Se încarcă discursul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·23 noiembrie 2022
Declarații politice · respins
O țară mică, cu o suprafață de aproape șase ori mai restrânsă decât a României și cu o populație aproximativ egală, în jur de 17,5 milioane de locuitori, Olanda a devenit un model politic, social, economic, cultural și sportiv în anii de glorie ai capitalismului de stat occidental (1960–2000). Economia sa avansată de piață mixtă i-a permis să ajungă, la un moment dat, pe locul 11 pe plan mondial în privința venitului pe cap de locuitor.
Țările de Jos se clasează printre primele în lume după indicii internaționali ai libertății economice, ai libertății presei, ai dezvoltării umane și ai calității vieții, precum și la fericire. În 2020, Olanda s-a clasat pe locul 8 la indicele de dezvoltare umană, iar în 2021 pe locul 5 la indicele mondial al fericirii.
Pe de altă parte, Țara Lalelelor a fost printre primele state care au legalizat avortul, prostituția și eutanasierea umană, concomitent cu adoptarea unei politici liberale foarte permisive față de consumul de droguri. Este, de asemenea, prima țară din lume care a legalizat căsătoria între persoanele de același sex, în 2001.
Olanda a fost și este considerată de mulți un model al statului bunăstării generale și al toleranței rasiale, etnice, religioase, precum și sexuale, apropiindu-se mult de așa-zisul socialism suedez, care realizase o convergență a sistemului capitalist cu sistemul socialist. După alții, Țara Morilor de Vânt a devenit un loc al desfrâului și al pierzaniei, o citadelă universală a decadenței și perversității umane, o nouă versiune a Sodomei și Gomorei biblice*.
La guvernarea Olandei s-au aflat coaliții alcătuite, de regulă, de Partidul Creștin-Democrat, al cărui succesor este actualul partid de guvernământ, rebotezat Partidul Popular, condus de premierul Mark Rutte, fie cu Partidul SocialDemocrat, fie cu Partidul Liberal.
Semnificativ este că o țară mică precum Olanda a devenit o mare putere agroalimentară, fiind al doilea exportator mondial (după SUA) de produse agricole și alimentare, datorită solului fertil, climei blânde, agriculturii intensive și inventivității.
Olanda a devenit o mare putere și în sport, îndeosebi la fotbal, echipa sa națională fiind de două ori consecutiv vicecampioană mondială, după ce a ajuns în finalele Campionatului Mondial din 1974 și 1978, pierdute la limită cu țările-gazdă, Republica Federală Germania, respectiv Argentina. Echipa sa de aur, denumită „Portocala mecanică”, în care au strălucit Cruyff, Neeskens, Haan, Rensembrink, Van Hanegem ș.a., a adus un stil nou în fotbal, bazat pe tehnică și inteligență, combinate cu un angajament fizic total.
Ajax Amsterdam și Feyenoord Rotterdam au devenit echipe-fanion pe continent, câștigând Cupa Campionilor Europeni și Cupa UEFA. Marele jucător și apoi antrenoretalon Johan Cruyff, poreclit „Olandezul zburător”, care a câștigat Cupa Campionilor Europeni în ambele ipostaze, cu Ajax Amsterdam și cu FC Barcelona, a devenit idolul a sute de mii, dacă nu a milioane de români. Este de amintit că în evoluția fulminantă a clubului Ajax și a jucătorului Cruyff a avut un rol meritoriu antrenorul român Ștefan Covaci.
În anii ʼ70, în contextul politicii de destindere între Vestul și Estul Europei, Olanda capitalistă a curtat România socialistă, pentru a încheia contracte comerciale avantajoase cu țara noastră, aflată într-un proces intensiv de industrializare. În acest scop, Nicolae și Elena Ceaușescu au fost invitați, în 1973, într-o vizită de stat la cel mai înalt nivel și cu protocol maxim, ocazie cu care s-a urmărit seducerea, ca să nu zicem coruperea dictatorului român, prin plimbarea acestuia cu caleașca regală de către regina Juliana, prin capitala Amsterdam, în timp ce consoarta Elena era plimbată cu altă caleașcă, de către prințesa moștenitoare Beatrix, următoarea regină a Olandei. Cunoscându-se că intenționa să construiască, cu tehnologie occidentală, primul avion românesc de pasageri, Ceaușescu a fost invitat atunci și la prestigioasa uzină aeronautică Fokker, dar, în cele din urmă, dictatorul din Carpați a realizat proiectul cu mult mai titrata companie aeronautică britanică British Aircraft Company (BAC), care a făcut o ofertă mai avantajoasă.
Guvernul român a încheiat cu compania britanică un contract în valoare de un miliard de lire sterline, în baza căruia a fost realizat, în 1982, primul avion de pasageri ROMBAC 1-11, cu o capacitate de 112 locuri. Drept recunoștință, în 1978, pentru încheierea contractului, Ceaușescu a fost invitat într-o vizită oficială, la nivel înalt, în Marea Britanie, unde a fost primit cu mare fast la Palatul Buckingham și a fost plimbat prin Londra cu caleașca de către regina Elisabeta a II-a.
Olanda a avut un anumit rol în schimbarea regimului totalitar comunist din România, în decembrie 1989, fiind desemnată la nivelul NATO, după acutizarea crizei sociale și politice din Polonia socialistă, să sprijine disidenții anticeaușiști și acțiunile contestatare la adresa regimului de la București. Un rol similar au primit în cadrul NATO Marea
Britanie, pentru Polonia, și Republica Federală Germania, pentru Republica Democrată Germană, Cehoslovacia și Ungaria. Olanda a devenit atunci un fel de națiune-cadru pentru România, apropo de rolul primit actualmente din partea NATO de către Franța pentru sprijinirea apărării țării noastre în contextul invadării Ucrainei vecine de către Rusia.
Referitor la rolul Țării Lalelelor în România, o contribuție importantă în discreditarea și înlăturarea lui Ceaușescu, în anul de grație 1989, a avut-o ambasadorul olandez la București, Coen Stork, care a fost numit în acest post în anul precedent. Ambasadorul Stork a fost implicat în catalizarea și protejarea disidenței anticeaușiste reale (gen Mircea Dinescu) sau inventate (gen Silviu Brucan) și a fost foarte activ în zilele și în nopțile incandescente ale ultimei decade a lunii decembrie 1989, când a devenit evident că nu avea doar o misiune diplomatică în țara noastră.
După schimbarea de direcție din decembrie 1989, în România au năvălit marile bănci și firme din Olanda, dar și o puzderie de oameni de afaceri, mai mari sau mai mici, mai serioși sau mai puțin serioși, țara noastră devenind un adevărat eldorado pentru aceștia. Românii i-au primit cu încredere, simpatie și ospitalitate, deși unii dintre aceștia le-au dat țepe dureroase.
Din zorii revenirii țării noastre la capitalism – și încă la unul sălbatic – și până astăzi, când se văd clar efectele nefaste și perverse ale neoliberalismului globalist, Olanda s-a clasat pe primul loc în topul investițiilor străine în detestata Românie.* ING Bank și subsidiara sa în domeniul asigurărilor, Nederlanden Asigurări (NN), au devenit nume de top în țara noastră, realizând profituri uriașe cu banii românilor.
Concernul agroalimentar Friesland a achiziționat cea mai mare parte a fabricilor de lapte și produse lactate într-o țară în care șeptelul a fost infestat și decimat de o boală botezată a vacii nebune, pripășită intempestiv, în locul și la timpul potrivit.
În Dobrogea și în alte zone ale țării au răsărit ca ciupercile după ploaie parcuri eoliene construite și exploatate de companii din Țara Morilor de Vânt.
Piețele, străzile și florăriile noastre au fost năpădite de florile importate din Țara Lalelelor.
Magazinele de la noi sunt burdușite de produse alimentare sau electronice marca Philips, importate din Țările de Jos.
Plaiurile noastre au devenit cimitire pentru mormane de fierăraie dezafectate și importate din Olanda pe bani frumoși (hale industriale, utilaje agricole și alimentare, utilaje tipografice, autovehicule ș.a.).
Nu în ultimul rând, dealeri olandezi fac bani, cu duiumul, cu droguri „importate” din America de Sud _via_ Regatul Țărilor de Jos, cu care au prizat generația tânără de pe tărâmurile mioritice. Cu toate acestea...
Apelul este centrat pe interesele și sentimentele colective ale populației române.
„dinamiteze deschiderea și simpatia pe care majoritatea românilor au manifestat-o față de Olanda”
În context ↑