Dumitru Rujan

396 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 0 · fără
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: —

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

„De reforma din sistemul de educație depinde viitorul României pe termen lung!”

Dacă analizăm indicatorii statistici naționali, pe cei ai Uniunii Europene, precum și ai unor organisme internaționale, nu putem să nu constatăm că sistemul nostru de învățământ nu este acolo unde ne-am dori cu toții.

Astăzi, în anul 2023, la mai bine de 15 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, mii de copii nu ajung niciodată la școală, nu primesc un număr matricol sau sunt obligați să abandoneze școala și, astfel, sunt condamnați la neintegrare pe piața muncii sau în societate și la sărăcie. Mii de copii sunt lipsiți de resurse materiale, de mijloace de transport până la școală și chiar de șansa de a avea la catedră profesori și învățători bine calificați, pentru că mediul rural din țara noastră este încă puternic neatractiv pentru tinerele cadre didactice.*

Proiectul „România Educată”, demarat de Președintele României, domnul Klaus Iohannis, reprezintă punctul esențial de pornire* pentru reforma structurală din sistemul de educație, precum și baza pe care s-a construit pachetul de legi pentru reforma din sistemul de învățământ. Cu obiectivul major „

În contextul ședinței

toți copiii trebuie să meargă la școală

*

”, o serie de măsuri și programe vor aduce copiii, indiferent de familia și mediul din care provin, la școală. Programe privind asigurarea unei mese diversificate la școală, programe privind creșterea gradului de digitalizare a procesului de învățământ, programe suplimentare de calificare a cadrelor didactice și de modernizare a planurilor de învățământ sunt numai câteva dintre măsurile cuprinse în noul pachet legislativ care îmi dau toate motivele să fiu încrezător că această reformă va produce o creștere calitativă a școlii românești.

Pentru ca reforma din sistemul de educație să producă efectele pe care ni le dorim cu toții pentru copiii noștri, mai sunt necesare și alte măsuri care nu țin de Ministerul Educației*. În primul rând, cu ocazia elaborării noii Legi a salarizării, ar fi bine ca propunerile doamnei ministru Ligia Deca, de majorare a salariilor cu până la 60% pentru cadrele didactice, ar trebui să fie luate în considerare de către ministrul muncii.

De asemenea, cunoaștem foarte bine că administrarea infrastructurii școlare este în responsabilitatea autorităților administrației publice locale*, unele dintre acestea neavând întotdeauna suficiente resurse financiare pentru a acoperi toate cheltuielile necesare.

Așadar, este nevoie și de o regândire a modului de finanțare a administrațiilor locale, pentru acoperirea cheltuielilor necesare unui sistem de educație modern și competitiv.*