Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·2 octombrie 2024
Informare · respins
Ioan Mang
Analiza discursului
- Populism
- 0 · fără
- Anti-pluralism
- 0 · fără
- DQI
- nivel 2 · justificare calificată mixtă · poziţional
- Voce
- —
Discurs
„Despre deficitul bugetar”
Constat cu amărăciune că partenerii noștri de coaliție din PNL joacă un teatru ieftin și vorbesc ca și cum de 5 ani nu ei guvernează România. În mod ciudat, liderii PNL, după ce s-au văzut cu sacii în căruță și cu mandatele de europarlamentar în buzunar, acum, în prag de alegeri, au descoperit gaura din buget... De parcă Marcel Ciolacu guvernează de unul singur! Din câte știu, premierul nu stă singur la masa Guvernului și, atunci când ia decizii, alături de el decid atât miniștrii PSD, cât și miniștrii PNL.
Chiar atât de disperați au ajuns PNL-iștii încât să nu le pese că aruncă în aer o guvernare de coaliție care a produs
rezultate foarte bune într-o perioadă dificilă? Știu că este mare supărarea în Modrogan, că PSD nu a vrut să voteze legea făcută cu dedicație de PNL-iști pentru Iohannis. Știu și că sondajele reale arată un viitor dezastruos pentru domnul general Ciucă și compania. Dar să ajungi să îți ataci, în mod gratuit, premierul țării, pe tema deficitului bugetar – crezând astfel că mai câștigi ceva puncte electorale –, mi se pare un gest nedemn* de cei care se pretind urmașii Brătienilor.
Și, până la urmă, care este problema cu deficitul bugetar?
Dacă dreapta românească ar scoate capul din provincialismul autohton și s-ar uita cum se guvernează în altă parte, de exemplu, în Occidentul atât de bine dezvoltat, ar constata că nu există nicio țară, în afară, poate, de statele arabe care trăiesc din petrol, paradisurile fiscale și alte excepții care confirmă regula, care să nu fi avut în istoria recentă deficite bugetare ce au depășit pragul de 3%.
Ar fi suficient să se uite la statele membre ale Uniunii Europene pentru a constata că nu există niciun stat membru care, în ultimele 3 decenii, să nu fi depășit criteriul de 3% în cel puțin doi ani. Și să nu ne gândim doar la corijenții de serviciu greci... De exemplu, Franța a avut deficit mai mare de 3% în 23 din ultimii 30 de ani. Chiar și Germania, cu faimoasa sa disciplină, a depășit pragul de 3% în 11 din 30 de ani. Prin comparație, noi, în România, am avut 17 ani în care deficitul a sărit de 3%.