Mircia Chelaru

- „Despre conceptul identității și continuității etnice și

- religioase al neamului românesc”

A venit vremea să vorbim simplu.

Scurt, elevat, nepretențios, dar înțelept.

Simplitatea expresiei, înțeleasă ca formă curată a esențializării adevărurilor, cu greu smulse complicităților și ereziilor.

Pentru aceasta este nevoie de credință și jertfă de sine. Multora va trebui să le cerem să se lepede de fantasme și să vină la Slujba de Înviere a adevărului crucificat de răutatea impostorilor. Contorsionistă și frivolă, istoria ne-a retezat adâncurile, apoi ne-a așchiat trunchiul mileniilor, pentru ca, în cele din urmă, să ne sluțească chipul ultimei epoci. Așa am ajuns a fi aruncați, din vorbe năimite și prin ticluiri de scrisuri, în întunericul și ascunsul unui întreg mileniu!

Am intrat într-un nou timp precesional.

Suntem în timpul curgerii știute, cu sens și cunoaștere. Pentru cei de aici a început reconectarea la timpul revelat pentru care tot nebinele făcut se arată în goliciunea ultimului adevăr.

Cunoașterea ne mântuie de minciună. Credința ne vindecă de spaime. Amândouă au nevoie de jertfă. A ști cine ești și de ce ești astfel înseamnă și cunoaștere și credință. Identitatea, în toate formele sale de exprimare, îți legitimează existența și conjugarea verbului „a fi”. Atunci, acum și în tot ce va fi de aici încolo!

Diferența sau neasemănarea nu înseamnă respingere, ci motivarea căutării înțelegerii. Căci înțelegerea este calea spre alegerea cea bună. Alegerea cea bună înseamnă renunțarea smulsă de la ispita devastatoare de dumnezeire.

Veți găsi, așa cum am făcut și eu, definiții diferite în diverse dicționare. Nu le fac trecerea titlurilor și a școlilor, pentru că sunt multe. Și apoi nici nu contează. În fond, identitatea este un principiu fundamental al gândirii care impune logica sensurilor. Dar ce este gândirea? Este continua creație a minții. Dar mintea? Mintea ce este? Mintea este marea taină. În ea stă ascunsă unicitatea fiecăruia dintre noi și a ființei colective în care ne mântuim. Identitatea noastră vine din supunerea fața de mintea supremă. Căci El, Tatăl, nu își zăvorăște focul său transcendent – focul prim, puterea Sa – în materie prin mijlocirea lucrărilor, ci prin energia minții. Căci mintea minții este arhitectul acestei învăpăiate lumi.” (Kroll, G. De Oraculis Chaldaicis, Breslau 1894, p. 13) Și pentru a întări cele adevărate, pentru că ne este știut Trismegistul: „Suflet al Sufletului Meu și Minte Sfântă a Minții Mele.” Iată cum, prin învățătura sacră sacerdotală a skito-captobatailor, am pecetluit un marker genotipal inconfundabil.