Stenogramă plen

Bună dimineața, dragi colegi!

Începe ședința dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Procedura o cunoașteți, algoritmul îl știți: 3 deputați – PSD, 3 – PNL, doi – USR, iar apoi câte unul de la AUR, UDMR, minorități și neafiliați.

Intrăm direct în susținerea declarațiilor. Grupul PSD, Florin Piper-Savu? Vă rog, domnule deputat.

Domnule președinte de ședință,

Declarația politică se intitulează „Creșterea salariului minim – parte integrantă a politicilor socioeconomice”. Stimați colegi,

Cele mai recente date Eurostat împart țările europene în trei grupe în ceea ce privește nivelul salariilor minime. Prima grupă include țările în care salariul lunar variază între 330 și 750 de euro; a doua grupă are venituri între 790 și 1.200 de euro/lună; iar a treia grupă cuprinde țările cu cele mai mari salarii minime, de peste 1.500 de euro/lună. România este situată după Bulgaria, Letonia și Ungaria, în prima grupă.

În România, valoarea salariului minim a ajuns, anul acesta, la 520 de euro brut, 300 de euro net, de 4 ori mai mică decât în Germania, după creșteri succesive în ultimii ani. Cei mai buni ani au fost în perioada 2015–2017, caracterizați de cele mai mari majorări – de 15%-20%, de la un an la altul.

În România, beneficiază, în prezent, de salariul minim brut garantat în plată, de 2.550 de lei, un număr de circa 857.000 de salariați, ceea ce reprezintă un procent de aproximativ 16,27% din numărul total de peste 5,2 milioane de salariați activi.

Salariații cu venit minim și pensionarii sunt printre cei care resimt cel mai mult povara inflației. În decurs de un an, costul vieții a crescut cu peste 15%. Cu același procent va crește și numărul românilor care se luptă cu sărăcia absolută, din cauza scumpirilor puternice.

Consecvent obiectivelor sale politice de a asigura o viață demnă pentru fiecare român, PSD a propus în coaliție, încă din luna august, o majorare a salariului minim de la 2.550 de lei la 3.000 de lei, începând cu 1 ianuarie 2023, majorare de care vor beneficia 2,1 milioane de salariați.

Partidul Social Democrat a reușit să obțină acordul în coaliție pentru această majorare, în condițiile în care partenerii de guvernare au privit-o cu reținere la început, amânând decizia cu scuza „evoluției colectărilor la buget”, deși este bine știut că majorarea salariului minim aduce venituri în plus la buget!

Începând cu 1 ianuarie 2023, venitul net minim al unui angajat va fi de 1.774 de lei, adică un plus de 250 de lei, la care se adaugă scutirea de taxe pentru 200 de lei din veniturile angajaților, scutire acordată în acest moment doar în cazul majorării voluntare a salariului minim.

Partidului Social Democrat i se datorează și deciziile de acordare a unui salariu minim de 3.000 de lei în construcții – începând cu 1 ianuarie 2019 – și în industria alimentară și agricultură – din aprilie 2022.

Beneficiile acestor măsuri sunt clare și de necontestat. Ultimul deceniu a demonstrat că această creștere a salariului minim a fost cel mai bun instrument de creștere economică, pentru că a antrenat și o creștere a celorlalte salarii din economie. În condițiile unui deficit de forță de muncă tot mai acut, este o măsură necesară pentru menținerea în țară a forței de muncă de care au nevoie antreprenorii pentru a-și desfășura activitățile economice.

Mulțumesc. Domnul Dan-Cristian Popescu. Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc.

Stimate domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Bucureștii vechi și... noi”.

Anul acesta s-au împlinit 160 de ani de când, la 24 ianuarie 1862, a avut loc prima adunare parlamentară a statului român unitar modern, adoptându-se oficial numele de România și capitala sa la București. De atunci, orașul a devenit centrul politic, administrativ și strategic al țării, cu

instituțiile înființate prin reformele benefice ale domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Bucureștiul a trecut de-a lungul timpului prin multe încercări și momente de cumpănă. Orașul, atestat documentar printr-un hrisov al lui Vlad Țepeș din 1459, a avut un destin zbuciumat, lovit de calamități, precum cutremure, molime, incendii, inundații sau conflicte armate, dar și de propriii conducători care i-au văduvit zestrea – menționez aici adevărate bijuterii de arhitectură, precum Mănăstirea Cotroceni sau monumentalul edificiu de la Văcărești, demolate în mod barbar în 1985.

După cei 33 de ani în care Bucureștiul își putea recâștiga unele repere pierdute ale memoriei sale, constat cu tristețe neglijarea unor obiective istorice importante, multe lăsate poate chiar voit în stare de ruină.

Un prim exemplu ar fi Mănăstirea Chiajna din cartierul Giulești, ctitorie bizantină cu dimensiuni de anvergură. Edificiul are o importanță deosebită pentru istoria și cultura românească și necesită cu orice preț a fi restaurat și redat circuitului de valori naționale. Între timp s-au ruinat și ultimele fragmente din turle, iar spațiului dezolant i s-a adăugat și priveliștea insalubră a unei foste gropi de gunoi.

Mulțumesc, domnule deputat. Mergem mai departe. Domnul deputat Gheorghe Trif. Este? Nu.

Marcel Tuhuț. Vă rog.

Mulțumesc.

„Partidul Social Democrat rămâne un partener de încredere al fermierilor și producătorilor agroalimentari” Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Încă o dovadă a faptului că Partidul Social Democrat își onorează, punct cu punct, promisiunile din programul de guvernare cu care a acceptat să intre în coaliție și să guverneze este elaborarea procedurilor necesare sprijinirii industriei agroalimentare.

Prin demersurile realizate de ministrul social-democrat al agriculturii, colegul și prietenul nostru, domnul Petre Daea, peste 200 de milioane de euro, sub forma unor granturi, vor fi acordate de Ministerul Agriculturii, din bugetul său, pentru încurajarea și susținerea procesării materiilor prime agricole românești, în România. Cu alte cuvinte, încurajăm producătorii români să valorifice materia primă și să proceseze produsele autohtone, în detrimentul exporturilor de cereale ieftine și al importurilor de pâine scumpă, de cele mai multe ori, realizată tot din grâu de proveniență românească.

Cu cât vom reuși să producem în țară mai multe produse, care înglobează cât mai multă valoare adăugată, cu atât vom diminua importurile, care acum alimentează și agravează deficitul comercial.

Peste 400 de companii din industria procesatoare agroalimentară pot primi până la 500.000 de euro fiecare. Sprijinul este menit și să compenseze parțial creșterea costurilor, fiind destinat pentru fabricarea produselor de morărit, a uleiurilor și grăsimilor, a produselor lactate și a preparatelor pentru hrana animalelor de fermă. Este condiționat însă de constituirea unor stocuri precis definite, care să fie obligatoriu procesate, ceea ce, în definitoriu, nu este un lucru rău.

## **Domnul Ilie-Dan Barna:**

Mulțumesc. Mergem mai departe. Grupul PSD. Domnul Dan Leoreanu, vă rog.

PNL. Scuze!

Stimați colegi,

În negocierile din coaliție, Partidul Național Liberal a reușit să impună o creștere de peste 15% pentru anvelopa destinată protecției sociale. Prin această creștere, adevărații câștigători sunt pensionarii, nu PNL, nu PSD. Valoarea punctului de pensie va fi de 1.784 de lei, de la 1 ianuarie 2023, adică o creștere de 12,5%. Restul creșterii, până peste 15%, se va acoperi prin plăți suplimentare pentru categoriile cele mai vulnerabile.

Plățile suplimentare vor fi efectuate în două tranșe semestriale. Astfel, pentru cei cu pensii sub 1.500 de lei, se va face o plată suplimentară de 1.000 de lei; pentru cei cu

pensii între 1.501 lei și 2.000 de lei se va face o plată suplimentară de 800 de lei; iar pentru cei cu pensii între 2.001 lei și 3.000 de lei se va realiza o plată suplimentară de 600 de lei.

De asemenea, s-au luat și alte măsuri de protecție socială, după cum urmează: pentru cei cu pensii sub 1.700 de lei se vor acorda vouchere sociale de 250 de lei, o dată la două luni, pe parcursul întregului an 2023; pentru cei cu pensii sub 2.000 de lei – cu vârsta de peste 60 ani – se va acorda un sprijin de 1.400 de lei pentru plata facturilor la energie, urmând să fie împărțit în două tranșe, pentru iarna aceasta și iarna viitoare.

De asemenea, alocațiile de stat pentru copii se actualizează cu rata inflației. Pentru persoanele cu dizabilități se va acorda, în plus, a 13-a indemnizație, iar indemnizațiile pentru veteranii și văduvele de război se actualizează cu rata inflației, începând cu anul 2018, de circa 30%.

Adunând la creșterea curentă și plățile suplimentare, alături de alte ajutoare financiare care vor fi acordate, valoarea creșterilor înregistrate de pensiile mici depășește cu mult rata inflației. De exemplu, o persoană cu o pensie de 1.400 de lei va mai primi, în 2023, 1.000 de lei – plată suplimentară; 1.500 de lei – 6 vouchere sociale a câte 250 de lei plus 1.400 de lei – ajutor pentru plata facturilor la energie. Acest lucru înseamnă 3.900 de lei în plus, media lunară fiind de 325 de lei, echivalentul de aproape un sfert în plus față de valoarea pensiei.

Vă mulțumesc. Mergem mai departe. Doamna deputat Christine Thellmann.

Bună dimineața, stimați colegi! Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Declarația mea politică de astăzi are titlul „Dezvoltarea sportului de masă este un proiect de echipă”. Stimați colegi,

Vă expun încă un caz concret și relevant, care subliniază importanța cooperării între reprezentanții din administrația centrală și autoritățile locale, pentru o guvernare eficientă.

Din discuțiile cu primarii din Sibiu și cu mai mulți conducători ai instituțiilor publice din județ rezultă, clar, necesitatea ca delegarea atribuțiilor de la centru să fie însoțită și de surse financiare concrete pentru implementare.

De exemplu, primăria din Mediaș a solicitat trecerea în proprietatea publică/privată a municipiului Mediaș și în administrarea Consiliului Local Mediaș a Clubului Copiilor și a Clubului Sportiv Școlar.

Pe plan parlamentar, am făcut mai multe demersuri pentru a face ca această solicitare a colegilor din Mediaș să găsească un răspuns pozitiv din partea Guvernului.

Să nu uităm că exact cluburile sportive școlare au contribuit la crearea unor talente care au făcut istorie și au devenit legende ale sportului românesc, însă foarte mulți tineri au făcut performanță pe banii părinților sau cu sprijinul actorilor privați.

Municipiul Mediaș, la fel ca alte UAT-uri din întreaga țară, susține trecerea în administrarea consiliului local, respectiv trecerea în proprietatea publică/privată a municipiului Mediaș a imobilelor aparținând Clubului Copiilor, respectiv a Clubului Sportiv Școlar, ambele clădiri nefiind exploatate la valoarea și potențialul lor maxim. Banii alocați de la bugetul de stat sunt, din păcate, insuficienți pentru a reabilita și moderniza baza materială. Să le dăm oportunitatea să acceseze mai ușor fonduri din alte surse de finanțare – naționale și internaționale sau chiar europene!

Mulțumesc. Domnul Vasile-Aurel Căuș. Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică se intitulează „Guvernul PNL susține lupta lumii libere în Ucraina și angajamentele euroatlantice ale României”.

Mult prea des auzim adresate, în societatea românească, în special de către acei formatori de opinie al căror coș zilnic de cumpărături este evaluat în ruble, întrebări legate de motivele pentru care Guvernul României și o mare parte din societatea românească susțin lupta lumii libere în Ucraina.

Ceea ce ne întristează însă este evidenta rea-credință manifestată, din păcate, inclusiv de unii colegi de ai noștri, care, fie pentru că respectă ordinele primite de la Ambasada Rusă, fie că doresc să capete un plus de popularitate ori să iasă din anonimat, preiau teme precum presupusul interes național al neutralității în conflictul ruso-ucrainean și le aduc aici, în instituția care ar trebui să reprezinte, atât pentru observatorii interni, cât și, mai ales, pentru cei externi, un model de unitate în ceea ce privește cea mai mare amenințare la adresa intereselor naționale ale României, respectiv comportamentul agresiv al unei puteri despotice și expansive precum Federația Rusă.

Știu că povara facturilor amenință să apese greu asupra umerilor noștri în această iarnă, însă în niciun caz o astfel de amenințare nu trebuie să ne facă să înțelegem că soluția pentru a o evita este o mai mare dependență față de Rusia. Așa cum o persoană rănită merge la doctor pentru a-și îngriji rana, și nu la agresor, așa și statele Uniunii Europene nu trebuie să considere că interesul lor este să-și adâncească sau să continue dependența față de statul care este, în esență, vinovat de creșterea prețurilor la energie.

## **Domnul Ilie-Dan Barna:**

Vă mulțumesc, domnule deputat. Mergem mai departe. Grupul USR.

Îl invit pe domnul deputat Brian Cristian.

OK.

Alin Apostol.

## Dragi români,

A trecut un an de guvernare PSD–PNL–UDMR. Coaliția sărăciei vă vinde gogoși și minciuni care să cosmetizeze realitatea, dar adevărul îl simțiți pe pielea dumneavoastră, în contul dumneavoastră, în sacoșa dumneavoastră, în speranța dumneavoastră.

După ce veți trece de fumul lăsat de mass-media plătită din banii dumneavoastră, veți realiza că totul este o mare minciună.

Realitatea este următoarea: – Cumpărați mai puțin decât înainte.

– Facturile sunt mai mari decât înainte. - Plătiți mai mult la rată.

- Puneți mai puțin carburant decât înainte.

- Datoria publică a crescut cu 15 puncte procentuale.

- PSD și PNL amanetează viitorul copiilor noștri.

- Tot mai mulți oameni se gândesc să părăsească

- România.

- Privilegiile pentru speciali sunt din ce în ce mai mari.

- Impostura este din ce în ce mai mare.

Și, acum, să detaliem puțin aceste puncte.

Într-un an am ajuns să plătim mai mult pentru orice aliment – pâinea s-a scumpit cu 27%, laptele – cu 28%, uleiul – cu 43%.

Sub guvernarea PSD–PNL avem parte de cele mai mari scumpiri din ultimii 19 ani.

România a înregistrat, în anul 2022, al treilea cel mai mare preț la energie din Uniunea Europeană. Românii s-au trezit cu facturi uriașe la gaze și electricitate și prețuri exorbitante la carburanți.

Pentru un credit ipotecar pe 30 de ani, de 250.000 de lei, la un ROBOR de 8%, cât este actual, românii plătesc cu aproape 600 de lei mai mult la rată față de anul trecut.

În scandalul BMW-urilor, Poliția Română, subordonată ministrului PNL, Lucian Bode, a cumpărat din banii noștri, ai tuturor, 600 de BMW-uri de la prietenul președintelui Klaus Iohannis.

Mulțumesc, domnule deputat. Mergem mai departe. Brian Cristian. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Crimă, sclavie sau corupție sunt doar câteva dintre acuzațiile care se aduc organizatorilor Campionatului Mondial de Fotbal, care se desfășoară zilele acestea în Qatar.

Deși ar fi trebuit să unească iubitorii sportului, indiferent de origine, religie, gen, orientare sexuală sau naționalitate, numeroase organizații internaționale au reclamat faptul că autoritățile din Qatar calcă în picioare drepturile omului.

Este cel mai controversat megaeveniment din ultimele decenii, fiind, totodată, și cel mai scump, cu peste 200 de miliarde de dolari cheltuiți pentru organizare, dar și cel mai urmărit, estimându-se că peste 5 miliarde de oameni se vor uita la meciurile de fotbal.

Fenomenul este cunoscut sub denumirea de „sportswashing” și reprezintă modul prin care o corporație sau un stat național folosește sportul pentru a-și îmbunătăți imaginea pătată și asta se poate întâmpla prin organizarea unui eveniment sportiv major și nu este o practică nouă. Menționez aici Jocurile Olimpice din anul 1936 de la Berlin sau Campionatul Mondial de Fotbal din anul 1978 din Argentina.

Peste 6.500 de muncitori au murit pe șantierele stadioanelor din Qatar, doar în perioada 2011–2020, din cauza condițiilor de muncă improprii, descrise de organizațiile internaționale ca „muncă forțată” sau „sclavie modernă”. Muncitorii au fost găzduiți în condiții insalubre, lucrând pe sume derizorii, uneori chiar mai mici decât cele din contractele semnate, fiind blocați de controversatul sistem Kafala, prin care angajatorii dețin controlul absolut asupra libertății de mișcare a angajaților, uneori confiscându-le chiar și pașaportul, iar aceștia nemaiavând dreptul de a părăsi țara. Nici măcar autopsie nu li s-a făcut sau o minimă examinare medicală, iar peste 70% din decese au fost declarate ca moarte naturală.

Mulțumesc, domnule deputat. Mergem la Grupul parlamentar AUR. Domnul Dumitru Flucuș. Vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Se împlinesc 80 de ani de la bătăliile de la Cotul Donului, Stalingrad și Stepa Calmucă.

În 1940, în urma Dictatului de la Viena, România a pierdut jumătatea de nord a Transilvaniei în favoarea Ungariei și, prin Pactul Ribbentrop–Molotov, a cedat Basarabia Uniunii Sovietice, care, în plus, ne-a răpit și Bucovina de Nord și Ținutul Herța, drept despăgubire pentru alipirea Basarabiei, timp de 22 de ani, la România.

Anul următor, aveam ca proiect de țară reunificarea națională, prin eliberarea teritoriilor ocupate de sovietici și redobândirea Transilvaniei de Nord.

Alături de Germania, aliatul nostru strategic de atunci, armata noastră a început eliberarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord.

Cu speranța că implicarea consistentă a Armatei României în continuarea războiului contra bolșevicilor va avea ca rezultat recuperarea Transilvaniei de Nord, țara noastră a trimis pe frontul de est peste 250.000 de militari, organizați în două armate.

Bătălia de la Stalingrad, din perioada 23 august 1942 – 2 februarie 1943, este cea mai mare și cea mai sângeroasă bătălie din istoria omenirii, numărul pierderilor de vieți omenești fiind de peste 3 milioane.

Doar între 19 și 22 noiembrie 1942 peste 150.000 de luptători români au pierit în această bătălie. Deși au fost învinși, ei s-au acoperit de glorie. Sunt acum eroii uitați ai neamului nostru.

Rusia a atacat și ocupat teritoriile românești de 12 ori, România a atacat Rusia doar o singură dată și asta pentru a-și recupera teritoriile istorice și tezaurul.

Istoria noastră suntem obligați să ne-o asumăm așa cum a fost, conștienți că eroii noștri s-au sacrificat pentru reîntregirea țării.

Mulțumesc domnului deputat. Mergem la Grupul minorităților naționale. Cătălin-Zamfir Manea.

Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc.

Stimate domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

În această perioadă extrem de grea, cetățenii aflați pe cele mai dezavantajate poziții sociale au nevoie de sprijinul și de intervenția statului, a Parlamentului României și, în mod evident, au nevoie de intervenția Guvernului României.

Formațiunile politice care alcătuiesc în prezent coaliția de guvernare au convenit adoptarea unor măsuri sociale pentru sprijinirea populației afectate de criza energetică și de criza economică.

Principalele măsuri au fost, într-adevăr, propuse de Partidul Social Democrat și susținute de PNL, UDMR și de Grupul parlamentar al minorităților naționale.

Echitatea, stimați colegi, înseamnă dreptate socială și solidaritate cu cei aflați în dificultate. Acest concept ar trebui foarte bine înțeles și aplicat în toate sferele sociale, economice și politice din România.

Multe dintre familiile din țara noastră trăiesc în condiții greu de imaginat, iar măsurile propuse și acceptate, de curând, de partidele politice din arcul guvernamental sunt binevenite.

În prezent, aș semnala că rata inflației este estimată undeva la peste 15%, însă creșterea prețurilor la alimente și energie este una haotică și alarmantă, în opinia mea, și nu ține cont, sub nicio formă, de rata inflației.

Chiar dacă, de la 1 ianuarie 2023, pensiile vor crește cu 12,5% – mă refer la acele pensii bazate pe contributivitate –, vor fi acordate o serie de ajutoare, chiar și pentru compensarea facturilor la energie, trebuie să reținem că alimentele s-au scumpit, alimentele de bază.

Și, comparativ cu aceeași lună a anului trecut, aș vrea doar să enumăr câteva dintre alimentele de bază care astăzi s-au scumpit.

Mulțumesc, domnule deputat. Mergem mai departe, la grupul neafiliaților. Doamna Rizea Cristina Camelia.

Vă rog, doamna deputat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,

Vreau să vă vorbesc astăzi despre „Statul misogin – o realitate cruntă a României secolului XXI”.

Și am să încep cu un citat – „M-am oprit și dânsul m-a prins cu forța de mijloc și de cap și a încercat să mă sărute cu forța. Bineînțeles, m-am apărat. M-am speriat foarte tare. Dânsul nu se aștepta la reacția mea. S-a dus în spatele biroului lui și a început să mă înjure, să mă amenințe, că nu o să mă creadă nimeni, că o să fie cuvântul meu împotriva cuvântului lui, că pot să vorbesc cu oricine, că, oricum, nu mă va crede nimeni. Eram în stare de șoc.”

Doamnelor,

Domnilor,

Asta se întâmplă într-o instituție a statului român.

Am citat din terifianta declarație a victimei șefului de unitate de la jandarmeria din Maramureș – un caz problematic și, din păcate, reprobabil.

Sexismul și misoginia par să fie endemice în rândul oficialilor statului român. Totodată, cazurile de apărători ai ordinii și siguranței publice care mai degrabă își apără propriile porniri masculine și creează frică în loc să o aplaneze nu sunt nici ele puține și nici neglijabile.

## Dragi colegi,

Declarația victimei subliniază un portret dezolant și profund problematic al misoginismului, în termeni mult mai preciși și exacți decât am putea noi prin formule elitiste și jargon parlamentar.

Totuși ce putem noi face în acest sens și avem obligația de a ne însuși este să intervenim, pe cale legislativă, pentru a preveni și combate abuzul de putere și hărțuirea toxică ce par să fie practicate de unii pretinși oameni ai legii. Desigur, nu generalizez, însă este dureros și șocant, ca femeie, să vezi cum cel care ar trebui să te protejeze devine el însuși agresor.

Vă mulțumesc, doamna deputat. Revenim la Grupul PSD. Domnul Dan-Constantin Șlincu. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi parlamentari,

Guvernăm pentru oameni și trebuie să găsim soluții pentru a răspunde mai bine nevoilor pe care le au! Partidul Social Democrat a reușit să-i convingă pe partenerii din coaliție să admită acest obiectiv esențial – pensiile trebuie mărite cu cel puțin 10%, iar salariul minim trebuie să ajungă la 3.000 de lei brut, de la 1 ianuarie 2023.

Majorarea salariului minim se adresează, în primul rând, salariaților cu venituri mici din mediul privat. Prin acordul exprimat în coaliție asupra acestei propuneri, PSD își atinge astfel unul dintre obiectivele politice enunțate de la începutul acestei sesiuni legislative, referitoare la sprijinirea salariaților cu venituri mici din mediul privat.

Propunerea PSD, exprimată încă din urmă cu trei luni, prevede o creștere a salariului minim de la 2.550 de lei la 3.000 de lei, iar scutirea de taxe pentru 200 de lei din veniturile angajaților, care în prezent se aplică doar în cazul majorării voluntare a salariului minim, se va acorda, începând cu 1 ianuarie 2023, tuturor salariaților din această categorie.

Vreau să subliniez că majorarea salariului minim este necesară și pentru menținerea în țară a forței de muncă de care au nevoie antreprenorii pentru a-și desfășura activitățile economice. Cu toate că sunt domenii în care companiile consideră că le cresc costurile prin majorarea salariilor, segmentele vitale ale economiei românești, în special din domeniul producției și industriei agroalimentare, suferă din cauza lipsei de personal calificat tocmai pentru că specialiștii preferă să plece în afara țării pentru a avea venituri mai mari.

Mulțumesc, domnule deputat. Domnul deputat Viorel Salan este? Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Acum 20 de ani, ziua de 23 noiembrie a fost ca azi, o zi ploioasă. Cu toate acestea, zeci de mii de români s-au adunat în Piața Revoluției pentru a asculta discursul public al președintelui american George Bush.

Cu două zile mai devreme, summitul NATO de la Praga anunțase extinderea Alianței, prin primirea de noi membri. România a fost invitată să devină membră a Alianței NordAtlantice, împreună cu Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia. Prin aderarea acestor noi membri se dorea consolidarea securității pentru toate țările din zona euroatlantică și atingerea obiectivului comun – o Europă întreagă și liberă, unită în pace și prin valori comune.

Iar președintele Statelor Unite ale Americii a venit în vizită oficială la București, pentru a întări mesajul Alianței.

După 20 de ani, România este acum membră cu drepturi depline a NATO. Militarii români sunt apreciați ca fiind parteneri de nădejde, aliați curajoși și de încredere, pe care te poți baza în orice moment.

Acum, România are un rol esențial în cadrul NATO. Ea a devenit centrul de greutate în regiunea Mării Negre, în conformitate și cu noul concept strategic al NATO, prezentat la Madrid în cadrul summitului din iunie.

În baza acestei noi viziuni, s-au decis trimiterea de trupe suplimentare pe flancul de est al NATO, dezvoltarea infrastructurii de apărare a graniței de est, pentru a descuraja orice intenție de agresiune asupra vreunui stat NATO.

Toate aceste măsuri au ca scop comun și consolidarea prezenței NATO de la Marea Neagră la Marea Baltică.

Mulțumesc. Doamna Viorica Sandu este? Nu.

Ioan Vulpescu? Mihai Weber? Ionel Floroiu? Rodica Nassar? Ileana-Cristina Dumitrache? Florian-Claudiu Neaga? Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Prin intermediul declarației politice de astăzi doresc să atrag atenția asupra protestelor și revendicărilor angajaților din serviciile de ambulanță care se află în stradă în această perioadă, solicitându-și atât drepturile, cât și condiții mai bune de muncă.

Începând de ieri, serviciile publice de ambulanță din toată țara sunt, în mod tehnic, în regim de „protest național”, acest mesaj fiind afișat pe fiecare ambulanță din țară. Chiar dacă această acțiune de protest nu este apreciată unitar, consider că această perioadă postpandemică este oportunitatea perfectă să înțelegem faptul că neajunsurile cu care angajații serviciilor de ambulanță sunt obligați să lucreze astăzi sunt, în realitate, neajunsurile cu care noi, fiecare în parte, va trebui să încercăm să rămânem în viață la un moment dat, în viitor.

Printre problemele ridicate de cei care au protestat în capitală se regăsește starea tehnică precară, critică a multor ambulanțe, cu care sunt operate intervențiile medicale de urgență, aceste autovehicule specializate având un număr foarte mare de kilometri rulați, cu un grad de uzură corespunzător. Și pericolul ca un astfel de autovehicul să prezinte o defecțiune în timp ce se află în serviciu, acordând asistență medicală de urgență, este foarte ridicat. Bineînțeles, consecințele unei astfel de situații asupra unui pacient critic ni le putem imagina cu toții.

## Stimați colegi,

Cu un lucru putem fi de acord cu toții. Niciunul dintre noi și niciun român nu și-ar dori să trăiască un astfel de incident. Ar fi un caz de inconștiență din partea autorităților să lase să se întâmple așa ceva. Dotarea serviciilor publice de ambulanță, pe toate planurile, ar trebui să fie realizată la standarde europene și asta cât mai curând.

Mulțumesc, domnule deputat.

O să mergem la Grupul PNL, după care o să mergem la UDMR.

Doamna Cătălina Ciofu, vă rog.

Mulțumesc.

Declarația mea politică se numește „PNL luptă pentru prosperitatea viitoare prin investiții prezente, nu pentru consumul prezent prin datorii viitoare”.

Trăim o perioadă marcată de numeroase dificultăți economice. Știu, auzim aceasta atât de frecvent, încât a devenit aproape un clișeu. Și, ca orice clișeu, după ce ne-am obișnuit prea mult cu el, avem tendința să nu îl mai vedem și să nu îl mai auzim. Desigur, am trăit și momente mai dificile. Am trecut, împreună, prin ani în care tranziția părea nesfârșită. Probabil și astăzi unora dintre noi acest cuvânt le provoacă amintiri dureroase. Și pe bună dreptate! Și când spun asta mă alătur celor, atât de mulți, care înțeleg sentimentul din proprie experiență. Însă am depășit tranziția. Am depășit-o mai greu decât ar fi trebuit și mai greu decât s-ar fi putut, pentru că multe dintre măsurile adoptate atunci au fost greșite atât în forma, cât și în esența lor. Dar am depășit-o. Și am depășit-o abia atunci când am început să așezăm economia pe baze sănătoase.

Pentru actuala situație nu putem învinui nici economia noastră, nici pe cea a sistemului. Nu este rezultatul nici al unor decizii greșite, nici al unor șocuri. Este rezultatul unor acțiuni deliberate și, de aceea, cu atât mai criminale. Este rezultatul acțiunilor unui regim care, din păcate, s-a priceput să ne aducă într-o dependență vinovată de acțiunile sale, pentru ca apoi să folosească această dependență pentru a-și putea urmări propriile interese maligne, interesele unui cerc de scelerați, un cerc de scelerați care a ridicat artificial prețurile gazului și petrolului exportat către Europa numai pentru a-și putea asigura suficiente rezerve valutare pentru războiul pe care îl plănuia.

Mulțumesc.

Revenim la Grupul UDMR. Doamna Rozália Biró.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarație politică – „Eliminarea violenței împotriva femeilor”.

Astăzi, în Uniunea Europeană, una din trei femei experimentează violența de gen, una din 10 femei suferă de pe urma unui abuz sexual și una din 20 de femei a fost violată. Violența împotriva femeilor este una dintre infracțiunile cele mai răspândite. Și totuși presiunea socială este atât de puternică, încât multe dintre victime o acceptă ca pe un fapt de viață inevitabil și se abțin să o denunțe, altele, care găsesc curajul să ceară ajutorul autorităților, sunt uneori refuzate, fără a fi luate în serios. Iar altele nu pot găsi protecție din cauza slăbiciunilor și lacunelor din cadrul legislativ sau politic al țărilor lor. Fiecare stat are o responsabilitate fundamentală, care ține de respectarea drepturilor omului, de a oferi protecție împotriva violenței.

Declarația pentru eliminarea violenței împotriva femeilor, lansată de Adunarea Națiunilor Unite în 1993, definește violența împotriva femeilor ca „orice act de violență bazată pe gen care are ca rezultat sau poate avea ca rezultat vătămarea sau suferința fizică, sexuală sau psihologică a femeilor, inclusiv amenințările cu astfel de acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate, indiferent dacă are loc în public sau în viața privată”.

Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor, 25 noiembrie, a fost instaurată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite și este marcată în toată lumea prin manifestații, campanii de conștientizare și acte de condamnare a diverselor forme de violență asupra femeilor.

Un act semnificativ pentru agenda Uniunii Europene pentru combaterea violenței împotriva femeilor îl constituie noua Convenție a Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, care a abordat în mod cuprinzător violența împotriva femeilor și violența domestică.

Vă mulțumesc, doamna deputat. Revenim la Grupul PNL. Doamna Elena Hărătău este? Nu.

Ervin Molnar? Nu.

Domnul Valentin Făgărășian? Vă rog, domnule deputat.

Declarația mea politică de astăzi este „Televiziunea publică trebuie să transmită mai multe informații despre românii din afara frontierelor!”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Până la apariția primelor informații colectate în cadrul recensământului populației nu ne rămâne decât să dăm crezare evaluărilor aproximative care spun că peste 4,5 milioane de români muncesc și trăiesc în străinătate, majoritatea covârșitoare căutând o viață mai bună în statele Uniunii Europene sau în Marea Britanie. Chiar dacă, raportat la populația totală a țării noastre, vorbim despre aproape un sfert dintre români, informațiile despre viața lor, despre dificultățile pe care le traversează și despre motivele care i-ar determina să se întoarcă acasă sunt extrem de puține. Poate că pentru mass-media privată aceste informații nu sunt de interes și nu produc audiență; aspecte care țin de autonomia și capacitatea de autofinanțare a presei private. Însă îmi este greu să înțeleg de ce posturile publice de radio și de televiziune acordă spații foarte largi unor emisiuni irelevante, iar pentru românii din diaspora foarte puțin și foarte rar.

## Stimați colegi,

De ce ar fi nevoie ca la radioul public și la televiziunea publică să avem mai multe informații despre românii din diaspora? Pentru că fiecărui român plecat în străinătate îi corespunde în România cel puțin o familie, care-i duce grija. Părinți care așteaptă vești de la copii, copii care își pun întrebări despre situația părinților, bunici care ar putea să afle mai ușor ce se întâmplă în țara în care muncesc nepoții și copiii lor.

## Stimați colegi,

Mulțumesc, domnule deputat. Mergem la Grupul USR. Domnul Ion-Marian Lazăr.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația mea politică de astăzi este „Telemedicina din România, între a fi sau a nu fi”.

Stimați colegi,

Deși inițial îmi propusesem ca astăzi să discut despre alte probleme din actualitatea curentă, răspunsul primit la o întrebare adresată Ministerului Sănătății privind implementarea serviciilor medicale prin telemedicină în România mi-a generat o stare de indignare profundă.

Fără a expune pe larg conținutul și modalitatea de redactare a răspunsului primit de la minister, cu depășirea termenului legal, am reținut printre alte aspecte faptul că „Serviciile medicale prin telemedicină pot fi acordate în mod nediscriminatoriu oricărei persoane de toți profesioniștii din domeniul sănătății care folosesc tehnologiile informaționale și de comunicare, mijloace de comunicare la distanță, pentru schimbul de informații valide pentru diagnosticul, tratamentul și prevenirea bolilor și accidentelor, cercetarea și evaluarea medicală, precum și pentru asistența continuă a furnizorilor de servicii medicale, toate în interesul promovării sănătății”.

Totodată, am aflat cu această ocazie că „Ministerul Sănătății manifestă preocupare continuă pentru îmbunătățirea gradului de sănătate al populației și pentru acestea sunt analizate și dezbătute cele mai bune soluții, care, implementate în societate prin intermediul instituțiilor și autorităților publice, cu concursul nemijlocit al cadrelor medicale, să își producă efectele benefice”.

Totuși ce nu mi s-a comunicat, dragi cetățeni, deși am solicitat expres acest lucru, este: numărul de unități medicale din sectorul de stat și privat care asigură servicii medicale prin telemedicină în România și repartizarea acestora la nivelul fiecărui județ; care sunt ministerele sau autoritățile de resort care vor trebui să sprijine Ministerul Sănătății în vederea extinderii serviciilor de telemedicină și în zonele greu accesibile din țară, care nu beneficiază în prezent de servicii medicale permanente, și, respectiv, locul ocupat de România la nivelul Uniunii Europene din punctul de vedere al numărului de unități medicale care asigură servicii medicale prin telemedicină.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Mai departe. Iulian Lőrincz? Nu.

Denisa Neagu? Vă rog, doamna deputat.

Într-un an, Guvernul PSD–PNL–UDMR ne-a demonstrat că este Guvernul Groazei.

Merg la supermarket? Românii se îngrozesc. Prețurile, efectiv, au explodat la majoritatea alimentelor. Uleiul este cu aproape 50% mai scump, cartofii cu 40%, iar laptele cu aproape 30%. Iar acestea sunt doar câteva dintre exemple.

Vin facturile la curent electric și gaze naturale? Românii se sperie înainte de a le deschide.

Pentru electricitate plătesc cu 27% mai mult decât în 2021, iar pentru gaze naturale cu 40%.

Se apropie scadența ratei la bancă. Pentru unii dintre români ratele s-au dublat, iar salariile au rămas aceleași.

Acestea sunt efectele unei guvernări haotice.

Ce a făcut Guvernul într-un an de zile pentru a ameliora aceste efecte? Nimic. Zero barat!

Acum, în prag de iarnă, când au conștientizat că românii nu vor mai tolera dezastrul economic, Guvernul încearcă să promită bani populației. Dar nici asta nu fac cum trebuie.

Promit mărirea pensiilor cu 12,5%, deși PNRR le permite să le crească cu 27%.

Promit majorarea salariului minim până la 3.000 lei brut. Asta înseamnă o creștere cu aproape 250 lei în buzunarul angajatului. Însă pentru angajatori înseamnă creșterea cheltuielilor cu salariile și taxe datorate la stat. Pentru unii dintre aceștia, e posibil să fie nevoie să facă și concedieri.

Acestea sunt, în realitate, false măsuri.

Într-un an de zile, asemenea regimului comunist, Guvernul României s-a concentrat pe ajutorarea „specialilor”, nu a populației.

Pentru prietenii de partid au creat mii de locuri de muncă la stat. Pentru tovarășul lui Klaus Iohannis au „aranjat” o licitație prin care statul român a cumpărat 600 de BMW-uri. Pentru a-l apăra pe Nicolae Ciucă au mers până la amenințarea jurnalistei care a demonstrat că teza de doctorat a acestuia este plagiată.

Grupul AUR, doamna Raisa Enachi. Urmează domnul Petrețchi, de la minorități.

## Bună dimineața!

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Declarația mea politică de astăzi are ca subiect majorarea punctului de pensie.

Stimați colegi,

Românii se uită la televizor și nu le vine să creadă ce fac politicienii în spatele ușilor închise. Din interiorul ședinței conducerii liberalilor au ieșit, pe surse, din partea lor, a liberalilor înșiși! – conform sloganului „Prin noi înșine!” –, stenograme incendiare.

„Am discutat cu Marcel și consider că pensiile ar trebui să crească cu 6,2% pentru toți și apoi, progresiv, în funcție de venit, să dăm ajutoare, astfel încât anvelopa totală să fie de 15%.”

Anunțul premierului Ciucă a generat o revoltă în ședința liderilor, cu replici dure. Mă întreb, retoric, cum a reacționat președintele Iohannis când a aflat aceste lucruri din interiorul partidului său de suflet. Ce a fost în mintea sa, cum a fost trădat de premierul care, acum o lună de zile, a ieșit public și a anunțat populația că va mări pensiile cu 15%, fiindcă așa declarase cu o zi înainte însuși Președintele României? La Reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, din 20 octombrie, domnul președinte Iohannis a declarat: „Dacă vorbim de creșterea pensiilor, trebuie să vedem un pic contextul mai larg. Știu că s-au vehiculat tot felul de propuneri, 10%, 11%, dar haideți să vedem lucrurile în contextul mai mare. Nu putem să așteptăm de la pensionari să plătească ei prețul crizelor. Și, în condițiile în care avem o inflație care trece de 15%, eu cred că ar fi corect, ar fi rezonabil ca această creștere a pensiilor de la 1 ianuarie să țină cont de această inflație. Și, atunci, creșterea, după părerea mea, trebuie să fie mai mare decât a fost ea până acum vehiculată. Nu știu dacă bugetul permite o creștere până în 15%, așa cum probabil s-ar aștepta lumea, ca să existe o compensare corectă cu inflația, dar eu cred că merită luate în considerare toate opțiunile și venit cu o creștere care compensează în bună măsură inflația. Și încă un aspect pe care eu, personal, îl consider esențial: trebuie atenție sporită, specială, pentru cei cu pensii mici, fiindcă acolo apar problemele cele mai mari.”

Încercați să încheiați, vă rog!

Nu vă este rușine să batjocoriți părinții și bunicii României, domnilor de la Palatul Victoria?

Vă mulțumesc. Deputat de Vaslui Raisa Enachi.

Vă mulțumesc. Domnul Petrețchi este? Nu. Mergem la neafiliați. Cristian Paul Ichim.

Bună dimineața! Domnule președinte de ședință, Stimați colegi, Dragi români,

Declarația mea de astăzi se numește „Ziua comemorării victimelor accidentelor, în țara cu cele mai multe victime ale accidentelor rutiere”.

În data de 18 noiembrie am comemorat victimele accidentelor de circulație. Pentru România, această zi a reprezentat un nou prilej pentru a pune în lumină locul fruntaș pe care-l ocupăm în topul țărilor europene cu cele mai multe victime în accidente de circulație.

În ritmul acesta, mă tem că și anul viitor vom fi clasați tot pe primul loc în acest top.

Românii nu se mai simt în siguranță pe străzi, nici ca pietoni, nici ca șoferi. Motivul e clar, iar soluțiile ne sunt la îndemână.

Am vorbit deseori despre acestea și am propus și proiecte de lege în acest sens.

Pentru prevenirea accidentelor am propus utilizarea sistemului video de monitorizare a traficului rutier, sistem care constată automat și abaterile rutiere.

Pentru îmbunătățirea pregătirii viitorilor șoferi am propus separarea examenului teoretic de cel practic.

Pentru siguranța rutieră am propus toaletarea copacilor de pe marginea drumurilor naționale.

Trag încă o dată un semnal de alarmă că trebuie să punem lucrurile în mișcare pentru a salva victimele accidentelor de circulație.

Fiecare dintre noi fie a fost implicat într-un accident rutier, fie are apropiați care au fost în această situație.

De multe ori în aceste accidente regăsim victime și urmările sunt tragice. Din nefericire, urmările nefaste ale accidentelor lasă familii îndurerate în urmă, iar durerea acestor familii nu se alină cu promisiuni și amânări. E nevoie de acțiune cât mai urgent.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Revenim la Grupul PSD. Domnul Ionel Floroiu. Eroare! Eroare! Ba nu, e bine! Vă rog.

Bună dimineața, dragi colegi!

Declarația mea politică se numește „Nu este normal, în niciun caz, ca pensiile să fie mai mari decât salariile obținute în timpul activității”.

Doamnelor și domnilor,

Sunt total de acord cu declarațiile făcute de Marcel Ciolacu, președintele Partidului Social Democrat, referitoare la modul cum ar trebui să fie modificate pensiile speciale.

Cred că acestea trebuie să se bazeze pe principiul contributivității, iar calculul lor să se facă ca medie a veniturilor obținute într-o perioadă mai lungă de timp, astfel încât, în mod firesc, nicio pensie specială să nu depășească veniturile din perioada de muncă.

În cazul categoriilor de angajați ai statului român care beneficiază de pensii speciale se va impune o creștere graduală a vârstei de pensionare. Această limită va fi majorată, astfel încât să ajungă la minimum 30 de ani de activitate profesională, iar aceștia să nu se pensioneze la mai puțin de 55 de ani.

Trecem cu toții printr-o perioadă mai dificilă, în care resimțim efectele crizei economice care s-au instalat la nivel global. Tocmai de aceea consider că forma finală a reformei trebuie să conțină măsuri graduale, astfel încât acestea să nu producă tulburări ale activității instituțiilor publice.

În ceea ce privește creșterea pensiilor, în contextul inflației, acestea ar trebui să se facă diferențiat, pe principiul solidarității sociale, iar cei care au pensii mici să beneficieze de o indexare mai mare.

Despre pensiile militarilor, ale angajaților din instituțiile de forță ar trebui să se înțeleagă, o dată pentru totdeauna, că ei beneficiază de pensii de serviciu.

Mulțumesc. Domnul deputat Daniel Gheba? Domnule Gheba, veniți?

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege și stimați colegi,

Titlul declarației mele politice este: „Se impun măsuri urgente pentru stingerea focarelor de pestă porcină existente!”.

Conform datelor comunicate recent de ANSVSA privind evoluția pestei porcine africane, la data de 2 noiembrie 2022, pe teritoriul României erau detectate 47 de focare active, dintre care 44 la nivelul gospodăriilor populației și 3 la nivelul exploatațiilor comerciale. Cele mai multe cazuri se înregistrează în județul Timiș, cu 9 focare, urmat de județul Iași, cu 6 focare, și Vâlcea, cu 5 focare. În județul Dolj avem, în acest moment, un focar activ și în județele limitrofe, Gorj, două focare, în județul Olt, un singur focar. În cazurile monitorizate la nivelul exploatațiilor comerciale sunt afectate în jur de 63.000 de capete în total, ceea ce este foarte mult.

Autoritatea informează că cea mai probabilă cale de pătrundere a bolii în exploatație este reprezentată de factorul uman. Având în vedere numărul mare de exploatații agricole la nivel național și faptul că porcinele sunt larg răspândite în gospodăriile populației, solicit Autorității Naționale SanitarVeterinare și pentru Siguranța Alimentelor, Guvernului și prim-ministrului să ne informeze de îndată cu privire la măsurile în desfășurare la acest moment cu scopul de a menține sub control situația pandemică. Avem nevoie de mai multe măsuri de informare și profilaxie adresate, în principal, gospodăriilor populației și mai multe controale la gospodăriile comerciale, având în vedere apropierea sărbătorilor de iarnă și consumul tradițional de carne de porc din această perioadă.

Vă mulțumesc.

Din cauza timpului, mai luăm două intervenții: domnul Dan Tanasă, de la AUR, și doamna Anamaria Gavrilă, de la neafiliați.

Domnule Dan Tanasă, vă rog.

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Vă voi oferi astăzi un alt exemplu de șovinism și xenofobie pe care UDMR le promovează în fiecare zi. Am ajuns ca, în propria țară, poetul nostru național Mihai Eminescu să fie interzis într-o reședință de județ și utilizat ca mijloc de șantaj de un primar al UDMR, care se comportă întocmai ca un grof.

Deoarece, în ultimii 32 de ani, Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe a sprijinit, încurajat și contribuit la amplasarea pe domeniul public exclusiv a unor statui și monumente care întruchipează figuri maghiare ori cu simbolistică maghiară, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș a considerat că este justificat să solicite Consiliului Local al Municipiului Sfântu Gheorghe, instituție publică a întregii comunități locale, inițierea unui demers identic de amplasare a unei statui în cinstea poetului național Mihai Eminescu.

Demersul românilor din Forumul Civic s-a izbit de mentalitatea xenofobă a primarului UDMR, Antal Árpád, cel care i-a amenințat în urmă cu câțiva ani, pe când era deputat în Parlamentul României, pe românii din Covasna și Harghita cu soarta sârbilor din Kosovo, masacrați de albanezi! Antal Árpád a declarat, nici mai mult, nici mai puțin, că va discuta cu Forumul Civic despre amplasarea statuii lui Mihai Eminescu în oraș abia după ce Forumul Civic își va retrage două acțiuni în instanță împotriva municipalității, câștigate, pe fond, de forum. Șantajul ordinar al grofului de la UDMR calcă în picioare principiile esențiale ale unei democrații, precum dreptul de petiționare și liberul acces la justiție.

Într-un stil demn de urmașii lui Miklós Horthy, acest primar, sancționat deja de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării pentru discriminarea pe criterii etnice a românilor, își asumă o hegemonie politico-etnică și continuă să discrimineze românii în cel mai abject mod. Șantajând acest for civic, care reunește peste 45 de asociații din interiorul arcului carpatic, groful UDMR nu dorește decât să obțină beneficii și să scape de sentințele pronunțate de către instanțele de judecată. Ceea ce refuză să accepte groful Antal Árpád este faptul că nu Forumul Civic anulează steagurile secuiești din care românii lipsesc cu desăvârșire, ci instanțele de judecată din România pronunță sentințe definitive și irevocabile, instanțe care în aceste cazuri sunt acuzate ca fiind „antimaghiare”. În schimb, aceleași instanțe de judecată sunt recunoscute și elogiate atunci când sute de hectare de păduri, terenuri și imobile istorice sunt retrocedate urmașilor unor grofi.

## **Domnul Ilie-Dan Barna:**

Să încheiați, vă rog!

...urmând exemplul lui Tăriceanu, Băsescu și Ponta, stau în genunchi în fața lui Kelemen Hunor! Mulțumesc.

Mulțumesc.

Și ultima intervenție de astăzi, Anamaria Gavrilă. Vă rog, doamna deputat.

## **Doamna Anamaria Gavrilă:**

Bună dimineața! Vă mulțumesc.

Olanda, Suedia, Austria ne spun că România nu are voie în Schengen. Chiar dacă din punct de vedere tehnic România îndeplinește condițiile, se pare că România nu îndeplinește toate dorințele.

Politicienii acestor țări ne spun că România nu este sigură, ceea ce este bizar. Adică Austria este al doilea cel mai mare investitor afacerist străin în România. Asta înseamnă că banii românilor sunt buni. Sunt buni să plătească dobânzile exagerate la băncile austriece, profitul românilor din petrolul și gazul românesc este, de asemenea, foarte bun pentru afaceriștii austrieci, la fel și profitul din afacerile cu asigurări, cu industria lemnului și cu construcțiile.

Ministrul de interne austriac spune însă că România nu este sigură.

Ne întrebăm: oare dacă am îndeplinit deja condițiile tehnice, care mai este prețul pe care trebuie să-l plătim să fim și noi în Schengen? Se pare că în Uniunea Europeană unii sunt mai egali decât alții.

Ministrul de interne român, Lucian Bode, s-a pus repede în avion și a plecat la Viena. De parcă România nu a fost destul de umilită, a mai trebuit să fie și îngenuncheată de acest ministru nepriceput. Gestul său ne arată că afaceriștii din spatele politicienilor austrieci mai au câteva dorințe de îndeplinit... O fi Salrom, o fi Poșta Română, o fi CFR...

Pentru că politicienii români sunt și ei disperați. Sunt disperați după o victorie, pentru că se uită la sondaje și nu arată deloc bine pentru alegerile următoare. Au nevoie de niște victorii, au nevoie să spună oamenilor că au reușit și ei ceva. Și astfel sunt gata să vândă țara doar ca să rămână la putere. Sunt gata să dea suveranitatea României pentru ridicarea MCV-ului, sunt gata să dea orice mai este încă de valoare în România ca să intre în Schengen.

Vă mulțumesc. Declar ședința închisă. Urmează ședința de plen. O zi bună în continuare tuturor!

„Măsurile necesare diminuării crizei fertilizanților atârnă tot în pixul Comisiei Europene”

Cu doar o zi înainte de prezentarea publică a noului document al Comisiei Europene destinat soluțiilor necesare fermierilor pentru a putea face față crizei îngrășămintelor, îmi exprimam speranța pusă în acest nou cadru de sprijin pentru industria fertilizanților. Din informațiile de la Bruxelles, așteptările mele și ale tuturor agricultorilor comunitari păreau că vor deveni realitate, grație seriei de posibilități care ar fi urmat să fie oferite.

Din păcate, nu s-a întâmplat așa cum ne-am dorit cu toții, iar acum trebuie să admitem toți că nu este prea constructiv să mai vin și eu și să demontez documentul Comisiei Europene lansat pentru diminuarea impactului negativ al penuriei de fertilizanți. Au făcut-o deja o mare parte dintre colegii mei europarlamentari PSD, precum și alți europarlamentari europeni, reprezentanți ai tuturor familiilor politice în Parlamentul European.

În schimb, eu consider că a venit momentul să identificăm noi soluții salutare pentru salvarea agriculturii. Doar prin măsuri constructive, luate în completarea strategiei mult prea simpliste, bazată mai mult pe indicații decât pe soluții clare și pertinente, precum și pe o serie lungă de promisiuni, vom mai putea amortiza din impactul acestei crize, ale cărei efecte se răsfrâng atât asupra cantității și calității alimentelor, cât și asupra costurilor de pe întregul lanț de producție. De la recoltare, distribuție, prelucrare și până la desfacere, pe care toți cumpărătorii europeni vor trebui să le achite. Și nu vom putea vorbi, din nefericire, despre prețuri mici, ci despre unele aflate într-o continuă creștere, mai mult sau mai puțin artificială, după cum bine știm cu toții.

„Doamna ministru Deca continuă să își bată joc de elevi”

S-a întâmplat exact ce spun de săptămâni întregi: CNCD a constatat, în unanimitate, că eliminarea de către Ministerul Educației a bursei de ajutor social pentru elevii care învață într-o unitate școlară aflată într-o altă localitate decât cea de domiciliu constituie o faptă de discriminare și a amendat ministerul. Am avertizat, în ultimele luni, opinia publică cu privire la decizia aberantă luată de fostul ministru Sorin Cîmpeanu și menținută de actualul ministru Ligia Deca. În acest sens, am trimis și o interpelare parlamentară prin care am solicitat examinarea legalității acestei decizii prin raportare la nerespectarea legii transparenței decizionale și a legislației pentru combaterea discriminării. Răspunsul Ministerului Educației, semnat de Ligia Deca, este complet evaziv și generic, fără să răspundă criticilor de nelegalitate semnalate de mine. În acest context, decizia CNCD este binevenită și demonstrează încă o dată atitudinea ostilă a ministrului Deca față de elevii cu posibilități reduse din România.

Potrivit fostului ministru Cîmpeanu și, implicit, actualului ministru Ligia Deca, pentru a beneficia de bursă socială pe criterii de venit, o familie trebuie să aibă un venit pe membru de familie sub 50% din salariul minim net. Adică, în cazul în care ambii părinți lucrează pe salariul minim și au doi copii, aceștia formează o familie bogată sau foarte bogată și nu mai merită să primească bursa de ajutor social.

Într-o țară civilizată și europeană era imposibil să discutăm despre faptul că Ministerul Educației discriminează elevii. Totuși, în România, un ministru al educației are tupeul nesimțit să nu răspundă întrebărilor reprezentanților poporului sau ale ONG-urilor și să discrimineze elevii.

Comisia Europeană spune că România, Bulgaria și Croația sunt pregătite să adere la spațiul Schengen. Decizia ar putea fi luată luna viitoare, deși încă nu e clar ce va face Olanda. Regatul Țărilor de Jos e reticent față de intrarea celor trei țări în zona europeană de liberă circulație. În plus, social-democrații suedezi, care susțin din Parlament guvernul minoritar, se opun extinderii spațiului Schengen.

Anunțul Comisiei e foarte important, dar nu este decisiv. Sigur că, în sine, această așteptare și această febră, până pe 8 decembrie, sunt într-un fel stânjenitoare pentru un stat membru al UE de peste 15 ani. În continuare, suntem optimiști în privința aderării la spațiul Schengen și îndeplinirii acestui obiectiv, dar, în același timp, trebuie să vă spun că există o anumită zonă de prudență în evaluarea noastră și în așteptările noastre.

PSD ar trebui să admită că amânarea aderării României la spațiul Schengen a fost determinată și de guvernările din perioada 2017–2019, ani absolut catastrofali. România nu mai poate fi tratată ca o țară de rangul doi. Politic, acesta este un mare obiectiv al PNL și al președintelui Iohannis.

Spun PNL, deși suntem într-o largă coaliție guvernamentală, pentru că PNL este partidul care a militat cel mai vocal și cel mai eficient, ca să nu spun că și ideologic, în această ecuație, indiferent că am fost la putere sau în opoziție.

Tot PNL a fost partidul care a condus România la momentul aderării la UE. Tot aici trebuie să spunem că multe dintre amânările pe Schengen au fost produse de unii care acum par că au înțeles ce vrea Europa de la noi. Nu vreau să aduc în discuție momentul din 2017 și guvernările PSD din perioada 2017–2019, dar până nu a venit PNL la guvernare, în noiembrie 2019, nu cred că mai credea cineva în Schengen. Or, la 3 ani distanță de la acest moment, cred că avem foarte mari șanse. Și din punctul acesta de vedere, în cercetările noastre, ale PNL, asocierea aceasta cu Schengen și cu acest potențial succes ar putea fi, dacă acest lucru devine o realitate, o bună parte a discursului nostru politic și electoral în anii care vin.

„Cărbunele românesc a ajuns o bătaie de joc pentru guvernanți”

După cum bine știți, Polonia este o țară dependentă de cărbune și, deși Guvernul polonez a interzis importurile de cărbune rusesc, odată cu începerea războiului, acesta este încă în căutare de soluții pentru a acoperi necesarul anual al țării, de aproximativ 40% sau 3,9 milioane de tone de cărbune, care provenea din Rusia.

Germania, de asemenea, folosește în continuare capacitățile de producție a energiei pe bază de cărbune. Noi de ce nu o mai putem face?

Surpriza apare tocmai în acest context în care Guvernul polonez caută soluții și pare că le-a găsit chiar în România. Recent au fost făcute investigații de către jurnaliști profesioniști care au descoperit că din România pleacă spre Polonia sute de tone de cărbune în circumstanțe neclare sau chiar suspicioase, așa cum este cazul prezentat de către aceștia din comuna Lupeni, județul Harghita, unde se pare că nașul nu știa că finul îi fură cărbune din ogradă. Cum este posibil? Cum este scos cărbunele din minele românești și vândut polonezilor, în timp ce noi, românii, suntem în suferință din cauza crizei energetice? Se întâmplă pentru că guvernanții ne-au trădat și au dispus închiderea minelor și capacităților energetice pe bază de cărbune.

Știm despre mafia lemnului și despre lipsa de preocupare pe care o arătați pentru acest sector și îmi pare rău să văd că lăsați și mafia cărbunelui să ia amploare, în timp ce sunteți preocupați să serviți unor interese antiromânești. Închiderea minelor este un atac la sistemul energetic național și la siguranța națională. Îmi pare rău că ați uitat că sunteți români.

O mare nedreptate se consumă tăcut, sub ochii noștri, în fiecare zi, de mai bine de 5 ani. Este vorba de sute de mii de angajați din educație care au mers la muncă, și-au făcut datoria față de societate, fără ca societatea să-și facă datoria față de ei.

Mai exact, angajații din educație nu și-au primit drepturile salariale integrale aferente perioadei 2017–2021 și au fost nevoiți să meargă în instanțele de judecată pentru a le fi recunoscute. Din păcate, doar cu recunoașterea au rămas. În locul punerii în executare a deciziilor magistraților, profesorii au primit o grilă de eșalonare și promisiunea unui 5% anul acesta, a 10% anul viitor și a 25% până la 35% în următorii trei ani. Concret, dacă se respectă graficul, abia în 2026 își vor primi drepturile.

Ar fi fost, poate, de înțeles dacă nu existau bani și ar fi trebuit să facă, alături de alte categorii profesionale, sacrificii salariale. Dar perioada în care drepturile le-au fost ignorate este una dintre cele mai bune, la nivelul întregii țări.

România a fost printre fruntașele Europei la creștere economică, cu 7,1% în 2017, 4,4% în 2018 și 4,1% în 2019. În ultimii 6 ani a avut un minus de 3,9%, doar în 2020, din cauza pandemiei, urcând apoi din nou la plus 5,9% în 2021 și o estimare de 5,8% pentru anul acesta.

Mai mult, previziunile economice de toamnă ale Comisiei Europene pentru România sunt pozitive, deși criza mondială lovește pe mai multe fronturi. Ne așteptăm la 1,8% creștere economică în 2023 și 2,2% în 2024.

Concluzia: bani sunt. Cu toate acestea, profesorii așteaptă de 5 ani să primească ce li se cuvine. Vorbim de „România educată”, drept unul dintre cele mai importante proiecte naționale, dar nu-i plătim pe cei direct implicați. Nu mai vorbesc de faptul că ar trebui să existe măcar o corelare cu rata inflației, dacă nu chiar o dobândă pentru banii pe care statul îi ia cu „împrumut” forțat.

„PNL și PSD măresc alocațiile copiilor din România cu bani cât pentru câțiva covrigi”

România se confruntă cu cele mai mari scumpiri din ultimii 20 de ani, iar românii consideră că au ajuns să trăiască mai greu decât înainte de 1989.

Potrivit celui mai recent sondaj INSCOP, 57% dintre respondenți spun că situația generală în țara noastră este mult mai rea decât în perioada comunismului – în 2014, procentul era de 43,5%.

Creșterile de prețuri la carburanți, la utilități și la produsele de bază, accentuarea inflației sau creșterea ratelor la credite au dus multe dintre familiile din România în pragul sărăciei sau chiar în sărăcie. Scumpirile se țin lanț: curentul, gazele și încălzirea s-au scumpit cu aproape 40%, pâinea cu 27%, laptele cu 28%, zahărul cu peste 60%.

În tot acest timp, coaliția sărăciei PNL–PSD a luat măsuri haotice, lipsite de fundament economic, care au agravat și mai mult situația. Creșterile pensiilor, salariilor minime și alocațiilor sunt, de fapt, praf în ochi și dovada că Guvernul actual este atât de slab și de incompetent, încât nu poate găsi soluțiile pentru a acoperi măcar impactul inflației.

Cum arată „România educată”, clamată de președintele Klaus Iohannis și pusă pe butuci de incompetenții din PSD și PNL?! Zilele trecute am sărbătorit Ziua internațională a drepturilor copilului, cu o Românie care este incapabilă să asigure condiții de viață și educație decente copiilor.

Potrivit datelor oficiale Eurostat, în 2021, circa 1,5 milioane de copii din România (41,5%) se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială. În această realitate balcanică, Guvernul PNL–PSD va mări alocațiile copiilor cu colosala sumă de aproximativ 12 lei, adică echivalentul a 6 covrigi sau a 8 eugenii. Mărirea alocațiilor nu le va ajunge copiilor nici măcar să își cumpere un sandwich sau un caiet studențesc cu 100 de file. Nu mai vorbim de cărți, materiale didactice, haine sau alte lucruri necesare unui copil.

„Premisele economice ale României ne dau motive de optimism”

Chiar dacă, la nivelul percepției colective, starea economiei noastre pare să înregistreze un recul, așa cum se întâmplă în toate țările lumii, datele macroeconomice arată o situație ce poate fi considerată optimistă. Economia românească performează mult mai bine decât cele ale statelor din regiunea noastră. Creșterea anualizată a PIB-ului României a fost de +4,7% (serie ajustată sezonier, mai apropiată de realitatea din teren).

Privind strict la evoluția trimestrială, România a înregistrat în trimestrul al treilea o creștere de 1,3%, în timp ce economia Ungariei a crescut cu 0,4%, iar cea a Bulgariei cu 0,6%. Aceste ultime valori ne indică o evoluție de două și chiar de trei ori mai bună decât a vecinilor noștri din UE. Deficitul bugetului scade de la 5,84% la 5,74%. Rectificarea vine într-un moment în care rezultatele politicilor Guvernului condus de premierul liberal Nicolae Ciucă se văd în statisticile oficiale. Rectificarea este pozitivă, are în vedere o creștere a veniturilor bugetului general consolidat cu 500 milioane lei și asigură toate sumele necesare pentru plata drepturilor salariale și a celor din sfera asistenței sociale, precum și pentru buna funcționare a tuturor instituțiilor publice, până la sfârșitul anului.

Totodată, s-a decis crearea cadrului legal pentru creșterea gradului de îndatorare a Primăriei Capitalei, pentru a permite plata serviciilor de transport, distribuție și furnizare a energiei termice pentru populație în sistem centralizat. Guvernul va continua procesul de elaborare a proiectului de buget pentru anul viitor, astfel încât aprobarea acestuia de către Parlament să poată avea loc în prima jumătate a lunii decembrie.

„Solidaritatea presupune fapte, nu doar vorbe!”

Iarna aceasta se anunță a fi una foarte grea. Prețurile la alimente, bunuri și servicii au crescut considerabil. Însă, de departe, facturile la energie sunt cele care provoacă cele mai mari îngrijorări românilor.

Vorbesc cu mulți romașcani care îmi spun că le este teamă că nu vor avea bani să plătească facturile. Unii dintre ei au firme, iar aceștia mi-au transmis cât se poate de clar: dacă nu vor avea bani pentru facturile la energie, atunci vor închide.

Sentimentul acesta îl resimt românii din toată țara.

Totuși, în vreme ce oamenii trăiesc cu această teamă, marile companii din energie și traderii de energie fac profituri uriașe. De unde vin toate aceste profituri? Din buzunarele românilor.

Liberalizarea prețurilor la energie, așa cum a făcut-o guvernarea PNL, a adus un mare haos în întreaga economie românească, iar populației i-a produs o mare gaură în buzunar! De peste un an de zile, de când se tot vorbește despre majorarea prețurilor la energie, de Ministerul Energiei

se ocupă aceeași persoană. Impresia pe care românii o au – și pe bună dreptate – este aceea că statul vrea ca prețul la gaze și energie să se ducă până la cer!

Vinovați pentru acest lucru sunt cei care au liberalizat prețurile la energie și care au dat mână liberă producătorilor și traderilor de energie să facă profituri uriașe, în vreme ce traiul zilnic al românilor e tot mai greu.

Primim scrisori acasă în care ni se explică detaliat ce să facem pentru a reduce consumul de energie, ni se explică de ce e prea scump. Este prea scump pentru că plătim o bună parte din profitul acestor mari companii din energie. Spre exemplu, profitul OMV Petrom a crescut de peste 5 ori și a depășit 9 miliarde lei în primele 9 luni din 2022. Scumpirile galopante au compensat scăderea producției și vânzărilor. Cine a acoperit aceste scumpiri? Românii!

„Alegeri prezidențiale în Kazahstan”

Duminică, 20 noiembrie, au fost organizate alegeri prezidențiale anticipate în Kazahstan. Invitat de reprezentanții Ambasadei Kazahstanului în România, am participat în calitate de observator la aceste alegeri, câștigate de actualul președinte.

Încă din luna martie a acestui an, președintele KassymJomart Tokayev a propus reforme constituționale pentru a transforma forma de guvernare a țării.

Reformele propuse vizează modificarea sistemului politic și structura administrativ-teritorială a Kazahstanului, care ar conduce la creșterea participării civice și la dezvoltarea culturii politice.

Domnia-sa a susținut că tinerii au rolul central în construirea unui viitor mai bun, mai digital. Susține studiul în străinătate, care promovează schimbul cultural, dezvoltarea de noi abilități și lărgirea orizontului. Bursele și granturile permit studentului să rezolve problema financiară. Obținerea acestora nu este dificilă.

Introducerea impozitul pe avere nu va afecta clasa de mijloc. Acesta va fi taxat pentru achiziționarea de imobile scumpe, vehicule.

Reformele propuse de președinte, care vizează să modifice considerabil sistemul politic și structura administrativă și teritorială a Kazahstanului, ar conduce la creșterea participării civice și la dezvoltarea culturii politice. Doresc Kazahstanului pace și creștere economică!

„Pensiile românilor și alocațiile copiilor, majorate de Guvernul Nicolae Ciucă”

Coaliția de guvernare a adoptat o serie de decizii extrem de importante pentru viitorul apropiat al românilor, ce vor fi aplicate de către Guvernul condus de premierul liberal Nicolae Ciucă.

Prima dintre acestea este majorarea punctului de pensie, cu 12,5%, pentru pensiile de contributivitate. În urma creșterii, care va intra în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2023, valoarea punctului de pensie va fi de 1.784 de lei.

Vârstnicii cu pensii mici vor fi sprijiniți, de asemenea, de către Executiv, prin acordarea unor bonificații financiare. Astfel, cei care au pensii sub 1.500 lei vor primi un ajutor de 1.000 de lei, cei care au între 1.501 și 2.000 lei vor beneficia de 800 de lei, iar cei cu pensii cuprinse între 2.001 și 3.000 de lei vor fi recompensați cu 600 de lei. Aceste sume se vor acorda semestrial, pe parcursul anului viitor, în două tranșe.

O altă decizie se referă, punctual, la seniorii noștri cu pensii mai mici de 1.700 de lei, care vor primi și anul viitor voucherele sociale de 250 de lei, o dată la două luni, pe tot parcursul anului.

Pentru a susține populația să treacă cu bine de această iarnă din punctul de vedere al cheltuielilor la utilități, Guvernul Nicolae Ciucă a hotărât ca pensionarii cu vârsta de peste 60 de ani și cu pensii mai mici de 2.000 de lei să primească un stimulent de 1.400 de lei pentru plata facturilor la energia electrică. Banii vor fi acordați în două tranșe, respectiv în această iarnă și în cea viitoare, urmând a fi folosiți exclusiv pentru acoperirea facturilor la energie.

Reamintesc, în acest context, că PNL a mai majorat și anterior pensiile românilor, cu 14% în pandemie și, ulterior, cu alte 10 procente.

„Strategia energetică națională”

Dacă accesăm site-ul Transelectrica, vom observa situația sistemului energetic național.

Observăm, de asemenea, că, mai tot timpul, există un sold negativ de 2.000 de MW energie, pe care, de obicei, o cumpărăm de pe piața liberă.

Din punctul de vedere al producției de energie, acum, după 32 de ani, am involuat, iar conceptul de independență energetică a României este unul perimat, în locul lui se încearcă implementarea așa-numitului concept de securitate energetică.

Ce este de făcut?

În primul rând, ar trebui să construim cât mai multe capacități de producere și stocare a energiei.

Repunerea în funcțiune, construcția și retehnologizarea centralelor pe cărbune și combustibili fosili, astfel încât ele să se încadreze în normele de poluare în vigoare, sunt o prioritate.

Hidrocentralele sunt o sursă nepoluantă de energie electrică, care, împreună cu fermele de eoliene și fotovoltaice, trebuie să-și continue dezvoltarea, pentru a produce cât mai multă energie.

Prin construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și SMR-urilor, care vor fi amplasate pe Valea Jiului, România ar putea deveni un hub european de producție și furnizare a energiei electrice.

Exploatările de petrol din țară, indiferent de producția obținută, trebuie intensificate în așa fel încât să creștem producția locală de petrol.

Gazele din Marea Neagră trebuie extrase și folosite în interes național.

La Constanța este necesară construcția unui terminal de gaze lichefiate.

Prețul combustibililor la pompă, în România, este unul dintre cele mai mari din UE, din cauza valorii crescute a accizelor – accizele reprezintă mai mult de jumătate din preț.

„Respectarea și promovarea drepturilor copiilor, onorate așa cum se cuvine de PSD”

Ziua internațională a drepturilor copiilor, celebrată recent pentru a 33-a dată în România, atrage atenția asupra respectării drepturilor și libertăților de care trebuie să se bucure fiecare copil. În România, Convenția ONU privind declararea acestei zile a fost ratificată în data de 28 septembrie 1990, prin Legea nr. 18/1990. Prevederile convenției au stat la baza elaborării Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.

Sănătatea demografică a unei țări stă în politica de susținere a familiei și a copiilor. PSD, prin Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, a luat, în ultima perioadă, o serie de decizii pozitive care au avut ca scop stoparea declinului demografic, a scăderii numărului nașterilor și diminuarea fenomenului mamelor minore. De altfel, PSD a pledat permanent pentru necesitatea creșterii alocațiilor de stat pentru copii, ca măsură de prevenire a unui dezastru demografic.

În acest context, demersurile ministrului PSD Gabriela Firea în vederea protejării și respectării drepturilor copiilor sunt elocvente și pragmatice. Unul dintre acestea este construirea a 150 de centre de zi destinate copiilor proveniți din familii sărace, unde cei mici vor primi o masă caldă, își vor face lecțiile, vor participa la activități de recreere, socializare, educație informală și vor avea parte, atât ei, cât și părinții, de sprijin și consiliere psihologică.

Proiectul este finanțat din PNRR, cu peste 50 de milioane de euro, fiind o soluție inițiată de PSD pentru a ajuta concret familiile nevoiașe și a diminua atât fenomenul abandonului școlar, cât și intențiile părinților de a-și trimite copiii la cerșit sau de a-i lăsa, efectiv, în grija statului, din cauza privațiunilor și a situațiilor grele în care se află. Grație acestui program, copiii vor putea sta pe timpul zilei în centrele respective, unde vor fi îngrijiți corespunzător.

„Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor”

Săptămâna aceasta, pe 25 noiembrie, este Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor. Această zi are scopul de a conștientiza și de a sensibiliza opinia publică în privința acestui fenomen.

Chiar și după declarația privind eliminarea violenței împotriva femeilor, emisă de Adunarea Generală a ONU în 1993, formele de violență împotriva femeilor au continuat să persiste și, din nefericire, să se răspândească.

Nu se cunoaște cu precizie numărul victimelor, pentru că o mare parte din cazuri rămân neraportate, pe fondul tăcerii, spaimei de stigmatizare sau, pur și simplu, din lipsa de reacție promptă a autorităților. Ce se știe, în schimb, este faptul că violența domestică produce statistici dezolante.

Aproape una din trei femei a fost abuzată de-a lungul vieții, iar numărul crește, pe fondul crizelor umanitare, conflictelor, instabilității – așa cum s-a observat în timpul pandemiei de COVID.

Mai puțin de 40% dintre femeile care suferă de violență caută ajutor. 89% dintre agresori sunt bărbați, iar în peste 50% dintre cazurile în care o mamă este agresată de către partener este agresat și minorul.

Sunt doar câteva dintre datele care atestă faptul că violența domestică împotriva femeilor este omniprezentă.

Violența de acest gen nu este însă inevitabilă. Ea poate și trebuie să fie prevenită. Oprirea acestei violențe presupune adoptarea unor demersuri incluzive și a unor măsuri care să rezolve cauzele profunde ale acestei probleme, pornind de la serviciile destinate victimelor violenței domestice, conștientizarea societății cu ceea ce înseamnă violența în familie, responsabilizarea populației pentru a interveni atunci când sunt martorii unor cazuri de violență.

„Statul este complicele infractorilor!”

În cazul agresorilor sexuali, toate statisticile ne arată că riscul recidivei este foarte ridicat! Iar în cazul pedofililor este și mai ridicat! Oficial, 75% dintre agresorii sexuali recidivează în primii 3 ani!

Recent, s-a aflat că autorul episodului tragic în care două fetițe au fost violate a fost acuzat pentru act sexual cu minor/viol și, din pedeapsa de 10 ani, a executat mult mai puțin, fiind liberat în anul 2020! Nici nu au trecut doi ani de la eliberare.

În Irlanda, Canada sau America măsurile luate împotriva violatorilor și a pedofililor sunt drastice. În Canada, spre exemplu, se urmăresc și se monitorizează îndeaproape cazurile violatorilor liberați de 20 de ani după executarea condamnării! În Irlanda, agresorii sexuali au, obligatoriu, 60 de sesiuni de psihoterapie, iar la liberare se evaluează riscurile pentru comunitate și se adoptă măsuri stricte. Dacă riscul este ridicat, violatorul nici măcar nu este lăsat liber în comunitate.

În unele state din America, fostul condamnat este introdus în locuințe protejate, departe de comunitate, este monitorizat 24 h/24 h, prin brățări electronice, și îi este interzis să frecventeze locuri unde pot fi mai mulți copii, precum școli, terenuri de sport și locuri de joacă.

În schimb, la noi, individul era înscris în Registrul național al agresorilor sexuali... Cu ce a ajutat asta? La ce a folosit?

Statul român este complice la aceste violuri! Și vă voi explica și de ce. Din punct de vedere juridic, „complice” este denumit participantul care înlesnește sau ajută, în orice mod, la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală ori favorizează făptuitorul, care are o contribuție indirectă la săvârșirea infracțiunii. Prin activitatea sa, complicele nu săvârșește în mod nemijlocit fapta prevăzută de legea penală, ci ușurează, favorizează această săvârșire, făcând, prin sprijinul pe care îl dă, ca autorul s-o comită mai ușor și mai repede.

„Părinții trebuie susținuți financiar pentru cheltuielile pe care le ocazionează educația copiilor!”

Deși Constituția României consacră ferm gratuitatea accesului fiecărui copil la învățătură, cu toții cunoaștem că efortul financiar al familiilor din care provin copiii rămâne, în continuare, destul de consistent. Așa se explică, în cele mai multe dintre cazuri, abandonul școlar timpuriu, în special, în rândul copiilor din mediul rural, care locuiesc departe de școală, pentru că familiile lor nu au suficiente resurse financiare cu ajutorul cărora să îi sprijine.

Am fi nedrepți să nu recunoaștem că, cel puțin în ultimii 3 ani, s-au făcut eforturi importante pentru reabilitarea și modernizarea infrastructurii școlare, pentru majorarea burselor școlare și sociale, pentru achiziția de echipamente electronice sau pentru microbuzele destinate transportului școlar al micuților. Cu toate acestea, părinții sunt nevoiți să cheltuiască sume consistente pentru educația copiilor, dacă vor ca aceștia să beneficieze de educație extrașcolară, să participe la concursuri școlare, să își consolideze cunoștințele pentru evaluarea națională sau bacalaureat, să studieze limbi străine sau să facă sport.

Am demarat deja evaluările pentru modificarea legislației fiscale, astfel încât părinții care suportă din bugetul familiei cheltuieli pentru educația extrașcolară a propriilor copii să poată beneficia de deducerea sumelor cheltuite din impozitul datorat pentru veniturile salariale sau pentru veniturile obținute din activități independente, foarte probabil în limita plafoanelor care se acordă astăzi pentru cei care încheie o asigurare privată de sănătate sau contribuie la un fond facultativ de pensii sau poate chiar mai mult. Nu voi accepta să aud că asta înseamnă o cheltuială bugetară suplimentară, pentru că banii care merg în educația copiilor reprezintă cea mai bună investiție posibilă.

„Statul român continuă demersurile pentru aderarea la zona Schengen”

Aderarea României la spațiul Schengen reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte de țară la momentul actual. Alături de aderarea la zona euro (obligație legală a statului român) și de cea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, obiectivele economice și politice ale țării noastre sunt strâns legate de accederea în zona Schengen.

De foarte mulți ani, România îndeplinește criteriile tehnice pentru a fi parte cu drepturi depline în acest sistem, solicitările Parlamentului European și ale Comisiei Europene din ultima perioadă fiind concludente în această chestiune. Cu toate acestea, unele state au rezerve în ceea ce privește perspectiva aceasta. Tocmai de aceea, statul român a oferit mereu toată deschiderea pentru a clarifica orice aspect, nelămurire sau critică privind criteriile necesar a fi îndeplinite pentru aderarea la zona Schengen.

România a exprimat întreaga disponibilitate de a primi experți olandezi, ținând cont de declarațiile premierului olandez Mark Rutte și de adoptarea moțiunii Parlamentului olandez, prin care se arăta că sunt așteptate elemente suplimentare care să constate progresele în domeniile de interes pentru Olanda. În acest context, în strânsă coordonare cu Comisia Europeană, care a manifestat deschidere deplină pentru susținerea demersurilor României, o echipă mixtă de experți, formată din reprezentanți ai Comisiei Europene și ai unor state membre, printre care și Olanda, au efectuat o vizită complementară celei din 9–11 octombrie.

Îndeplinirea acestui obiectiv înseamnă eliminarea cozilor interminabile și a timpilor de așteptare de la granițe, atât pentru cetățeni, cât și pentru transportatori, dar și proceduri mult simplificate la frontiera aeriană pentru zborurile către și dinspre destinații din spațiul Schengen.

„PNL – principala forță modernizatoare a României”

Partidul Național Liberal și premierul Nicolae Ionel Ciucă au reușit să își impună voința, iar pensiile vor crește, în realitate, de la 1 ianuarie 2023, cu un procent de 15,8%, ceea ce îi apără pe pensionari de efectele inflației.

În ședința coaliției s-a decis continuarea acordării unui sprijin țintit pentru pensionarii cu pensii mici, astfel: 1.000 de lei pentru pensiile sub 1.500 de lei, 800 de lei pentru pensiile între 1.501 și 2.000 lei, respectiv 600 de lei pentru pensiile între 2.001 și 3.000 de lei. Sumele acestea vor fi împărțite în două tranșe, care se vor acorda semestrial pe parcursul anului 2023.

De asemenea, persoanele care au pensii mai mici de 1.700 de lei vor primi și anul viitor voucherele sociale de 250 de lei, o dată la două luni, pe tot parcursul anului. Va fi acordat un sprijin de 1.400 de lei pentru plata facturilor la energie, pentru pensionarii cu vârsta de peste 60 de ani și care au pensii mai mici de 2.000 de lei. Această sumă va fi împărțită în două tranșe, pentru a acoperi cheltuielile din iarna aceasta și din iarna viitoare. Reamintesc faptul că Partidul Național Liberal a crescut pensiile românilor cu 14% în plină pandemie și apoi cu alte 10 procente. La fel și alocațiile pentru copii.

PNL este principala formațiune politică care pune lucrurile în mișcare în această țară. Nu am cedat niciun centimetru la procentul alocat investițiilor din PIB și am demarat cel mai ambițios Program național de investiții „Anghel Saligny”, o marcă 100% a PNL, care va reprezenta a doua modernizare a României!

Avem foarte multe proiecte și idei pe care le-am concretizat sau le vom demara în perioada următoare. Ne propunem o singură autorizație de construire pe perioada de implementare a proiectelor de investiții finanțate prin programe ca „Anghel Saligny” sau PNRR. Ne propunem o Românie verde, astfel încât, în toate proiectele de investiții, să avem iluminat inteligent, păduri forestiere, panouri fotovoltaice, sens în care am depus un amendament în Parlament prin care primăriile pot acorda, în măsura în care decid acest lucru, facilități fiscale, constând în scutiri sau reduceri de impozite, pentru cetățenii care își montează panouri fotovoltaice pe case sau care montează și utilizează fose septice.

„Podul Brăila–Tulcea se construiește”

Construcția podului Brăila–Tulcea reprezintă un deziderat al tulcenilor de peste 30 de ani, iar fără voință politică nu ar fi fost construit nici azi.

Guverne succesive ale României, indiferent de culoarea politică, au amânat demararea construcției unui pod care urmează să lege Dobrogea de Muntenia și Moldova.

Construcția podului reprezintă șansa județului Tulcea de a-și diversifica dezvoltarea economică.

Mai mult, transportul de mărfuri spre sau dinspre portul Constanța din zona Moldovei va deveni mult mai facil.

Toate aceste argumente ar fi trebuit să fie mai mult decât suficiente pentru a finanța construcția podului.

Subliniez că podul peste Dunăre de la Brăila reprezintă cea mai mare investiție în infrastructură a României din ultimii 20 de ani, podul având un cost estimat de aproximativ 500 de milioane de euro, iar construcția lui se datorează eforturilor conjugate ale politicienilor locali și centrali din Tulcea.

Am observat însă că anumite persoane au început să acuze ministrul transporturilor că din cauza domniei-sale nu va fi inaugurat podul până la finalul anului în curs.

În primul rând, construcția podului a demarat sub un guvern social-democrat.

În al doilea rând, nu ministrul transporturilor și-a încălcat angajamentul și nici CNAIR-ul, ci însuși constructorul podului, asocierea Astaldi-IHI. Deși acesta a dat în repetate rânduri asigurări că se va mobiliza și că până la finalul anului va termina lucrările, nu a reușit acest lucru. Nu este lipsit de importanță nici că o instanță judecătorească, Curtea de Apel București, a acordat o extensie de 193 de zile termenului pentru execuția podului, răsturnând o decizie anterioară.

„Cum ar putea fi nostalgici după comunism tinerii din ziua de azi?”

Un sondaj recent de opinie ar trebui să ne dea foarte mult de gândit tuturor, mai ales că vine din partea INSCOP, un institut serios de cercetare. Acesta relevă că peste 50% dintre români cred că era mai bine pe vremea lui Nicolae Ceaușescu. Tot ei sunt de părere că situația din țară este mai rea decât în 1989.

M-am întrebat foarte serios cum ar putea face această comparație, între azi și acum 3 decenii, mai bine de jumătate din populația actuală a țării, în condițiile în care mulți dintre cei care au răspuns nici măcar nu erau născuți în 1990. Ba unii s-au născut chiar și în anul 2000 și mai târziu. Cum ar putea fi nostalgici după comunism niște generații care s-au născut cu telefonul inteligent în mână și care au prins mai mult filmulețe pe TikTok decât programele de două ore de la televiziunea ceaușistă, cu cântece și poezii închinate Marelui Cârmaci?

Am convingerea că asistăm la un moment de derută socială și că ne jucăm periculos de tare cu anumiți termeni sau epoci. Trecutul nostru este important. Îl putem regreta, idealiza sau contesta. Dar, pentru a merge mai departe, ca națiune, avem nevoie să fim cu toții de acord asupra câtorva aspecte esențiale. Iar unul dintre acestea ține de progresul pe care în aceste 3 decenii de libertate, imperfecte și cu mari provocări, l-am reușit cu toții, împreună. Cum am putea compara întunericul și frigul din anii de dinainte de 1989 cu zilele noastre?

Sunt conștient de nostalgia unora dintre bunici sau părinți pentru locurile de muncă sau apartamentele primite „prin repartiție”, numai că eu știu că aceștia au, mai degrabă, nostalgia tinereții lor, a unor vremuri în care erau în putere și când lumea părea a lor. S-au trezit după 1990 prinși într-un malaxor al unor vremuri care, adeseori, le-au fost potrivnice. Dar tinerele generații? Ele după ce ar putea fi nostalgice?

## „Nepăsarea ucide”

Oamenii merg la spital cu încrederea că se vor face bine. Și așa e și firesc să se întâmple. Mergi la spital pentru a te vindeca. Dar ce faci când cei care au decizia în mână și trebuie să ofere răspunsuri cu privire la lipsurile sistemului de sănătate nu răspund?

Zilele trecute am citit despre un caz petrecut la Mehedinți, în care lideri social-democrați au asistat cu indiferență la protestul unui bărbat disperat, la spitalul județean din Mehedinți. Acesta a adus-o pe mama sa pe targă în fața liderilor PSD, pentru a le cere o explicație.

Dar nepăsare, inclusiv de la ministrul sănătății.

Această scenă mi-a adus aminte de ceea ce se întâmplă în județul Galați, la spitalul județean. Unitatea spitalicească a fost transformată în teritoriu politic, în care numirile se fac pe bază de cumetrie și de prietenie. În tot acest timp, oamenii pierd lupta cu viața, iar nimănui din conducerea spitalului nu îi pasă. Mai grav este că nici măcar celor care le-au încredințat conducerea spitalului județean nu le pasă.

Spitalul județean este în subordinea Consiliului Județean Galați. Anul trecut au decedat două persoane din cauza managementului defectuos de la spital. Nimeni din conducerea Consiliului Județean Galați nu a luat nicio măsură, nu a avut niciun fel de mustrare de conștiință.

Declarația mea este despre nepăsarea care ucide. La Galați, nepăsarea conducătorilor județului face victime, fără ca nimănui să îi pese. Dar văd că nepăsarea față de bolnavi este o boală răspândită în rândul PSD. Dacă ministrul sănătății stă impasibil lângă o persoană aflată pe targă și nici nu vrea să îi afle condiția și problemele, ce așteptări să avem de la domnul Fotea, care a făcut o adevărată rețea de partid la Spitalul Județean Galați?

„1 Decembrie – Ziua națională a tuturor românilor!” Clasa politică ar trebui interzisă la aceste manifestări, la această sărbătoare a poporului!

La 1 Decembrie ar trebui ca toți cei prezenți la diferitele manifestări din țară să dezbrace haina aroganței, haina falsului patriotism, haina fariseismului și să rămână simpli români, să rămână oameni, pentru că dacă ceva lipsește cu desăvârșire, astăzi, în societatea noastră, este calitatea de om simplu, integru, cu caracter și empatie față de popor și de eroii acestui neam!

Astăzi, în prag de mare sărbătoare a unui neam vrednic, dar cu conducători ipocriți, vă îndemn pe toți să luați un tricolor, să zâmbiți, să iertați și să veniți în capitala de suflet a tuturor românilor, la Alba Iulia, în cetate, unde, într-un glas, să strigăm: La mulți ani, România!

La mulți ani, popor român, oriunde te-ai afla!

„De la olandezii zburători la olandezii prădători sau de la Johan Cruyff la Mark Rutte”

Obstinația cu care Guvernul premierului Mark Rutte și Parlamentul de la Haga se opun, din nou, accederii României în spațiul Shengen este pe cale să dinamiteze deschiderea și simpatia pe care majoritatea românilor au manifestat-o față de Olanda – denumită oficial Regatul Țărilor de Jos și peiorativ Țara Lalelelor sau Țara Morilor de Vânt – și față de olandezi, de vreo 7 decenii, atât înainte, cât și după schimbarea de direcție din decembrie 1989, riscând să declanșeze o reacție adversă și chiar punitivă în masă.

O țară mică, cu o suprafață de aproape șase ori mai restrânsă decât a României și cu o populație aproximativ egală, în jur de 17,5 milioane de locuitori, Olanda a devenit un model politic, social, economic, cultural și sportiv în anii de glorie ai capitalismului de stat occidental (1960–2000). Economia sa avansată de piață mixtă i-a permis să ajungă, la un moment dat, pe locul 11 pe plan mondial în privința venitului pe cap de locuitor.

Țările de Jos se clasează printre primele în lume după indicii internaționali ai libertății economice, ai libertății presei, ai dezvoltării umane și ai calității vieții, precum și la fericire. În 2020, Olanda s-a clasat pe locul 8 la indicele de dezvoltare umană, iar în 2021 pe locul 5 la indicele mondial al fericirii.

Pe de altă parte, Țara Lalelelor a fost printre primele state care au legalizat avortul, prostituția și eutanasierea umană, concomitent cu adoptarea unei politici liberale foarte permisive față de consumul de droguri. Este, de asemenea, prima țară din lume care a legalizat căsătoria între persoanele de același sex, în 2001.

„Tânăra generație trebuie să cunoască adevărata istorie a românilor”

La 33 de ani de la Revoluția română, a venit cu adevărat momentul să renunțăm definitiv la mentalitatea comunistă în ceea ce privește educația copiilor noștri. În calitate de deputat și cadru didactic, consider că este nevoie să completăm programa școlară și să schimbăm percepția, deseori eronată, despre anumite evenimente petrecute în timp. Avem nevoie de modificări de esență, astfel încât tânăra generație să cunoască adevărata istorie a românilor, dar și pe acei oameni pe nedrept uitați, care merită să-și găsească un loc binemeritat în manualele de profil. Încă există, din păcate, numeroase documente, fapte și mărturii necunoscute sau, mai mult, interzise în vremea dictaturii comuniste, care au rămas la stadiul de enigmă pentru mulți dintre români. Dacă ar fi salvate și prezentate publicului larg, sunt sigură că ele ar constitui baza unei veritabile istorii reale a românilor, așa cum nu ne-a fost permis să o cunoaștem și să o învățăm în ultimii 75 de ani.

Istoricii știu că în cronologia vremurilor sunt evenimente cruciale și personalități marcante ale culturii, vieții politice și militare ignorate cu bună știință sau chiar excluse fără drept din istorie! Motivul a fost generat de faptul că „eroii” perioadei comuniste, în goana lor propagandistică de a menține prim-planul societății cu idoli închipuiți, pentru a controla mințile românilor, nu puteau permite reprezentarea adevăratelor lecții de istorie cu personajele reale și făuritoare de fapte înălțătoare pentru națiune. Românul comunist în formare nu avea nevoie decât de idei, sloganuri și teorii pliabile perfect pe doctrină, nu să cunoască românii care au schimbat cursul istoriei.

„Tranziția copiilor orfani, de la îngrijirea în instituții la cea în comunitate, o prioritate a PSD”

În fiecare an, la mijlocul lunii noiembrie, marcăm Ziua mondială a copiilor orfani. Este o zi tristă pentru acești copii orfani, rămași singuri pe lume după ce părinții lor s-au stins prematur. Cu siguranță, copiii aflați în aceste situații sunt cei mai necăjiți și traumatizați, deoarece nimic nu poate alina durerea pierderii unui părinte, mai ales la o vârstă fragedă.

Din fericire, marea majoritate a orfanilor și-au găsit o casă în îngrijirea statului și, chiar dacă unii dintre ei au parte și de părinți adoptivi, respectiv educatorii centrelor în care sunt adăpostiți, suferința nu le dispare din ochișorii inocenți.

Indiscutabil, copiii privați de iubirea mamei sau a tatălui au nevoie de o atenție specială din partea instituțiilor responsabile. În sistemul de protecție specială din România sunt îngrijiți în prezent aproape 2.700 de micuți, al căror dor de părinți este cu greu potolit. Cu toate acestea, fiind în îngrijirea unor asistenți maternali, în plasament în regim familial sau în centre de plasament, acești copii au un viitor, deoarece preocuparea statului este una dătătoare de speranțe pentru viața lor.

Între prioritățile ministrului PSD al familiei, tineretului și egalității de șanse, doamna Gabriela Firea, se află identificarea unor soluții concrete pentru a face viața acestor copii orfani mai bună, mai ușoară, mai suportabilă. În acest sens, procedura de desființare a centrelor de plasament este în curs de finalizare, actualmente în România funcționând doar 73 de astfel de instituții, comparativ cu cele peste 500, câte erau cu 33 de ani în urmă. Aceste instituții au în prezent circa 1.900 de copii, un număr infinit mai mic decât cei 100.000, câți erau la finalul anilor 1990.

Voi vorbi despre dezbaterea privind Legea de aprobare a OUG nr. 119/2022, care reglementează piața de energie. Și aș vrea să subliniez un aspect mai puțin comentat în legătură cu acest subiect. Toată lumea, presa, politicienii, analiștii, a vorbit în special de prețurile plafonate pentru consumatorii casnici și pentru anumite instituții și servicii publice.

Eu aș vrea să mă refer, de această dată, și la firmele românești, altele decât microîntreprinderile, care nu se încadrează la condițiile pentru care se acordă un preț plafonat de 1 leu/kWh, pentru 85% din consum.

În această categorie se încadrează toată industria energointensivă și, în general, orice firmă cu o cifră de afaceri mai mare de 500.000 de euro, cu excepția celor din domeniul medical.

Toate aceste firme trebuie să plătească prețuri speculative, care ajung și la 7 lei/kWh. Unele ajung să plătească doar pentru factura pe o lună peste 10%-15% din cifra lor de afaceri. Pentru aceste firme acel plafon de 1,3 lei/kWh reprezintă, pur și simplu, colacul de salvare din această criză energetică.

De ce consider că e foarte importantă această revenire la prețul reglementat? Pentru că cele mai multe firme din această categorie erau profitabile și au circa o jumătate de milion de angajați, dacă nu și mai mulți. În plus, aceste firme reprezintă un adevărat motor economic pentru țara noastră și o sursă importantă de venituri la bugetul de stat.

Moartea clinică sau chiar definitivă a acestor companii ar fi avut un efect devastator asupra economiei naționale. Ar fi diminuat semnificativ veniturile la buget, ar fi crescut șomajul și ar fi pus presiune pe bugetele sociale și, cel mai rău, ar fi condus, probabil, la un exod al forței de muncă înalt calificată. Angajații din aceste companii sunt profesioniști, cu calificări speciale, care, în cazul suspendării activității firmei în care lucrează, sunt nevoiți fie să se recalifice, fie să facă o conversie profesională, fie să plece din țară acolo unde e nevoie de astfel de persoane calificate.

„Administrația liberală chiar este un brand politic național!” Îl felicit pe Lucian Bode pentru că a spus că administrațiile publice locale conduse de liberali reprezintă un adevărat brand politic național, un exemplu de bună guvernare locală, de eficiență și de eficacitate, care trebuie multiplicat la nivel național.

Eu susțin acest lucru de ani buni și, când îmi fundamentez afirmația, mă gândesc la Gheorghe Flutur și la Ion Lungu, de la Suceava, la Emil Boc și la Alin Tișe, de la Cluj, la Ionel Dumitrel, de la Alba, sau la Ilie Bolojan, de la Oradea. Sunt numai câteva dintre multele exemple de modele liberale de succes, care au reușit să schimbe puternic la față comunitățile în slujba cărora lucrează, care au generat investiții publice consistente și au atras fonduri europene pentru comunitățile lor, au convins investitori privați români și străini să realizeze investiții și au adus o creștere semnificativă în standardul de viață al oamenilor.

Pomul se cunoaște după roade și omul după fapte, iar aleșii locali ai PNL au confirmat, încă o dată, că omul sfințește locul. Chiar dacă traversăm o perioadă deosebit de dificilă, cu prețuri care cresc necontenit, cu provocări în zona energetică și alimentară și cu un conflict armat la graniță, administrațiile publice locale din România au cea mai mare fereastră de oportunitate pentru a finanța investițiile locale.

Guvernul condus de Nicolae Ciucă a reușit să aloce, prin Programul „Anghel Saligny”, zeci de miliarde de lei pentru investiții locale, către toate primăriile și către toți aleșii locali care au avut proiecte serioase și utile pentru comunitățile lor.

De asemenea, prin PNRR, actuala coaliție de guvernare a făcut posibilă realizarea a mii de proiecte de investiții locale, de la reabilitări de imobile și până la modernizarea infrastructurii locale și a transportului public. De asemenea, Guvernul Ciucă a semnat deja acordul de parteneriat cu Uniunea Europeană și, în cel mai scurt timp, vor curge oportunitățile de finanțare a investițiilor publice și private din fondurile nerambursabile aferente Cadrului financiar multianual 2021–2027. În aceste condiții, niciun ales local nu mai poate invoca lipsa banilor, atunci când vine vorba despre realizarea unor investiții de bază, care să crească standardul de viață al românilor.

„Politica «bully» nu poate funcționa la nesfârșit, cu atât mai mult în Uniunea Europeană!”

Am observat cu toții, în ultimii ani, o schimbare a politicii de cooperare a Guvernului de la Budapesta, mai ales în relație cu partenerii europeni. Mai mult, după ultima rundă de alegeri din Ungaria, administrația maghiară condusă de Viktor Orbán și-a înăsprit discursul, mult prea adesea chiar radicalizându-l. Războiul de ocupație declanșat de Rusia contra Ucrainei a scos la lumină noi legături cel puțin discutabile ale Guvernului Ungariei cu un stat dictatorial și agresiv, așa cum s-a dovedit a fi Rusia.

Evident, vă veți întreba: ce ne privește pe noi, românii, modul în care Ungaria alege să-și ducă politica externă sau internă? Veți vedea imediat că ne privește nu doar în mod direct, ci chiar ne obligă la a urmări activ, cu mult interes, mai ales derapajele democratice, diplomatice și ideologice ale statului vecin.

În primul rând, Viktor Orbán și-a construit o ideologie „iliberală” prin care să justifice abuzurile contra principiilor de liberă exprimare și societate deschisă. Orbán definește „democrația iliberală” ca o formă de conservatorism naționalist, clamând în același timp că respectă libertatea cetățenilor ungari. Din capul locului, este o inepție! Termenul „democrație iliberală” a fost lansat prima dată de ziaristul indo-american Fareed Zakaria și definea acel tip de guvernanță care presupune „adoptarea alegerilor electorale, dar fără protejarea libertății cetățenilor”, adică la fel cum se organizau alegerile în comunism, când nu aveai dreptul să votezi alt partid decât cel de la conducere!

A spune că în Ungaria este democrație iliberală înseamnă a spune, de fapt, că Viktor Orbán a instaurat o formă mascată de dictatură. Acesta este motivul pentru care Viktor Orbán este cel mai apropiat prieten din Europa al dictatorului Vladimir Putin.

„Din nou despre creșterea (diferențiată) a pensiilor”

Săptămâna aceasta revin asupra unui subiect despre care se discută de prea mult timp și care stârnește puncte de vedere divergente în coaliția de guvernare, deși, din punctul meu de vedere, situația este extrem de clară.

Pe cale de consecință, ar trebui să punem punct acestor dezbateri și să trecem la acțiune. Românii s-au săturat de discuții sterile și controverse inutile. Pe bună dreptate, ei așteaptă de la noi soluții concrete. Când mă refer la noi, am în vedere coaliția de guvernare în ansamblul ei, iar subiectul asupra căruia doresc să revin vizează creșterea veniturilor pensionarilor.

Modelul propus de PSD pentru creșterea diferențiată este unul cât se poate de echitabil și de constituțional. Nu contravine Constituției decât dacă cineva este rău intenționat sau nu vrea să înțeleagă propunerea noastră.

Subliniez că PSD este de acord cu o creștere de până la 15% a sumelor alocate în total, în 2023, pentru pensionari! Ce propunem noi diferit față de PNL este ca distribuirea acestor bani să se facă diferențiat, astfel încât cei cu venituri mici să beneficieze de creșteri mai mari. Rațiunea este cât se poate de simplă și trebuie acceptată de orice „liberal” – cei cu pensii mici sunt afectați mai puternic de inflație și de creșterea prețurilor.

Într-un context economic foarte dificil, este absolut revoltător ca pensiile speciale să crească cu 15%, cum s-ar întâmpla dacă s-ar pune în aplicare modelul PNL. PSD nu poate fi acord cu acest lucru! Sumele disponibile în buget trebuie folosite în primul rând pentru sprijinirea pensionarilor cu venituri mici. Trebuie să încetăm să-i sprijinim pe cei care oricum au deja, iar ajutorul statului trebuie concentrat asupra categoriilor vulnerabile!

„Partidul Național Liberal va crește veniturile românilor vulnerabili”

Situația economică dificilă pe care o traversăm în această perioadă îi afectează covârșitor pe cei mai vulnerabili dintre noi. Statul român are obligația legală și morală de a lua măsuri pentru a ameliora impactul crizei asupra populației.

De aceea, Guvernul PNL condus de premierul Nicolae Ciucă a decis creșterea punctului de pensie cu 12,5%, începând cu data de 1 ianuarie 2023. Noua valoare a acestuia va fi, astfel, de 1.784 de lei. De asemenea, s-au avut în vedere măsuri suplimentare de protecție pentru cei cu pensii mici. Va continua acordarea unui sprijin țintit, 1.000 de lei pentru pensiile sub 1.500 de lei, 800 de lei pentru pensiile între 1.501 și 2.000 lei, respectiv 600 de lei pentru pensiile între 2.001 și 3.000 de lei. Sumele vor fi împărțite în două tranșe, care se vor acorda semestrial pe parcursul anului 2023. Persoanele care au pensii mai mici de 1.700 de lei vor primi și anul viitor voucherele sociale de 250 de lei, o dată la două luni, pe tot parcursul anului.

Mai mult, va fi acordat un sprijin de 1.400 de lei pentru plata facturilor la energie, pentru pensionarii cu vârsta de peste 60 de ani și care au pensii mai mici de 2.000 de lei. Această sumă va fi împărțită în două tranșe, pentru a acoperi cheltuielile din iarna aceasta și din iarna viitoare.

Alocațiile de stat pentru copii vor fi actualizate cu rata inflației, persoanele cu handicap vor primi o a 13-a indemnizație, iar indemnizațiile pentru veteranii și văduvele de război vor fi actualizate cu rata inflației, începând din 2018, însemnând o creștere totală de aproximativ 30%.

„Eficientizarea domeniilor de activitate pentru dezvoltarea României”

Se vorbește despre scopuri ambițioase la nivel internațional și european. Traversăm o perioadă în care criza umanitară, creată în urma deciziei Federației Ruse de a declara război Ucrainei, este dublată de cea energetică, care

provoacă panică și îngrijorare la nivel global, și criza de mediu, prin care este urgentată reducerea consumului de combustibili fosili, pentru a evita o deteriorare a mediului înconjurător până în punctul în care orice linie de acțiune adoptată va fi în zadar.

Puteam avea impresia că aceste crize sunt disociate, întrucât vizează diferite obiecte de referință, însă, fiind vorba, per total, de o deteriorare a condiției de securitate la nivel global, nu doar euroatlantic, principalii agenți afectați sunt indivizii. De aceea, măsurile adoptate pentru a obține idealul unei desecuritizări a crizelor anterior menționate trebuie centrate pe cetățean.

Printre măsurile extraordinare inițiate pentru a reduce amplitudinea nivelului de instabilitate se numără „exploatarea” fondurilor acordate prin PNRR. Un astfel de mecanism se dovedește esențial în special în aceste contexte și vedem cum autoritățile române compun programe pentru a putea accesa sumele disponibile și a le redirecționa către eficientizarea domeniilor-cheie pentru dezvoltarea României.

Ministerul Dezvoltării a emis un comunicat de presă prin care anunță semnarea a 437 de contracte, cu o valoare totală de 5.262.797.951,55 lei, pentru componentele C5 – Valul renovării, C10 – Fondul local și C15 – Educație din PNRR. Pentru Valul renovării, cele 178 de contracte au o valoare totală de 3,29 miliarde de lei și vizează lucrări de eficientizare energetică, dar și asigurarea siguranței seismice și la incendiu a blocurilor de locuințe și a clădirilor publice.

„Obiectivele de țară ale României după accederea la spațiul Schengen”

Aderarea României la NATO și Uniunea Europeană nu au reprezentat ultimele noastre obiective majore de țară. Din contră, imediat după momentele ratificării tratatelor respective, au urmat noi provocări pe plan intern și extern pentru țara noastră. Pe unele dintre ele le-am pregătit minuțios și am reușit și să le atingem în termenele stabilite.

Nu același lucru s-a întâmplat cu integrarea în spațiul Schengen, temporizată încă din 2011, din cauza regulii unanimității decizionale, și care nu a fost exprimată în favoarea noastră de toate statele membre, în ciuda exigențelor pe care le-am îndeplinit cu succes. Acest țel național a devenit și una dintre principalele ținte ale mele și ale colegilor de la PSD și PES activists, încă din 2015, și continuă să își păstreze același statut prioritar până la îndeplinirea lui cu succes.

Am resimțit cu toții acest refuz îndelungat ca pe o provocare care ne-a determinat să luptăm și mai concentrat, dar și să abordăm alte perspective politice de lucru. Mai concret, noi, social-democrații, am considerat că avem nevoie de alt tip de retorică pentru realizarea acestui deziderat și am operat multe schimbări pozitive de abordare a politicii externe a României. Și nu doar de la nivelul MAE, de fiecare dată când PSD a deținut acest portofoliu integral sau parțial, ci și din Parlamentul European sau din cel național. Iar rezultatele eforturilor noastre conjugate se văd și sperăm ca spațiul Schengen să se extindă, de la 1 ianuarie 2023, și în favoarea statului român.

Dar nu despre reiterarea istoriei lungi a mobilizării noastre, a PSD și a PES activists, vreau să prezint astăzi și nu pentru că ne-am aroga deja laurii, ci pentru că vedem dincolo de acest moment atât de important în plan național și social.

„PSD susține concret studenții și tinerele familii pentru a traversa cu succes actuala perioadă grea”

Lansarea programelor naționale „Family Start” și „Student Invest” de către ministrul familiei, tineretului și egalității de șanse, doamna Gabriela Firea, reprezintă garanția faptului că PSD și-a îndeplinit cu succes toate promisiunile cuprinse în Programul „Sprijin pentru România” pentru acest an.

Cele două programe acordă tinerilor studenți și familiilor un ajutor important la început de drum, pentru a-și finaliza studiile sau pentru a-și stabili o familie aici, acasă, astfel încât să nu mai fie nevoiți să caute oportunități de trai și studii în străinătate.

La propunerea PSD, am asistat la o premieră națională, având în vedere că Guvernul garantează aceste credite cu dobândă subvenționată. Este cât se poate de evident că, în lipsa acestui ajutor oferit de stat, tinerii nu le-ar fi putut accesa, deoarece nu dispuneau de bunurile sau veniturile suficiente în vederea constituirii unor garanții bancare sustenabile.

Prin Programul „Family Start” sunt eligibile familiile cu vârsta de până la 45 de ani care au venituri nete de până la maximum 7.500 de lei pe familie/lună. Acestea pot obține un credit în valoare de maximum 75.000 de lei, garantat de către stat în proporție de 80% și cu dobândă subvenționată. Perioada maximă de rambursare este de 10 ani, cu o perioadă de grație de maximum 5 ani.

Este lăudabil faptul că suma respectivă poate fi utilizată pentru a se achita plata cheltuielilor cu creșa, grădinița, școala, afterschool, achiziția de autoturisme familiale noi cu șapte locuri, taxe de studii sau activități extrașcolare pentru copii, plata chiriei, avans din achiziția unei locuințe, chiar și pentru cheltuielile legate de cununia religioasă sau civilă.

„De ce să dăm sute de milioane de lei pe despăgubiri, când putem să-i ajutăm pe fermieri să nu aibă pagube?”

Salut decizia Guvernului Ciucă prin care se vor acorda despăgubiri fermierilor puternic afectați de seceta din acest an. Dacă suntem onești, trebuie să recunoaștem că Guvernul Ciucă repară ceea ce au stricat alții. Altfel spus, prin despăgubiri, Guvernul ajută financiar fermierii afectați de lipsa infrastructurii principale și secundare de irigații, de lipsa apei la capătul tarlalei, de seceta care, în ultimii 3 ani, a devenit o constantă în viața celor care trudesc în sectorul agricol.

De ce seceta face prăpăd în România? Este o întrebare la care trebuie să răspundă atât gălăgioșii din USR care au compromis investițiile în sisteme de irigații prin PNRR, cât și ultimii miniștri ai agriculturii, care n-au mișcat un deget în acest sens.

În urmă cu o săptămână, Senatul României a adoptat, fără niciun vot împotrivă, inițiativa legislativă elaborată de mine în cursul acestei veri și care vizează reabilitarea și/sau înființarea infrastructurii principale de irigații și a infrastructurii de desecare și drenaj, precum și sprijinirea investițiilor în producția și procesarea produselor agricole din România. De asemenea, inițiativa legislativă prevede și realizarea primului proiect de investiții de mare anvergură pentru Oltenia, și anume Canalul Dunăre–Jiu–Olt–Argeș, precum și sprijin financiar suplimentar pentru IMM-urile din sectorul agroalimentar.

Le mulțumesc în mod sincer tuturor senatorilor care au dat acest vot, care este un vot pentru asigurarea securității alimentare a României!

Mă bucur că Guvernul Ciucă a reușit în acest an să sprijine cu toată energia accelerarea ritmului în care se realizează investițiile publice. Grație investițiilor din infrastructură, România continuă să înregistreze creștere economică și să depășească provocările economice generate de criza energetică și de războiul de la graniță.

„Redeșteptarea poporului român – suveranitatea, armata și revoluționarii”

Armata este unul dintre factorii care garantează suveranitatea oricărui stat, iar dimensionarea ei este cea mai bună dovadă a preocupării statului pentru asigurarea independenței, integrității teritoriale și suveranității sale.

Tot mai desele referiri publice la cheltuielile de personal ale forțelor armate, tendința de transformare a pensiilor militare de serviciu în pensii de asigurări sociale și înglobarea în categoria pensiilor speciale anulează transparența statului român privind puterea sa militară. De asemenea, această tendință mărește distanțarea dintre Armata Română și societatea civilă, riscând să producă o falie cu consecințe greu de estimat.

Rezolvarea favorabilă și grabnică a problemei pensiilor militare, conform propunerilor făcute de reprezentanții militarilor în rezervă, va genera o altă atitudine a tinerilor față de serviciul militar și necesitatea apărării patriei.

Este necesară această nouă abordare, deoarece atractivitatea unei cariere militare este într-o scădere accentuată, ceea ce determină o slăbire a capacității combative a forțelor noastre armate.

Sugerăm conducerii politice a statului câteva măsuri și apreciem că vor determina o îmbunătățire a imaginii instituției militare în rândul poporului român. Astfel, mărirea soldelor și a pensiilor militarilor ar contribui la creșterea atractivității și interesului tinerilor români față de această profesie.

Ar fi indicată inițierea de către Ministerul Apărării Naționale a unei legi a pensiilor militare, prin care acestea să fie separate de pensiile civile, pe baza criteriilor specifice profesionale și de recompensare financiară prin sporuri pe timpul activității; eliminarea sau adaptarea în formula de calcul al soldelor și al pensiilor a principiului contributivității, întrucât acesta ar trebui altfel denumit și adaptat contractului de muncă nenormată al militarilor.

„Casa Română de Comerț Agroalimentar UNIREA, proiect de succes marca PSD!”

Declarația mea politică se referă la mecanismul comercial pentru valorificarea produselor agroalimentare românești.

Ministrul PSD al agriculturii a pus în funcțiune un mecanism comercial pentru valorificarea produselor agroalimentare românești. Casa Română de Comerț Agroalimentar UNIREA oferă fermierilor români posibilitatea de a-și vinde produsele în marile lanțuri de magazine din România, având garanția că își primesc banii în momentul în care se face livrarea produselor.

În acest moment, peste 50 de cooperative și producători agricoli livrează deja produse românești prin Casa Română de Comerț Agroalimentar UNIREA. Aceste contracte încheiate au dus deja, în ultima lună de zile, la livrarea a peste 140 de tone de produse agroalimentare obținute de producătorii români către marile lanțuri de retail din România.

Astfel, Casa Română de Comerț Agroalimentar UNIREA asigură liantul între producători români și marile rețele de magazine. La rândul lor, retailerii își îndreaptă atenția către produsele românești și sunt deschiși la colaborare.

Acest mecanism comercial asigură producătorilor siguranța financiară atât de necesară pentru continuarea activității, iar marile lanțuri de magazine au asigurat fluxul de stocuri fără sincope.

Ministrul PSD al agriculturii, Petre Daea, îndeplinește astfel un angajament important din programul de guvernare al PSD, centrat pe promovarea produselor agroalimentare românești.

După 3 ani de la oprire, din cauza guvernelor conduse de Orban și Cîțu, odată cu venirea PSD la guvernare, Casa Română de Comerț Agroalimentar UNIREA a încheiat din nou contracte cu producătorii români. Bugetul Casei de Comerț UNIREA este aprobat și semnat prin Ordinul comun al celor trei miniștri PSD, al agriculturii, al muncii și al finanțelor.

„Alături de femei puternice, despre femei puternice, pentru femei puternice!”

Una dintre cele mai puternice surse de inspirație pentru întreaga mea activitate sunteți voi, femeile care, prin tot ceea ce faceți, dovediți că sunteți puternice, sigure, independente și de succes!

Încă de la primii mei pași în politică mi-am dorit ca femeile din România nu doar să dovedească faptul că pot și merită mai mult, ci și să aibă parte de tot ce merită!

Știu însă cu ce provocări ne confruntăm. Știu, pentru că mă lovesc de aceleași dificultăți ca și voi. Ne luptăm, toate, zi de zi, acolo unde suntem, cu mentalitățile conservatoare, cu toți cei care consideră că locul femeii nu este alături de ei, pe picior de egalitate!

Însă noi știm că reprezentăm mult mai mult și, oricât de greu ne-ar fi, este de datoria noastră să facem tot ce putem pentru a schimba aceste idei profund încetățenite, dar le fel de profund eronate.

Tocmai de aceea, în activitatea mea politică, promovarea drepturilor și rolului femeilor este și va fi mereu pe primul plan, iar în cadrul acestei preocupări am luat parte, între 8 și 10 noiembrie 2022, la Summitul anual al Forumului Global al Organizației Femeilor Lider Politician (WPL), o rețea globală a femeilor politician, a cărei misiune este să crească atât

numărul, cât și influența femeilor la nivel decizional, organizat de WPL în colaborare cu Parlamentul și Guvernul Islandei, în capitala acestei țări, Reykjavík.

Am întâlnit participante din întreaga lume, care arată că femeile pot și vor să se afirme, să conteze, să conducă – femei-parlamentar, femei-membre ale guvernelor, femei din corpul profesoral, femei-cercetător, femei-parte a mediului academic în general, femei-activiști în societatea civilă, și nu numai.

„Sprijinim România! PNL impune un amplu pachet de măsuri în beneficiul românilor!”

Eforturile Partidului Național Liberal de a majora pensiile românilor nu au rămas fără efect, astfel că am reușit ca în cadrul negocierilor din coaliția de guvernare să ne impunem viziunea și să majorăm pensiile românilor cu aproape 15,8% în termeni reali. Dorim, astfel, să ne protejăm părinții și bunicii de efectele inflației crescute!

PNL nu a acceptat, în cadrul acestor discuții, varianta creșterii pensiilor cu mai puțin de 15%, așa cum au propus, inițial, colegii din coaliție. Este o victorie importantă pentru Partidul Național Liberal, dar și pentru pensionarii români, puternic afectați de creșterea galopantă a costurilor de întreținere, precum și de creșterea prețurilor la bunurile de consum.

Concret, pensionarii vor beneficia, de la 1 ianuarie 2023, de o creștere a punctului de pensie cu 12,5%, ajungând la 1.784 de lei, la care se adaugă o serie de ajutoare suplimentare pentru acei pensionari care au cea mai mare nevoie de sprijin în această perioadă, astfel: 1.000 de lei pentru pensiile mai mici de 1.500 de lei; 800 de lei pentru pensiile între 1.501 și 2.000 lei; 600 de lei pentru pensiile între 2.001 și 3.000 de lei; vouchere sociale pentru pensionarii cu pensii mai mici de 1.700 de lei, în valoare de 250 de lei, acordate o dată la două luni, pe tot parcursul anului 2023; sprijin de 1.400 de lei pentru pensionarii în vârstă de peste 60 de ani care au pensii mai mici de 2.000 de lei, pentru plata facturilor la energie, suma fiind acordată în două tranșe, destinate cheltuielilor din iarna aceasta și iarna viitoare.

Vreau să precizez, totodată, că această creștere a punctului de pensie reprezintă în fapt o a treia majorare realizată de PNL de când este la guvernare, după creșterea de 14% realizată în 2020 și cea de 10%, de la începutul acestui an. Dacă în 2019 punctul de pensie era 1.265 de lei, de la 1 ianuarie va ajunge la 1.784 de lei, astfel că vorbim despre o creștere reală cu aproximativ 41% a pensiilor românilor în cei 3 ani de când la Palatul Victoria s-a aflat un prim-ministru liberal!

„Cum păstrăm forța de muncă în țară, în contextul Schengen?”

Piața muncii din România se confruntă cu o criză majoră din cauza lipsei de forță de muncă, cu precădere în zona activităților care nu necesită studii superioare sau pregătire specializată.

Firmele românești din industria ospitalității, HoReCa, firmele de construcții, firmele din domeniul agriculturii și din transporturi se confruntă cu lipsa acestei forțe de muncă și,

prin urmare, sunt obligate să importe forță de muncă din state aflate în spațiul extracomunitar, în general din state din Asia.

Un raport al ONU arată că România este a doua țară din lume, după Siria, în topul celor care au pierdut, din cauza migrației, cei mai mulți locuitori. Diferența este că în Siria a fost război. La noi, mare parte din forța de muncă internă a plecat în străinătate pentru locuri de muncă mai bine plătite.

Din punctul de vedere al forței de muncă, integrarea României în Schengen are și un revers al medaliei, întrucât nu aduce doar beneficii.

Odată cu deschiderea graniței cu Ungaria există riscul ca fenomenul migrării forței de muncă non-UE să se amplifice, iar mulți lucrători care vin în România cu viză de muncă să migreze spre vestul Europei.

În acest context, este de datoria noastră, atât a Guvernului, cât și a Parlamentului, a identifica soluțiile punctuale la legislația actuală:

– pentru a ne păstra forța de muncă în țară, fie ea internă sau externă;

– pentru a descuraja lucrătorii non-UE să părăsească, sub contract, angajatorii români care au suportat cheltuielile aducerii lor în țară și să profite astfel de vizele de muncă din România, pentru a migra spre vestul Europei.

Din nou, în atenția voastră, trag un semnal de alarmă privitor la economia țării noastre și la demnitatea pe care am pierdut-o prin vânzarea întregii avuții naționale pe care au zidit-o bunicii noștri, cu dorința de a ne lăsa o Românie puternică și înfloritoare!

Din păcate, în 30 de ani ați reușit să demolați atât visul părinților voștri, cât și viitorul copiilor, prin delapidarea voită a mijloacelor de producție din România!

În acest sens vă voi expune o poveste de pe meleagurile botoșănene, pe care le reprezint aici, în Parlamentul României.

Într-o bună vreme, în nordul țării, municipiul numit Dorohoi era foarte cunoscut, atât în România, cât și peste hotare, pentru industria înfloritoare a sticlei și a porțelanului.

Aproape că în casa fiecărui român se aflau sau încă se află măcar un set de farfurii sau pahare lucrate foarte fin și cu atenție, pe meleaguri dorohoiene, în cadrul a ceea ce au fost odată fabricile Stipo și Porțelanul.

Acum 30 de ani, acolo lucrau mii de oameni, având un sentiment de mândrie și împlinire pentru ceea ce făceau, întrucât munca lor era lăudată în special de cei din afara granițelor. Astăzi, din truda celor de atunci a rămas o ruină și generațiilor care au urmat le-au rămas speranțe deșarte, Dorohoiul fiind văduvit de locuri de muncă, iar tinerii nu au mai avut de ales decât drumul străinătății.

Cele două fabrici au jonglat între privatizări păguboase, statul a încercat să le recupereze, să le pună pe picioare, însă, din slabă administrare și rea-voință, din corupție și dezinteres, totul a fost transformat într-un alt eșec, pe lângă sutele de eșecuri postdecembriste.

„Hidroelectrica, pentru cetățeni sau pentru corporații?” Sunt nevoit să revin la problema siguranței noastre energetice, pentru că Guvernul și-a propus să îngenuncheze complet acest sector care și așa șchiopătează.

De data aceasta, ținta Guvernului este Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România.

Știați că din 11 noiembrie Hidroelectrica nu mai poate lua clienți noi, fiind obligată să livreze toata energia necontractată la OPCOM?

Știați că cel mai ieftin curent electric din România este furnizat de Hidroelectrica?

Oare de ce o societate cu venituri în creștere nu mai poate accepta contracte noi? Probabil ca să rămână mai mult OPCOM-ului! Cu alte cuvinte, adio curent ieftin pentru cetățeanul de rând!

De azi înainte, OPCOM – SA va avea grijă de prețul energiei produse de Hidroelectrica, adică energia să fie vândută la un preț cu adaosuri, care să avantajeze mai mult corporațiile transnaționale și mai puțin cetățeanul român.

De ce nu lăsăm românii să aibă acces la curent ieftin, în toiul scumpirilor din piața energetică? Probabil pentru ca bogații să devină și mai bogați, iar săracii și mai săraci; ciudată logică, nu-i așa?!

Probabil că întrebările de mai sus sunt sortite să rămână retorice, dar, totuși, mă simt dator să vă întreb și, astfel, poate să vă aduc aminte niște probleme fundamentale: Interesele cui le reprezintă acest guvern? Și ce face Parlamentul pentru binele acestui popor?

„Rezolvarea problemei transportului elevilor navetiști, un act de responsabilitate a statului”

Un act normativ adoptat în aceste zile rezolvă disfuncționalitățile existente până în prezent în ceea ce

privește transportul elevilor navetiști. Astfel, intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, care introduce o sumă forfetară oferită elevilor navetiști, este în măsură de a debloca situația de maximă urgență creată din acest punct de vedere, în ultima perioadă.

Documentul propus de Ministerul Educației reprezintă cea mai potrivită soluție pentru asigurarea transportului școlar al elevilor navetiști. Actul normativ majorează de patru ori suma ce era alocată până acum deplasării elevilor școlarizați în altă localitate decât cea de domiciliu.

Astfel, va fi asigurată lunar suma de 60 de lei/lună pentru transportul pe o distanță de până la 3 kilometri, iar pentru cele mai mari aceasta se majorează cu 6 lei/lună pentru fiecare kilometru. Spre exemplu, un elev care locuiește la 15 kilometri de școala unde este înscris la cursuri va dispune de 132 de lei/lunar, bani pe care îi va primi în avans. Creșterea este aproape dublă, având în vedere faptul că, până acum, elevul respectiv primea suma totală de 66 de lei pentru aceeași distanță.

Actul normativ mai prevede că, în situația în care costul transportului este mai mare decât suma forfetară, aceasta poate fi majorată cu până la 100%, dar nu mai mult decât contravaloarea documentelor de transport prezentate de către elevii care solicită suplimentarea.

De asemenea, dacă suma forfetară lunară majorată cu 100% nu acoperă cheltuielile lunare de transport pe bază de abonament/pachet de bilete, pe fondul tarifelor excesive practicate în prezent de transportatori, diferența va fi suportată din bugetele județene aferente fiecărei localități.

„Măsuri concrete ale PSD pentru menținerea unui nivel de trai decent al românilor”

PSD susține că România trebuie să facă pași apăsați pentru a ajunge la stadiul calității vieții din statele dezvoltate ale Europei. Pentru a atinge acest deziderat avem imperioasă nevoie de un mediu de afaceri viabil, stabil și predictibil.

În acest context, PSD consideră ca fiind o necesitate de prim rang rediscutarea propunerii privind cota unică și impozitarea progresivă, în cadrul coaliției de guvernare.

Acest subiect va fi analizat și împreună cu specialiștii externi, cu partenerii sociali și cu reprezentanții oamenilor de afaceri, astfel încât să se creeze premisele pentru definirea unui cadru fiscal și legislativ coerent, care să conducă la progres și la dezvoltarea generală a țării.

În scopul certificării unei idei sustenabile în acest sens, aplicabilă de anul viitor, este nevoie de o discuție largă, cu toți cei implicați, nefiind o decizie care să poată fi luată peste noapte, în cadrul coaliției care susține Executivul.

PSD consideră că propunerile lansate până acum în cadrul Guvernului sunt constructive și au șanse importante de reușită. Este evident că toate forțele implicate în acest moment în actul de administrare a țării trebuie să acționeze constructiv, pentru a identifica cea mai optimă cale de dezvoltare și modernizare a României, aidoma țărilor din Uniunea Europeană.

Categoric, avem nevoie de un plan de țară foarte bun în domeniul fiscal, în ceea ce privește viitorul României, deoarece, în acest moment, avem 27% venituri din PIB și cheltuieli de 40%, față de Polonia, spre exemplu, care are un raport la 37–40 la acești indicatori.

„Guvernul habar nu are de câți bani are nevoie un român pentru un trai decent!”

Din păcate, statul român ignoră, cu bună știință, de aproape doi ani, o lege care le-ar aduce românilor venituri mai mari, într-o vreme în care și așa au ajuns la limita sărăciei și a răbdării – rate mai mari, facturi mai mari, mâncare mai scumpă, absolut totul s-a scumpit, doar politicienii din coaliția de guvernare își păstrează un optimism sinonim cu inconștiența. Cei aproximativ 1,5 milioane de români care lucrează pe salariul minim primesc în mână 1.524 de lei, la un salariu brut de 2.550 de lei, după majorarea de 10,8%, intrată în vigoare la începutul anului acesta.

Desigur, suma este insuficientă pentru asigurarea unui trai decent unei persoane, iar pentru o familie nici nu poate fi vorba, după cum susținea, tot la începutul anului, chiar și avocatul poporului!

Un studiu finanțat de Fundația Friedrich-Ebert România, la care au lucrat cercetători de la Institutul pentru Cercetarea Calității Vieții (ICCV) și Syndex România, actualizat în 2021, a ajuns la concluzia că valoarea unui coș minim pentru un trai decent ar trebuie să fie: 2.708 lei pe lună pentru o persoană adultă singură, 4.417 lei pe lună pentru o familie de doi adulți fără copii, 5.993 de lei pe lună pentru o familie de doi adulți și un copil și 7.234 de lei pe lună pentru o familie de doi adulți și doi copii.

Acestea sunt cifrele seci, cele mai apropiate de realitate și încă de dinainte de bătaia de joc a liberalizării pieței la energie, care a dat peste cap viața a milioane de români! Pentru a duce un trai decent, venitul unui adult care trăiește din salariul minim ar trebui să fie mai mare cu cel puțin 1.184 de lei față de cât este acum!

Orice stat democratic și de drept are ca principiu de bază garantarea și respectarea drepturilor fundamentale ale copiilor, iar acestea se pot realiza doar prin asigurarea cadrului legislativ corespunzător și alocări financiare corespunzătoare. Aceste două acțiuni esențiale sunt interdependente și trebuie să constituie o prioritate permanentă a statului în raportarea sa față de copii.

Investițiile în copii sunt și trebuie să fie politica de bază a oricărui stat! Iar această investiție se traduce printr-o serie de demersuri bazale, care au nevoie să satisfacă nevoile de trai și de dezvoltare ale copiilor, precum și să respecte realitatea economică prezentă.

Traversăm o perioadă cu numeroase provocări. De la criza sanitară la cea armată, energetică și economică, nevoia de implicare a statului în asigurarea suportului necesar copiilor este din ce în ce mai mare. Toate aceste provocări accentuează în mod dramatic inegalitatea socioeconomică, adâncesc fenomenul marginalizării și scad șansele copiilor la o dezvoltare armonioasă, accesul la educație și integrarea în societate. De asemenea, trăim o perioadă fără precedent în ceea ce privește scăderea ratei natalității și, în lipsa unor măsuri coerente de intervenție, situația nu face decât să se agraveze.

Practic, s-a creat un cerc vicios, care nu poate fi depășit decât prin corecta raportare a suportului financiar continuu acordat copiilor. Or, acest suport înseamnă în primul rând alocația acordată lor, principalul instrument prin care un stat își arată grija și implicarea în protejarea copiilor săi și care reprezintă pentru majoritatea copiilor un suport mai mult decât necesar.

De aceea, alocația de stat pentru copii trebuie și are nevoie să devină centrul politicii publice și financiare destinate copiilor, un demers care nu poate fi realizat decât prin alocarea financiară corect raportată la actualele condiții și realități economice.

Încep prin a le mulțumi colegilor deputați de la toate partidele politice pentru votul de încuviințare a percheziției informatice a telefonului meu, ridicat cu ocazia percheziției domiciliare din data de 19 noiembrie 2020.

Nu este normal ca organele de parchet din România să stea cu mâna întinsă în Parlament pentru a putea începe sau continua o urmărire penală, la fel cum nu este normal ca procurorii să ceară percheziție informatică la doi ani de când obiectul care urmează a fi percheziționat se află în posesia lor.

Telefonul meu a fost ridicat la percheziția domiciliară din 19 noiembrie 2020, având la bază suspiciunea că tabletele pentru școlile din sectorul 1 au fost achiziționate ilegal.

Surpriză! Au dispărut tabletele din dosar, dar a apărut o altă suspiciune, termoscanerele! Și aici exisă suspiciunea rezonabilă că aș fi săvârșit infracțiunea de complicitate la abuz în serviciu, prin semnarea convocatorului de ședință de consiliu din aprilie 2020, ședință pe a cărei ordine de zi se afla și proiectul de rectificare bugetară pe care organele de urmărire penală îl consideră astăzi ilegal.

Până la acest moment multe par să nu fi fost normale în acest dosar; sper, totuși, ca în final, să fie soluționat normal, respectiv prin aflarea adevărului și restabilirea acestuia în cauză!

„Orașul Pâncota”

Pâncota este un oraș, în județul Arad, care se află la 37 de kilometri de municipiul Arad, având teritoriul administrativ cu suprafața de 70,9 km[2] , iar, conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Pâncota se ridică la 6.946 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior, din 2002, când se înregistraseră 7.186 de locuitori.

Orașul Pâncota face parte din Regiunea Vest, regiune cu multe investiții străine directe, care au fost orientate în funcție de accesibilitatea și potențialul zonelor, precum și de mentalitatea oamenilor de afaceri și de tradiția în domeniul respectiv.

Orașul Pâncota dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă, deservind și localitatea Măderat, apele uzate provenite de la consumatori fiind colectate prin sisteme centralizate de canalizare, care sunt prevăzute cu stație de epurare, iar, în ceea ce privește rețeaua de electricitate, ambele localități sunt racordate la rețeaua electrică.

În orașul Pâncota se păstrează foarte bine meșteșugul popular al confecționării pălăriilor din paie și căciulilor de

astrahan, fiind, totodată, și un important centru al viei și vinului, cunoscut atât în țară, cât și în străinătate.

Cele mai importante obiective turistice ale orașului Pâncota sunt Cetatea Turcească din Pâncota, Castelul „Dietrich-Schulkowsky”, Cimitirul Evreiesc, ansamblul urban desfășurat de-a lungul străzii Tudor Vladimirescu și vechiul Han de Poștă.

Pentru dezvoltarea economică a orașului Pâncota este nevoie de numeroase investiții, care să se oglindească, din punct de vedere social, în crearea de locuri de muncă sigure și bine plătite.

„O nouă săptămână, aceleași minciuni”

A trecut ceva timp de când anunțam că mă voi ocupa de fiecare minciună apărută în spațiul public pe tema exploatării resurselor energetice de pe raza județului Hunedoara. Eram optimistă că, în cele din urmă, oamenii care aruncă cu aceste minciuni în mod discreționar se vor sătura de această îndeletnicire, însă, din păcate, se pare că m-am înșelat.

De aceea, vreau să fiu cât se poate de clară. Partidul Național Liberal a demonstrat în decursul timpului că a susținut întotdeauna activitatea minieră în Valea Jiului, și nu doar prin vorbe, așa cum fac cei de la PSD, ci prin fapte concrete.

La preluarea guvernării în 2019, prima hotărâre de Guvern a fost pentru cei peste 100 de mineri care protestau de zile în șir, blocați în subteran, la Paroșeni și Uricani. PSD, care era atunci la guvernare, nu și-a găsit timp să prelungească Ordonanța nr. 36 sau să emită un alt act similar, pentru a asigura veniturile minerilor. Guvernul PNL este cel care le-a redat acestor oameni speranța și le-a acordat aproape 10.000 de euro la ieșirea din sistem și doi ani venituri în completare, de câte 3.300 de lei pe lună.

În februarie 2021, în timp ce PSD mima îngrijorarea și interesul pentru problemele truditorilor din subteran, Guvernul PNL este cel care a găsit, încă o dată, soluții la solicitările minerilor. Într-o perioadă foarte scurtă de timp au fost făcute mai multe modificări legislative, prin care a fost permisă utilizarea Fondului de garantare pentru plata salariilor angajaților Complexului Energetic Hunedoara, în acea perioadă dificilă pentru compania energetică.

Astăzi, PSD ține cu dinții de ce a mai rămas din Complexul Energetic Hunedoara, pentru interese politice și/sau financiare, în timp ce Partidul Național Liberal, prin reprezentanții săi de la vârf, gândește soluții de continuare a activității extractive și energetice în Valea Jiului. Va fi înființată o nouă companie energetică și va prelua aceste activități cu tradiție în zonă, după ce conducerile succesive impuse de PSD de-a lungul vremii au adus CEH în colaps, cu datorii de peste 1,5 miliarde de euro.

## „România în NATO”

În urmă cu 20 de ani, la Summitul NATO de la Praga, primul organizat într-o țară din fostul Tratat de la Varșovia, România a fost invitată să adere la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, alături de Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia. Era, înainte de toate, o recunoaștere a reformelor întreprinse de România, după dizolvarea Tratatului de la Varșovia, pentru a-și restructura corpul militar și pentru a-l adapta noilor cerințe, rezultate din schimbările determinate de destrămarea URSS, în primul rând, dar și de noile amenințări la adresa păcii și securității în lume.

România a fost prima țară din fostul „lagăr socialist” care a semnat Parteneriatul pentru pace, oferit candidatelor la aderare, a pus prima serviciile de informații sub control civil, _via_ Parlament, a numit un civil în fruntea Armatei. Toate astea arată că au existat nu doar o dorință de aderare, ci și o planificare, aș putea s-o numesc strategică, a aderării. Trebuie să ne amintim că una dintre condițiile aderării a fost să nu aducem în sânul alianței conflicte cu alte state!

Tratatele cu Ungaria și apoi cel cu Ucraina au rezolvat acest lucru, deși ele au avut niște costuri politice interne; și știm cu toții că așa a fost.

Summitul de la Madrid, din 1997, deși n-a consfințit aderarea României, ne-a arătat că suntem pe drumul cel bun. Nu a fost vorba despre faptul că România nu era pregătită de aderare în 1997, ci despre alte considerente, ținând de relațiile NATO cu spațiul fostei URSS. După vizita președintelui Bill Clinton la București, imediat după summit, am spus că am luat o decizie corectă și că facem ceea ce trebuie pentru a ne atinge obiectivele, că Statele Unite sunt alături de noi în efortul de aderare.

„PSD nu poate fi de acord cu sărăcirea majorității românilor și îmbogățirea unui mic grup privilegiat!”

În ultimii 30 de ani, în România a fost creat un grup de privilegiați, în funcție de interesele de moment ale unor politicieni sau ale unor grupuri de interese. De la pensionari speciali la categorii profesionale speciale, nu sunt deloc puțini aceia care au fost așezați deasupra celorlalți români.

Este momentul ca lucrurile să fie puse pe făgașul normal și să fim cu toții de acord că această stare de fapt trebuie corectată. PSD nu poate fi de acord cu actuala formulă de creștere a salariilor și pensiilor cu același procent pentru toată lumea, mai ales când discutăm despre o actualizare cu rata inflației. Este momentul să înțelegeți, stimați parlamentari, că acest mod de calcul nu face altceva decât să crească prăpastia dintre veniturile mari și cele mici! Pe de altă parte, un sistem de calcul al inflației raportat la salariul minim brut pe economie ar fi mai echitabil și ar ajuta exact categoriile vulnerabile. După sistemul actual, o creștere unitară procentuală ar aduce persoanelor vulnerabile, fie ele pensionare sau salariate, o sumă foarte mică, de până la 250 de lei, aducând în schimb categoriilor cu venituri foarte mari sume chiar și de 10 ori mai mari.

Într-o perioadă de criză statul este obligat să creeze un echilibru între persoanele vulnerabile, cu cele mai mici venituri, și cele cu venituri foarte mari. Nu putem continua să mergem pe un sistem care mărește prăpastia dintre săraci și bogați. Pentru cei mai săraci dintre români un astfel de sistem de calcul ar însemna diferența dintre viață și moarte, pe când pentru cei cu venituri mari aceste actualizări cu rata inflației ar însemna doar renunțarea la o masă la restaurant, de exemplu.

„Guvernul Ciucă sprijină categoriile puternic afectate de efectele crizelor multiple”

Măsurile decise, de majorare a pensiilor, a alocațiilor, a drepturilor acordate persoanelor cu handicap, precum și majorarea altor categorii de venituri acordate categoriilor care resimt puternic efectele inflației, reprezintă pentru Partidul Național Liberal o chestiune de responsabilitate socială.

Contextul economic complicat pe care îl traversăm, cu crize suprapuse, reclamă măsuri țintite de atenuare a șocului inflaționist care erodează puterea de cumpărare a populației.

Atenția se îndreaptă cu precădere către categoriile vulnerabile, în principal pensionari, cei cu venituri mici, copii, persoanele cu handicap, veterani de război și văduvele acestora.

În această dezbatere legată de cuantumul acestor majorări au contat puterea argumentului și maturitatea politică în abordare. Populismul nu are ce căuta în această analiză, nu când este vorba despre pensii, alocații, venituri ale persoanelor cu handicap și ale veteranilor.

Președintele PNL, premier în funcție, domnul Nicolae Ciucă, a susținut în cadrul acestor discuții, cu cifrele pe masă, nevoia unor ajustări de venituri, pentru a crește gradul de suportabilitate al populației.

S-a hotărât că de la 1 ianuarie 2023 punctul de pensie va crește cu 12,5%, iar de două ori pe an se acordă ajutoare sociale pentru pensionarii cu pensiile mai mici de 3.000 de lei.

Faptul că se va acorda un sprijin de 1.400 de lei pentru plata facturilor la energie pentru pensionarii cu vârsta de peste 60 de ani și care au pensii mai mici de 2.000 de lei este tot parte a acestei analize care a reliefat foarte clar că impactul este unul greu de suportat pentru acest segment de populație. Suma va fi împărțită în două tranșe, pentru a acoperi cheltuielile din iarna aceasta și din iarna viitoare.

„Extinderea Programului-pilot «Masă caldă în școli»”

Am depus, la începutul acestei săptămâni, alături de mai mulți colegi, inițiativa legislativă care urmărește extinderea Programului-pilot „Masă caldă în școli”, prin acordarea posibilității legale consiliilor locale și consiliilor județene care doresc asigurarea de masă gratuită în creșe, grădinițe, centre de zi, școli, în cantinele școlare, sălile de mese sau prin servicii de catering, din bugetele locale ale comunelor, orașelor, municipiilor sau ale județelor, după caz, prin hotărâri ale autorităților deliberative ale acestora, în limita sumelor prevăzute distinct cu această destinație.

În urma acestei modificări legislative, Programul „Masă caldă în școli” poate fi implementat și la nivelul unităților de învățământ, atât în cele cu program normal, cât și în cele cu program prelungit sau cele în care se organizează programe „Școală după școală”, pe de o parte, iar pe de altă parte pot fi incluse toate școlile care în prezent nu au fost selectate în Programul „Masă caldă în școli”, acolo unde autoritățile locale au resursele bugetare necesare și decid acest lucru prin hotărâri de consiliu, dar și creșele, centrele de zi și grădinițele.

Așadar, se extinde la mai mulți copii Programul „Masă caldă în școli”, fără a avea însă niciun fel de impact financiar asupra bugetului de stat sau a Ministerului Educației, fiind un program complementar la cel deja existent, astfel încât să se ofere o masă în creșele, centrele de zi, grădinițele și școlile pentru care autoritățile locale au posibilitate financiară, dar nu au putut oferi acest lucru în lipsa cadrului legal.

Obiectivele pentru asigurarea unei alimentații de calitate în timpul copilăriei includ asigurarea nutrimentelor și a energiei suficiente din alimente pentru o creștere adecvată.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, v-aș cere să solicitați acordul plenului pentru ca proiectul numărul 14 de pe ordinea de zi, PL-x 526/2022 – Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, să fie retrimis pentru 10 minute la comisie, în vederea îndreptării unei erori materiale, urmând ca după aceea să se întoarcă raportul la plen, pentru a fi astăzi dezbătut. Aceasta e prima solicitare.

Supui votului?

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Există consens?

**Domnul Ștefan-Ovidiu Popa**

**:**

E acordul liderilor.

Avem consens. Mulțumim. De asemenea...

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Numai o secundă, există...?

**Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Consens pentru trimiterea la comisie.

Consens pentru acela pentru îndreptarea unei erori materiale.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Deci există consens.

Poziția 14 pe ordinea de zi, PL-x 526/2022, se întoarce la comisie pentru 5 minute, pentru îndreptarea unei erori.

10 minute, pentru îndreptarea unei erori materiale.

Mai departe, domnule Simonis.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Bună dimineața, stimați colegi!

Continuăm lucrările ședinței Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 170.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc programul de lucru pentru astăzi – până la ora 11.00, dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; pauză până la 11.30; iar la ora menționată – votul final; la încheierea sesiunii de vot final – cele două ședințe, ședința Biroului permanent și ședința Comitetului liderilor.

Vă reamintesc că de la ora 13.00 are loc ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului.

Bănuiesc, domnule Simonis, că aveți observații în legătură cu ordinea de zi.

Vă rog.

De asemenea, prelungirea programului de lucru până la finalizarea dezbaterilor pe PL-x 551/2022 – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr. 119...

## **Domnul Ciprian-Titi Stoica**

**:**

Nu e pe ordinea de zi.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Este pe poziția 3.

**Domnul Ciprian-Titi Stoica**

**:**

Nu este.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Este pe poziția 3 a ordinii de zi, vă rog să verificați.

În câteva minute, raportul va fi depus de Comisia pentru industrii și Comisia pentru politică economică și vă propun să prelungim programul de lucru până vom finaliza dezbaterile pe acest proiect.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Vot pentru prelungirea programului de lucru până la epuizarea dezbaterilor la PL-x 551/2022

.

Vot, vă rog.

Cu 162 de voturi pentru, 5 abțineri, programul de lucru a fost prelungit, conform solicitării dumneavoastră. Vă rog.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Și, până vine raportul pe OUG nr. 119, aș propune colegilor să începem astăzi dezbaterile cu proiectul de pe poziția 9 – PL-x 426/2022 _[Proiectul de lege pentru modificarea art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991]_ , să continuăm cu poziția 12, Pl-x 715/2018

, și cu poziția 21, PL-x 605/2022 [ _Proiectul de lege pentru completarea art. 1 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative]_ . Deci să fie primele trei proiecte pe care le vom dezbate astăzi.

Când membrii Comisiei pentru muncă se vor întoarce cu PL-x-ul de la poziția 14, vom continua cu acela și, până vine OUG nr. 119, parcurgem ordinea de zi. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Așadar, conform propunerilor liderului de grup PSD, primul proiect pe care îl vom dezbate... Se modifică ordinea de zi.

Așadar:

– Ordinea de zi va începe cu PL-x 426/2022; se mută de pe poziția 9.

– Al doilea punct de pe ordinea de zi de astăzi va fi poziția 12, cum este astăzi, și anume Pl-x 715/2018.

– Poziția 3 de pe ordinea de zi va fi PL-x 605/2021 – poziția 21.

– Iar al patrulea va fi PL-x 551/2022, când va fi finalizat.

## **Domnul Ciprian-Titi Stoica**

**:**

Trebuie să supui votului!

Vă rog să vă pregătiți cartelele pentru aceste modificări. Vot, vă rog.

Cu 166 de voturi pentru, 6 contra, o abținere, ordinea de zi a fost modificată conform solicitărilor liderului de grup PSD. Domnul Țuțuianu?

## **Domnul Marius-Horia Țuțuianu:**

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Notă pentru corelarea prevederilor PL-x 628/2022

Cu privire la dispozițiile PL-x 628/2022, adoptat în ședința Camerei Deputaților din data de 16 noiembrie 2022, s-a constatat că există o necorelare, determinată de respingerea amendamentului referitor la art. 110 alin. (2) din Codul fiscal, nr. crt. 114 din anexa nr. 1, amendamente admise.

Astfel, există o necorelare între dispozițiile art. 2 și alin. (4) lit. b) ale art. 110 din Codul fiscal.

Ca urmare, pentru corelarea tehnico-legislativă a prevederilor art. 110, propunem respingerea amendamentului admis înscris la nr. crt. 115 din anexa nr. 1, amendamente admise, ce vizează art. 110 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal.

Bănuiesc că trebuie să votăm. Vă rog să vă pregătiți cartelele. Vot, vă rog.

Cu 112 voturi pentru, unu contra, 60 de abțineri, aprobată. Stimați colegi,

Numai o secundă, că trebuie să mai parcurg o etapă procedurală și după aceea dau cuvântul și celorlalți colegi.

Inițiativele legislative pentru care Camera Deputaților este prima Cameră sesizată și ale căror termene pentru dezbatere și vot final au fost depășite:

– Propunerea legislativă pentru modificarea art. 213 din Legea educației naționale nr. 1/2011; Pl-x 344/2022; lege organică.

Data prezentării în Biroul permanent – 1 septembrie.

Data la care se îndeplinește termenul constituțional pentru dezbatere și vot final – 21 noiembrie.

Propunerea comisiei, de respingere a inițiativei legislative, nu a întrunit numărul necesar de voturi și, ca urmare, s-a hotărât retrimiterea la comisie.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituție și ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Domnul Ciprian-Titi Stoica, pe procedură? Domnule Titi Stoica, vă rog, pe procedură?

Mulțumesc, Daniel. Dragi colegi,

Bună dimineața sau bună ziua, pentru unii dintre dumneavoastră!

Foarte pe scurt.

Și, pentru stenogramă, aș vrea să se noteze că poziția 3 pe ordinea de zi a fost ieri adăugată pe ordinea de zi la numărul 3, cu acordul liderilor de grup, iar noi nu am fi avut posibilitatea să aflăm de acest lucru decât dacă am fi consultat ordinea de zi.

Încă o dată, este, din punctul meu de vedere, o aroganță a Biroului permanent a pune pe ordinea de zi proiecte de lege înainte ca acestea să aibă un raport... și cu premeditare; nu știau dacă ieri s-ar fi finalizat dezbaterile sau nu. Mulțumesc.

Dacă ați început așa, colocvial, cu „Daniel”, mulțumesc, Titi, am luat act.

Domnule Roman, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Vă anunț de la această tribună că voi desfășura în continuare activitatea politică ca deputat neafiliat în Circumscripția nr. 10 Buzău, fără a face parte din vreun grup politic în acest Parlament.

Și vă anunț, de asemenea, că, începând cu data de 17, de joia trecută, 17 noiembrie 2022, am devenit membru al Partidului Alianța Liberalilor și Democraților, cunoscut sub acronimul de ALDE.

Vă mulțumesc foarte mult.

## **Voci de la AUR:**

Ăăăăă!

Mulțumesc. Domnul Coarnă.

## **Domnul Dumitru Coarnă:**

Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața!

Așa cum am comunicat în cadrul ședinței de luni, în care Parchetul General – DNA a sesizat și ne-a solicitat să încuviințăm percheziția informatică a domnului Tudorache, astăzi eu am sesizat CSM, respectiv Inspecția Judiciară, împotriva procurorului de caz care efectuează urmărirea penală în dosarul penal nr. 161/P/2020 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție.

Nu mi se pare profesional ca un procuror de caz care efectuează o percheziție domiciliară în data de 19 noiembrie 2020, ocazie cu care ridică telefonul mobil al domnului Tudorache, să nu efectueze și percheziția informatică, mai ales că procurorul de caz avea cunoștințe clare că domnul Tudorache era candidat pe listele PSD, la Camera Deputaților, și, atunci, practic, în eventualitatea în care ar fi fost ales, lucru care s-a întâmplat, ar fi riscat un vot negativ.

Uitați-vă că de doi ani de zile Parchetul nu efectuează percheziția informatică a telefonului, deși percheziție domiciliară a efectuat în data de 19 noiembrie 2020!

Or, asta înseamnă, în opinia mea, că procurorul de caz, în situația de față, procurorul de caz a încălcat cu rea-credință sau gravă neglijență normele de drept material ori procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane, astfel cum acestea sunt definite în art. 272 din...

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

Ce-i asta?

Mulțumesc, domnule Coarnă.

...Legea nr. 303.

Asta e ce ați auzit, domnule președinte. Am sesizat CSM ca să nu mai fim călcați în picioare pentru efectuarea unor proceduri penale altfel decât prevede legea.

Mulțumesc.

## **Domnul Dumitru Coarnă:**

Mulțumesc.

**Domnul Gabriel Andronache**

**:**

Pe ordinea de zi?

Domnul Coleșa?

## **Domnul Dumitru Coarnă:**

Asta e ordinea de zi, da.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Tot legat de procedură, tot legat de ordinea de zi, tot de PL-x 551, privind măsurile aplicabile consumatorilor finali de energie. Am aflat că a fost pus pe ordinea de zi într-un mod

total atipic, total informal, adică pe grupul de WhatsApp al liderilor de grup. Deci așa funcționează Parlamentul României.

Până la urmă, asta nu ar fi fost o problemă dacă acum, la dezbateri – nu doar acum, ci puțin înainte de dezbateri –, am fi avut raportul pus pe pagina de web a PL-x-ului 551/2022. Însă nici măcar acum acel raport nu este. Știm, am participat la votarea lui aseară, s-a încheiat aseară, pe la ora 18.00.

Deci de la ora 18.00 până acum era timp suficient să avem acest raport, pe care însă nu-l avem, dar pe care trebuie să-l dezbatem și ale cărui amendamente trebuie să le susținem, și ale cărui marginale trebuie să le indicăm.

O mare porcărie.

Vă mulțumesc.

Bănuiesc că și eu vă mulțumesc.

Vă rog să luați legătura cu domnul Andrușceac, liderul de grup, să vă spună cum este cu procedura și cu votul între liderii de grup și consultarea lor.

În sfârșit, nu mai avem intervenții pe procedură. Intrăm în ordinea de zi.

1. Proiectul de lege pentru modificarea art. 8 alin. (1) lit. a)

din Legea cetățeniei române nr. 21/1991; PL-x 426/2022. Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia juridică, de disciplină și imunități, vă rog, prezentarea raportului – PL-x 426/2022.

- Vi-l înmânez eu, doamnă președinte. Vă rog.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Raport asupra Proiectului de lege pentru modificarea art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere, în fond, cu Proiectul de lege pentru modificarea art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

3. Proiectul de lege pentru completarea art. 1 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative; PL-x 605/2022.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Domnule Cristian Brian, vă rog.

## **Domnul Brian Cristian:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Acest proiect este unul simplu și prevede introducerea declarațiilor de avere și interese pentru conducerile federațiilor sportive.

Considerăm că integritatea și imparțialitatea sunt importante în sport. Știm cu toții cazurile din trecut în care președinții de federație se premiau singuri, prin propria semnătură. Avem chiar cazuri recente de la Federația Română de Ciclism. Și, cu toate că aceste federații sunt entități private, sunt de utilitate publică. Mare parte din fondurile care merg către acestea, aproape în exclusivitate, sunt fonduri publice și, pe lângă acest lucru, federațiile administrează baze sportive publice ale statului român.

De aceea este foarte important ca la conducerea sportului românesc să avem persoane integre și imparțiale.

Și de aceea vă solicităm susținerea pentru acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc.

Doamna Vicol, Comisia juridică, de disciplină și imunități, raportul suplimentar – PL-x 605/2022.

Îl am la mine.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport suplimentar asupra Proiectului de lege pentru completarea art. 1 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative

Camera Deputaților a hotărât, în temeiul art. 71 din Regulamentul Camerei Deputaților, retrimiterea proiectului de lege Comisiei juridice, de disciplină și imunități, în vederea examinării și depunerii unui nou raport, Camera Deputaților fiind Camera decizională.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare un raport de adoptare a Proiectului de lege pentru completarea art. l alin. (1) din Legea nr. 176/2010, cu amendamentul admis, din anexa la prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, inițiativa legislativă se încadrează în categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Se întoarce domnul Cristian Brian, Grupul USR.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Profit de ocazie să adresez de la tribuna Parlamentului o situație care decurge tot din corupția din sport.

Probabil știm cu toții că în aceste zile se desfășoară în Qatar Campionatul Mondial de Fotbal.

Ca urmare a scandalurilor de corupție care au apărut la nivel internațional cu privire la conducătorii FIFA, am avut

multiple probleme ce țin de drepturile omului, ce țin de drepturile muncitorilor, peste 6.500 de oameni au decedat pe stadioanele de acolo, minoritățile sexuale au fost agresate de autoritățile statului plus multiple alte încălcări ale dreptului de libertate și de expresie.

De aceea, este important să avem persoane integre la nivelul statului nostru, dar și la nivel internațional. Vă mulțumesc încă o dată pentru susținere și sper să adoptăm acest proiect de lege, pentru că, dacă nu avem integritate la toate nivelurile instituțiilor, de sus până jos, vom ajunge la asemenea abominații care se întâmplă în aceste zile la un eveniment mondial pe care îl aștepta toată lumea. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Doar că... bănuiesc că nu vreți să le dați sfaturi celor din Qatar.

Domnule Simion, vă rog.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Eu nu înțeleg ce treabă au minoritățile sexuale cu șefii federațiilor sportive!

Noi o să votăm contra. Dacă e un vot legat de minoritățile sexuale, o să votăm contra.

Așa a spus inițiatorul – vorbim aici de minorități sexuale, de LGBT, de campionatul din Qatar.

Înțelesesem că e vorba de domnul Răzvan Burleanu, de alți șefi de federații, de relațiile lor cu politicieni de rang înalt care i-au pus acolo, cum ar fi domnul Vasile Dîncu...

Nu despre asta era vorba?

Bun. Având în vedere argumentația inițiatorilor, Grupul AUR va vota contra.

Pilaf am făcut cu acest proiect de lege. Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat.

Dacă la art. 1 și 2 există obiecții sau comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

16. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2021 privind unele măsuri din domeniul pensiilor publice; PL-x 415/2021.

Suntem în procedură de urgență.

Dacă inițiatorul, Guvernul României, dorește să ia cuvântul?

Vă rog.

Ca să nu fie discuții din sală, vă rog să vă și prezentați.

## **Domnul Marius-Ilie Stanciu –** _secretar de stat_

_în Ministerul Muncii și Solidarității Sociale_ **:**

## Bună ziua!

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt Marius Stanciu, secretar de stat la Ministerul Muncii.

Proiectul de ordonanță de urgență are ca obiect reglementarea suplimentării cu 1.000 de posturi a organigramei Casei Naționale de Pensii Publice, în vederea asigurării numărului de personal necesar pentru îndeplinirea procedurii de evaluare și recalculare a pensiilor din sistemul public de pensii prevăzute la art. 157 alin. (2) din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, cu modificările ulterioare, precum și a unor aspecte referitoare la procedura de concurs pentru ocuparea acestor posturi.

Ministerul Muncii susține raportul Comisiei pentru muncă. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Comisia pentru muncă și protecție socială, domnul Solomon, vă rog, raportul.

Și să faceți și propuneri pentru timpii de dezbatere, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2021, care prevede suplimentarea cu 1.000 de posturi a organigramei Casei Naționale de Pensii Publice, pentru o perioadă determinată, respectiv până la data de 31 decembrie 2022, precum și reglementarea unor aspecte referitoare la procedura de concurs pentru ocuparea acestor posturi.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. A fost adoptat de Senat.

Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege și a documentelor conexe, membrii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților prezentul raport, de adoptare a proiectului de lege, cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport de înlocuire.

Două minute – timp de dezbateri.

Vă rog să vă pregătiți cartelele. Timpi de dezbateri – două minute. Vot, vă rog. 166 de voturi pentru, 5 contra, 7 abțineri. Timpii de dezbateri au fost aprobați.

Dezbateri generale, domnul Ringo Dămureanu, Grupul AUR.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

În urmă cu doar câteva zile, cred că nu sunt două săptămâni, am mai dezbătut un PL-x care era, practic, similar. Vorbea de aprobarea unei ordonanțe de urgență prin care sunt înființate aceste 1.000 de posturi până la sfârșitul lunii decembrie 2022.

Acum vorbim de o nouă ordonanță, care prelungește până în august, până... Dumnezeu mai știe când, această situație care nu prea e corespunzătoare unui stat de drept și funcționării normale a instituțiilor statului.

Este evident că problema de fond este reală. Pensionarii noștri au dreptul la pensii decente, au dreptul la o creștere a pensiilor, dacă se poate, cât mai echitabilă, nu cu 12,5%. Aplicat la 1.000 de lei înseamnă ceva și aplicat la 10.000 de lei sau la 20.000 de lei înseamnă cu totul altceva, adică mult mai multe pensii ale celor amărâți.

În fine, aceste lucruri ar trebui să fie făcute de instituție cu funcționarii ei. Nu avem destui, atunci trebuie să încadrăm suficienți, astfel încât Corpul funcționarilor publici să fie stabil și profesionist.

Să angajăm de pe piața liberă oameni care n-au avut niciodată de-a face cu acest sector și de mâine să calculeze pensiile părinților și bunicilor noștri este hazardant. Iar să menținem acest _statu quo_ la nesfârșit este o chestiune neserioasă din partea actualului Guvern.

De aceea, pentru că suntem de partea pensionarilor, dar împotriva incompetenței și neprofesionalismului actualei guvernări, anunț că Grupul AUR se va abține de la votarea acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Doamna Turcan Raluca, Grupul PNL.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Aceasta este o ordonanță de urgență pe care am inițiat-o în mandatul de ministru al muncii și care este o componentă a demersului de modernizare a sistemului de pensii din sistemul public.

În momentul de față, arhiva privind dosarele de pensii este într-un regim de anii, să spunem, de început de secol XXI, de secol XX, de fapt, dacă stau să mă gândesc la mormanele de dosare care sunt în arhivele instituțiilor de pensii.

Și, pentru că am asumat modernizarea acestui sistem, atunci am pornit demersul pe două paliere – o dată, de modificare a cadrului legal, astfel încât în sistemul de pensii publice să reintroducem echitatea și calcularea pensiilor cât mai aproape de partea contributivă, lucru pe care l-am început și l-am inclus în Planul național de redresare și reziliență și vom avea jalon la finalul lunii martie 2023; și, în același timp, digitizarea tuturor dosarelor de pensii.

Și, pentru că vă spuneam că toată viața de muncă a pensionarilor, în număr de aproximativ 4,9 milioane, se află în momentul de față în niște dosare cât casa, în instituțiile caselor de pensii, am constatat că, de fapt, tot ceea ce înseamnă date, inclusiv adeverințe privind contributivitatea, sunt în trei sisteme – unele în dosar cu șine, altele băgate pe jumătate într-un format destul de vechi...

Doamnă ministru...

...digital...

...vă rog să finalizați.

...și altele într-un sistem puțin mai nou.

Digitizarea tuturor dosarelor de pensii prevede introducerea tuturor datelor, inclusiv a adeverințelor în plus de contributivitate care vor fi necesare la recalcularea tuturor...

Mulțumesc.

...pensiilor din România. Doar o secundă, că e de interes public. Nu o să vă mai rețin la dezbaterea pe articole.

Dar vă rog...

Mulțumesc.

...să finalizați, totuși.

Și pentru acest proces de digitizare aveam nevoie de 1.000 de angajați în casele de pensii, întrucât încărcarea instituțiilor de pensii este uriașă în momentul de față.

Mulțumesc.

Așadar, prin această ordonanță, practic, se propune prelungirea cu câteva luni a angajării acestor persoane, pe perioadă determinată, cu bani din Planul național de redresare și reziliență, pentru a finaliza procesul de digitizare. Când am plecat din minister...

Doamnă ministru...

...erau două milioane de dosare...

...vă rog să finalizați.

...digitizate. Acum s-a avansat cu un procent rezonabil. Și sper eu că prin prelungirea acestei ordonanțe vom reuși să suprapunem digitizarea cu reforma în sistemul public de pensii.

Așadar, vă îndemn să votați această ordonanță, pentru că este una necesară.

Mulțumesc. Domnul Manea, Grupul minorităților.

Da.

Foarte pe scurt. Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să spun că, în această perioadă, criza economică și cea energetică au extins numărul persoanelor vulnerabile. Și găsesc foarte bună această ordonanță, cu atât mai mult cu cât, în urmă cu doar câteva zile, partidele aflate în arcul guvernamental au convenit adoptarea unor măsuri cu caracter social extrem de importante pentru persoanele aflate pe... hai să spunem cele mai dezavantajate poziții sociale, dar și pentru pensionari.

Creșterea pensiilor bazate pe contributivitate cu 12,5%, începând cu 1 ianuarie anul viitor, nu înseamnă puțin, dacă ținem cont și de actuala rată a inflației, care se situează undeva la 15%.

Mai mult decât atât, pentru că s-a pomenit mai devreme de la acest microfon, pensionarii care au pensii sub 3.000 de lei vor primi sprijin diferențiat.

Așadar, eu unul voi susține această ordonanță și, evident, măsurile pe care partidele din arcul guvernamental au convenit să le adopte în următoarea perioadă. Mulțumesc.

Domnul Seidler, Grupul USR.

Domnule Muncaciu, vă reamintesc, suntem în procedură de urgență și avem un singur vorbitor. A vorbit domnul Dămureanu de la dumneavoastră.

Vă rog, domnule Seidler.

## **Domnul Cristian-Gabriel Seidler:**

Doamnelor și domnilor deputați,

Legea nouă a pensiilor, așa-zisa „Legea PSD” sau „Legea Olguța”, a pensiilor, adoptată în 2019, promitea eliminarea inechităților din sistemul public de pensii.

Ei, pentru ca acest lucru să se întâmple, ar fi fost nevoie să avem la Casa Națională de Pensii sistemul informatizat în totalitate.

Nu doar că nu s-au preocupat cei de la guvernare de atunci – tot voi, PSD – ca acest lucru să se întâmple, ci acum, că sunteți din nou la guvernare, ratați chiar și anul 2023. Pentru că, dacă nu se încheie acest proces de digitizare, nu veți putea face recalcularea pensiilor și, deci, eliminarea inechităților.

Dincolo de celelalte minciuni, cu creșterea cu 40% a punctului de pensie, din acea lege, iată încă o minciună, încă o promisiune ratată. Cum mai spuneam și cu altă ocazie, mitul PSD-ului care se îngrijește de pensionari a căzut de mult.

În legătură cu angajarea celor 1.000 de persoane care urmau să facă acest proces de digitizare trebuie spuse două lucruri:

1. S-au angajat pe repede înainte pile, relații și cunoștințe, ca să fie foarte clar cum a mers acel proces de angajare...

, dar, chiar și așa, ați reușit să-i puneți să facă și altceva decât ceea ce urmau să facă. Nu lucrează acești oameni doar la digitizare, din păcate, ne-a spus ministerul în Comisia pentru muncă.

Și acum ne cereți să prelungim cu 8 luni de zile acel termen de angajare, pentru că i-ați pus să facă altceva decât pentru ce au fost angajați.

Nu ne-ar mira să aflăm, eventual, dintr-un dosar penal, că lucrau pentru partid.

În orice caz, nu suntem de acord cu această prelungire de 8 luni de zile.

Și, domnule președinte, o să vă rog să-mi dați cuvântul din nou la amendamente. Voi susține un amendament respins.

Mulțumesc.

În regulă.

Doamna Alexandru Victoria-Violeta.

Când ceri o prelungire, primul lucru pe care îl faci, ca profesionist, este să evaluezi ce s-a întâmplat până acum. Poate mai sunt necesare 3 luni, poate un an și jumătate.

Atunci când ceri o prelungire, întotdeauna te uiți la ce s-a întâmplat până acum cu aceste persoane.

Am câteva clarificări tehnice de făcut, după care, sigur, dumneavoastră decideți în consecință.

Să terminăm cu această poveste că nu sunt digitizate. Datele despre pensionari, de la 2001, este adevărat, se iau de la ANAF. Venituri, contribuții se iau automat de la ANAF. Doi la mână – nu avem nicio evaluare, de ce anumite date dinainte de 2001 nu sunt prinse deja în sistem, și nu avem certitudinea că persoanele angajate fără niciun fel de experiență în acest domeniu – și vă spune un om care tratează cu toată seriozitatea și care citește, se documentează continuu –, că este imposibil și riscant să iei pe cineva de pe piața liberă și să-i dai să bage date în calculator sau – cum se întâmplă și cum s-a mai spus – să i se dea sarcina de a calcula pensie.

Eu vă spun dumneavoastră direct: care dintre dumneavoastră, dacă s-ar pensiona mâine, s-ar simți confortabil cu o persoană fără experiență și fără pregătire – iar experiența în acest domeniu se face în ani buni –, care dintre dumneavoastră s-ar simți confortabil să știe că un om fără nicio experiență se ocupă de dosarul lui de pensie și îi calculează pensia sau este implicat în calcularea pensiei?

Prin urmare, probabil că veți vota, e o ordonanță care deja își produce efectele.

Toate semnalele pe care le am sunt că aceste persoane sunt, în marea lor majoritate, simpatizanți sau membri de partid, mulți dintre ei nu au primit sarcini...

O să vă rog și pe...

...în acest an...

...dumneavoastră...

...deci un an de zile...

...să finalizați.

...nu s-a știut exact cu ce se ocupă și ce sarcini au. Dar, sigur, nepăsându-vă de... că nu sunt banii dumneavoastră, ci sunt banii publici, probabil că veți vota 6 luni, încă 6 luni, de dragul acestui...

Mulțumesc.

...slogan al digitizării, pe care, de fapt, nu-l înțelegem, tehnic, ce presupune.

Închei spunând: parcă văd peste 6 luni, când se apropie termenul pentru intrarea în vigoare a noii legi, că o să spuneți că nu e gata digitizarea, că nu sunt toate datele, că nu știm ce se întâmplă și veți oferi aceeași scuză caraghioasă pensionarilor care astăzi au pensii diferite...

Domnule Toma, vă rog să vă...

...pentru aceeași...

...pregătiți.

...contributivitate și pentru aceeași funcție, că nu aveți o explicație pentru modul în care sunt diferite pensiile lor. Deci hai să ne concentrăm pe ce e de făcut...

Mulțumesc.

...pe noua lege a pensiilor și pe oamenii cu experiență...

Mulțumesc.

...din sistem, că altminteri nu facem decât să bulversăm...

Mulțumesc.

## **Doamna Victoria-Violeta Alexandru:**

...cu totul. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Au fost două doamne foste ministru pe care abia reușesc să le opresc.

Vă rog, domnule Toma.

## **Doamna Victoria-Violeta Alexandru**

**:**

Vă rog, terminați cu glumele și cu miștourile, sunteți președintele unei Camere.

Mulțumesc.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Din nou, stimați colegi, trebuie să facem niște corecții aici. Au luat cuvântul oameni care au fost în posturi de conducere, dar care habar nu au ce au făcut, habar... nu știu cu ce se mănâncă pensiile și care e viața în casele de pensii.

Ei, vă spun așa, din experiența mea umilă de 4 ani ca director executiv al Casei Județene de Pensii Hunedoara – și vreau să-l felicit și pe domnul secretar de stat Marius Stanciu, care are și el aceeași experiență; omul acesta nu vine aici să vorbească prostii: sunt zeci de mii de dosare rămase cu 30 de ani în urmă, sunt zeci de mii de dosare cărora nu le-a fost acordată grupa I, grupa a II-a, nu le-a fost acordată grupă specială, grupă deosebită, nu li s-a luat în calcul nimic din multe lucruri, care au lucrat ore suplimentare și acord global.

Este păcat să tragem în casele de pensii și când suntem la conducere să nu ne gândim să facem o anumită ordine. Să mergem să ne legăm de liftieri, să mergem să ne legăm de oficianții care serveau acolo, bunicii și părinții noștri, în loc să facem o organizare adevărată.

Îmi amintesc că aceste angajări au fost făcute acum vreun an și jumătate, domnule ministru, nu?, în timp ce era o altă guvernare, de dreapta.

E nevoie din nou să vină la guvernare stânga, ca să pună ordine în tot ceea ce înseamnă pensii, salarii, indemnizații...

Voi sunteți la guvernare!

...și anume... Vreau să mai exprim un cuvânt de la tribuna oficială a Parlamentului României, forul suprem al României.

Să știți că cei angajați în casele de pensii la nivel național merită felicitați. Oamenii aceștia au lucrat întotdeauna, când au fost solicitați, și-au dat tot concursul și există cu adevărat profesioniști angajați în casele de pensii, însă ei sunt foarte puțini și nu pot face față.

E nevoie de aceste posturi, vă spun încă o dată. E foarte adevărat că la nivel de ministere...

O să vă rog și pe dumneavoastră...

...există și alți...

...să încheiați.

Sigur că da, domnule președinte, 30 de secunde. ...și alți...

Mai puțin.

...angajați care, să spunem așa, nu sunt de acord cu ideile care vin din teritoriu și care sunt adevărate și profesioniste.

Deci este nevoie de acești oameni. PSD-ul va susține acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Trecem la dezbaterea pe articole. Dacă la titlu aveți obiecții sau comentarii? Nu.

Aprobat.

Dacă de la art. 1 la art. 8 aveți obiecții sau comentarii? Bănuiesc că aici doreați să interveniți pentru susținerea amendamentului respins; haideți, domnule Seidler.

Stimați colegi, vă rog să fiți atenți, urmează vot pentru amendament respins.

## **Domnul Cristian-Gabriel Seidler:**

Dacă tot prelungiți aceste contracte de muncă, care erau menite să fie până la sfârșitul acestui an, măcar prelungiți-le doar 3 luni, până când e jalonul PNRR, nu până la sfârșit de august, nu pentru 8 luni. 3 luni ar fi arhisuficiente pentru ceea ce mai este de făcut.

Ministerul ne-a spus că 70% din treabă este deja făcută. Așadar, pentru restul de 30% nu vedem de ce ar fi nevoie de încă 8 luni de zile.

Amendamentul spune – dacă tot prelungiți, măcar să fie până la 31 martie, nu până la 31 august.

Haideți să vedem cât le mai dați de muncă alor voștri – pilelor, relațiilor, cunoștințelor voastre!

Vă rog să vă pregătiți cartelele. Vot pentru amendamentul respins, marginal 1. Vot, vă rog.

Cu 53 de voturi pentru, 127 contra, 19 abțineri, amendamentul a fost respins.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Continuăm cu punctul 23, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice; PL-x 679/2022.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul?

## Nu.

Domnule Solomon, Comisia pentru muncă și protecție socială, vă rog, raportul.

## Stimați colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 263/2010, urmărindu-se includerea dansatorilor și a soliștilor de balet în categoria persoanelor a căror vârstă standard de pensionare poate fi redusă până la 40 de ani pentru femei și 45 de ani pentru bărbați, alături de balerini și acrobați, respectiv includerea soliștilor de balet în enumerarea profesiilor din activitatea artistică ale căror locuri de muncă se încadrează în condiții speciale, prevăzute în anexa nr. 4 a Legii nr. 263/2010.

A fost adoptat de Senat.

Face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaților este Camera decizională. Comisia propune plenului adoptarea proiectului de lege, cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din raport.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc. Trecem la dezbaterea pe articole. Dacă la titlu aveți obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 4 există obiecții? Nu.

Adoptate.

Pe procedură, domnul Simonis, vă rog. Pe procedură, domnul Simonis.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis**

**:**

E domnul Dan Tanasă înainte.

Domnul Dan Tanasă, pe procedură.

## Domnule președinte,

Rog plenul Camerei Deputaților să fie de acord ca Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați să desfășoare lucrările pentru audierea candidaților la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării împreună cu celelalte comisii.

Vă rog frumos ca plenul să fie de acord să...

E o scăpare procedurală, bănuiesc.

Da. Comisia pentru egalitatea... este printre comisiile care trebuie să dea aviz pentru...

Bănuiesc că avem consens al liderilor de grup pe...

Mulțumesc.

...pe acest subiect. UDMR? Da. PNL? Da. Minorități? Da. PSD? Da. AUR? Da. USR-ul? Da. În regulă.

Comisia pentru egalitatea de șanse va putea, începând cu ora 11.00, să audieze membrii propuși pentru CNCD, pentru că avem plen comun de la ora 13.00.

Domnule Simonis, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mi-aș permite să le recomand colegilor să nu plece chiar la 11.00, să aștepte dezbaterile pe OUG nr. 119, să o facă după aceea.

Cu permisiunea dumneavoastră și prin consens al liderilor grupurilor parlamentare, am să vă cer să introduceți pe ordinea de zi, să supuneți votului introducerea pe ordinea de zi sau, dacă e consens, să o facem, pur și simplu, a PL-x 48/2021 – Proiectul de lege pentru modificarea art. 7 din Legea nr. 227 privind aprobarea Programului de susținere pentru activitatea de reproducție, incubație și de creștere în sectorul avicol și a PL-x 49/2021 – Proiectul de lege pentru modificarea art. 8 alin. (2) din Legea nr. 195/2018 privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție.

Deci să fie introduse ambele pe ordinea de zi astăzi și să le și dezbatem până la finalizarea ședinței. Mulțumesc.

PL-x 48/2021 și PL-x 49/2021. USR-ul? În regulă. AUR? PSD? OK. PNL? OK. UDMR? OK. Minorități? În regulă. Așadar, vom continua cu PL-x 48 și cu PL-x 49. Vă rog, domnule Simion.

Solicit suplimentarea ordinii de zi și votarea astăzi a unui PHCD care să suplimenteze numărul de vicepreședinți din Comisia specială de anchetă privind achizițiile din timpul pandemiei, de la unu la trei.

Dacă ne poate ajuta Secretariatul general cu redactarea acestei hotărâri?

Să fie supusă votului. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Deci, dacă nu-l avem pe ordinea de zi, trebuie consens al liderilor ca să se întâmple acest lucru.

USR?

**Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Da, da, da.

AUR? OK. PSD? În regulă. Minorități? Da. PNL? Da. UDMR? Da.

Vă rog, cu domnul Tobă, să ajungă pe PHCD, ca să putem să-l și votăm, cât de repede se poate. Sper să ne încadrăm până la ora 13.00 cu toate.

4. Proiectul de lege pentru modificarea art. 7 alin. (2) din Legea nr. 227/2018 privind aprobarea Programului de susținere pentru activitatea de reproducție, incubație și de creștere în sectorul avicol; PL-x 48/2021.

Raportul, Comisia pentru buget sau Comisia pentru agricultură, vă rog.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege pentru modificarea art. 7 alin. (2) din Legea nr. 227/2018 privind aprobarea Programului de susținere pentru activitatea de reproducție, incubație și de creștere în sectorul avicol.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în forma inițială, ca urmare a depășirii termenului de adoptare, în ședința din 28 decembrie 2020. Camera Deputaților este Camera decizională.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 227/2018 privind aprobarea Programului de susținere pentru activitatea de reproducție, incubație și de creștere în sectorul avicol, cu modificările și completările ulterioare, în vederea corectării unor dificultăți care au apărut în derularea programului.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritatea voturilor exprimate, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise redate în anexă.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

Nu dorește nimeni să ia cuvântul la dezbateri generale. Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu aveți obiecții sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 5 aveți obiecții? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Continuăm cu punctul 5, Proiectul de lege pentru modificarea art. 8 alin. (2) din Legea nr. 195/2018 privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție; PL-x 49/2021.

Vă rog, raportul, Comisia pentru buget sau Comisia pentru agricultură.

La fel de... pe scurt, vă rog.

Mulțumesc.

Comisia pentru agricultură și Comisia pentru buget au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege pentru modificarea art. 8 alin. (2) din Legea nr. 195/2018 privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul în ședința din 28 decembrie 2020.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 195/2018 privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție, cu modificările și completările ulterioare, în vederea corectării unor dificultăți care au apărut în derularea programului.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritatea voturilor exprimate, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise redate în anexă.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 5 există obiecții sau comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimați colegi,

2. Propunerea legislativă privind dialogul social; Pl-x 715/2018.

Dacă din partea inițiatorilor...? Domnule Solomon, vă rog să luați cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Avem în față astăzi, în sfârșit, un proiect de lege care a fost inițiat acum 4 ani de zile și care de doi ani de zile are raport pe ordinea de zi a plenului și n-a reușit să fie dezbătut.

Poate că tot răul spre bine, pentru că am reușit în cele din urmă, cu ajutorul Planului național de redresare și reziliență, să ajungem la un consens, nu numai între grupurile parlamentare, ci și împreună cu partenerii de dialog social, atât sindicatele, cât și patronatele reprezentative dându-și acordul ieri pe această formă a raportului.

În urma sesizării Organizației Internaționale a Muncii, pe proiectul nostru, s-a făcut un memorandum în urma căruia s-au făcut mai multe recomandări pe care noi, ieri, dezbătându-le, le-am introdus în corpul legii, și anume: eliminarea interdicției prin care organizațiile sindicale se puteau afilia doar la un sindicat de nivel superior; obligația angajatorului ca cel puțin o dată pe an să permită organizarea unei sesiuni publice de informare privind drepturile individuale și colective ale angajaților, la care să participe și reprezentanții federațiilor; reducerea la 35% a

pragului de reprezentativitate, cu reglementarea coerentă a procedurii de negociere colectivă, pentru acoperirea extinsă a intereselor tuturor angajaților; reducerea pragului privind criteriile reprezentativității la nivel sectorial pentru organizațiile sindicale de la 7% la 5% din efectivul angajaților economiei naționale; asigurarea dreptului de participare la negocieri colective a sindicatelor nereprezentative legal constituite la nivel de unitate și neafiliate la federații sindicale din sectorul de negociere colectivă; scăderea pragului de negociere colectivă obligatorie la nivel de unitate care are cel puțin 10 angajați, precum și la nivel de sector de negociere colectivă; posibilitatea negocierii contractelor colective de muncă la nivel național.

Tot dumneavoastră citiți raportul?

Atunci, vă rog să luați raportul și să vă întoarceți la microfon, pentru prezentarea raportului înlocuitor.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea unor noi reglementări în domeniul dialogului social și abrogarea Legii nr. 62/2011.

Potrivit expunerii de motive, se preconizează, printre altele, înlăturarea disfuncționalităților constatate în ceea ce privește organizarea și funcționarea organizațiilor sindicale și patronale, precum și în ceea ce privește desfășurarea dialogului social tripartit instituționalizat, consolidarea rolului sindicatelor, redefinirea instituției reprezentanților angajaților, precum și instituirea unei proceduri clare privind declanșarea, soluționarea și monitorizarea conflictelor colective de muncă și a grevelor.

Face parte din categoria legilor organice.

Propunerea a fost respinsă de Senat în noiembrie 2018. Camera Deputaților este Camera decizională.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților prezentul raport de înlocuire, prin care propune adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele redate în anexele care fac parte integrantă din prezentul raport.

Domnule președinte, dacă îmi permiteți, am și o notă...

Vă rog.

...să o citesc. Referitor la Propunerea legislativă 715/2018: în tot cuprinsul legii, noțiunile „salariat” ori „angajat” se înlocuiesc cu sintagma „angajat/lucrător”, pentru unitate terminologică și respectarea recomandărilor OIM.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Dacă la dezbateri generale...? Domnul Nechita Aurel?

Domnule Muncaciu, vă rog, Grupul AUR. Domnule Muncaciu, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În principiu, este o lege pertinentă și are importanță în dialogul social, pentru a regla nenumărate probleme care se ivesc în conflictele de muncă, dar eu îmi aduc aminte că una din metodele pe care patronatele le-au folosit să distrugă mișcarea sindicală a fost scoaterea obligativității contribuției, adică a cotizației de membru sindical.

Noi – am înțeles de la domnul... că am scos-o de pe statul de salarii. Dar eu vă spun că, dacă nu există obligativitatea membrilor de sindicat de a-și plăti cotizația, mișcarea sindicală se va distruge.

Mulțumesc. Domnul Polak Tudor.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Doresc să le mulțumesc colegilor din Comisia pentru muncă și protecție socială, care, ieri, după o ședințămaraton, de aproximativ 8 ore, împreună cu partenerii sociali, au dat dovadă de echilibru și au reușit să adopte acest raport, pe care Grupul Partidului Național Liberal îl va vota și îl susține și care va aduce un real progres în dialogul social din România.

Vă mulțumesc.

Domnul Ludovic Orban.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor deputați,

Vreau să tulbur această armonie și dezinteresul cu privire la o lege extrem de importantă, și anume Legea dialogului social. Este legea care reglementează modul de negociere a tuturor raporturilor de muncă, relațiile dintre patronat și sindicate, și vreau să vă spun din capul locului că această lege este un uriaș pas înapoi în ceea ce privește relațiile de muncă. Practic, readuce situația la aceea dintr-o perioadă în care pseudolideri sindicali, fără nicio reprezentativitate, impuneau, prin relații speciale cu zona politică, contracte colective de muncă care generau obligații pentru angajatori, obligații care nu au făcut altceva decât să crească în mod artificial, deasupra legii, drepturile diferitelor categorii de salariați și diferitele moduri în care se organizează acest dialog social.

Schimbările vizează prevederi care conferă un drept la grevă care nu este corect alcătuit, schimbă lucrurile cu privire la reprezentativitatea federațiilor și confederațiilor sindicale și a patronatelor.

De asemenea, reinstituie contractele colective de muncă, care au fost un izvor de costuri suplimentare pentru toți angajatorii și un izvor de drepturi care de multe ori au excedat cadrul legal, în special pentru liderii de sindicat.

De asemenea, viciază asociativitatea și reprezentativitatea, în special ale sindicatelor, dar și ale patronatelor.

Îmi pare rău că în acest for, Parlamentul României, Camera Deputaților, o lege atât de importantă, care va mai băga un cui în dezvoltarea capitalului privat, care va mai da o lovitură relațiilor de muncă, în condițiile în care astăzi...

Vă rog să finalizați!

...pe piața muncii există o criză gravă, în condițiile în care angajatorii privați sunt confruntați cu situații în care, practic, nu reușesc să-și ducă la bun sfârșit toate procedurile de angajare și de negociere, mi se pare că votul asupra acestei legi a dialogului social înseamnă o întoarcere mult în timp, mai aproape mai degrabă de 1989 și de perioada comunistă decât de România capitalistă democratică.

Mulțumesc, domnule Orban.

Deputații din Forța Dreptei vor vota contra acestor prevederi anticapital, împotriva angajatorilor, care nu fac altceva decât să redea o putere care era dispărută de mult, pentru niște pseudolideri...

Domnule președinte, vă rog să finalizați!

## **Domnul Ludovic Orban:**

...de patronate și confederații care n-au nicio reprezentativitate.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Am rugămintea totuși să încercăm să ne încadrăm în cele două minute.

Doamna Țoiu. Domnul Seidler.

## **Domnul Cristian-Gabriel Seidler:**

Doamnelor și domnilor deputați,

Era nevoie de o nouă lege a dialogului social, anterioara lege producându-și efectele nu tocmai faste o perioadă prea lungă de timp.

Legea aceasta a pornit, din păcate, într-un mod nefericit, de la o declarație politică, la un miting, a unui personaj politic defunct astăzi, din politică mă refer, încă în viață.

Poate unii dintre dumneavoastră vă mai aduceți aminte de dânsul, Liviu Dragnea pe numele lui, care la un miting al PSD înfiera multinaționalele ca fiind sursa problemelor în materia salarizării din România.

Sigur, vociferați acum, v-ați dezis de dânsul, deși l-ați susținut foarte intens, așa cum v-ați dezis, de fapt, și de acest proiect de lege pentru o bună perioadă de timp.

Iată încă un mit picat al partidului așa-zis social-democrat.

Acest proiect de lege este discutat astăzi pentru că el se află în PNRR și are jalon cu termen de implementare la finalul acestui an – iar această lege se află în PNRR datorită USR; acesta este adevărul, care s-ar putea să vă doară – și va fi singurul jalon îndeplinit de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, așa-zisă solidaritate socială, până la finalul acestui an, dacă ministerul își va face treaba și va emite și hotărârea de Guvern cu redefinirea sectoarelor de negociere, sectoarele economiei naționale.

Mă bucur că am putut contribui, personal, ca sindicatele și patronatele să ajungă la o înțelegere, pentru că această lege, de fapt, va fi funcțională doar în contextul în care patronatele și sindicatele vor avea încredere unele în altele și în măsura în care politicul, adică coaliția sărăciei, care sunteți, va înțelege să-și retragă tot felul de caracatițe, atât din mediul sindical, cât și din cel patronal.

Mulțumesc. Domnul Solomon.

Da, este interesant cum antevorbitorul meu știe de unde a pornit legea, eu semnând-o împreună cu Gabi Petrea, fostul ministru al dialogului social în două guverne și care încă din 2017 a condus împreună cu mine un grup de lucru la Comisia pentru muncă, aici, la PM, împreună cu sindicatele și cu patronatele, lucru ce a dus la acest proiect de lege.

Despre cei care au condus și Camera Deputaților, și Partidul Social Democrat numai bine și, cu siguranță, își au locul în istoria lor și a noastră.

Regretabil este că un fost prim-ministru, totuși care n-a citit raportul, vine și spune tot felul de chestiuni care nu au nicio legătură cu adevărul, nu au nicio legătură cu ceea ce a ieșit din comisie, nici măcar cu inițiativa. Eu înțeleg că e campion al dereglementării pieței muncii, dar acest lucru a dus la sărăcirea angajaților din România. Suntem țara cu cei mai mulți muncitori săraci, pentru că am generalizat, prin lipsa negocierilor și a contractelor colective, salariul minim.

Toți românii care muncesc sunt în risc de sărăcie și o bună parte, 80% din ei, plătiți cu salariul minim, sunt sub pragul sărăciei. Și aici ați adus și dumneavoastră o contribuție deosebit de importantă la propășirea acestei situații.

Prin urmare, pe domnul prim-ministru care a vorbit anterior îl rog să pună mâna să citească raportul, să vadă că el este, dincolo de orice, rodul unei negocieri reale între patronate și sindicate, că am redefinit și am despărțit până la urmă sectoarele de negociere colectivă de sectoarele de activitate, așa cum sunt definite ele în Codul CAEN, dând posibilitatea lărgirii spectrului de negociere colectivă...

Mulțumesc.

...astfel încât să nu mai avem în România, peste un an sau doi, 80% din salariați neacoperiți de contract colectiv de muncă...

Mulțumesc.

...peste 1.800.000 de oameni fără sindicalizare și să avem, evident, salarii mai mari, rod al negocierilor bilaterale între patronate și sindicate.

Doamna Țoiu.

## Vă mulțumesc.

Noi avem o directivă europeană pe care România are doi ani să o pună în practică, o directivă europeană care vorbește despre criterii obiective pentru stabilirea salariului minim și stabilirea lui din timp, astfel încât și angajatorii, și antreprenorii să poată să țină cont de asta în planurile de afaceri.

Unul din dezideratele prezente în directiva europeană este acoperirea a 80% cu negocieri colective ale lucrătorilor. În România suntem sub 15%, dar, ca să crească negocierea colectivă și contractul colectiv de muncă, ca instrument folosit și în mediul privat, este nevoie să fie mai prietenos, nu mai periculos.

Așa cum a ieșit raportul din comisie și este în fața dumneavoastră la vot, în plen, are cel puțin două amendamente extrem de periculoase. Unul dintre ele privește posibilitatea de a face grevă împotriva Guvernului, chiar dacă angajatorul tău nu te-a supărat cu nimic, chiar dacă nu a încălcat cu nimic contractul colectiv de muncă.

Raportul pe care îl aveți în față dă dreptul unei greve împotriva Guvernului.

Noi, ca USR, susținem dreptul de a protesta, dar dreptul de a protesta nu este același lucru cu o grevă pe care o declanșezi în momentul în care angajatorul tău nu a încălcat cu nimic prevederile, pentru că avem un guvern slab.

O altă prevedere periculoasă este greva de solidaritate, unde, din nou, dacă angajatorul tău n-a greșit cu nimic, dacă nu a încălcat nimic din contractul colectiv de muncă și a acordat toate beneficiile de acolo, se poate trezi cu angajați în grevă, care sunt solidari cu alți angajați, din alt județ, de la alt angajator.

Există o înțelegere limitată a costurilor pe care greva le are, pentru că nu ne raportăm doar la costurile salariale, ci și la costurile de oportunitate, în momentul în care producția este oprită sau scăzută. Și a fost invocat acest argument, că de cele mai multe ori vor să fie greve în mediul public, dar și acolo costul este plătit de cetățean, când sunt suspendate sau diminuate serviciile publice.

Mulțumesc pentru că v-ați încadrat în timp. Domnul Aelenei? Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Eu fac cunoscută vocea unui membru al Uniunii Generale a Industriașilor din România, în numele căreia am depus niște amendamente care nu au fost discutate, domnule Solomon, și nu ați mai supus la vot niciun amendament depus în ultimele zile. S-au analizat doar articole care au cuprins observațiile și recomandările Organizației Internaționale a Muncii și au contat doar intervențiile deputaților membri ai comisiei.

„Mediul de afaceri a fost sifonat, au fost reintroduse contractul colectiv de muncă la nivel național, contractele colective de muncă la nivel de sectoare economice, grevele etc. Ne-am întors în anii ʼ90. Așa se întâmplă când la conducerea țării se află PSD, în coaliție cu «ghioceii» de la PNL.

Încă o dată, în numele Uniunii Generale a Industriașilor din România, vă mulțumesc pentru susținere.”

Este vocea unui membru al Uniunii Generale a Industriașilor din România.

Vă întreb, domnule Solomon: de ce nu s-au discutat în niciun fel amendamentele depuse de mine ieri? Vă rog să răspundeți, dacă sunteți în stare!

Drept la replică.

Da, nu înțeleg! Nu-l cunosc pe domnul și îmi pare rău, asta este!

Probabil că existau amendamentele domniei-sale, nu le-am văzut. Ideea este că s-a convenit, încă de la început, că mergem pe recomandările OIM, raportul fiind deja adoptat încă de acum doi ani, din noiembrie 2020 se află pe ordinea de zi a Camerei.

Pentru introducerea recomandărilor OIM s-a retrimis la comisie timp de o săptămână, nu pentru reluarea dezbaterilor de-a fir-a-păr.

Eu știu că există mai multe UGIR-uri în România. Unul dintre ele a fost și chiar a contribuit decisiv la raport. Dumneavoastră probabil sunteți la UGIR-ul fals. Nu știu, hotărâți-vă care și cum sunteți industriași în țara asta!

## Mulțumesc.

Intrăm la dezbaterea pe articole. Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 100 există obiecții? Domnul Seidler. Vă rog.

## Da. Mulțumesc.

La punctul 43, amendament admis, cel referitor la numărul de persoane necesare pentru constituirea unui sindicat, susținem forma inițială a legii, adică respingerea amendamentului admis. Forma inițială a legii spune că un sindicat poate fi constituit din trei persoane.

Vă aduc aminte că în România, conform legii, o asociație, o fundație sau un partid politic pot fi constituite cu semnăturile a trei persoane. Nu vedem de ce un sindicat nu ar putea fi constituit cu semnăturile a trei persoane, mai apoi dezvoltarea acestui sindicat fiind în mâna angajaților din unitatea respectivă. E vorba aici despre dreptul la libera asociere și în materie sindicală.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Marginal 43?

## **Domnul Cristian-Gabriel Seidler**

**:**

Da, 43 marginal, anexa nr. 1, amendamente admise.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Stimați colegi, vă rog să vă pregătiți cartelele. Suntem la anexa cu amendamente admise și vă

De la 101 la 200? Nu.

Adoptate. De la 201 la 300? Nu.

Adoptate. De la 301 la 400?

## **Domnul Cristian-Gabriel Seidler**

**:**

Avem două.

Doamna...

Nu e doamna, e domnul Seidler. Suntem între 301 și 400.

374 marginal, amendamente admise.

Inițial nu exista acest articol, 150, care prevede greva de solidaritate.

Cu alte cuvinte, dacă sunteți angajat într-o unitate și nu aveți nicio problemă cu patronatul de acolo, dar într-o altă unitate, alt patron, alți angajați au un conflict de muncă, să puteți să afectați afacerea care vă plătește salariul, din solidaritate. Așa ceva în lumea modernă nu ar trebui să fie posibil.

Așadar, USR propune eliminarea posibilității să faci grevă, deși nu ai nicio problemă în cadrul unității în care lucrezi, doar pentru că alții, într-o altă unitate, au o problemă.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă rog să vă pregătiți cartelele. Amendamente admise, marginal 374. Vot, vă rog.

163 de voturi pentru, 55 contra, 4 abțineri. Aprobat.

Mai avem.

Doamna Țoiu, suntem tot între 301 și 400.

Vă mulțumesc. Marginal 379, art. 155, la amendamente admise.

Mai spuneți o dată, că m-a conturbat domnul Moșteanu.

## Sigur!

Numărul marginal 379, art. 155 de la amendamente admise: „Pot declara grevă împotriva politicii sociale și economice a Guvernului federațiile și confederațiile sindicale reprezentative.” Și articolele subsecvente.

Ca să simplificăm, din nou: dacă angajatorul nu încalcă cu nimic contractul colectiv de muncă, această prevedere dă dreptul sindicatelor să declanșeze grevă împotriva politicilor economice și sociale ale Guvernului, diminuând sau oprind activitatea unui angajator care nu a încălcat cu nimic contractul colectiv de muncă.

De aceea, propunerea noastră este pentru respingere și efectul negativ pe care îl va avea această prevedere, dincolo de politizarea pe care o implică, este că va face negocierile colective și contractul colectiv de muncă neatractive. Dacă un angajator știe că dacă semnează contractul colectiv de muncă se poate trezi cu angajații în grevă pentru că-i nemulțumește Guvernul, va fi mult mai puțin motivat să semneze acest contract colectiv de muncă.

Vă rog să vă pregătiți cartelele. Amendamente admise, marginal 379. Vot, vă rog. 164 de voturi pentru, 55 contra, o abținere. Marginal 379 e aprobat.

## Domnule președinte,

Cu acordul dumneavoastră și cu îngăduința colegilor, aș vrea să explic. Nu e vorba de orice politică socială și economică a Guvernului, ci doar împotriva acelor politici care duc la diminuarea sau au dus la diminuarea drepturilor prevăzute în contractele colective semnate la nivel de unitate, sector și așa mai departe.

Prin urmare, nu e niciun risc să dăm Guvernul jos dacă își face treaba în interesul cetățenilor.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc. Între 401 și 444? Nu. Aprobate. Anexa nr. 1? Nu. Aprobată. Anexa nr. 2? Nu. Aprobată. Anexa nr. 3? Nu. Aprobată. Anexa nr. 4? Nu.

Aprobată. Amendamente respinse între 1 și 34? Susține cineva? Nu.

Propunerea rămâne la votul final.

Stimați colegi,

Mă întorc. Trebuie să dăm un vot, pentru că a fost consens al liderilor.

Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Camerei Deputaților nr. 75/2021 _(Proiectul de hotărâre pentru modificarea Hotărârii Camerei Deputaților nr. 75/2021 pentru înființarea unei comisii parlamentare de anchetă privind achizițiile publice efectuate în sectorul sanitar în timpul stărilor de urgență și de alertă pe teritoriul României; PHCD 82/2022)._

Vă dau și citire art. 3, care se modifică și va avea următorul cuprins: „Comisia de anchetă va fi formată din 15 membri și va fi condusă de un birou compus din președinte, trei vicepreședinți și un secretar, aleși în prima ședință, cu votul majorității membrilor prezenți.”

Vot, vă rog.

Mergem mai departe.

17. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice; PL-x 526/2022; procedură de urgență.

Pe scurt, domnule secretar de stat, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect modificarea și completarea Legii nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Intervențiile legislative preconizate au ca scop ajustarea cadrului normativ pentru asigurarea mecanismului sustenabil de asigurare a îngrijirii de lungă durată la domiciliu și în centre de zi pentru îngrijire și recuperare.

Ministerul Muncii susține raportul Comisiei pentru muncă. Mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Comisia pentru muncă și protecție socială, raport înlocuitor și ulterior timpii de dezbatere.

Domnule Solomon, PL-x 526/2022, raportul înlocuitor plus timpii de dezbatere, vă rog.

## **Domnul Adrian Solomon:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 17/2000, intervențiile legislative preconizate vizând, în principal: reglementarea mecanismului de asigurare a cheltuielilor de finanțare a îngrijirii de lungă durată ca măsură de asistență socială pentru îngrijirea la domiciliu, în centrele de zi sau rezidențiale, acordând o importanță crescută îngrijirii la domiciliu și în centrele de zi; respectarea partajării responsabilității finanțării dreptului de îngrijire de lungă durată ca măsură de asistență socială și ca serviciu public descentralizat, între autoritățile administrației publice locale și centrale; completarea art. 20 cu precizări privind respectarea „principiului resursa financiară urmează beneficiarul” în finanțarea serviciilor sociale; respectarea principiului prevenției, care presupune acordarea cu prioritate a îngrijirii în comunitate și, implicit, prevenirea instituționalizării; actualizarea unor concepte, precum „îngrijirea de lungă durată” sau „beneficii sociale”; definirea centrului de zi de asistență și recuperare; clarificarea angajărilor de către autoritățile administrației publice locale a personalului de îngrijire cu timp parțial de lucru sau normă întreagă.

Face parte din categoria legilor organice. A fost adoptat de Senat.

Camera Deputaților este Camera decizională. Comisia propune plenului Camerei Deputaților prezentul raport de înlocuire, de adoptare a proiectului de lege, cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din raport.

3 minute, domnule președinte.

Timpi de dezbatere – 3 minute. Vot, vă rog. 201 voturi pentru, 8 abțineri, un coleg nu votează. Adoptat. Doamna Raluca Turcan, vă rog.

Doamnelor și domnilor,

Acesta este un alt proiect pe care l-am inițiat în mandatul de ministru și l-am inclus în Planul național de redresare și reziliență, și anume de a oferi servicii de asistență la domiciliu persoanelor vârstnice și în același timp servicii de asistență socială pentru persoanele vârstnice.

În Planul național de redresare și reziliență am inclus 90 de milioane de euro pentru a ajuta persoanele vulnerabile, cu deosebire bătrânii, să obțină această asistență și ea va funcționa, pe de o parte, prin construcția unor centre de zi pentru servicii de zi pentru persoanele vârstnice și, de asemenea, prin finanțarea serviciilor de asistență socială la domiciliu.

Mai mult decât atât, filosofia asistenței sociale este obligatoriu să se modifice în România, să ajungem la acea finanțare țintită pe beneficiar, pentru ca orice leu pe care îl ducem în asistență socială să nu fie risipit pe costuri de întreținere sau salarii, ci să meargă către o calitate a serviciilor sociale mult mai bună. Aș dori să menționez faptul că la Comisia pentru muncă, astăzi, practic, a fost crescut procentul de la 10% la 30% din banii alocați prin cotele defalcate de TVA care să meargă spre serviciile de asistență socială și în felul acesta, atunci când vorbim de persoane vulnerabile în țară, vârstnici, în special, să avem garanția că statul, prin autoritățile locale, chiar sprijină aceste persoane.

Aș vrea să vă dau o cifră îngrijorătoare. Dintre persoanele peste 65 de ani, în momentul de față, vulnerabile, doar 1,7% beneficiază de servicii de îngrijire la domiciliu, ceea ce, pe fond, este foarte trist. Am avut noroc cu partea de societate civilă care a investit foarte mult în servicii de acest tip, dar, de acum încolo, prin această lege, autoritățile locale vor reuși să intre în parteneriat cu societatea civilă, astfel încât să deruleze, fie ele însele, ca instituții publice, fie în parteneriat cu societatea civilă, servicii de îngrijire.

Vă mulțumesc. Doamna Csép Éva, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În primul rând, doresc să mulțumesc, de la acest microfon, colegilor de la Comisia pentru muncă, care au sprijinit amendamentul privind modificarea cotei de sprijin pentru aceste servicii de îngrijire a persoanelor vârstnice, pentru că în forma finală era o propunere de 10%, pe care împreună am reușit s-o modificăm la 30%, sprijin care va fi dat autorităților publice locale pentru susținerea acestor tipuri de servicii oferite persoanelor vârstnice.

Persoanele vârstnice nu trebuie să fie o povară pentru societate, pentru comunitatea locală și pentru autoritățile publice locale. Tocmai de aceea, prin această modificare, sprijinim înființarea serviciilor de îngrijire la domiciliu.

Avem o statistică privind situația persoanelor de peste 65 de ani. În ceea ce îi privește, au nevoie de îngrijire cam 6% din aceste persoane, față de 2019, când doar 1,3% primeau îngrijire la domiciliu, pentru că nu aveam aceste servicii dezvoltate.

Eu cred că prin această modificare o să aducem un sprijin și comunităților locale, și persoanelor vârstnice, ca să prevenim instituționalizarea lor și să sprijinim ca alături de familie să trăiască cât mai mult timp și cu îngrijire din partea statului.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc. Nu mai sunt înscrieri la cuvânt. Trecem la dezbaterea pe articole. La titlu dacă sunt intervenții? Nu.

Adoptat. La articolele admise, de la 1 la 28? Nu. Adoptate. Proiectul de lege rămâne la votul final.

20. Proiectul de lege privind protecția sistemelor informatice ale autorităților și instituțiilor publice în contextul invaziei declanșate de Federația Rusă împotriva Ucrainei; PL-x 553/2022; procedură de urgență. Guvernul?

## **Domnul Marius-Viorel Poșa –** _subsecretar de stat în Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării_ **:**

Bună ziua, domnule președinte! Domnilor deputați, Doamnelor deputați,

Actualul proiect apare în contextul războiului de agresiune asupra Ucrainei. Astfel, tot mai multe state membre ale Uniunii Europene au emis recomandări sau acte normative cu caracter imperativ, prin care au impus propriilor lor autorități și instituțiilor publice să schimbe soluțiile antivirus și soluțiile IT, dacă le folosesc pe cele care provin din spațiul Federației Ruse, cum ar fi Kaspersky Lab, deoarece există riscul ca Rusia să exploateze aceste softuri într-un atac cibernetic.

Teama este că fișierele sensibile ar putea fi extrase de pe computerele care folosesc soluțiile companiilor din Federația Rusă și ar putea fi trimise altor companii rusești.

Vă mulțumesc și vă rugăm să ne acordați un vot pentru acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Comisia pentru apărare și Comisia pentru tehnologia informației. Vă rog, domnule Sărmaș, și după aceea să faceți și propuneri asupra timpului pentru dezbateri. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Așadar, dau citire raportului comun asupra Proiectului de lege privind protecția sistemelor informatice ale autorităților și instituțiilor publice în contextul invaziei declanșate de Federația Rusă împotriva Ucrainei.

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu prezentul proiect de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului juridic și instituțional general necesar în vederea interzicerii achiziționării și utilizării de către autoritățile și instituțiile publice, de la nivel central și local, a produselor și serviciilor software de tip antivirus provenind direct sau indirect din Federația Rusă sau de la un operator economic aflat sub controlul direct sau indirect al unei persoane fizice sau juridice din Federația Rusă.

În urma dezbaterilor, membrii celor trei comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind protecția sistemelor informatice ale autorităților și instituțiilor publice în contextul invaziei declanșate de Federația Rusă împotriva Ucrainei, PL-x 553/2022, cu amendamentele admise redactate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport. În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propun un timp de dezbatere de două minute.

Vă rog să vă pregătiți cartelele. Timpi de dezbateri – două minute. Vot, vă rog.

Cu 171 de voturi pentru, 6 contra, două abțineri, două minute timpi de dezbateri, aprobați.

Domnul Coleșa, Grupul AUR. Domnul Coleșa!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Este vorba de Proiectul de lege privind protecția sistemelor informatice ale autorităților și instituțiilor publice în contextul invaziei declanșate de Federația Rusă împotriva Ucrainei.

Deci este o propunere cu sens, o susținem, deci susținem interzicerea produselor software care au legătură cu securitatea, antiviruși, anti-malware, firewall și în special, după cum se zice, este vorba de produsul Kaspersky, folosit de multe instituții din România, dar ne întrebăm dacă până în momentul adoptării – încă nu este adoptată – sistemele informatice ale autorităților și instituțiilor publice nu au fost și nu sunt protejate, acestea fiind surse de date pentru Rusia.

Se recunoaște în acest fel că aceste aplicații informatice sunt nesigure și au fost folosite ani și zeci de ani de către Guvern și instituțiile publice din România.

Am avut o dovadă foarte clară în aceste zile a dezastrului în privința securității informatice care se află la instituțiile statului, a fost o conferință pe securitate cibernetică a Directoratului pentru Securitate Cibernetică, în care ei, pur și simplu, ori n-au ales o aplicație care avea facilitățile necesare, ori, pur și simplu, nu au știut să le folosească astfel încât să restricționeze accesul sau drepturile participanților, iar unul dintre ei a afișat imagini pornografice pe ecranul conferinței, fiind disponibile tuturor.

În esență, o aplicație ar trebui să aibă niște proceduri de acceptare, de certificare, astfel încât să fie sigură, indiferent de unde vine, altfel ne vom trezi că avem legi pentru a interzice achiziția lor din Belarus, din Coreea sau, de ce nu?, din China. Ne arată dezastrul care există în Guvern și în instituțiile și autoritățile publice din România, dar bineînțeles că vom vota pentru această lege.

Domnul Molnar Radu-Iulian.

USR va susține această lege, pentru că este una necesară, pentru că afectează un domeniu în care războiul de la granițele noastre chiar ajunge să ne afecteze direct și mai exact războiul din spațiul cibernetic. Și, da, trebuie să ne protejăm, dar, în același timp, trebuie să facem mai multe pentru a ne implica și a încerca să oprim acest avans al Rusiei și lupta pe care o dă cu democrațiile vestice.

Și, în același timp, poate că Guvernul României și coaliția de guvernare ar trebui să ia mai în serios tot ce înseamnă securitate cibernetică. Va urma o lege, în Parlament, prin care vom mări salariile celor de la DNSC, de la Direcția Națională pentru Securitate Cibernetică, dar, în același timp, coaliția de guvernare s-a gândit că ar fi

bine, prin această lege, să mărească și niște salarii din Cancelaria prim-ministrului.

Această lege și cea care urmează sunt importante pentru România, sunt importante pentru securitatea cibernetică a structurilor noastre informatice și poate că Guvernul ar trebui să le ia mai în serios.

Mulțumesc.

Domnul Ciubuc Ciprian.

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt unul dintre acei parlamentari care au semnat „Memoriul pentru pace”, un memoriu adresat tuturor instituțiilor abilitate din România și la care am primit răspuns.

Este regretabil că acest guvern, condus de actuala coaliție de guvernare, abia acum s-a trezit, după aproape un an de zile de când a început războiul în Ucraina, cu agresiunea rusă, a decis să protejeze sistemul informațional și securitatea instituțiilor abilitate în România.

Voi susține acest proiect de lege, însă vreau să trag un semnal de alarmă. România, astăzi, încă mai trăiește după Pactul Ribbentrop–Molotov. Deci e timpul, stimați colegi, să fim un parlament activ și să cerem, în negocierile cu țările vecine... Viitorul țării noastre este afectat și, atunci, e foarte important ca să fim foarte responsabili, nu să trimitem armament în Ucraina, ci să protejăm sistemele energetice și sistemele informaționale.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Aprobat.

Dacă de la nr. crt. 1 la 19 există obiecții? Nu.

Proiectul rămâne la votul final.

Ultimul punct de pe ordinea de zi.

6. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei; PL-x 551/2022. Suntem în procedură de urgență.

Comisia pentru politică economică și/sau Comisia pentru industrii, vă rog, raportul comun.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise prevăzute în anexa nr. 1 și amendamentele respinse prevăzute în anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport comun. În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este Camera decizională. Mulțumesc.

Vă rog să propuneți și timp de dezbatere.

Timp de dezbatere – 10 minute.

Vă rog să vă pregătiți cartelele. 10 minute timp de dezbatere. Vot, vă rog.

Cu 210 voturi pentru, 7 contra, 10 minute timp de dezbatere, aprobat.

Dezbateri generale, domnul Pușcașu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ieri, în Comisiile reunite pentru industrii și pentru politică economică am asistat la un exercițiu de PR pentru arcul guvernamental, care și-a subordonat parlamentarii din partidele coalizate într-un act legislativ stufos, greoi și discreționar aplicabil.

În loc să creeze facilități sau subvenții, în mod nediscriminatoriu, Guvernul reiterează categorii sociale, profesionale sau folosind alte criterii, cărora le acordă, într-o totală lipsă de demnitate, sub forma unor pomeni de la stăpânire, prețuri subvenționate pentru energie, după criterii nefundamentate și folosind reguli complexe, greu de implementat într-o scurtă perioadă în care ordonanța Guvernului ar trebui să producă efecte.

Ca atare, vom avea o piață care va fi din nou bulversată, facturarea se va face haotic de către distribuitorii de energie, aceștia fiind din nou predispuși abuzurilor în activitatea de facturare.

Ieri am fost martor la un simulacru de exercițiu democratic, în care parlamentari, onorabili, de altfel, prin prezența lor, au fost, practic, depersonalizați în impunerea participării la un proces cu vot final prestabilit. Cu un ministru prea des criticat de partenerii de guvernare, dar menținut în funcție într-un mod paradoxal și inexplicabil pentru opoziție, cu un guvern eclectic, aliat împotriva naturii, au reușit să-și impună voința, legitimându-se, prin votul unor parlamentari fără libertate de conștiință și pe deplin obedienți reprezentanților intereselor antinaționale.

Drept care noi o să votăm împotriva unui asemenea demers. Deși lăudăm intențiile, considerăm că modalitatea prin care se încearcă ajutorarea categoriilor defavorizate și a cetățenilor României pentru...

Mulțumesc.

...suportarea prețurilor în creștere la energie trebuie făcută într-un mod care să ajute în mod real și să creeze premisele unei...

Mulțumesc.

...dezvoltări economice, nu a unei situații greu de suportat în viitor.

Vă mulțumesc.

Doamna Prună, Grupul USR.

Vă întreb și eu: cu ce au greșit românii să aibă parte de un guvern și un parlament care le mai pune piedică la fiecare pas și care sabotează economia și sistemul energetic românesc încă o tură?

Această coaliție PSD–PNL și-a demonstrat cu vârf și îndesat incompetența. În ultimele 12 luni ați ciuruit legislația din domeniul energiei de șase ori prin ordonanțe de urgență.

Ați creat scheme din care s-au îmbogățit „băieții deștepți” și statul român a câștigat peste 43 de miliarde de lei din creșterea prețurilor la energie, care nu se văd în reducerile de facturi.

Ați pus pe butuci industria României. Aproape 4.000 de locuri de muncă s-au pierdut din marile companii industriale, care și-au redus activitatea sau s-au închis pe bandă rulantă, și ați pus niște oameni pe drumuri și ați ruinat niște vieți.

Pragurile de consum pe care le-ați stabilit artificial au pus românii în fața unor facturi uriașe și chiar și acum oameni cu venituri modeste care depășesc cu câțiva kilowați-oră pragul de 255 plătesc facturi explodate. Și am vrut să corectăm acest lucru, să corectăm aceste nedreptăți în comisie, însă v-ați opus, dar vom susține acele amendamente astăzi.

Și aș vrea să spuneți adevărul oamenilor. Ceea ce s-a votat ieri în Comisia pentru industrii, practic, toate acele praguri de 1,3 lei și toate acele modificări pe care le-ați făcut intră în vigoare abia de la 1 ianuarie 2023; asta înseamnă încă o lună și jumătate de facturi explodate pentru oameni și pentru industrie.

Dar, stimați colegi, problema fundamentală este că toate aceste măsuri sunt niște plasturi, iar, atunci când vor fi smulși, va curge sânge, pentru că, dacă nu...

Vă rog să finalizați!

...nu încurajați investițiile în producția de energie și dacă continuați să le sabotați, asta nu ne va scoate din această criză energetică.

Aceste măsuri nu introduc niciun kilowatt-oră nou în sistem, dimpotrivă, riscă să scoată capacități de producție...

O să vă supărați pe mine, dar vă rog să finalizați!

...din sistem.

Finalizez imediat, domnule președinte!

Astăzi vreau să susținem și noi, USR, vom susține amendamentele pe care le-am depus în comisie și pe care dumneavoastră le-ați respins.

Ajungem și acolo!

Nu vom susține această lege și aș vrea totuși să demonstrați că vă pasă de români și să votați amendamentele noastre.

Mulțumesc.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Mulțumesc.

Domnul Roman, Grupul PNL.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am ascultat și eu apocalipsa după opoziție. Am înțeles de la primul reprezentant al opoziției că sunt măsuri bune și intenții bune, dar nu pot fi votate, iar de la celălalt reprezentant al opoziției am înțeles că n-am înțeles cum domnul Cioloș lua decizia de închidere a minelor, în perioada în care era prim-ministru, iar dânșii erau cei mai mari susținători ai ideii de liberalizare.

Acum, cetățenii României care se uită la noi trebuie să știe că, în forma adoptată ieri de comisiile reunite din Camera Deputaților, cei care au anunțat astăzi un vot împotrivă vor vota, de exemplu, împotriva celui mai scăzut preț pentru familiile monoparentale și pentru familiile cu trei copii.

Totodată, cei care sunt acasă și fac diferența între perdele de fum și realitate trebuie să mai știe că cei care astăzi votează împotrivă vor vota împotriva unui preț plafonat la un leu pentru școli, grădinițe, creșe, spitale, care riscau să se închidă din cauza diferențelor de preț mari.

Cei care astăzi votează împotrivă trebuie să știe că ar fi votat împotriva scăderii facturii la apă, pentru că operatorii județeni de apă și operatorii regionali nu erau incluși în forma venită de la Senat.

În altă ordine de idei, cei care critică astăzi acest text n-o fac decât din politicianism, în niciun caz din interes pentru oameni, pentru că forma adoptată de mult hulitul, din partea dumneavoastră, ministru Virgil Popescu... Adevărul este că Virgil Popescu a găsit soluții pentru aceste probleme...

Ha, ha, ha!

...în timp ce dumneavoastră nu faceți decât să prezentați o situație apocaliptică.

Veniți cu soluții! Le putem discuta. N-ați venit decât cu texte politice și cam atât! Vă mulțumesc.

Domnul Manta, Grupul PSD.

## **Domnul Claudiu Manta:**

## Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mă uitam la intervenția colegilor de la USR și rar mi-a fost dat să văd atâta ipocrizie.

Sâmburii crizei energetice prin care trecem acum au fost plantați și susținuți de dumneavoastră, doamna Prună, când ați făcut acea liberalizare sălbatică pe care ați propovăduit-o.

Faptul că sunt membri ai dumneavoastră care sună la 112 și care închid cariere miniere, faptul că ați atacat la Curtea Constituțională o lege care punea în sistemul energetic național niște hidrocentrale... sunt fapte. Sunt fapte pe care oamenii le văd și le judecă!

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc.

Suntem în procedură de urgență, doamna Prună, și Grupul USR a avut vorbitor.

**Doamna Cristina-Mădălina Prună**

**:**

Drept la replică!

Drept la replică.

Bravo, Daniel!

Ce prieteni am devenit!

Stimați colegi, vă mai spun încă o dată și de data asta poate vă intră și în cap...

## **Voci din sală:**

Oooo!

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

...nu liberalizarea pieței a crescut prețurile la energie. Nu ne mai duceți înapoi în comunism, așa cum vreți fiecare dintre voi, și marii liberali de la PNL, și PSD.

Ceea ce a crescut prețurile la energie este tocmai lipsa de investiții. Și asta vă spuneam, că dumneavoastră, prin aceste modificări legislative continue, ordonanță după ordonanță, nu faceți decât să omorâți investițiile și, mai mult decât atât, să goniți investitorii. Uitați-vă numai la numărul de companii care în ultimii 6-7 ani au fugit de România, deși au venit aici să investească în sectorul energetic, să investească în producția de gaze naturale, să investească în distribuție, să investească în furnizare, iar dumneavoastră nu faceți decât să-i goniți pe toți.

Ar trebui totuși să vă puneți niște întrebări despre ce credibilitate mai are România! Dacă vreți să ne închidem aici, exact ca pe vremea comunismului, și dacă credeți că, nu-i așa?, România poate să se descurce și singură, cu un război la graniță, eu cred că vă înșelați și ar trebui să vă uitați un pic în oglindă înainte să veniți să proferați minciuni de aici, de la tribuna Parlamentului.

Domnul Dancă.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Am fost ieri la așa-zisa dezbatere din Comisia pentru industrii și Comisia economică pentru acest proiect de lege, cu privire la Ordonanța nr. 119.

Am văzut ceea ce va urma în perioada următoare din partea coaliției PSD–PNL–UDMR–minorități la adresa românilor și a celor care vor să-i sprijine cu adevărat pe români și să le apere interesele.

Dictonul „Taci și înghite!”, asta a fost dezbaterea în comisiile reunite ale Parlamentului, pentru industrii și pentru politică economică, cu privire la toate propunerile venite din partea mediului de afaceri, din partea asociațiilor profesionale, din partea opoziției, din partea deputaților Forța Dreptei. Pur și simplu, la ordinul lui Ciolacu, Ciucă s-a executat și comisiile reunite au trecut cu tancul amendamentele propuse de coaliția PSD–PNL–UDMR, în timp ce toate celelalte propuneri au fost respinse.

Ca să fie clar pentru toți românii, odată cu adoptarea acestei legi, prețurile la energie vor crește și mai mult!

Printr-un amendament adoptat de coaliția PSD–PNL–UDMR, practic, prețul la energie pentru toți cei care vor depăși plafonul de 300 de kilowați va ajunge la 1,3 lei pe kWh, asta însemnând o dublare a prețului la energie pentru toți cei care consumă mai mult de 300 de kilowați. Contrar a tot ceea ce ați declarat la televizor în această toamnă, ați mințit românii, ați promis că veți elimina raportarea la consumul din anul anterior, nu ați făcut-o!

Ați promis că veți scădea prețurile la energie odată cu modificarea Ordonanței nr. 119...

Vă rog și pe dumneavoastră să finalizați!

...nu ați făcut-o!

Ați inclus bisericile în categoria IMM-urilor, ați uitat de cabinetele medicale private, de stomatologi, de liberprofesioniști și toate societățile comerciale mai mari decât cele din categoria IMM-urilor. Pur și simplu, i-ați mințit pe toți românii că veți îmbunătăți această ordonanță...

Mulțumesc.

## **Domnul Ionel Dancă:**

...și nu ați făcut decât s-o adoptați într-o formă și mai gravă, care va duce la prețuri și mai mari la energie.

Mulțumesc.

Pe procedură, domnul Coleșa.

Și le reamintesc tuturor colegilor de la AUR că suntem în procedură de urgență și deja la dezbateri generale a vorbit cineva.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Da, pe procedură.

Am primit raportul pentru PL-x 551/2022 în urmă cu câteva minute și, dacă vă uitați pe el, la tabelul cu amendamente respinse, veți vedea că la același marginal, de exemplu, la marginal 1, sunt sute de amendamente, deci pe câteva zeci de pagini, pe 75 de pagini se întind o mulțime de amendamente care sunt puse la același marginal, fiind astfel cu totul și cu totul imposibil de a fi susținute. Sau putem considera marginalul complet inutil și vă propun să specificăm articolul, alineatul, litera la care se referă amendamentul nostru, atunci când îl susținem.

Vă mulțumesc.

Când vom ajunge acolo vă asigur că vom supune la vot exact ceea ce trebuie, specificând și marginal, și articol.

Tot pe procedură, la obiect, 20 de secunde, domnule președinte!

## Mulțumesc.

De asemenea, vreau să vă informez și să fie notat, pentru stenogramă, eu, ieri, în ședința comisiilor reunite mi-am însușit câteva amendamente care nu se regăsesc în raport ca fiind amendamente însușite de mine.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Stimați colegi, Dezbaterile generale au fost finalizate.

Vă rog, dați drumul la cele 10 minute, pentru că intrăm la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu aveți obiecții sau comentarii? Nu.

Aprobat.

Vom merge din 10 în 10, la amendamentele admise. Vă rog să fiți atenți!

Dacă de la 1 la 10, la amendamente admise, aveți obiecții sau comentarii?

Doamna Prună.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună**

**:**

La respinse!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Când ajungem la respinse, doamna Prună! Domnul Dancă, de la 1 la 10, la amendamente admise?

## **Domnul Ionel Dancă**

**:**

Da, la amendamente admise!

În regulă!

Vă rog. Indicați și marginalul.

Marginal 5, domnule președinte.

La lit. b), contrar a ceea ce ați declarat public, ați păstrat referința pentru consumatorii care consumă între 100 și 255 kW, raportarea la anul anterior.

Și, în același timp, în interiorul acestui articol, modificarea articolului, lit. b) de la marginal 5, ați introdus cea mai dăunătoare, cea mai dureroasă modificare a acestui text de lege pentru toți românii. În textul acestui articol spuneți foarte clar – pentru consumatorii care depășesc plafonul de 300 kW, întregul consum se va plăti la 1,3 lei/kWh.

Asta înseamnă dublarea prețurilor la energie, și așa enorme, pentru cei care consumă mai mult de 255 kW.

Vă solicit să respingeți acest amendament admis.

Vă reamintesc, suntem la amendamente admise, marginal 5.

Vot, vă rog.

165 de voturi pentru, 55 contra, 10 abțineri. Marginal 5 rămâne în forma de la comisie. Mai departe. Dacă între 1 și 10 mai există? Nu. Între 11 și 20? Nu. Aprobate. 21–30? Nu. Aprobate. 31–40? Nu. Aprobate. 40–44? Nu. Aprobate. Trecem la amendamente respinse. Doamna Prună.

Domnule președinte, la nr. crt. 1, la art. 1...

Marginal 1 deci.

...da, numărul curent, exact, e același lucru..., art. I lit. a), am propus un amendament, tocmai pentru că nu ați vrut să adoptați soluția noastră de reducere de taxe în factură și de ajutat direct oamenii prin acele vouchere de 1.000 de lei care puteau fi ajustate. Am propus ca toată lumea să primească acest ajutor. Mai întâi, pe prima tranșă de 100 kW toată lumea să plătească 0,68, iar pe următoarea tranșă, între 100 și 255 kW, toată lumea să plătească 0,8 lei, iar ce depășește să se plătească la acel plafon pe care l-ați stabilit dumneavoastră.

Vrem să reparăm nedreptatea pe care ați făcut-o. Toți oamenii plătesc taxe și impozite în țara aceasta. Nu înțelegem de ce îi discriminați pe unii și îi ajutați doar pe alții.

Așa că vă rog să supuneți votului acest amendament al nostru.

Amendamente respinse, marginal 1. Vot, vă rog. 79 de voturi pentru, două contra, 170 de abțineri. Rămâne respins. Mai aveți, doamna Prună?

Tot la nr. crt. 1, lit. ii). Am propus ca acele declarații care trebuie depuse de oamenii care au în întreținere până la 3 copii să se poată face și electronic. Trăim în România anului 2022, cred că este normal să nu ținem oamenii la cozi kilometrice și să poată să trimită acele declarații către furnizori și electronic.

Putem să punem direct în textul legii, nu să lăsăm pe mai departe în norme și alte asemenea, ca să fie cât se poate de clar și să nu mai vedem iar la televizor oamenii care stau în frig să depună acele declarații.

Vot, vă rog.

Marginal 1, lit. ii). Vot, vă rog. 83 de voturi pentru, unu contra, 154 de abțineri. Doamna Prună.

Mai am un amendament, la nr. crt. 7. În cazul în care nu sunt alți doritori care să susțină amendamente...

Sunt.

...pot să susțin acum? Dacă nu, revin la nr. crt. 7. Mulțumesc.

Până la nr. crt. 7 mai sunt? Domnule Simonis, vă rog.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Mulțumesc, domnule președinte.

La nr. crt. 1, la art. I alin. (1) lit. c) pct. 2 – pagina 130, dacă e mai ușor – e un amendament care încearcă să

îndrepte o eroare, în sensul în care ordonanța, dar și legea de aprobare a ordonanței prevăd că aeroporturile intră sub incidența acestei legi, însă...

, însă se referă...

, da, se referă strict la aeroporturile din subordinea autorităților locale, iar în România mai există trei aeroporturi care sunt în subordinea autorităților centrale, în speță, în subordinea Ministerului Transporturilor, și anume – aeroportul din Timișoara, aeroportul din Constanța și Aeroportul Otopeni din București.

Prin urmare, voi da citire acestui amendament, care a fost respins în comisii.

Este un amendament al celor patru partide, formațiuni care fac parte din coaliția de guvernare – PSD, PNL, UDMR și minoritățile naționale.

Repet, nr. crt. 1, alin. (1) al art. I lit. c) pct. 2. Și amendamentul presupune ca după „Metrorex – S.A.” să mai intervină și următorul text – „precum și aeroporturile care sunt în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii”.

Astfel, dacă acest amendament va fi admis, pe lângă aeroporturile care sunt în subordinea autoritățile locale, vor beneficia de prevederile prezentei legi și cele trei aeroporturi care sunt la Ministerul Transporturilor.

Mulțumesc.

Deci art. I alin. (1) lit. c) pct. 2, de la pagina 130, amendament respins.

Vot, vă rog.

204 voturi pentru, unu contra, 43 de abțineri. Amendamentul respins a fost admis.

Am înțeles, domnule Dancă..., numai o secundă..., că aveți la art. I alin. (1) lit. b). Vă rog.

## **Domnul Ionel Dancă:**

Da, domnule președinte de ședință. Suntem în continuare la marginal 1. Înainte de lit. c), domnule Simonis, e lit. b).

Și dați-mi voie să susțin amendamentul respins de la art. I alin. (1) lit. b), amendamentul inițiat de deputații din Forța Dreptei, prin care rezolvăm problema consumului celor care depășesc plafonul de 300 kWh.

În primul rând, eliminăm raportarea la consumul din anul anterior, n-are nicio logică.

Propunem eliminarea limitei de consum de 255 kWh și revenirea la 300 kWh, pentru că această limită nouă de consum – 255 kWh – este, pur și simplu, artificială, din pix, stabilită de ministru.

Apropo, ministrul nu este prezent. Cine știe prin ce țări calde umblă, când aici se dezbate problema prețurilor la energie pe timp de iarnă?!

Și, prin urmare, vă propun să adoptați următorul amendament: preț plafonat – maximum 0,80 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților casnici, pentru un consum lunar curent de până la 300 kWh. Consumul de energie care depășește acest plafon de 300 kWh se facturează conform prețului din contract sau potrivit prevederilor legale din acest proiect de lege.

Deci...

...acest amendament.

...art. I...

## **Domnul Ionel Dancă:**

...marginal 1.

Stimați colegi, timpii de dezbatere au fost epuizați.

## **Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui**

**:**

Mai avem un amendament!

...art. I alin. (1) lit. b)...

De acord.

...amendamente respinse. Vot, vă rog. 77 de voturi pentru, 163 de abțineri. Respins.

## **Domnul Ionel Dancă:**

Și, dacă îmi permiteți să continui, tot la marginal 1, domnule președinte.

Este vorba de un amendament respins la art. I alin. (1) lit. d), care prevede un preț plafonat de maximum 1 leu/kWh pentru spitale publice și private. Și noi, parlamentarii din Forța Dreptei, am inclus în acest amendament cabinetele medicale publice și private care își desfășoară activitatea potrivit Ordonanței nr. 124/1998, precum și unitățile de cult aparținând cultelor religioase recunoscute din România. Față de ceea ce ați adoptat dumneavoastră prin proiectul de lege – este o bătaie de joc, cabinetele medicale individuale nu sunt incluse în acest amendament, sunt la un alt amendament și vor trebui să plătească 1,3 lei/kWh, în timp ce spitalele vor avea un preț de 1 leu/kWh.

Ba așa este, domnule Andronache. Nu ați participat la dezbateri, se vede că nu cunoașteți textul legii...

Timpul!

...1 leu/kWh. Și cabinetele medicale individuale au dreptul la 1 leu/kWh, ca spitalele.

Iar unitățile de cult, bisericile – este de-a dreptul o blasfemie ce-ați făcut, le-ați inclus în categoria IMM-urilor, cu un preț plafonat pentru 85% din consum, în loc să fie în categoria instituțiilor publice...

Vă...

...de utilitate publică, cu un preț de 1 leu/kWh pentru 100% din consum.

Vă propun să adoptați...

Oricum, a expirat timpul.

...amendamentul respins de la lit. d).

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Art. I alin. (1) lit. d), amendamente respinse. Vot, vă rog.

76 de voturi pentru, unu contra, 155 de abțineri. Amendamentul rămâne respins.

Îmi pare rău!

Vă reamintesc, stimați colegi, că mai avem și sesiunea de vot final și la ora 13.00 avem și plen comun.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa**

**:**

Eu n-am înțeles de ce l-ați chemat pe el, când eu eram înscris înaintea lui.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Anexa nr. 4, obiecții, comentarii? Adoptată. Anexa nr. 5, obiecții, comentarii? Adoptată.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

24. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2021 privind înființarea Directoratului Național de Securitate Cibernetică; PL-x 529/2022.

Comisia pentru administrație sau Comisia... Haideți să vă dau raportul.

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

Are Sabin raportul.

## **Domnul Ioan-Sabin Sărmaș**

**:**

Scuze, doamna președinte!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă rog, domnule Sărmaș.

## **Domnul Ioan-Sabin Sărmaș**

**:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2021 privind înființarea Directoratului Național de Securitate Cibernetică

Așa fac.

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor au fost sesizate, pentru dezbatere în fond, cu prezentul proiect de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2021 în sensul stabilirii modului de salarizare a funcțiilor de demnitate publică numite și a funcțiilor specifice de conducere și de execuție din cadrul directoratului.

În urma dezbaterilor, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2021.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Apostol, Grupul USR, dezbateri generale.

## **Domnul Alin-Gabriel Apostol:**

Stimați colegi,

Trebuie să știți ce votăm alături de ceea ce a anunțat antevorbitorul meu.

Votăm și creșteri salariale pentru Cancelaria prim-ministrului; pentru complexitate în muncă.

Eu vă întreb: ce complexitate în muncă fac angajații de la Cancelaria prim-ministrului? Atrag fonduri europene? Au condiții dificile de muncă? Eu nu cred.

Atât am avut să vă anunț – că votați, alături de creșterile salariale din DNSC, și creșteri pentru Cancelaria prim-ministrului.

Doamna Diana-Anda Buzoianu.

## **Doamna Diana-Anda Buzoianu:**

Bun. Sub acoperirea unui proiect bun, de care România are nevoie, ați mai reușit să dați un atac la bugetul de stat.

Practic, în momentul de față, noi discutăm de un proiect de securitate cibernetică de care România are nevoie și haideți să spunem lucrurilor pe nume.

Hai să nu ne amintim de momente ridicole, cum a fost, de exemplu, dezbaterea Legii securității cibernetice a României, în care ministerul nu a reușit să oprească niște troli care au vrut să preia, de fapt, toată discuția.

Dar hai să discutăm și despre lucruri cu adevărat importante, cu impact.

De exemplu, anul acesta, la Casa de Asigurări de Sănătate Constanța, bazele de date, cu date sensibile, de sănătate, ale zeci de mii de români, au fost publicate.

Pentru aceste baze de date, până în momentul de față, pentru faptul că au fost publicate, pentru toată această uriașă, de fapt, scurgere de baze de date, nu există până în momentul de față nici măcar o singură consecință.

Am pus o întrebare și la Ministerul Sănătății, am pus întrebare și la Casa Națională pentru Asigurări de Sănătate. Toate autoritățile din România consideră că pentru un astfel de incident de securitate cibernetică nu este nevoie să fie făcut absolut nimic.

Toate autoritățile au reacționat – OK.

Deci noi avem nevoie de această lege, avem nevoie să avem măsuri mult mai dure pentru asigurarea securității cibernetice în România, dar n-avem nevoie să prăduim bugetul public cu proiecte care, de altfel, sunt bune, dar pentru, de fapt, a justifica sinecuri pe care vrem să le aducem în tot felul de departamente ale ministerului.

Domnul Pavel Popescu, Grupul PNL.

Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, vreau să încep prin a mulțumi liderilor de grup, Gabi Andronache, Alfred Simonis – care este și cosemnatar al proiectului –, și lui George Tuță – care a cosemnat proiectul – și, nu în ultimul rând, doamnei Simona Bucura și domnului Adrian Solomon, de la Comisia pentru administrație și de la Comisia pentru muncă, precum și tuturor colegilor care au înțeles modul în care funcționează lumea de astăzi, lumea în care trăim, și au înțeles că România are nevoie de o instituție ca Directoratul Național de Securitate Cibernetică, în condițiile în care atacurile

cibernetice astăzi sunt la o cotă, nu alarmantă, o cotă foarte, foarte, foarte mare.

Mulțumesc pentru acest efort și cred că domnul Dan Cîmpean va pune acolo, în directorat, o echipă puternică, care să ducă România, pe plan internațional, acolo unde îi este locul.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Ciprian-Titi Stoica, Grupul AUR.

## **Domnul Ciprian-Titi Stoica:**

Mulțumesc. Pe procedură. Domnule președinte de ședință,

Vreau să vă atrag atenția că la precedentul proiect de lege ați încălcat atât regulamentul, cât și bunul-simț, nedându-i șansa colegului nostru Alin Coleșa să susțină amendamentul de la lit. a). Ați dat dreptul celorlalți, care aveau amendamente la lit. b) și c), și nu i-ați dat șansa să susțină.

Mulțumesc.

Da. M-am certat cu bunul-simț. Domnule Simion, vă rog.

Trebuie să spunem românilor cum se fac legi în acest Parlament.

O idee bună, care era Directoratul Cibernetic, a fost parazitată și, astfel, mărim salariile pentru cei din Cancelaria prim-ministrului, printr-un amendament introdus la final, printr-un amendament în care inițiatorul nu ne spune care sunt competențele digitale, ce abilități de IT au cei din Cancelaria prim-ministrului.

Așa faceți, prin subterfugii de genul acesta, cu multe legi, după care românii vor crede că aici, în Parlament, nu facem nimic altceva decât să mărim salariile celor din administrația publică. Motiv pentru care vom vota contra.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc. Trecem la dezbaterea pe articole. Dacă la titlu aveți obiecții sau comentarii? Nu.

Aprobat.

Dacă de la art. 1 la art. 10 există obiecții? Anexa cu amendamentele respinse? Nu.

Aprobată.

Proiectul de lege rămâne la votul final. Stimați colegi, 5 minute pauză.

Urmează sesiunea de vot final.

PAUZĂ

* * *

DUPĂ PAUZĂ

## Stimați colegi,

Vă rog să vă ocupați locurile, să putem începe sesiunea de vot final. ## Stimați colegi,

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Vom începe cu un vot pentru verificarea cvorumului. Vot, vă rog.

209 colegi prezenți, suntem în cvorum. Capitolul I. Legi ordinare. Adoptări.

1. Proiectul de lege pentru completarea art. 1 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative; PL-x 605/2022.

Vot, vă rog. 222 de voturi pentru, 21 contra, 3 colegi nu votează. Adoptat.

Explicarea votului, domnul Cristian Brian.

## **Domnul Brian Cristian:**

Stimați colegi,

Această lege a USR va opri furtul și corupția din domeniul sportului.

Este important să conștientizăm faptul că sportul nu este un domeniu, un sac fără fund pentru „băieții deștepți”, în timp ce românii tânjesc după performanțele sportivilor din alte vremuri.

Și, de aceea, vă mulțumesc tuturor celor care ați votat acest proiect de lege.

Mai puțin domnului George Simion – și Grupului AUR –, care, dacă am fi fost acum pe un stadion, noi am fi fost suporterii, iar dumnealui – Mitică Dragomir.

Și, de aceea, domnule Simion, nu o să vă trimit la brutărie, dar o să vă invit să citiți proiectele de lege înainte să le votați.

Vă mulțumesc încă o dată pentru votul favorabil. Și înainte pentru sportul curat din România!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Domnule Simion, vă rog.

Încă nu v-a asemuit nimeni cu Mitică Dragomir.

Votul nostru a fost contra felului în care domnul Brian Cristian a ales să paraziteze această temă.

Și ați votat exact așa! Ați votat împotrivă!

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Suntem de acord ca președinții federațiilor sportive să fie verificați de Agenția Națională de Integritate, fără probleme, însă domnul Brian Cristian și cei de la USR s-au gândit să mai vorbească un pic despre minoritățile sexuale, despre Campionatul Mondial din Qatar și despre agenda proprie, globalistă, neomarxistă.

Pentru viitor, când domnul Brian Cristian mai are proiecte de lege, de altfel, binevenite, să știe că nu poți să vorbești de Mitică Dragomir, de Qatar și de minoritățile sexuale când legea este despre altceva.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

## Mulțumesc.

2. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 12 din Legea nr. 227/2018 privind aprobarea Programului de susținere pentru activitatea de reproducție, incubație și de creștere în sectorul avicol; PL-x 48/2021.

Domnul Simion.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Am votat pentru acest proiect de lege, la inițiativa președintelui Comisiei pentru agricultură, care a insistat pentru introducerea acestui punct pe ordinea de zi.

Însă atrag atenția asupra unui proiect de lege periculos, la nivelul lobbyului, probabil, din Australia, țară cu care concurăm pentru exportul animalelor, vânzării animalelor în viu. Se încearcă introducerea la Senat a unui proiect de lege care ar prevedea interzicerea exportului de animale în viu.

Mai ales în lumea arabă acest lucru se întâmplă în momentul acesta.

Și e o ramură importantă din economie.

Rog colegii deputați să fie atenți la acest proiect de lege. Mulțumesc.

4. Proiectul de lege privind protecția sistemelor informatice ale autorităților și instituțiilor publice în contextul invaziei declanșate de Federația Rusă împotriva Ucrainei; PL-x 553/2022.

Vot, vă rog.

257 de voturi pentru, unu contra, 4 abțineri. Aprobat.

Domnul Coleșa, explicarea votului.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Foarte pe scurt, am uitat să adaug un lucru foarte important la dezbateri generale. Faptul că noi interzicem importul de... achiziția de produse informatice din Federația Rusă, în special, pentru un anumit produs – Kaspersky –, nu este suficient.

După opinia noastră, achiziția de produse informatice, cel puțin cele care au legătură cu securitatea, de către Guvern, instituții și autorități publice ar trebui să se facă din interiorul țării. Avem firme și produse mature, de top mondial, cum ar fi Bitdefender, care sunt 100% românești, 100% sigure, care ar trebui achiziționate în locul celor de aiurea.

Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

5. Proiectul de lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2021 privind înființarea Directoratului Național de Securitate Cibernetică, precum și pentru completarea anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice; PL-x 529/2022.

Vot, vă rog.

187 de voturi pentru, 65 contra, 7 abțineri.

Domnul Molnar, explicarea votului, Grupul USR.

## **Domnul Radu-Iulian Molnar:**

USR a votat împotrivă pentru că această lege este un exemplu foarte bun de cum să iei un lucru bun și să-l pervertești în interesul partidului.

A trebuit să vă băgați o șopârlă. A trebuit neapărat. Nu v-a ajuns că în ultimele luni ați creat 70.000 de posturi la nivel guvernamental, a trebuit să mai băgați încă 70 de oameni cărora să le măriți salariile. Și pentru ce? Ca să vi-i... pentru voturile voastre, bineînțeles. Și asta acum. Acum, când suntem în criză, când românii se chinuiesc...

să-și plătească facturile, pe voi asta vă interesează, să vă asigurați activul de partid.

Să vă fie rușine!

Domnul Pavel Popescu, Grupul PNL.

## **Domnul Pavel Popescu:**

Sincer vă spun, nici nu știu de unde este domnul, de la ce partid, de la USR sau de la AUR, dar nu e mare diferență.

Fac pariu că cei care au luat cuvântul pe acest subiect nu s-au uitat nici măcar o secundă pe organigrama Guvernului.

În primul rând, acei 15% din Cabinetul premierului au fost pierduți în urma unei legislații care a trecut acum câteva luni.

Și, pentru informarea dumneavoastră, domnule coleg, ca să nu vă dau numele, să știți un singur lucru – Cabinetul premierului, șeful Cabinetului premierului este cel responsabil, este șeful Grupului de implementare a Centrului European de Securitate Cibernetică, și împreună cu stafful premierului și cu alte instituții din statul român se întrunesc o dată pe săptămână pentru îndeplinirea acestui obiectiv național.

Lasă poveștile astea, că ați respins amendamentul!

## **Domnul Pavel Popescu:**

Acesta este motivul pentru care acea expertiză pe care o invocați este un argument pentru acei 15% pe care i-au pierdut și i-au recuperat.

Așa că vă rog să nu mințiți de la pupitrul Parlamentului, doar ca să faceți niște voturi, pe care nu o să mai puteți să le faceți.

Mulțumesc.

Domnul Simion, Grupul AUR.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Antevorbitorul meu aberează cu grație...

, din păcate.

Dacă asta este argumentația pentru noi posturi în administrația publică, posturi despre care înțelesesem că nu se vor mai înființa...

Foarte bine plătite.

## **Domnul Antonio Andrușceac** _**(** din sală_ _**)**_ **:**

Le cresc sporurile.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

...atunci...

Nu sunt. Pentru că am fost în Comisia economică, am cerut o evidență, am cerut o schemă de personal legată de această agenție. Ni s-a spus că schema de personal, ni s-a

spus că strategia și tot ce e legat de această agenție vor veni după votul în plen.

Acesta este motivul pentru care noi am votat contra.

Domnule Simonis, vă rog.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu simțeam nevoia să intervin, însă, în jargon, aș putea spune că bateți câmpii majoritatea dintre cei care ați luat cuvântul, pentru că, practic, nu se înființează niciun nou post, nu se dă nicio majorare nimănui; se face o corecție, în sensul următor:

Până acum câteva luni de zile, Cancelaria premierului era în subordinea SGG și toți angajații SGG beneficiau de acest spor. După ce s-a despărțit Cancelaria premierului de la SGG și s-a mutat în subordinea premierului, direct, oamenii care au fost transferați, cu tot cu direcție, de la SGG la cancelarie, cu tot cu cancelarie, nu mai aveau acel spor. Adică, practic, le redăm sporul pe care l-au pierdut prin acest transfer, nu e nimic altceva!

Prin absurd, dacă, de exemplu, cineva ar evalua activitatea dumneavoastră, a celor de la USR, în Parlament, ar trebui să aveți salarii mai mici decât noi, deși n-ar fi corect nici asta...

, pentru că sunteți și voi parlamentari.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

6. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei; PL-x 551/2022.

Vot, vă rog. 177 de voturi pentru, 75 contra, 11 abțineri. Aprobat.

Domnul Coleșa, explicarea votului, Grupul AUR.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am votat contra acestei legi pentru că a ajuns întreaga legislație care prevede sistemul energetic să fie o mare mizerie.

Sunt convins că marea majoritate a dumneavoastră nu v-ați uitat peste ea și acum doar comentați, dar este o imensă mizerie.

Și aceste ultime două OUG-uri adaugă un nou balast de mizerie. De ce spun asta? Pentru că piața energetică concurențială este, pur și simplu, o iluzie, este o piață în care prețul maxim este plătit pentru toți vânzătorii. Este o iluzie pentru că ea a fost dezechilibrată prin așa-zisa grijă față de mediu.

Iar, în mod concret, în acest PL-x avem niște valori care nu sunt deloc fundamentate, sunt proaste, n-au legătură cu realitatea.

Ce am propus noi este doar un exemplu, este bazat pe niște date concrete, cum ar fi faptul că consumul mediu de energie pe cap de locuitor în România este cel mai mic din Europa, fiind 225 kWh/lună, și aceasta ar fi trebuit să fie baza de plecare pentru toate aceste praguri.

Deci dacă noi nu subvenționăm, de exemplu, consumul minim de 225 kWh pe cap de locuitor din România înseamnă că n-am subvenționat nimic. Pentru că mai puțin decât atât oamenii nu pot să consume, deja au făcut economii peste economii, iar a pune niște praguri de 100 kWh sau 200 kWh, indiferent de mărimea gospodăriei, practic, pentru că nu sunt doar copii acolo, pot fi și bunici și așa mai departe...

, este o aberație. Pur și simplu...

Vă rog să finalizați.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

...tot acest PL-x este un gunoi și o aberație care lovește atât în consumatori...

, cât și în producători.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Doamna Prună, Grupul USR.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

USR a votat împotriva acestei legi pentru că instituiți noi aberații – puneți semn de egalitate între...

între o întreprindere industrială și un consumator casnic, dar favorizați, de pildă, IMM-urile în raport cu consumatorul casnic. Astfel, un IMM plătește 1 leu/kWh, dar un consumator casnic care consumă mai mult de 300 kWh trebuie să plătească 1,3 lei. Este o nedreptate și o aberație. Dar asta se întâmplă atunci când nu avem oameni care să fie preocupați de români, aici, în Parlamentul României, ci avem stăpâni care au un pix și cu pixul acela stabilesc ei ce e bine și ce e rău în țara asta.

Și, mai mult decât atât, ați descurajat investițiile, prin aceste modificări succesive, prin ordonanțe de urgență, la legile care țin de piața de energie, ați gonit investitorii din România și ați suprataxat producția...

, iar acești bani se duc într-un fond pe care nici măcar nu ați vrut să-l transparentizați. Pentru că noi, USR, am propus ca în fiecare lună să vedem și noi câți bani se duc în acel fond. Că am mai avut fonduri în România – și fondul din privatizarea BCR, și fondul din supraaaciza pentru autostrăzi, dar românii n-au văzut niciodată banii din fondul acela, tot în găuri negre și în sinecuri s-au dus.

Soluțiile erau simple și vi le-am tot spus, cu ajutoare directe pentru consumatori, cu reduceri de taxe, cu credit fiscal pentru întreprinderile industriale și pentru IMM-uri. Acestea erau soluții simple, care nu se limitau la pixul unui politician vremelnic care se crede stăpânul României.

Ar trebui să vă fie rușine și să vă dați seama că astăzi sunteți responsabili pentru sabotarea economiei și industriei românești și pentru sabotarea investițiilor în sectorul energetic, care sunt singurele care ne pot scoate din această criză..

Mulțumesc.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

...a facturilor.

Domnul Simonis, Grupul PSD.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege, Stimați colegi,

Spun cu toată responsabilitatea, avem în Parlamentul României un partid captiv grupurilor de interese și acest partid se numește USR.

PSD.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Ori de câte ori...