Nicolae Giugea

„Despre nou și vechi în politică!”

Am observat că în ultimul timp s-a acreditat falsa idee că orice este nou este de la sine înțeles valoros* și că orice este vechi este automat perimat și nefolositor. La fel și despre oameni politici, se tot avansează ideea că tânăr este sinonim cu performanța și integritatea, iar maturitatea este egală cu bătrânețea, închistarea și lipsa de progres. Nu știu cine și cum a născocit o asemenea teorie năstrușnică*, pentru că în realitate ea nu se verifică deloc. Dimpotrivă, însuși Adrian Năstase a constatat pe propria piele că tinerii pe care i-a crescut și i-a prezentat ca fiind viitorul PSD-ist al României – Ponta, Bănicioiu, Zgonea și alții ca ei – s-au dovedit mult mai toxici, mai lipsiți de profesionalism și integritate pentru scena politică a țării decât cei care au condus FSN-ul la începutul anilor ʼ90.

Dacă ar fi să mergem după logica aceasta, noi, liberalii, ar trebui să ne rușinăm de familia Brătianu, căci ei reprezintă trecutul partidului, nu viitorul. Oare chiar așa ar trebui să stea lucrurile? Nicidecum!

Nu neagă nimeni că în orice domeniu de activitate, nu doar în politică, persoanele cu experiență trebuie să atragă, să susțină și să acorde încredere tinerilor. De asemenea, tinerii să se lupte să-și câștige locul și să nu-l considere cuvenit doar pentru că sunt tineri. Așa se schimbă generațiile, iar tinerii de astăzi vor fi persoanele cu experiență de mâine.