domnul deputat.

În ceea ce privește Comisia de la Veneția, aș vrea să vă spun că Guvernul României a menținut permanent legătura cu Comisia de la Veneția, am avut consultări cu comisia, foarte transparente și oneste. Chiar și în marja dezbaterilor prefațând procesul legislativ cu privire la desființarea SIIJ, ne-am spus punctele de vedere, am argumentat soluțiile din proiectul nostru și niciodată noi nu am închis calea acestor dezbateri.

Foarte bine, dacă acel aviz va ridica anumite recomandări, nimic nu ne poate împiedica să le avem în vedere în cadrul Mecanismului „Rule of Law” sau MCV, după caz, așa cum o face fiecare stat membru al Uniunii Europene. Nu este un proces extraordinar, este un exercițiu normal.

Vă invit să citiți Raportul „Rule of Law”. Veți vedea că la fiecare stat membru al Uniunii Europene există 4, 5, 6 recomandări care sunt procesate în timp, pe parcursul agendei...

Vă rog...

...legislative...

...și pe dumneavoastră...

...de-a lungul unui an.

...să finalizați.

Finalizez.

În ceea ce privește meritocrația, vreau să vă spun că în proiectele de lege sunt prevăzute examene teoretice și practice pentru magistrați, pentru promovarea pe loc, iar promovarea efectivă se face pe bază de evaluare profesională, din ultimii 3 ani de zile, după ce are loc această promovare pe loc. Deci se trece printr-un dublu filtru, nu numai unul singur, privind..., al examenului teoretic.

Mai am și alte... multe lucruri de spus, dar...

Mulțumesc. Haideți, că mai avem...

...mă supun disciplinei.

...1.632 de amendamente admise și 535 de amendamente respinse, pe care trebuie să le dezbatem. Pe procedură, domnul Lupu.

## **Domnul Andrei-Răzvan Lupu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Voi fi foarte scurt.

Pe procedură, pentru că funcționăm în baza Regulamentului Camerei și, cel mai important, a Constituției. Și în Constituție, art. 11 și art. 148 ne obligă să respectăm dreptul internațional și, mai mult, dreptul Uniunii Europene.

Avem o solicitare oficială din partea...

comisarului pentru justiție să amânăm aceste dezbateri. Mă așteptam ca unul dintre grupurile recunoscute oficial ale opoziției să ceară amânarea acestor dezbateri la începutul lor. Nu s-a întâmplat. Vă cer eu acest lucru. Și, dacă nu veți lua în considerare asta, vă cer, reprezentanți ai puterii, să amânați măcar adoptarea lor în Senat, dacă în Cameră doriți să treceți ca tancul.

Prin urmare, vă rog să respectăm Constituția, dincolo de regulament, și să ascultăm ceea ce ne cere Comisia Europeană, așteptând avizul Comisiei de la Veneția. Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc.

Trec peste faptul că i-ați certat pe colegii dumneavoastră din opoziție că nu și-au îndeplinit rolul.

Doi. Nu pot să

scoaterea sau respingerea unor amendamente... Dați drumul la timp!

...admise, să interveniți, pur și simplu.

Doamna Oana Murariu, vă rog.

Vă reamintesc, suntem la amendamente admise, anexa nr. 1.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Amendamente admise, marginal 247.

Solicităm respingerea acestui amendament.

Este vorba despre una dintre părțile bune ale proiectului, prin care, față de forma actuală a legilor, s-a extins lista litigiilor în care judecătorii stagiari puteau să intervină și astfel aveau ocazia să învețe mai mult în anul de stagiatură.

Aveam o poziție mai bună decât în legile actuale; nicio problemă, s-a venit cu amendament și am distrus-o și pe aceasta.

Practic, după 4 ani de facultate de drept, în care înveți, după 3 ani, pentru că se mărește durata cursurilor la INM, în care doar înveți, ai un singur an de stagiatură și nici în acel an nu ți se permite să intri și să iei tu decizia într-un litigiu cap-coadă decât într-un număr extrem de mic de litigii.

Cum să știi după aceea să intervii – după acel un an – pe orice fel de tip de litigii, de toate tipurile, cu dificultate foarte mare unele?

Este un amendament neoportun și solicităm respingerea lui.

Vă reamintesc, suntem la amendamente admise, marginal 247.

Vot, vă rog.

137 de voturi pentru, 71 contra, 5 abțineri. Amendamentul rămâne în vigoare. Domnul Stelian Ion.

Vă rog să indicați marginal.

Bineînțeles că suntem nevoiți, pe această procedură, să renunțăm la foarte multe dintre susținerile în plen.

Voi sări direct la marginal 310. Acest amendament se referă la eliminarea posibilității unei noi repartizări după examenul de capacitate. Repartizarea se face după terminarea Institutului Național al Magistraturii și apoi nu se mai face încă o repartizare.

Inițial, în proiect, cum este și acum în lege, se făcea o repartizare după primul an de INM. Este normal, pentru că acești auditori de justiție trebuie să se hotărască, să decidă pentru ce se pregătesc anume în INM – pentru a fi judecători sau pentru a fi procurori – și e foarte important să le dăm această posibilitate; după care, după examenul de absolvire, trebuie să ținem cont de rezultatele acestui examen pentru a-și alege posturile. A nu le permite acest lucru înseamnă că scădem ștacheta de meritocrație, până la urmă, pentru că aceste examene trebuie să conteze și, odată ce au dovedit că și-au ales bine profesia și că au avut rezultate bune în profesie, ar trebui, pe baza acestor criterii și acestor concursuri, să își poată alege posturile.

Vă rog să votăm respingerea acestui amendament.

Anexa nr. 1, amendamente admise, marginal 310. Vot, vă rog.

145 de voturi pentru, 68 contra, 3 abțineri. Amendamentul admis rămâne admis. Mai departe, vă rog.

## **Domnul Stelian-Cristian Ion:**

Marginal 672. Articolul se referă la promovarea efectivă a procurorilor.

Nu există o similitudine cu reglementarea de la judecători și nu există aceleași proceduri, proceduri similare.

Este foarte important ca această promovare efectivă să fie bazată pe aceleași reguli și pentru judecători, și pentru procurori.

Solicităm respingerea amendamentului.

Marginal 672, amendament admis. Vot, vă rog.

Cu 152 de voturi pentru, 67 contra, 3 abțineri, amendamentul a rămas admis.

Continuați, vă rog.

1.220. S-au reintrodus niște articole referitoare... care restrâng libertatea de exprimare a judecătorilor și procurorilor, circumstanțiind în raport cu..., permițându-se această libertate de exprimare doar în raport cu anumite documente europene.

Așa este exprimarea în textul amendamentului, însă nu se face referire la care anume documente europene se referă amendamentul.

Este un text neclar, care încearcă să îndulcească acel text mai vechi care a constituit și constituie o limitare gravă a libertății de exprimare a magistraților.

De aceea propunem eliminarea. Propunem să votăm contra acestui amendament, care este neclar.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Marginal 1.220, amendament admis. Vot, vă rog.

152 de voturi pentru, 72 contra, 4 abțineri. Amendamentul a rămas admis. Continuați, vă rog.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Marginal 1.370, amendamente admise.

Sincer, când am dezbătut acest amendament în comisie, am avut senzația că cineva își bate joc.

E vorba de facultatea, deci nu obligativitatea, magistraților de a încheia o poliță de asigurare de răspundere pentru eroare... pentru gravă neglijență în activitatea judiciară.

Am putea discuta de o astfel de prevedere și să fie imperativă, nu facultativă, dacă noi chiar am avea mecanisme de atragere a răspunderii civile a magistraților. Știți câte cazuri avem? Zero.

Și, la cum arată proiectele acestea de lege, o să avem zero cazuri de atragere a răspunderii magistraților în continuare, deși toată lumea se plânge de cum arată în momentul de față sistemul judiciar.

Deci, practic, să trecem o facultate să poată magistrații să încheie asigurări – oricum pot deja – simt că ne batem joc de oameni, sincer.

Marginal 1.370, amendament admis. Vot, vă rog. 150 de voturi pentru, 78 contra, doi colegi se abțin. Amendamentul a rămas admis.

## **Domnul Stelian-Cristian Ion:**

Din păcate, s-au reintrodus în acest proiect, în comisia specială, câteva... noi... câteva abateri disciplinare care lipseau din proiectul inițial și lucrul acesta era unul bun, unul dintre puținele lucruri bune. S-a reintrodus abaterea disciplinară constând în aducerea atingerii „în mod grav și vădit” – spune amendamentul – a „onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției, săvârșite în exercitarea sau în afara exercitării atribuțiilor de serviciu”.

Este o chestiune care nu poate fi apreciată decât cu un vădit element de subiectivism și pentru acest motiv ea fusese eliminată din acest proiect. A fost reintrodusă cu adăugirea câtorva cuvinte – „în mod grav și vădit”.

În continuare, aprecierea va putea fi una eminamente subiectivă și pe criterii eminamente subiective vor putea fi sancționați judecătorii și procurorii, apreciindu-se la un moment dat că au adus atingere onoarei, probității profesionale ori prestigiului justiției, inclusiv prin chestiuni care țin de viața lor privată.

S-a întâmplat lucrul acesta, din păcate. A fost exclus un magistrat pentru că nu le-a plăcut doamnelor și domnilor din Secția pentru judecători a CSM cum a tuns gardul la casă.

E atât de aberant acest articol și dă naștere unor abuzuri atât de mari, încât insistăm pentru eliminarea lui și vă solicit să votați împotriva acestui amendament.

Indicați marginalul, domnule deputat.

Este marginal 1.378.

1.378, amendament admis. Vot, vă rog. 151 de voturi pentru, 74 contra, o abținere. Amendamentul a rămas admis. Continuați, vă rog.

De asemenea, reintroducerea lit. ș), cea care se referea la sancționarea magistraților, inclusiv pentru nerespectarea unor decizii ale Curții Constituționale, o chestiune care a suscitat discuții aprige în spațiul public, dar pe chestiuni și pe considerente absolut artificiale.

Aici nu vorbim despre respectarea sau nerespectarea deciziilor Curții Constituționale. Și legea, și Constituția obligă judecătorii și procurorii la respectarea deciziilor Curții Constituționale și la respectarea hotărârilor Înaltei Curți date în RIL-uri și în dezlegări de drept.

Pe de altă parte, textul introdus – cred că într-o formulă guvernamentală din care făcea parte domnul ministru în 2012, poate mă înșel –, textul acela a suscitat și a generat mari probleme, pentru că el, de fapt, se suprapune peste ceea ce avem în legislație, și anume există abaterea disciplinară pentru judecători și procurori, aceea de nerespectare a legii. Această abatere este analizată prin prisma atitudinii subiective a judecătorului și procurorului. Contează dacă acea nerespectare a legii a fost săvârșită cu rea-credință sau cu gravă neglijență. La fel, și nerespectarea deciziilor Curții Constituționale și a hotărârilor CJUE și a deciziilor CEDO și așa mai departe, a tuturor acestor izvoare de drept, ar trebui să fie analizată prin prisma laturii subiective a judecătorului și procurorului.

Vorbim, până la urmă, nu de importanța sau neimportanța Constituției sau deciziilor Curții Constituționale, care este, evident, majoră. Acestea au un rol central în sistemul nostru de drept; trebuie respectate și deciziile Curții, și Constituția.

Vorbim, de fapt, aici despre libertatea judecătorului ca, atunci când se vede pus în fața unei dileme juridice, așa încât să aprecieze cărui izvor de drept îi dă precădere – hotărârii CJUE, deciziei CEDO, deciziei CCR sau unui alt izvor de drept –, să aibă libertatea să facă un raționament juridic fără să fie supus automat unei sancțiuni disciplinare. Pentru că altfel, într-un astfel de context în care există conflict între aceste izvoare de drept, automat, orice ar face, dacă respectă deciziile CCR, încalcă, spre exemplu, o decizie CJUE sau a CEDO ori, invers, dacă respectă decizia CJUE, încalcă decizia Curții Constituționale. Deci, automat, orice ar face, este în culpă și poate fi supus sancțiunii.

O să vă rog din nou să indicați marginalul, domnule deputat.

1.398.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Marginal 1.398, amendament admis. Vot, vă rog.

155 de voturi pentru, 79 contra, 4 abțineri. Amendamentul a rămas admis.

Nu mai sunt intervenții la amendamente admise? Domnule Stelian Ion?

## **Domnul Stelian-Cristian Ion**

**:**

La respinse.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

La admise nu mai susțineți, da? OK.

Aș începe chiar cu 1 marginal. E o chestiune terminologică, totuși cu importanță în ce privește poziționarea procurorului în sistemul nostru juridic.

Evident, procurorul este, potrivit Constituției, magistrat. În ultimii ani, în ciuda acestui fapt, i se neagă din ce în ce mai mult, în discuțiile din spațiul public, această calitate. Și, din păcate, acest lucru se repercutează și este vizibil și în proiectele de lege care vin pe masa Parlamentului.

De aceea, observând foarte ușor că din tot cuprinsul acestei legi este înlăturat termenul de „magistrat” și este înlocuit de fiecare dată cu „judecător” sau „procuror”, pentru a sublinia parcă faptul că procurorul nu este la fel de magistrat ca un judecător, chestiunea asta poate avea, mai ales pe viitor, niște consecințe negative cu privire la statutul procurorului.

Și, de aceea, am propus înlocuirea titlului și, în cuprinsul legii, ori de câte ori este necesar, înlocuirea sintagmei de „judecător” sau „procuror” cu aceea de „magistrat”.

Este foarte important să oferim, să conferim și procurorului toate garanțiile și toată protecția de care beneficiază orice magistrat.

Marginal 1, amendamente respinse. Vot, vă rog.

Voturi pentru – 71, contra – 161, două abțineri. Amendamentul a rămas respins. Vă rog.

## **Doamna Oana Murariu:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Marginal 15, de la amendamente respinse.

Este vorba de modificarea numărului zilelor cu care se anunță înainte examenul de admitere la INM. Momentan, conform proiectului de lege, examenul se anunță cu 60 de zile înainte. Noi propunem să se anunțe cu 120 de zile înainte și vă rugăm să votați pentru acest amendament, pentru că examenul de admitere la INM este unul dintre cele mai grele examene din România, la ora actuală. Și s-au plâns șefii instituțiilor de vârf din sistemul judiciar de faptul că există o atractivitate din ce în ce mai redusă pentru profesia de magistrat din partea absolvenților. Și cum să-i atragem să dea la INM dacă noi îi anunțăm cu 60 de zile înainte, cu tematică, cu bibliografie, în condițiile în care, cel puțin în anii trecuți, a fost extrem de stufoasă materia și ai nevoie de câteva luni bune doar ca să repeți materia? Deci cum să-i atragem, dacă noi îi anunțăm cu 60 de zile înainte?

Vă rugăm să admiteți amendamentul – măcar cu 120 de zile înainte să-i anunțăm.

Vă rog să vă pregătiți cartelele. Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 15. Vot, vă rog. 158 de voturi contra, 73 pentru, 6 abțineri. Amendament respins. Mai departe.

## Marginal 18.

Aici propunem comisiile de concurs, în cazul concursului de admitere la INM, să fie formate la propunerea INM. Practic, aici dorim să asigurăm cât mai mare corectitudine în ceea ce privește formarea comisiilor de concurs. Din nou, pentru că este unul dintre cele mai importante și mai dificile examene din România la momentul actual.

Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 18. Vot, vă rog. 158 de voturi contra, 77 pentru, 4 abțineri. Amendament respins.

La 29 marginal propunem instituirea posibilității de contestare a rezultatului de la interviu. E foarte important ca și acest element să poată fi contestat și peste tot unde avem de-a face în cuprinsul legii cu interviuri am propus pentru candidați să existe această posibilitate de a contesta, pe baza înregistrărilor audiovideo ale interviurilor, la comisia de contestații, acest interviu.

Vă solicităm să votați acest amendament.

Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 29. Vot, vă rog. 157 de voturi contra, 76 pentru. Amendament respins.

## Marginal 46.

Aici propunem să existe o modalitate de contestare rapidă a condiției bunei reputații în cadrul concursului de admitere la INM. Practic, toate probele se pot contesta. Până la final, după ce ai trecut de toate probele, se analizează buna reputație și acolo, dacă ești respins, te duci și te judeci ani întregi în instanță.

Noi propunem o procedură rapidă, similară celei de contestare a deciziilor de plen ale CSM în cadrul procedurilor în ceea ce îi privește pe magistrați.

Aici, cei care dau concurs de admitere la INM nu sunt încă magistrați. Dar procedura poate să fie aceeași, pentru că este corect să aibă o soluție rapidă, dacă au, într-adevăr, o bună reputație, să meargă mai departe atunci, și nu peste 2-3 ani, când se termină litigiul.

Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 46. Vot, vă rog.

Se pregătește domnul Muncaciu.

78 de voturi pentru, 153 contra, 6 abțineri. Respins. Haideți, domnule Muncaciu!

Am rugămintea la colegii care susțin amendamente să vină mai în față. Inclusiv pentru dumneavoastră, domnule deputat!

Amendamentul de la marginal 44.

## **O voce din sală:**

Care marginal?

**Domnul Ilie Toma**

**:**

Nu se aude!

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**

44.

Este vorba de faptul că o persoană are o bună reputație dacă în termen de 3 ani nu a avut o sancțiune. Problema este că sunt sancțiuni care au un termen de 12 luni pentru a fi...

**Domnul Gheorghe Șoldan**

**:**

Ce au? Ce au?

Deci vă propun...

Stimați colegi, vă rog, dați-i posibilitatea vorbitorului să susțină amendamentul!

Dat fiind că radierea unei sancțiuni durează 12 luni, propunem ca sintagma „3 ani de zile” să fie modificată. Acesta este amendamentul.

Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 44. Vot, vă rog.

25 de voturi pentru, 167 contra, 46 de abțineri. Nici în opoziție nu există concordie. Mai departe.

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**

Marginal 58.

Este vorba despre restituirea indemnizației de auditor, atunci când acesta este condamnat.

## **Domnul Gheorghe Șoldan**

**:**

Nu se aude! Dați drumul la boxe, că nu se aude deloc! Care marginal?

Am să mă duc până la marginal 146, că îmi închipui că colegii vor să vină.

Este vorba despre revenirea în magistratură a foștilor procurori sau judecători. Aceasta se poate face pe baza unui interviu; nu este necesar ca aceștia să aibă din nou un concurs.

Deci vorbim de marginal 146.

Îmi notez de fiecare dată, nu trebuie să repetați. Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 146. Vot, vă rog. 19 voturi pentru, 166 contra, 46 de abțineri. Marginal 146, respins. Domnule Stelian Ion, vă rog.

## **Domnul Stelian-Cristian Ion:**

Fiind intercalate amendamentele noastre, vă rog să revenim la marginal 50, care se referă la durata cursurilor la INM.

Printr-un amendament s-a propus ca această durată să fie de 3 ani, nu de doi ani de zile. Este o chestiune foarte importantă. Acum câțiva ani domnul ministru insista asupra necesității unor studii care să stea la baza unor astfel de propuneri. Solicita aceste studii de la adversarii politici, dar în prezent ne aflăm exact în această situație. Domnia-sa nu a venit cu un studiu, nici cei care au propus aceste schimbări legislative nu au venit cu niște studii care să stea la baza propunerii legislative de creștere a duratei cursurilor INM de la doi la 3 ani.

Ce se întâmplă în prezent este foarte grav. Și la judecătorii, și la parchete avem de-a face cu un deficit foarte mare de personal și, dacă mărim în mod artificial, doar din considerente de ordin teoretic, nu și de ordin practic, durata cursurilor INM, fără a avea o analiză de impact a acestor modificări, vom adânci această criză din sistemul judiciar.

De aceea, este foarte important să păstrăm ceea ce funcționează actualmente în sistemul judiciar.

Cursurile de doi ani de zile la INM nu reprezintă în sine o problemă. Nu trebuie să modificăm doar de dragul de a modifica sau pentru că cineva are o ambiție foarte mare cu această chestiune.

Și cred că colegii din PSD au insistat foarte mult pe acest amendament, pentru că, în opinia lor, durata de pregătire la INM trebuie să fie una mai mare. Teoretic, am putea fi de acord, însă doar teoretic, pentru că, practic, impactul este exact invers, este unul negativ și este grav pentru sistemul judiciar.

52.

Marginal 58.

Marginal 58, anexa nr. 2, amendamente respinse. Vot, vă rog. 21 de voturi pentru, 162 contra, 55 de abțineri. Respins. Mai departe, domnule doctor.

50.

Amendamentul referitor la durata cursurilor INM, în care noi propunem ca această durată să rămână de doi ani, nu de 3, cum este în proiect.

Ca să înțeleg. Mai devreme mi-ați menționat marginal 50.

Domnule președinte, eu, în raport, am identificat marginal 50. Am și explicat la ce se referă amendamentul.

În regulă! Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 50. Vot, vă rog.

50 de voturi pentru, 170 contra, 23 de abțineri. Respins.

Marginal 82.

82?

Da.

După absolvirea INM, magistrații ar trebui să rămână o perioadă, potrivit proiectului de lege, de 10 ani în magistratură, altfel trebuind să întoarcă toate cheltuielile făcute de stat cu aceste cursuri.

Noi spunem că trebuie să avem mare atenție cu acest articol și am propus 6 ani, nu 10 – da, să fie obligat 6 ani să rămână în magistratură –, pentru că poate după 6 ani de zile un judecător sau procuror își dă seama că nu are vocație pentru a face această activitate, poate nu mai are nicio plăcere, nu mai vrea să profeseze și credem că este mult mai periculos un judecător sau procuror care face cu de-a sila această activitate decât unul care vine din urmă și prestează de plăcere acest serviciu public, până la urmă.

De aceea, vă rugăm să admiteți amendamentul de la 82 marginal.

Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 82. Vot, vă rog.

Cu 56 de voturi pentru, 164 contra, 22 de abțineri, respins.

Doamna Murariu. Vă rog.

## **Doamna Oana Murariu:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Marginal 95.

efectiv, este cea care contează. Deci, practic, putea să rămână un sistem de doi ani – INM și un an și 6 luni sau doi ani – stagiatură.

Amendamentul de la marginal 95 propunea un stagiu de un an și 6 luni pentru ca magistrații stagiari să dobândească efectiv cunoștințele în baza cărora ei vor fi în viitor judecători sau procurori mai buni.

Marginal 95, anexa nr. 2, amendamente respinse. Vot, vă rog. 51 de voturi pentru, 159 contra, 19 abțineri. Respins.

## 120 marginal.

Am propus ca pe viitor Consiliul științific să fie cel care să numească comisiile de elaborare a subiectelor, de examinare și de contestații pentru examenele de capacitate și pentru celelalte examene, în general. Acest rol al Consiliului științific am considerat că trebuie întărit și acest rol al Institutului Național al Magistraturii trebuie întărit.

De aceea, ori de câte ori am vorbit de astfel de concursuri, de examene, am lăsat în sarcina plenului CSM posibilitatea de numire a comisiei de concurs, iar celelalte comisii, de elaborare a subiectelor, de examinare și de contestații, le-am lăsat în sarcina Consiliului științific. Asta pentru a da greutate acestor elemente de diferențiere între magistrați, pe criterii meritocratice, evident.

120 marginal.

Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 120. Vot, vă rog.

73 de voturi pentru, 162 contra, 3 abțineri. Marginal 120, respins.

## 130 marginal.

Am considerat că probele orale date în cadrul examenului de capacitate ar trebui să fie înregistrate audiovideo, nu doar audio, uneori, așa cum lasă să se întâmple acest text pe care solicităm să-l înlocuim.

Deci e foarte important să înregistrăm audiovideo toate aceste probe orale, bineînțeles, pentru a avea o bază la care să ne raportăm în momentul în care se pot face contestații și pentru a putea fi verificate aceste examinări.

95.

Acesta se corelează și cu marginal 52, care era similar cu marginal 50, pe care l-a susținut colegul meu mai devreme.

La marginal 95 este vorba despre durata stagiaturii. Practic, noi propuneam să rămână doi ani cursurile la INM, pentru că ai 4 ani de facultate, cu doi ani în care doar înveți la INM și, dacă într-adevăr dorim să pregătim mai bine magistrații, pentru că acesta este dezideratul tuturor celor din Comisia juridică și sper că al întregului Parlament, practica,

Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 130. Vot, vă rog.

76 de voturi pentru, 156 contra, 4 abțineri. Respins.

Sar peste foarte multe amendamente... din cauza timpului...

Vedeți că mai are și domnul Seidler! Să vă punctați cu el și cu doamna Murariu.

Și noi mai avem! Și domnul Coarnă mai are!

La 182.

182.

La dezbateri generale am abordat deja acest subiect. Este foarte important ca și judecătorii Înaltei Curți sau mai ales judecătorii Înaltei Curți..., cu cât este mai înaltă instanța, trebuie să avem rigori mai mari cu privire la pregătirea profesională a magistraților, deci și judecătorii Înaltei Curți să fie supuși evaluării.

Amendamentul nostru impune această evaluare periodică a judecătorilor Înaltei Curți, care a fost eliminată din legislație. De ce? Pentru că domniile-lor, judecătorii Înaltei Curți, nu mai doresc să fie evaluați periodic, așa cum se întâmplă în cazul colegilor de la instanțele inferioare, de la instanțele de la nivelul curților de apel, tribunalelor și judecătoriilor.

Este incorect, n-are nicio legătură cu meritocrația și cu așezarea într-o ordine firească, pe criterii de profesionalism, a acestei magistraturi.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Marginal 182, anexa nr. 2, amendamente respinse. Vot, vă rog.

Se pregătește domnul Ciprian-Titi Stoica.

Veți reveni!

La următorul mai am!

OK, următorul. Și după aceea domnul Titi Stoica. 71 de voturi pentru, 154 contra, 4 abțineri. Respins.

La marginal 183 am propus să fie eliminată din acest proiect posibilitatea evaluării la cerere a judecătorilor Înaltei Curți. Am spus, această evaluare trebuie să fie periodică, permanentă, nu doar când vrea judecătorul, într-un anumit context profesional, să fie supus unei astfel de evaluări. Lucrul acesta nu trebuie să fie facultativ, nu trebuie să fie opțional, el trebuie să fie obligatoriu.

Așa încât solicităm eliminarea acestui alineat de la 183 marginal.

Marginal 183, anexa nr. 2, amendamente respinse. Vot, vă rog. Haideți, domnule Titi Stoica! 67 de voturi pentru, 144 contra, 4 abțineri. Respins 183. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi, Domnule ministru, Unul foarte simplu, marginal 219. Avem o modificare foarte simplă.

Noi credem de cuviință, dat fiind faptul că și în Constituție este stipulat așa, că au „obligația de a înștiința conducerea Consiliului Superior al Magistraturii”, și nu a „Institutului Național al Magistraturii”, care este o unitate academică.

Sper că veți fi de acord. Este o modificare cât se poate de logică și constituțională.

Mulțumesc frumos.

Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 219. Vot, vă rog.

25 de voturi pentru, 153 contra, 49 de abțineri. Respins.

Domnul Muncaciu.

Se pregătește doamna Murariu.

Este un amendament pe care l-am preluat de la CSM. Este vorba de marginal 170.

170?

Care recomandă judecătorilor și procurorilor ca periodic să își adauge o altă specializare, aceasta ajutând la formarea completelor de judecată.

Deci marginal 170.

Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 170. Vot, vă rog. 22 de voturi pentru, 148 contra, 51 de abțineri. Respins. Mai departe.

Marginal 210.

Vă rog.

Este vorba de atacarea hotărârilor celor două secții de judecători și de procurori în contencios administrativ și fiscal la Înalta Curte de Casație și, bineînțeles, cu același termen de două săptămâni, fără parcurgerea etapelor preliminare, care ar împiedica într-un fel sau altul această contestație.

De aceea vă propunem amendamentul de la marginal 210.

Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 210. Vot, vă rog. 20 de voturi pentru, 152 contra, 51 de abțineri. Respins.

Îi las pe colegi, pentru că...

Doamna Murariu, vă rog.

Marginal 201, care privește modalitatea de evaluare a magistraților.

Evaluarea magistraților este un subiect extrem de important și, din păcate, nu există nicio diferență în proiectul legilor justiției față de legislația în vigoare și, în mod absolut surprinzător, în cadrul dezbaterilor în comisia specială, reprezentații CSM, garantul independenței justiției, au menționat foarte clar că evaluările magistraților sunt formale.

Dar ce s-a întâmplat? Nici măcar reprezentanții CSM nu au venit cu amendamente.

Haideți să nu facem evaluarea magistraților o formalitate, să avem o evaluare reală!

Ei bine, nu e nicio problemă, am venit noi, USR, cu amendament în acest sens, cel de la marginal 201, și vizează situația ca, pe lângă evaluarea magistraților în baza hotărârilor pe care chiar ei le pun la dispoziție, comisia de evaluare să extragă aleatoriu niște hotărâri și să existe un pic mai multă obiectivitate în această evaluare. Măcar acest pas să-l facem în ceea ce privește evaluarea magistraților!

Vă rugăm să votați pentru.

Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 201. Vot, vă rog. 49 de voturi pentru, 151 contra, 18 abțineri. Respins.

## Marginal 243.

O chestiune foarte importantă, aceea a modalității de promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție. Cum am spus deja, o miză foarte importantă. Acolo se judecă definitiv cele mai importante procese în toate domeniile, și în domeniul dreptului administrativ, și în penal.

De aceea este foarte important ca aceste promovări să fie meritocratice și în această idee solicităm reintroducerea probei scrise ca probă de concurs, cu caracter teoretic și practic.

Deci această verificare a cunoștințelor teoretice pentru judecătorii Înaltei Curți este esențială, din punctul nostru de vedere.

Ea a existat în legislație, introdusă în 2011, a funcționat o perioadă importantă de timp, a dat roade și a fost apreciată și la nivelul Comisiei Europene.

Din păcate, în urma unor solicitări venite din partea unei părți a sistemului judiciar, se renunță la acest beneficiu, spunem noi, pentru sistemul judiciar.

Haideți să mergem pe meritocrație, inclusiv sau mai ales, și la Înalta Curte de Casație și Justiție și să arate fiecare judecător candidat pentru această funcție ce cunoștințe temeinice de drept are în momentul în care vrea să ajungă judecător la Înalta Curte! Pentru că un simplu interviu, pe baze eminamente subiective, nu face decât să permită promovarea la Înalta Curte a unor persoane care nu întotdeauna merită să ajungă acolo.

Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 243. Vot, vă rog.

43 de voturi pentru, 147 contra, 30 de abțineri. Mai departe.

263. Interviurile pentru promovarea la Înalta Curte trebuie să se înregistreze, și nu doar să se înregistreze, să fie și publice, pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii.

E o chestiune care ține de transparență. N-ar trebui să aibă nimic de ascuns comisiile de evaluare în această situație.

Vă solicităm să votați amendamentul, pentru a vedea cu toții, toți românii, cum se desfășoară aceste interviuri pentru promovarea la Înalta Curte.

Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 263. Vot, vă rog. Domnule Coarnă, vă rog.

60 de voturi pentru, 146 contra, 11 abțineri. Respins.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nr. crt. 166. „Înainte de a începe să-și exercite funcția, judecătorii și procurorii depun următorul jurământ: «Jur să respect Constituția, supremația ei și legile țării, să apăr drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei...»”.

Am adăugat sintagma „supremația Constituției”, pentru că în art. 1 alin. (5) din Constituția României avem următoarea formulare – „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.”

Or, și judecătorii, și procurorii trebuie să respecte, implicit, supremația Constituției.

Mulțumesc.

Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 166. Vot, vă rog.

156 de voturi contra, 30 pentru, 39 de abțineri. Respins.

Mai departe.

## Mulțumesc.

352. Nr. crt. 352. La art. 151, alin. (2) se modifică în sensul că numirea în alte funcții de conducere decât cele prevăzute la alin. (1) se face prin concurs ori examen, potrivit procedurii prevăzute pentru numirea în funcții de conducere prevăzută la alin. (1). Aici problema este extrem de simplă. Numirea judecătorilor și procurorilor în alte funcții decât cele de președinte de instanță, respectiv de prim-procuror trebuie să se facă obligatoriu prin concurs ori examen, și nu la propunerea președintelui de instanță sau a prim-procurorului.

Practic, creăm acea zonă de castă și prim-procurorul sau președintele de instanță își numește în acele funcții apropiații și creăm o vulnerabilitate a justiției.

Toate funcțiile publice în România și în lume, în general, se ocupă prin concurs ori examen.

Repet, că e funcție de execuție, că e funcție de conducere, ea trebuie să fie supusă regimului concursului ori examenului.

Eu am propus lucrul acesta, ca aceste funcții să fie ocupate prin concurs ori examen. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 352. Vot, vă rog. 34 de voturi pentru, 151 contra, 40 de abțineri. Respins. Mai aveți?

Am multe, dar o să... Am selectat câteva.

De aceea v-am spus că nu putem să dezbatem în 60 de minute legile justiției.

Am foarte multe, încerc să fac o selecție, că ne batem joc de...

Cu rugămintea...

Vă rog...

Nu, cu rugămintea că mai sunt 10 minute și să vă punctați...

Păi...

...și cu ceilalți colegi.

...dacă în 10 minute noi rezolvăm justiția înseamnă că e o problemă de fond.

Vă rog.

Păi, 395, nr. crt. Propunem ca, la art. 170 alin. (1), lit. c) să fie modificată în sensul de a fi păstrată lit. c) de la art. 51 alin. (2), forma în vigoare a legii, având în vedere faptul că revocarea din funcția de conducere, în cazul aplicării uneia dintre sancțiunile disciplinare, trebuie să intervină chiar și atunci când se aplică sancțiunea avertismentului, întrucât

condițiile cerute de lege pentru numirea în funcția de conducere trebuie să fie îndeplinite până la epuizarea mandatului pentru respectivele funcții de conducere. Cum lipsa sancțiunii disciplinare pe ultimii 3 ani anterior depunerii candidaturii este o condiție esențială pentru validarea acesteia, conduce la concluzia că și atunci când este aplicată sancțiunea disciplinară a avertismentului se impune revocarea din funcție, pentru că nu mai este îndeplinită condiția pentru numirea în funcție.

Mulțumesc.

Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 395. Vot, vă rog.

30 de voturi pentru, 155 contra, 45 de abțineri. Respins. Vă rog.

## Da.

Când erați în opoziție și aveați o problemă cu DNA-ul, toată lumea vorbea despre răspunderea magistraților. Acum, la putere, se pare că nu mai aveți.

490, nr. crt. Am propus eliminarea inițiativei Guvernului care sună așa – „Exercitarea dreptului prevăzut la alin. (1) nu poate avea ca obiect soluțiile pronunțate prin hotărâri judecătorești.”

Adică nu poți să ataci și nu poți să fii soluționat corect dacă un magistrat și-a exprimat sau și-a exercitat profesia cu rea-credință sau gravă neglijență.

Eu am propus eliminarea lui.

Acest articol se află în vigoare și în Legea nr. 303.

Iar judecătorul de primă instanță – ca să înțelegeți cu toții mecanismele – nu răspunde dacă își exercită activitatea profesională cu rea-credință sau gravă neglijență, pentru... hotărârea lui este supusă căilor de atac. Și, atunci, tu rămâi, efectiv, abuzat, judecătorul, procurorul te-au rezolvat, în sensul de nerespectare a legii, și nu poți să exerciți nicio cale de tragere la răspundere juridică împotriva lor.

Am vorbit despre acest lucru mulți ani, dar văd că păstrați aceeași logică și judecătorii și procurorii nu răspund în fața legii.

Eu am propus să fie eliminat acel articol.

Marginal 490, anexa nr. 2, amendamente respinse. Vot, vă rog. 27 de voturi pentru, 152 contra, 43 de abțineri. Respins.

## Mulțumesc.

La... Am ajuns la 272, marginal 502. Vorbim despre abaterile disciplinare. La lit. c) am propus următorul amendament – desfășurarea de activități publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în public sau în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Pentru că articolul, așa cum este scris, este, în opina mea, neconstituțional. Practic, procurorii, judecătorii sunt într-un fel abuzați din ceea ce a dorit inițiatorul. Iar eu am propus ca toți ceilalți funcționari publici din sistemul public, care nu au dreptul la activități politice, să respecte această legislație, să fie unitară pentru toți.

Repet, desfășurarea de activități publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în public sau în exercitarea atribuțiilor de serviciu – trebuie să fie și pentru judecători și procurori această abatere disciplinară.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 502. Vot, vă rog.

Au mai rămas 5 minute și 50 de secunde.

Cu 27 de voturi pentru, 155 contra, 43 de abțineri, respins.

Da. Apreciez.

Ca să las și colegilor de la USR, o să mai supun dezbaterii un singur articol.

E vorba de marginal 508, deci nr. crt. 508, art. 272 alin. (1). Se introduce lit. ș) – de la șarpe –, care sună așa – „Nerespectarea deciziilor Curții Constituționale ori a deciziilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursurilor în interesul legii sau a hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene, dacă acestea din urmă nu încalcă Constituția României”.

Am observat că domnul ministru Predoiu, care a introdus în 2012 în Legea nr. 303 această abatere disciplinară, pentru că îl obliga Decizia nr. 2/2012 a CCR, în 2022 vrea să scoată din lege această abatere disciplinară, deși Constituția României, ultima revizuire, a fost în 2003.

Când a fost serios domnul Predoiu cu Constituția, în 2012 sau în 2022?

Repet, este decizia CCR prin care obligă să fie introdusă această abatere disciplinară de nerespectare a deciziilor CCR, a celor ale ÎCCJ și am introdus și dreptul european, cu o singură mențiune, să fie respectată Constituția României. Mulțumesc.

Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 508. Vot, vă rog.

21 de voturi pentru, 169 contra, 45 de abțineri. Marginal 508, respins. Vă rog.

Sar peste amendamentele referitoare la promovarea efectivă, unde trebuie să fie și acolo concurs. Sar direct la 344 marginal.

Este vorba...

344?

## **Domnul Stelian-Cristian Ion:**

Da.

Este vorba despre procedura de numire a procurorilor de rang înalt.

Este inadmisibil într-un stat european din 2022 ca la acest nivel să își dorească cineva să impună un procuror de rang înalt cu forța.

Am văzut și amendamentul venit pe cale ocolită din partea unui deputat, votat în comisie de colegii din PSD, PNL. Arată foarte clar că există o intenție vădită în sensul de a pune acolo niște oameni care să execute comenzi politice. Și noi asta încercăm să evităm prin amendamentul nostru. Avizul Consiliului Superior al Magistraturii, prin secția sa, trebuie să fie unul conform, atunci când Consiliul Superior al Magistraturii, Secția pentru procurori, consideră că un candidat nu îndeplinește condițiile pentru a exercita aceste funcții foarte importante; acest aviz trebuie să conteze, nu... nici măcar Președintele României n-ar trebui să poată să întoarcă spatele cu atâta nonșalanță unui astfel de aviz.

Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 344. Vot, vă rog.

56 de voturi pentru, 162 contra, 17 abțineri. Respins.

Cred că ultimul amendament.

Vă rog, domnule Seidler.

## **Domnul Cristian-Gabriel Seidler:**

461 marginal, art. 212 alin. (1) din anexa nr. 2, amendamente respinse, referitor la pensiile speciale. Știm că vă place foarte mult acest subiect.

Problema e că există niște decizii ale Curții Constituționale...

care spun, printre altele – și vă citez: „Legiuitorul nu numai că diluează conceptul de magistratură, dar diluează și conceptul de carieră în magistratură.” Asta referitor la textul aflat în vigoare și pe care, practic, îl mențineți în forma supusă votului.

Noi, prin amendamentele noastre, am cerut să reveniți la ceea ce Curtea Constituțională a stabilit în această materie.

Trebuie să știe toată lumea că în momentul de față pensiile speciale sunt mai mari decât veniturile.

Da, ați auzit bine, dacă te pensionezi și ești „special”, ai în mână mai mulți lei decât dacă lucrezi. Asta este o anomalie.

Ați putea crede că de pensiile speciale ale magistraților beneficiază magistrații. Dar nu; dacă vă uitați în textul propus astăzi votului, de pensiile speciale ale magistraților beneficiază o mulțime de oameni care nu au fost magistrați. Dar chiar și magistraților li se iau în calcul perioade în care nu erau magistrați. Asta excedează ceea ce Curtea Constituțională cere în această materie.

Amendamentele USR, dintre care acesta este primul, aduc această chestiune strict în limita deciziilor Curții Constituționale, până când își va schimba și Curtea practica în această materie.

Așadar, 461, marginal, anexa nr. 2, art. 212 alin. (1).

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mai repet și eu. Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 461.

Vot, vă rog.

72 de voturi pentru, 166 contra, 6 abțineri. Respins. Stimați colegi, vă rog să fiți puțin atenți.

Dacă la anexa nr. 2 la lege există obiecții, comentarii? Nu. Adoptată.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

## **Doamna Oana Murariu**

**:**

Procedură!

5 minute – pauză.

Ne revedem la sesiunea de vot final.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Stimați colegi,

Vă rog să vă ocupați locurile, să putem începe sesiunea de vot final.

## **Domnul Cătălin-Zamfir Manea**

**:**

Mai așteptați puțin, că n-au venit toți colegii.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Facem un vot de control. Vă rog să pregătiți sistemul. Vot, vă rog.

206 colegi prezenți, suntem în cvorum.

Liderii de grup să consulte listingul de vot. Începem cu I. Legi ordinare. Adoptări.

1. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare a programelor, proiectelor și acțiunilor culturale, precum și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2019 privind stabilirea unor măsuri financiare pentru susținerea desfășurării Programului cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023”; PL-x 482/2022; lege ordinară.

Vot, vă rog.

Cu 208 voturi pentru, un vot contra și 62 de abțineri, adoptat.

Domnule Predoiu, ați apăsat...

2. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2022 privind reglementarea unor măsuri în domeniul ocupării posturilor în sectorul bugetar, precum și pentru completarea unor acte normative; PL-x 466/2022.

Vot, vă rog.

Cu 241 de voturi pentru, două contra, 31 de abțineri, adoptat.

Haideți, stimați colegi.

3. Proiectul de lege pentru completarea art. 18[1] din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000; PL-x 108/2022. Vot, vă rog.

Cu 274 de voturi pentru, un vot contra, 5 abțineri, adoptat. Explicarea votului, domnul Pop Rareș-Tudor, inițiatorul. Vă rog.

## **Domnul Rareș-Tudor Pop:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Mulțumesc, dragi colegi, pentru vot.

30% pentru finanțarea secțiilor de copii și juniori din cluburile de drept public înseamnă condiții mai bune și mai predictibile pentru a face înaltă performanță, înseamnă echipamente sportive pentru copii, înseamnă salarii mai decente pentru profesori, înseamnă transport gratuit către competiții, poate și o masă caldă, poate și niște cantonamente.

Pentru sportul românesc înseamnă șansa de a-și reface încet-încet baza de selecție, acea bază a piramidei sportului despre care foarte multă lume spune că lipsește în România.

Dragi colegi, aveți primari în teritoriu care aruncă cu banii pe tot felul de nimicuri. Vă rog, convingeți-i să aloce o mică parte din acești bani pentru finanțarea sportului, pentru susținerea copiilor și tinerilor din comunitate, în special a celor care nu au bani să-și cumpere un echipament sportiv.

Și, da, avem o problemă cu consumul de droguri în licee și școli, dar, vă rog, lăsați controalele și poliția, convingeți-vă primarii să investească mai mulți bani în dezvoltarea sportului juvenil și să permită accesul copiilor în curtea școlii după program. Și spun toate acestea pentru că sărăcia, abuzurile, bolile fizice, bolile psihice pot fi prevenite și vindecate cu ajutorul sportului.

Prin acest proiect transformăm astăzi o cheltuială într-o investiție, mutăm o parte din bani către viitor, către educația prin sport, către înalta performanță, către sănătatea publică. E un uriaș pas înainte și vă mulțumesc tuturor pentru susținere.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Capitolul II. Legi organice. Adoptări.

4. Proiectul de lege privind statutul judecătorilor și

procurorilor; PL-x 440/2022; procedură de urgență.

**Doamna Oana Murariu**

**:**

Procedură!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Suntem în procedură de vot. Vot, vă rog.

Cu 198 de voturi pentru...

, 80 de voturi contra, 4 abțineri, adoptat.

Explicarea votului, care dintre cei doi?

**Doamna Oana Murariu**

**:**

Vreau pe procedură.

Bine, doamna Murariu, pe procedură.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Pentru corectarea unei erori materiale din anexa nr. 2, amendamente respinse, la proiectul de lege. Este vorba de marginal 529, care vizează intrarea directă a magistraților Înaltei Curți de Casație și Justiție, fără concurs, în avocatură și notariat.

În cadrul comisiei speciale noi am votat cu 11 voturi pentru acest amendament, cu 10 contra și o abținere, deci el nu ar trebui să se regăsească în anexa cu amendamente respinse și solicit corectarea acestei erori materiale.

Domnul Andronache, vă rog, răspuns la procedură.

Da, este o afirmație hazlie a colegei noastre, o apreciez pentru chestiunea aceasta.

Evident că amendamentul a fost respins și rămâne în anexa cu amendamente respinse. Mulțumesc.

Explicarea votului, domnul Ion Stelian-Cristian, Grupul USR.

## **Domnul Stelian-Cristian Ion:**

Acum vreo 10 ani de zile mentorul politic al premierului de la GRIVCO, al domnului Iohannis, spunea așa: „Nu avem toată puterea până când nu luăm și justiția!”

Asta reușiți acum, pentru că e tentant să cheltuiești miliarde de euro fără să te controleze nimeni, bani din PNRR, să cumperi sute de BMW-uri pentru prietenii camarilei, fără

să te controleze nimeni, e tentant să ai o justiție la cheremul tău.

Eu vă spun că nu o să... nu o să țină, pentru că există și alte pârghii. Avem o calitate de membru în Uniunea Europeană și derapajele acestea pe care le faceți acum se vor opri până la urmă, dar păcat este că periclitați posibilitatea României de a obține acele fonduri din PNRR, periclitați posibilitatea României de a ridica MCV-ul, puneți toate lucrurile acestea în pericol doar pentru a vă asigura confortul în justiție.

În locul dumneavoastră cred că mi-ar crăpa obrazul de rușine!

Doamna Enachi Raisa, Grupul USR... AUR, vă rog. Iertați-mi impolitețea!

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Nu știu astăzi dacă putem să spunem: felicitări sau condoleanțe, dar, de fapt, în România nu mai avem o justiție independentă.

Ați reușit, dragii mei colegi – PSD, PNL și frații dumneavoastră, UDMR –, să puneți piciorul în prag și să vă bateți joc de poporul român.

AUR a votat contra acestor legi ale justiției. Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc. Declar ședința închisă.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

&JUYEJT|451259]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 126/19.X.2022 conține 24 de pagini.**

Prețul: 60,00 lei