Stenogramă plen

Bună dimineața, doamnelor și domnilor deputați!

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 9 iunie 2021, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Pentru început, dați-mi voie să vă reamintesc dispozițiile regulamentare cu privire la declarațiile politice.

Declarațiile politice sau alte intervenții se prezintă în scris sau verbal. Dacă declarațiile sau intervențiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăși 3 minute. Dacă deputatul depășește timpul alocat, președintele de ședință are dreptul să-i retragă cuvântul.

Deputații își vor putea susține declarațiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, conform următorului algoritm: trei deputați – PSD; trei deputați – PNL; doi deputați – USR; un deputat – AUR; un deputat – UDMR; un deputat al minorităților naționale; un deputat neafiliat.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declarație sau intervenție în aceeași ședință.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Constantin Bîrcă, din partea Grupului parlamentar al PSD, cu rugămintea să vă încadrați în cele 3 minute.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați.

Declarația mea politică se intitulează „Ziua mondială a mediului. Există dorința salvării ecosistemelor?”.

Cu câteva zile în urmă, la data de 5 iunie, a avut loc – ce e drept, la nivel guvernamental, cu mare discreție – Ziua mondială a mediului înconjurător. Este un eveniment internațional important, marcat începând din anul 1974 de Organizația Națiunilor Unite, care stabilește o temă pentru fiecare an.

Încă de la crearea sa, Organizația Națiunilor Unite a subliniat că acest eveniment ar trebui privit ca „Ziua oamenilor”, unde fiecare dintre noi trebuie să facă ceva pozitiv care să contribuie la protejarea planetei noastre.

Tema pentru Ziua mondială a mediului din acest an este „Restaurarea ecosistemelor”. Cu acest prilej va avea loc și lansarea „Deceniului Națiunilor Unite pentru restaurarea ecosistemelor”.

Ecosistemele sunt rețeaua vieții pe Pământ. Un ecosistem cuprinde toate organismele vii și interacțiunile dintre ele și împrejurimile lor într-un loc dat. Ele includ păduri, râuri, zone umede și pajiști.

Orașele și terenurile agricole conțin și ele ecosisteme importante.

Este nevoie urgentă ca agricultura noastră să se reintegreze în ansamblul economiei și să depășească stadiul de sector cu caracter de subzistență.

Constatăm cu tristețe că, în pofida potențialului natural și uman al agriculturii, în actuala guvernare România a devenit importatoare netă de produse agroalimentare.

În situația actuală, indiferent de forma de proprietate, se impun măsuri competente pentru rentabilizarea, creșterea eficienței și productivității agriculturii românești și crearea de disponibilități pentru export.

Viitorul este al agriculturii de tip industrial, care promovează tehnologii ecologice, nedistructive pentru mediu.

Cu acest prilej, reiterez mesajul secretarului general al ONU, António Guterres: „Trebuie să ne unim forțele pentru a depăși crizele legate de schimbările climatice și pandemia de COVID-19, ca parte a unei tranziții către un viitor durabil și favorabil.”

Vă mulțumesc.

Constantin Bîrcă, deputat ales în Circumscripția electorală nr. 12 Călărași.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul, în continuare, domnului Dumitru Coarnă, de la Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, 3 minute aveți la dispoziție.

Bună dimineața! Mulțumesc, doamnă președinte. Doamnelor și domnilor deputați, Declarație politică.

Vorbim despre plagiat, pentru că România este o țară a plagiatului.

„Acuzații de plagiat la ocuparea postului de manager al Spitalului Municipal Oltenița, județul Călărași. Restricționarea pacienților non-COVID la serviciile medicale și frauda la bugetul spitalului sunt lucruri care îl recomandă pe noul manager”

În 19 aprilie 2021 a fost organizat concursul de ocupare a funcției de manager al Spitalului Municipal Oltenița, în urma căruia domnul doctor Cocoșilă Claudiu a fost declarat admis. Raportat la maniera în care domnul doctor a înțeles să ocupe funcția de manager al acestui spital, contracandidatul său l-a acuzat de plagiat. Este evident că doctorul Cocoșilă a plagiat proiectul de management al celuilalt candidat și a câștigat în mod ilegal concursul. Ca să fie complet, a formulat și o declarație în fals pe propria răspundere, pe această temă, cu toate că situația, de fapt, îl contrazice.

Chiar dacă proiectele realizate și depuse de cei doi candidați pentru ocuparea funcției de manager se regăsesc

pe site-ul Spitalului Municipal Oltenița, putând fi comparate și analizate cu ușurință, cei interesați nu vor să vadă adevărul!

Proiectul contracandidatului a fost depus în plic sigilat, medicul Cocoșilă Claudiu având acces la el tocmai prin complicitatea membrilor comisiei de examen, frauda fiind evidentă. A fost formulată o contestație prin care s-a solicitat constatarea plagiatului, iar comisia a refuzat să analizeze și să constate adevărul.

Ce îl mai recomandă pe actualul manager în afară de faptul că a obținut în mod ilegal funcția prin fraudarea concursului? De când a fost numit manager interimar – octombrie 2020 –, acesta a început un proces de represiune asupra contracandidatului său, singurul medic oftalmolog specialist din spital, încălcându-i constant drepturile conferite prin contractul de muncă și fișa postului.

Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Daniel Florea, de la Grupul PSD.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Bună dimineața, dragi colegi! „Un ochi râde, altul plânge!”

Ipocrizia guvernamentală a depășit orice limită, iar dubla măsură a devenit politică de stat!

Vă voi vorbi astăzi despre o idee minunată pe care am pus-o în practică în decembrie 2018, împreună cu DGASPC Sector 5, pe când îndeplineam demnitatea de primar al sectorului 5 din București. Prin Hotărârea nr. 30 din 10 decembrie 2018 a Consiliului Local Sector 5 s-a aprobat derularea și finanțarea Programului de prevenire a abandonului educațional și familial „Voucher social pentru acces la educație” pentru elevii din unitățile de învățământ preuniversitar de stat din sectorul 5 care beneficiază de burse de ajutor social, exclusiv în scopul achiziționării de către părinți/tutori/reprezentanți legali ai acestora de materiale necesare în cadrul procesului de învățământ, în principal echipament sportiv: treninguri, adidași, șorturi, tricouri.

Valoarea stimulentelor de tip voucher este:

- pentru elevii din ciclul primar: 150 de lei;

- elevii din ciclul gimnazial: 200 de lei;

- elevii din ciclul liceal: 250 de lei.

Prin OUG nr. 157 din 3 septembrie 2020, Guvernul Orban a aprobat acordarea unui ajutor financiar, în anul 2020, sub formă de vouchere pe suport hârtie, în vederea achiziționării de echipamente sportive, pentru încurajarea și sprijinirea copiilor cu vârsta cuprinsă între 5 și 15 ani în vederea practicării sportului de performanță la un club sportiv sau club sportiv școlar.

Valoarea fiecărui voucher este de 300 de lei.

Această OUG a fost aprobată în Parlament și a devenit Legea nr. 152 din 4 iunie 2021, promulgată de Președintele României prin Decretul nr. 672/2021 și publicată în Monitorul Oficial nr. 573 din 7 iunie 2021.

Vă rog să concluzionați!

Exact asta este: mită electorală! Nu cred că se autosesizează cineva.

Subliniez că declarația mea politică nu vreau să fie considerată o sesizare pentru mită electorală împotriva miniștrilor semnatari ai OUG nr. 157/2020, și anume Ludovic Orban, care a ajuns parlamentar – că nu era – și apoi președinte al Camerei Deputaților, a treia funcție în stat, și Vasile-Florin Cîțu, care a devenit premier – că nu era –, ocupând acum a patra funcție în stat.

## Vreau ca românii să știe adevărul!

Culmea tupeului! Cei doi beneficiari ai mitei electorale, pe care au dat-o, se bat pentru șefia PNL, principalul micropartid de guvernare. Iar șefii PNL București, Violeta Alexandru – atunci ministru al muncii –, care are în coordonare mare parte din activitatea DGASPC-urilor, Monica Anisie – atunci ministru al educației –, OUG se referă la copiii din ciclul primar și gimnazial, Cristian Băcanu –

atunci secretar de stat la Ministerul Justiției și împuternicit de ministru să semneze actele normative adoptate de Guvern, precum această ordonanță de urgență...

Vă rog să concluzionați, domnule deputat.

## Un minut!

...deși au pierdut – pe locul 3 – și alegerile locale, și alegerile parlamentare – la sectorul 5 PSD a fost pe primul loc, la mare distanță –, au ajuns parlamentari – că nu erau.

Iar Florin Cîțu este senator de București, propus de PNL Sector 5, în baza unei hârtii semnate de Ludovic Orban, Violeta Alexandru și Cristian Băcanu.

Ticăloșia nr. 2: absenteismul școlar trebuie combătut din clasa I până în clasa a XII-a.

Domnule deputat, vă rog să concluzionați, pentru că deja ați depășit cu două minute timpul de 3 minute care v-a fost alocat. Și mai sunt și alți colegi, inclusiv de-ai dumneavoastră, care au declarații politice de citit astăzi.

De ce OUG se adresează numai copiilor de până în clasa a IX-a?

Ticăloșia nr. 3: toți copiii trebuie să facă sport. De ce copiii de peste 15 ani nu pot beneficia de aceste vouchere, pentru a practica un sport de performanță, pentru că, de fapt, abia atunci își aleg drumul în viață și se axează, prioritar, pe sportul de performanță?

Ticăloșia nr. 4: de ce numai sport de performanță? Sunt foarte mulți copii care nu merg la școală și care nu fac sport din cauza posibilităților materiale precare ale părinților și prioritară...

Domnule deputat...

...trebuie să fie susținerea sportului de masă...

Domnule deputat, sunt obligată să vă iau cuvântul, pentru că deja sunteți la 5 minute de declarații politice și, din respect față de colegii dumneavoastră, și din PSD, și de la celelalte grupuri politice, trebuie să concluzionați!

Da. Mai am opt rânduri de citit.

Trebuie să concluzionați în momentul acesta. O să avem declarații politice două zile pe săptămână, pentru că am votat o hotărâre a Camerei chiar ieri.

Bine, ultima frază.

Problema aceasta, a duplicității, a minciunii, vă caracterizează și vă va ajunge din urmă mai repede și mai dur decât credeți.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu pentru înțelegere.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Alexandru Kocsis-Cristea, de la Grupul PNL. Dacă este? Nu este.

Doamna deputat Christine Thellmann, aveți cuvântul, 3 minute.

Vă rog să vă încadrați în timp.

Mulțumesc frumos, doamnă președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Certificatul verde electronic COVID – garanția că repornim motoarele economiei și ale unei vieți normale în siguranță!”.

Pandemia de COVID a închis școli și afaceri, a izolat regiuni întregi și chiar a închis țări, la propriu. Măsurile sanitare impuse de specialiști, ajutoarele financiare și mai apoi vaccinarea populației au făcut ca lucrurile să înceapă să revină la normal.

Sacrificiile făcute până în acest moment nu trebuie uitate și nici nu ar trebui coborâtă ștacheta.

În tot acest timp am făcut pași concreți, care nu trebuie abandonați, în următoarele direcții:

– am început digitalizarea administrației publice și procesul educațional;

– am investit în sistemul sanitar și în personal înalt calificat;

– Guvernul PNL a luat măsuri bune pentru a susține economia, pentru susținerea angajaților. Investițiile au fost motorul creșterii economice. Astfel, veniturile românilor au fost cu 9,5 miliarde de lei mai mari în 2020 față de ultimul an al guvernării PSD. În primele 4 luni ale lui 2021 investițiile au crescut cu 3,17 miliarde de lei – adică +31,8% – față de perioada similară a anului trecut;

– am susținut milioane de angajați și angajatori prin plata șomajului tehnic și prin implementarea mai multor scheme de ajutor de stat pentru toate zonele economiei naționale;

– avem 4,5 milioane de persoane vaccinate. Astfel, numărul cazurilor noi a scăzut drastic, a scăzut și numărul celor aflați la ATI. Rata de infectare a scăzut la 0,17/1.000 locuitori la nivel național.

Vă mulțumesc frumos și eu.

Continuăm cu domnul deputat Dumitru Rujan, de la Grupul PNL. Dacă este?

Nu este.

Doamna deputat Cristina-Agnes Vecerdi? Nu este.

Doamna deputat Cătălina Ciofu? Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Nivelul de dezvoltare la care a ajuns omenirea în zilele noastre se datorează marilor descoperiri științifice și modului în care omenirea a știut să beneficieze de acestea. Modul în care guvernele diferitor state au folosit rezultatele cercetărilor științifice a determinat, printre altele, îmbunătățirea sistemelor de sănătate și a calității vieții.

Încrederea în vaccin ar trebui să se bazeze pe evaluarea personală a fiecăruia dintre noi, în funcție de datele furnizate de specialiști. Ar trebui să avem curiozitatea necesară pentru a verifica sursa informațiilor pe care le consumăm, ar trebui să le evaluăm veridicitatea, dacă sunt scrise de persoane de încredere, avizate și dacă reflectă realitatea.

Un cercetător, un medic sau un om cu renume științific nu va susține niciodată altceva decât rezultatele cercetării care au fost obținute în urma unor teste verificate, minuțios interpretate, astfel încât să respecte legile științelor de bază cunoscute și etica profesiei pe care o practică.

Un cercetător se ghidează după un set strict de reguli pentru a se asigura că rezultatele cercetării se bazează pe fapte, și nu pe speculații.

Mă adresez și acelor cetățeni care îmi scriu zilnic că nu au încredere în vaccin. Am citit toate solicitările venite din partea cetățenilor în acest sens și vă înțeleg lipsa de încredere. Vă solicit și eu, la rândul meu, să aveți încredere în propriul nivel de discernământ și să analizați cu atenție și responsabilitate orice informație care ajunge la dumneavoastră.

Conform Legii nr. 406/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovarea, art. 2, activitatea de cercetare-dezvoltare se desfășoară în respect față de ființa și demnitatea umană, față de suferința animalelor, care trebuie prevenită sau redusă la minimum, ocrotind mediul natural și echilibrul ecologic, asigurând refacerea și protecția acestora față de eventualele agresiuni produse de știință și tehnologie.

Vă mulțumesc frumos.

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Dumitru Flucuș.

3 minute aveți la dispoziție.

Da.

Doamnă președinte,

Stimați colegi, Declarația mea politică de astăzi se numește „Mediul rural – cea mai mare minoritate din România”.

În scurta mea experiență parlamentară pe care am acumulat-o până acum, am constatat că mediul rural este foarte slab reprezentat în Parlamentul României. Pentru o dezvoltare armonioasă a teritoriului țării, precum și pentru o funcționare cât mai corectă a democrației este extrem de important ca fiecare grup social, etnic, religios sau de altă natură să aibă reprezentativitate în Parlament proporțional cu mărimea grupului. Am observat că acest lucru se întâmplă, dar există și o excepție importantă, iar aici mă refer la mediul rural, cea mai mare minoritate din România.

Dacă aproape 50% din populația țării trăiește în sate și comune și dacă peste 85% din teritoriul țării se află în mediul rural, doar circa 5% din parlamentari reprezintă acest mediu. Un dezechilibru atât de mare nu este regăsit în cadrul niciunei alte categorii.

Atunci când se întocmesc listele candidaților, majoritatea partidelor hotărăsc câte locuri eligibile trebuie să fie alocate femeilor, tinerilor și așa mai departe, dar nimeni nu s-a gândit până acum să acorde șansa mediului rural să fie reprezentat proporțional.

Din cauza necunoașterii problemelor și a realităților din zona rurală, din cauza nepăsării față de aceste probleme, am ajuns în situația actuală în care există decalaje substanțiale între urban și rural, între nivelul de trai și posibilitățile de dezvoltare. Aceste decalaje se măresc în fiecare an.

În momentul în care a fost adoptat principiul de creștere a „polilor de dezvoltare”, principiu prin care anumite municipii au fost susținute să se dezvolte, urmând ca apoi bunăstarea să se transmită în cercuri concentrice spre zona dimprejurul polului, am așteptat să vină momentul în care bunăstarea va ajunge și în mediul rural.

Vă mulțumesc și eu. Continuăm cu Grupul parlamentar al USR. Deocamdată nu sunt colegi în sală.

De la Grupul parlamentar al AUR, dau cuvântul domnului deputat Cristian-Daniel Ivănuță.

Vă rog, aveți cuvântul, cu rugămintea să vă încadrați în cele 3 minute.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian-Daniel Ivănuță:**

Mulțumesc, doamnă președinte. Dragi colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Promovarea și dezvoltarea gândirii creative în procesul de învățământ – strategia AUR pentru creșterea calității actului educațional”.

Actuala Lege a educației naționale nr. 1/2011 are ca viziune promovarea unui învățământ orientat pe valori, creativitate, capacități cognitive, volitive și acționale, cunoștințe fundamentale, competențe și abilități de utilitate directă în profesie și în societate – așa cum este specificat la art. 2 alin. (1). Este sigurul loc din lege unde creativitatea, ca domeniu de competență, este amintită. Respectiva lege, din acest punct de vedere, nu extinde viziunea asupra acestei competențe-cheie, creativitatea, asupra curriculumului de la toate ciclurile de învățământ, pentru ca elevii, la sfârșitul unui ciclu, să fie evaluați și din perspectiva creativității. De asemenea, nu este amintită printre celelalte competențecheie.

La nivelul învățământului universitar, Ministerul Educației împreună cu Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării ar trebui să colaboreze, în parteneriat cu asociațiile specializate în inovare, creativitate și inventică teoretică și aplicată, pentru dezvoltarea gândirii creative. La nivel de universități, mai ales cele tehnice, s-ar impune crearea unor departamente de creativitate tehnică. Pe lângă curriculum de bază, ar trebui să se adauge discipline obligatorii de formare și dezvoltare a gândirii creative. Totodată, fiecare facultate ar putea înființa un master de creativitate, iar școlile doctorale și cele postuniversitare ar trebui să țină cont de formarea profesională prin dezvoltarea celor nouă competențe profesionale specificate prin lege.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat MariusAndrei Miftode, de la Grupul parlamentar al USR. Vă rog, aveți 3 minute la dispoziție.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,

Îmi place să cred că fiecare dintre noi încearcă să ofere copiilor din jurul nostru tot ce este mai bun, că încercăm să le fim alături și să ne asigurăm că au o copilărie cât se poate de reușită. Dar ce facem noi, efectiv, ca parlamentari, pentru copii, în contextul atât de privativ în care se află o parte atât de mare dintre ei? 38% dintre ei se află în risc de sărăcie sau excluziune socială! Aproape o cincime dintre copiii sub 6 ani trăiesc în condiții de sărăcie severă! Peste 109.000 de elevi de liceu au abandonat școala între 2013 și 2017, conform datelor oferite de Ministerul Educației. 380.000 de copii cu vârsta între 3 și 17 ani nu urmau nicio formă de învățământ la începutul anului 2019.

Aș putea să continui expunerea cu statistici din zona de mortalitate infantilă – mame la vârste fragede, trafic de copii sau violența domestică la care aceștia cad victime. Este evident totuși pentru toată lumea că situația în care ne aflăm necesită o atenție mult mai mare decât cea oferită actualmente de către organele de conducere ale statului. Este o situație înfiorătoare față de care, deseori, evităm să ne raportăm, la nivel personal. E o povară prea mare, iar instinctul de autoapărare și disonanța cognitivă probabil că ne rețin din conștientizarea dimensiunii dezastrului.

Avem totuși o responsabilitate față de toți acești copii. Avem o datorie față de care nu ne putem eschiva. Avem datoria de a schimba aceste statistici îngrijorătoare, această realitate îngrozitoare.

Nu putem face asta cu sistemul de asistență socială pe care îl avem azi. Nu putem realiza asta cu cât suntem dispuși să investim actualmente în educație, în viitorul copiilor noștri și nu putem realiza asta în felul în care garantăm drepturile copiilor noștri. Spre deosebire de alte țări, cu mai puține probleme decât avem noi în acest domeniu, nu avem nici măcar o subcomisie, la nivel de Parlament, care să trateze prin excelență drepturile copiilor noștri. De noi depinde să schimbăm această stare de fapt și să oferim o șansă reală acestor copii – o șansă care ar trebui să fie a lor, de drept.

Vă mulțumesc și eu.

Grupul parlamentar al UDMR nu are deputați înscriși pentru declarații politice, așa că trecem la Grupul parlamentar al minorităților naționale.

Domnul deputat Nicolae-Miroslav Petrețchi.

Vă rog, aveți cuvântul, cu rugămintea să vă încadrați în cele 3 minute.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Recentele evenimente provocate de criza sanitară au readus în prim-plan, pe lângă importanța Uniunii Europene, și nevoia menținerii bunelor relații și a cooperării între state.

Solidaritatea între statele lumii, manifestată sub forma schimbului de experiență, a resurselor materiale sau informaționale, ne-a ajutat să depășim această perioadă dificilă.

În acest sens, relațiile bilaterale reprezintă o componentă esențială, care poate să construiască parteneriate strategice sustenabile și care poate aduce beneficii reciproce „actorilor implicați”.

Cu toate că, de cele mai multe ori, relațiile bilaterale fac parte din sfera diplomației, în cazul țării noastre, și Parlamentul are un rol extrem de important în acest sens, inclusiv prin constituirea grupurilor de prietenie, având reprezentanți din cadrul celor două Camere ale Parlamentului.

Potențialul respectivelor grupuri de prietenie este unul major, dat fiind faptul că prin colaborarea interparlamentară se pot stabili, analiza și chiar implementa obiectivele esențiale, indiferent de domeniu, pe care statele implicate le au.

Din nefericire, au existat grupuri de prietenie care, pe parcursul unei întregi legislaturi, nu s-au întrunit nici măcar o dată, cu toate că inițierea, menținerea sau intensificarea relațiilor bilaterale prin intermediul întrunirilor forurilor legislative și/sau ale grupurilor de prietenie sunt tot mai des utilizate la nivel european, iar rezultatele pot fi văzute atât prin numărul mare de acorduri bilaterale încheiate, cât și prin modalitățile prin care valorile europene au fost promovate în forurile legislative.

Vă mulțumesc și eu. Continuăm cu deputații neafiliați. Dacă domnul Mihai Ioan Lasca este în sală? Da.

Vă rog, aveți cuvântul.

3 minute la dispoziție, de asemenea.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Bună dimineața, dragi colegi!

Declarația mea politică de azi se intitulează „Stop vaccinării copiilor!”.

Drag popor,

Stimați colegi,

Copiii și adolescenții au intrat deja, din păcate, pe lista tragică a victimelor, prin extinderea așa-zisei „vaccinări” cu preparate experimentale care au potențial de a modifica genetic organismul uman. Guvernul României și CNCAV extind administrarea experimentală de preparate pentru prevenirea COVID-19 la copii și adolescenți.

În ciuda faptului dovedit științific, conform căruia infecția SARS-CoV-2 la aceste grupe de vârstă nu pune niciun fel de probleme – fiind ușoară sau lipsită de simptome –, se extinde studiul clinic al acestor produse farmaceutice pe organisme tinere, aflate în creștere, în dezvoltare. Copiii și adolescenții nu sunt expuși vreunui risc în raport cu boala, la ei nu există pericolul infectării. Este absurd să îi protejăm de un pericol care nu există! De ce pretindem că protejăm pe cineva care nu necesită protecție? Este fără sens să introducem copiii, adolescenții și tinerii într-un studiu experimental, un studiu clinic controversat! Aceasta cu atât mai mult cu cât, chiar dacă ar primi aceste preparate insuficient testate, copiii și adolescenții tot vor face boala și tot o vor transmite! Efectele adverse ale acestor preparate, numite impropriu „vaccinuri”, cu potențial de a modifica genetic organismul copiilor și adolescenților, pot fi dezastruoase!

Dragi colegi,

Până în prezent în România nu a murit niciun copil din cauza COVID.

Domnilor guvernanți,

Veți fi considerați direct răspunzători pentru vătămare corporală din culpă și omor calificat, cauzate de acțiunile dumneavoastră de forțare a acceptării pe scară largă a experimentelor pe copii, cu preparate aflate încă în studiu clinic. Și aceasta fără o bază științifică și fără motiv.

Mulțumesc.

Continuăm cu Grupul parlamentar al PSD. Îi dau cuvântul domnului deputat Florin Piper-Savu. Vă rog, aveți cuvântul.

## Bună dimineața!

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Deputat Florin Piper-Savu, Circumscripția nr. 36 Teleorman.

Declarația politică se intitulează „Sportul, cel mai bun ambasador al României, se găsește pe agenda celor care decid viitorul acestei națiuni?”.

Nu am să fac o pledoarie despre importanța practicării sportului încă din cei mai fragezi ani ai vieții, fiind convins că suntem conștienți cu toții de acest lucru. Ceea ce îmi este greu să înțeleg este de ce această disciplină – Educație fizică și sport, în ciuda unor încercări de modificări legislative, rămâne o cenușăreasă în viziunea Ministerului Educației.

Constatăm cu toții că, din diverse motive, copiii preferă să stea în casă, în detrimentul activităților în aer liber, timpul petrecut în fața calculatorului și a televizorului crește direct proporțional cu vârsta, iar timpul petrecut în aer liber scade odată cu înaintarea în vârstă.

Încercarea de mărire a numărului de ore de Educație fizică și sport s-a lovit ca de un zid de justificări de genul că nu este apanajul legislativului, ci doar al Ministerului Educației, prin modificarea planurilor-cadru. Planurile-cadru pentru învățământul primar și gimnazial au fost modificate cu mulți ani în urmă. Acum, Ministerul Educației se pregătește de modificarea celor pentru învățământul liceal, dar în nicio variantă dintre cele propuse disciplina Educație fizică și sport nu beneficiază de atenția decidenților și a specialiștilor din minister.

Dacă mai este cale lungă – se pare, în actuala viziune – până ce disciplina numită Educație fizică și sport să fie cu adevărat repusă în drepturi, ministerul ar putea acum să se aplece cu mai mare atenție asupra finanțării cluburilor sportive școlare.

Mulțumesc și eu.

Continuăm tot cu Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Bogdan-Andrei Toader. Este? Nu este.

Atunci, domnul deputat Bogdan Gheorghe Trif. Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Vă reamintesc, stimați colegi liberali și USR-iști, că aveți promisiuni electorale neonorate! Foarte multe! Una dintre ele este eliminarea pensiilor speciale. Ați fluturat-o în ochii alegătorilor cu atâta obstinație, încât mulți dintre ei chiar v-au crezut. Ghinion! Ați ajuns la putere – prin jocuri de culise, nu câștigând alegerile! – și ați început să vă bateți joc de așteptările oamenilor.

Este evident pentru toată lumea că promisiunile dumneavoastră electorale au fost doar vorbe goale. Nu ați avut și nici nu aveți de gând să eliminați pensiile speciale inventate de fostul dumneavoastră lider de partid Valeriu Stoica, în legislatura 1996–2000.

Partidul Social Democrat este singurul partid care a propus eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor, iar proiectul nostru de lege a fost votat inclusiv de liberali și USR-iști. În privința celorlalte categorii de pensionari de lux, dumneavoastră nu ați făcut nimic pentru tăierea veniturilor necuvenite.

Am adresat, personal, în această sesiune parlamentară două interpelări către ministrul muncii, Raluca Turcan, și vicepremierul Dan Barna, în care i-am întrebat concret când și cum au de gând să elimine pensiile speciale. Amândoi au ocolit, grosolan, întrebările legate de acest subiect, neavând ce să răspundă.

Remarc atitudinea sfidătoare a celor doi lideri ai organizațiilor județene PNL și USR Sibiu, pentru simplul motiv că amândoi se băteau cu pumnii în piept, în fața sediului PSD Sibiu, că ei le vor face dreptate pensionarilor. Strigau lozinci goale, încercând să câștige capital politic. Ținta lor a fost să ajungă la putere, nu să facă ceva bun pentru oameni!

Mulțumesc.

Continuăm cu doamna deputat Cristina-Elena Dinu, de la Grupul PSD. Este?

Nu.

Domnul deputat Marian-Iulian Rasaliu. Este? Nu.

Domnul deputat Romulus-Marius Damian? Nu.

Doamna deputat Natalia Intotero? Nu.

Domnul deputat Radu-Marcel Tuhuț? Nu este.

Domnul deputat Bogdan-Gruia Ivan? Nu este.

Domnul deputat Mihai Weber?

Nu este.

Continuăm cu Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Alexandru Kocsis-Cristea?

Nu.

Domnul deputat Dumitru Rujan? Nu este.

Îi dau cuvântul doamnei deputat Cristina-Agnes Vecerdi. Vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,

Introducerea cursurilor de prim ajutor ca disciplină obligatorie de studiu în învățământul preuniversitar a făcut obiectul mai multor inițiative legislative de-a lungul timpului, dar niciuna dintre acestea nu a fost adoptată.

Cu toate acestea, încă din anul 2010 Consiliul European de Resuscitare a aprobat recomandarea ca toți cetățenii europeni să fie învățați pentru recunoașterea stopului cardiorespirator și resuscitarea cardio-pulmonară de bază. De asemenea, în urma unei campanii de lobby, Parlamentul European a adoptat o declarație scrisă în iunie 2012 care solicita programe de formare cuprinzătoare și ajustarea legislației statelor membre UE pentru asigurarea de strategii naționale cu acces egal la educația în prim ajutor.

Deși în România curriculum școlar cuprinde în prezent disciplina opțională Educație pentru sănătate, care ar trebui să

ofere și noțiuni de prim ajutor, această materie se face disproporționat la nivelul țării și chiar și în cadrul aceluiași județ.

Răspunsurile primite recent de la inspectoratele școlare județene dovedesc accesul inegal la educația în prim ajutor, majoritatea școlilor optând pentru desfășurarea unui curs în timpul „Săptămânii altfel” sau includerea unor noțiuni în orele de dirigenție, biologie sau educație fizică.

De asemenea, nu există o formare a personalului didactic în acest domeniu, unii optând pentru subiecte mai generale, în detrimentul noțiunilor specifice. Cursurile sunt, în general, susținute de reprezentanții Crucii Roșii sau ai inspectoratelor pentru situații de urgență județene și SMURD.

Vă mulțumesc și eu.

Continuăm cu doamna deputat Raisa Enachi, de la Grupul parlamentar al AUR.

## **Doamna Raisa Enachi:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Hristos a înviat!

Stimate colege și stimați colegi,

Tema declarației politice de astăzi este „Agricultura românească – între veșnicele promisiuni politice și realitatea problemelor de zi cu zi”.

Ar trebui să ne îndreptăm atenția asupra unei probleme stringente cu care se confruntă agricultura românească, și anume adaptarea acesteia la schimbările climatice și viitoarele condiționalități pentru accesarea subvențiilor.

Vreau să supun atenției dumneavoastră nevoia de clarificare și de transparență în privința aplicării eco-schemelor și a reducerilor finanțării pentru cei care nu reușesc să le implementeze.

Chiar dacă aceste subiecte sunt sensibile și de o importanță națională majoră, ele rămân în continuare pretexte pentru promovarea politică a partidelor, nicidecum nu se încearcă rezolvarea problemelor reale ale agricultorilor, care, din păcate, de ani și ani, sunt aceleași.

Agricultura românească are mare nevoie de un sprijin real! În declarațiile anterioare ale ministrului agriculturii s-au făcut referiri, în nenumărate rânduri, la investițiile în infrastructura principală și secundară de irigații planificate pentru perioada 2021–2027, investiții de care ar fi urmat să beneficieze milioane de hectare de teren agricol.

Aflăm însă că investițiile pentru reabilitarea sistemului de irigații au fost respinse de Comisia Europeană în vestitul Plan național de redresare și reziliență.

Stimați colegi,

Singurele soluții pentru combaterea secetei rămân investițiile în irigații.

Vă mulțumesc.

Continuăm cu domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea, de la Grupul minorităților naționale.

3 minute aveți la dispoziție. Vă rog.

Mulțumesc frumos. Stimată doamnă președinte de ședință, Stimați colegi,

Declarația mea se intitulează „Discriminarea, rasismul și bullyingul din școala românească fac noi victime în rândul elevilor”.

## Stimați colegi,

Odată cu reîntoarcerea copiilor din online în bănci, fenomenul discriminării, rasismului și bullyingului s-a accentuat, iar cazurile de anxietate și agresiune s-au înmulțit în școlile din toată țara.

Săptămâna trecută, un elev de etnie romă de la Școala „George Bacovia” din sectorul 4 al capitalei a sărit de la etajul I al școlii. Colegii elevului au povestit că înainte să se arunce de la etaj băiatul le-ar fi spus că vrea să moară din cauza umilințelor la care a fost supus. Colegii îl băteau, îl umileau și îi spuneau „țigan”.

Înainte să se arunce, copilul a spus: „Eu îmi voi pune capăt vieții!”

Inspectorul școlar general al municipiului București a declarat că a fost doar o joacă. Să sari de la etajul I, de la o înălțime de peste 5 metri, pentru inspectorul școlar general al municipiului București reprezintă o joacă.

Evident că ministrul educației, domnul Sorin Cîmpeanu, l-a demis și bine a făcut că l-a demis. Trebuia să demită toată conducerea unității școlare „George Bacovia”.

Legea nr. 221/2019, care modifică Legea nr. 1/2011 a educației naționale, prin care este prevenit și combătut bullyingul în spațiile destinate învățământului, trebuie aplicată urgent. Elevilor din toată țara trebuie să li se asigure un climat sigur și pozitiv în unitățile de învățământ, bazat pe respectarea persoanei, pe nediscriminare și pe asigurarea securității în școli.

Vă mulțumesc și eu.

Continuăm cu Grupul parlamentar al PSD.

Îi dau cuvântul, în continuare, domnului deputat MarianIulian Rasaliu.

Bună dimineața, doamnă președinte și stimați colegi! Dați-mi voie ca în dimineața aceasta...

La declarația politică pe care o voi face, titlu va fi următorul: „România este în recesiune profundă!”.

Doamnă președinte,

## Stimați colegi,

Am citit cu îngrijorare cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică. În ultimele 4 trimestre consecutive, PIB-ul României a fost mai mic decât cel din perioada similară a anului trecut.

Din păcate, România este în recesiune profundă. Guvernul trebuie să înceteze odată cu minciuna revenirii economice. Și, ca mascarada să fie și mai mare, premierul ne vorbește chiar de o creștere economică fabuloasă. Dacă țara o duce atât de bine, de ce ne împrumutăm în continuare la dobânzi record? De ce nu sunt bani pentru ca alocațiile să fie majorate, așa cum prevede legea, la 1 iulie? De ce avem în continuare peste 1,7 milioane de persoane salarizate la nivel de salariu minim, adică, practic, o treime din numărul total de angajați? După Bulgaria, România are acum cel mai mic salariu minim din Uniunea Europeană. Oare nu ar fi normal ca țara noastră să depășească, o dată pentru totdeauna, statutul de furnizor de forță de muncă ieftină pentru restul lumii? Trebuie oprită depopularea țării, până nu va fi prea târziu.

Propaganda mincinoasă nu ține de foame, nu plătește facturile populației, nu îmbracă și nu educă copiii, nu asigură medicamente bolnavilor și bătrânilor, nu oprește scumpirile. De asemenea, mediul de afaceri românesc are nevoie de sprijin real, de ajutoare financiare, nu de granturi care sunt anulate peste noapte.

## Vă mulțumesc și eu.

Întreb dacă mai sunt alți deputați din partea Grupului PSD care doresc să susțină declarații politice.

Nu mai sunt.

Dacă din partea Grupului parlamentar al PNL mai sunt alți deputați care doresc să susțină declarații și au venit între timp în sală?

Nu.

Din partea Grupului parlamentar al USR? Nu.

Atunci, dau cuvântul domnului deputat Dumitru-Viorel Focșa, din partea Grupului parlamentar al AUR. Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Dumitru-Viorel Focșa:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Declarația mea politică se intitulează astăzi „Opriți vaccinarea copiilor!”.

## Stimați colegi,

Doamnă ministru Ioana Mihăilă,

În sfârșit, la nivelul Uniunii Europene, România ocupă prima poziție. Și nu la capitolul creștere economică, al nivelului de trai, al numărului de autostrăzi construite sau în construire sau de noi spitale, nici măcar la capitolul vaccinați, unde Guvernul Cîțu și-a propus să atingă cifra de 5.000.000

la 1 iunie, precum Ceaușescu cincinalul să fie făcut în 4 ani și jumătate.

Din păcate, stimată doamnă ministru, România a reușit „remarcabila performanță” de a fi primul stat din Uniunea Europeană care începe vaccinarea copiilor cu vârste cuprinse între 12 și 15 ani.

Să înțelegem, doamnă ministru, că domnul Cîțu trebuie să spele cumva rușinea ratării țintei de 5.000.000 de români vaccinați prin copiii noștri? De ce este necesar să fie ei cobai ai unui vaccin care nu protejează nici de infectare, nici nu limitează transmiterea și, ce este mai grav, nici de moarte nu te păzește 100%?

Doamnă ministru,

Potrivit site-ului Deutsche Welle din Germania, „Comisia Permanentă de Vaccinare – Stiko – a indicat că nu se va grăbi să emită o recomandare de vaccinare asupra copiilor și că este posibil să nu se recomande vaccinarea tuturor copiilor, ci doar pentru cei care suferă de anumite boli, argumentând că datele privind efectele secundare ale vaccinului sunt încă insuficiente”.

Dacă Germania nu se grăbește, doamnă ministru, de ce ne grăbim noi? Doar pentru a face pohta premierului Cîțu ori pentru că România a comandat deja un număr prea mare de doze de vaccin, în comparație cu perspectiva de vaccinare?

Îi dau cuvântul, în continuare, doamnei deputat Anamaria Gavrilă, de la Grupul parlamentar al AUR. Vă rog, aveți 3 minute la dispoziție.

## Bună dimineața!

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Declarația mea politică este următoarea: „Șapte motive pentru care Mintia trebuie să rămână a devenilor. Primăria Deva trebuie să facă demersurile legale pentru a prelua termocentrala în proprietate”.

În virtutea obligațiilor legale pe care și le-a asumat, de a reprezenta interesul public, îi cer primarului municipiului Deva, Florin Oancea, să fie bărbat politic și să facă demersurile legale pentru ca administrația publică locală să preia Termocentrala Mintia.

În susținerea acestei cereri, voi prezenta șapte motive pentru care Mintia trebuie să rămână a devenilor:

1. Nimeni nu are voie să își bată joc de munca devenilor și a părinților acestora, care, alături de alți hunedoreni, au construit și susținut Termocentrala Mintia, închisă în această primăvară după 52 de ani de activitate. 2. Termocentrala trebuie să rămână în proprietate publică, nu să fie vândută la preț de fier vechi și să ajungă o ruină, să fie rasă de pe suprafața pământului, precum Combinatul Siderurgic Hunedoara, sau să fie transformată într-o fabrică de bani pentru prietenii PNL.

3. Banii europeni care vin în România pentru decarbonarea centralelor pe cărbune, cum ar fi Mintia, trebuie să fie folosiți pentru investiții ale statului român în asemenea capacități, nu să fie deturnați către buzunarele unor rechini apropiați actualei puteri.

4. Este moral și rațional ca orice beneficiu viitor al revenirii pe profit al Termocentralei Mintia, pe fondul creșterii continue a cererii pentru energie, să se întoarcă la români, în general, și la hunedoreni, în mod particular, prin venituri la bugetul de stat și la bugetul local.

Vă mulțumesc.

Îi dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Brian Cristian, de la Grupul parlamentar al USR.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Pentru că se apropie data de 14 iunie, în care celebrăm Ziua mondială a donatorului de sânge, tocmai de aceea vreau să vorbesc și de la tribuna Parlamentului despre o cauză pentru care am militat mult timp înainte de a intra în politică.

Donarea de sânge în România reprezintă o realitate tristă, bine cunoscută, dar adesea ignorată, cu sub 2% din populația țării care donează sânge anual. Bineînțeles că ne aflăm la coada Europei, la fel ca în cazul multor alte capitole din domeniul sănătății.

Dacă ar fi să punem lucrurile în perspectivă, sângele este singurul medicament din lume care nu se găsește în farmacii și poate fi procurat doar prin bunăvoința semenilor noștri dispuși să doneze sânge în mod benevol și neremunerat. O donare de sânge poate salva trei vieți.

Toate aceste aspecte pot părea povești sau simple statistici, până în clipa în care unul dintre apropiați – rudă, prieten, coleg sau vecin – are nevoie urgentă de „picătura de viață”. Ne-au fost aduse în atenție tot mai multe cazuri în care pacienții nu pot beneficia de intervențiile necesare din cauză că spitalele nu au sânge în stoc, iar pacientului i se sugerează să facă rost de sânge, aducându-și prietenii sau rudele la donat. Practic, operațiile sunt amânate până când pacienții aduc donatori la centrele de transfuzii. Și, ca și cum

n-ar fi de ajuns, numărul donatorilor de sânge a scăzut profund pe fondul pandemiei de COVID, din cauza fricii de infectare.

Lucrurile ar sta mult mai rău dacă nu ar exista eforturile societății civile. Asta pentru că, atunci când statul nu își face treaba, cetățenii se organizează. Salut eforturile ONG-urilor și mediului privat în ceea ce privește donarea de sânge: fie că e vorba de campanii de informare și conștientizare, de dotarea centrelor de transfuzii, aplicații ce facilitează comunicarea cu centrele sau premierea și recompensarea donatorilor de sânge. Tot aici vreau să menționez și câteva exemple de bună practică de la centrele de transfuzii din țară, al căror personal de multe ori face mai mult decât cere fișa postului: colectă mobilă de sânge în mediul rural, campanii de informare în licee sau acțiuni periodice de donare în companii și instituții publice.

Sunt multe lucruri pe care le-ar putea face clasa politică pentru creșterea numărului de donatori de sânge: de la reorganizarea sistemului național de transfuzie până la reglementarea cadrului legal privind personalul din centrele de transfuzie.

Și vreau să menționez aici și cele mai frecvente sugestii, cel mai frecvent feedback primit din teritoriu: posibilitatea unui program flexibil al centrelor de transfuzie, astfel încât să se poată dona sânge și după ora 18.00 sau în weekend, în afara orelor de program pentru cetățeni.

Până la aceste deziderate, până la asigurarea de politici publice sau inițiative care ne-ar permite să creștem numărul de donatori, noi putem face un lucru mult mai simplu: să dăm exemplul personal, să ne prezentăm la donat măcar acum, când se apropie data de 14 iunie, Ziua mondială a donatorului de sânge.

Astfel, stimați colegi, vă invit la donat de sânge! Cu o singură donare salvăm trei vieți!

Vă mulțumesc.

Deputat Brian Cristian, Circumscripția electorală nr. 26 Maramureș.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Vă mulțumesc.

Întreb dacă mai sunt alte doamne deputate sau alți domni deputați care s-au înscris pentru a susține oral declarații politice în plenul de astăzi.

Nu mai sunt.

Atunci, voi da citire persoanelor care au depus declarații politice în scris sau oral, astfel încât stafful tehnic să țină cont de ele.

De la Grupul parlamentar al PSD: domnul deputat Bogdan-Andrei Toader, doamna deputat Cristina-Elena Dinu, domnul deputat Romulus-Marius Damian, doamna deputat Natalia-Elena Intotero, domnul deputat Radu-Marcel Tuhuț, domnul deputat Bogdan-Gruia Ivan și domnul deputat Mihai Weber.

Au mai depus declarații în scris: domnul deputat Vasile Cîtea, domnul deputat Silviu Nicu Macovei, domnul deputat Virgil Alin Chirilă, doamna deputat Viorica Sandu, doamna deputat Dumitrița Gliga, doamna deputat Raluca Giorgiana Dumitrescu, doamna deputat Oana-Gianina Bulai, domnul deputat Nicu Niță, domnul deputat Marian Mina, doamna deputat Mirela Furtună, doamna deputat Grațiela-Leocadia Gavrilescu, domnii deputați Adrian Alda, Gheorghe Șoldan, doamna deputat Georgeta-Carmen Holban, doamna deputat Mirela-Elena Adomnicăi, domnul deputat Ștefan Mușoiu, doamna deputat Daniela Oteșanu, domnii deputați Daniel Tudorache și Eugen Bejinariu, doamna deputat Alexandra Huțu și domnii deputați Dan-Constantin Șlincu, Ioan Mang și Vasilică Toma.

De la Grupul parlamentar al PNL: domnii deputați Alexandru Kocsis-Cristea și Dumitru Rujan. Iar în scris: domnii deputați Iulian-Alexandru Muraru, Nelu Tătaru, Florin-Claudiu Roman, Bogdan-Alexandru Bola, Marian Crușoveanu, Bogdan-Iulian Huțucă, doamna deputat Vetuța Stănescu, domnii deputați Sorin Năcuță, George Șișcu, Radu-Marin Moisin, Sebastian-Ioan Burduja, Ioan Balan, Nicolae Giugea, Valentin-Ilie Făgărășian, Alexandru Popa, George-Cătălin Stângă, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Cristian Buican și doamna deputat Cristina Burciu.

De la Grupul parlamentar al USR: domnul deputat ȘtefanIulian Lőrincz și domnul deputat Beniamin Todosiu.

Și în scris: doamnele deputat Pollyanna-Hanellore Hangan și Oana Murariu și domnul deputat Nicu Fălcoi.

„Excluderea agriculturii din PNRR, încă o măsură de dreapta îndreptată împotriva tuturor românilor”

Decizia arbitrară de excludere a agriculturii din Planul național de redresare și reziliență, pe motiv că acest sector beneficiază de fonduri europene prin PNDR, reprezintă încă o dovadă că măsurile de dreapta sunt îndreptate împotriva tuturor românilor, cu excepția clientelei de partid a actualei puteri, atât de bine favorizată și răsplătită. Și pentru că PNRR se derulează pe parcursul mai multor ani, refuzul PNL–USR PLUS–UDMR de a include agricultura pentru finanțare se va resimți pe termen lung în buzunarele tuturor românilor, pentru că acest sector strategic, de importanță națională, nu va beneficia de șansa de a deveni cu adevărat rezilient, deci viabil și competitiv, iar aceasta și din cauza stratagemei actualei puteri de a nu comunica public direcțiile principale ale PNRR.

Însă vina nu o poartă doar comunicarea deficitară rezultată din dezinteresul și incapacitatea manifestate de miniștrii Cabinetului Cîțu în privința realizării conforme a acestui plan, ci și respingerea tuturor apelurilor pe care diverse asociații agricole le-au lansat, concomitent cu noi, parlamentarii PSD, direct Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale – MADR și Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene – MIPE.

Am cunoștință că aceste asociații au venit cu o propunere de finanțare prin PNRR pentru reabilitarea sistemului de irigații, care reduce și presiunea asupra bugetului național pentru acest domeniu. Din păcate pentru agricultori și chiar și pentru toți românii, acest demers a rămas fără niciun fel de reacție de la Palatul Victoria.

Așadar, oare oficialii din guvern și din minister au catadicsit să citească observațiile pertinente pentru nevoile pe care le generează evoluția exploatării agricole, dacă domnul ministru Cristian Ghinea admite că el nu a parcurs anexele PNRR?! Oare domnul Ghinea și colegul său de la agricultură, domnul Oros, chiar sunt convinși că fermierii sunt cu adevărat și în prezent grav decapitalizați, împovărați financiar, fără lichidități imediate ori garanții disponibile pentru obținerea de finanțări sau doar consideră că situația grea prin care trec toate exploatațiile agricole este efectul unor ani agricoli foarte slabi și vrerea proniei divine?!

„Orice kilometru de autostradă construit în plus în Iași și în regiunea Moldovei este mai mult decât cei zero kilometri realizați de PSD!”

Am văzut un festival de comunicate de presă din partea liderilor și parlamentarilor PSD Iași referitoare la raportul dintre Planul național de redresare și reziliență și regiunea Moldovei, respectiv Iași.

Sterilitatea opiniilor liderilor social-democrați, după o baroniadă de 30 de ani, în care PSD a izolat Regiunea de Nord-Est de civilizație, este completată astăzi de minciună, manipulare și incapacitate politică.

Le transmit social-democraților de la Iași un mesaj clar: orice metru de autostradă construit în Iași, respectiv în Moldova, prin PNRR, va fi mai mult decât cei zero kilometri de autostradă construiți de PSD din 1989 încoace. În toți anii de guvernare social-democrată, PSD nu a fost în stare să finalizeze documentația pentru autostrada A8. Mai mult, au eșuat în toate licitațiile privitoare la acest proiect. Tergiversarea autostrăzii A8 de către PSD, prin votul de tristă amintire din Parlament în 2018, a întârziat nepermis de mult procedurile de realizare a acestui obiectiv.

Este reprobabil cum PSD Iași, respectiv parlamentari din fostul Legislativ, se poziționează astăzi în raport cu PNRR, în contextul în care nici prin programul național de guvernare promis în 2016 și nici prin cel de guvernare județeană nu au lăsat un singur proiect pretabil la finanțare pentru PNRR în regiunea noastră. Îi invit pe liderii PSD Iași să numească un singur proiect început în mandatul lor care astăzi ar fi fost la un stadiu de maturitate și care să facă obiectul finanțării prin PNRR. În schimb, politica parlamentară a fost concentrată pe asaltul la legile justiției, în timp ce administrația județeană a fost preocupată să nu facă nimic, ca într-un final să cheltuiască 13 milioane de euro pe un spital nefuncțional la Lețcani. Aceasta a fost viziunea PSD pentru Iași și Moldova.

România este mută! România este amuțită de suferință îndelungată, buimăcită de promisiuni făcute acum jumătate de an de oamenii puterii nefaste și încălcate continuu de atunci. Veștile proaste vin zilnic, în valuri tulburi, ce înghit și ultimele speranțe pentru o viață mai bună ale generațiilor care asistă la această năpastă. Bolnavi de spaima COVID și refuzați de peste un an la tratamente în spital pentru orice alte suferințe, oamenii sunt loviți în fiecare zi de veștile proaste ale unei guvernări criminale: s-au scumpit alimentele, s-a scumpit transportul, s-a scumpit factura la electricitate și, în general, totul costă mai mult, în timp ce banii puțini din buzunarele lor au din ce în ce o mai neînsemnată valoare.

Urmează impozitări mascate în reforme de modernizare a statului și urmează creșteri de taxe camuflate în rearanjări ale mecanismelor sociale. Urmează ca pensiile să scadă nu doar ca putere de cumpărare, ci și efectiv, sub pretextul recalculării principiale. Va urma, totodată, ca generații încă active de oameni care au contribuit timp de decenii la bugetul de stat să fie văduvite de pensie, prin aceea că noile legi îi vor condamna la muncă până dincolo de speranța de viață.

„Cultura anulării” – curentul demolator al celor care socotesc că tot ceea ce a fost înainte de ei este greșit și trebuie șters, schimbat, înlocuit – începe să se manifeste agresiv și în România. Minți întortocheate de oameni strâmbi, fără rafinament intelectual și fără putințe afective, ne pregătesc un viitor în care valorile se răstoarnă și au dreptate

doar cei care țipă mai tare. Eșecul campaniei de vaccinare ne demonstrează că politicienii puterii numără doar oamenii cărora li se pot adresa pe Facebook – pentru ei populația se rezumă la cei activi pe platformele sociale și cetățenii legitimi sunt doar cei care au votat partidele lor, PNL–PLUSR.

„Situația sportului din România”

România are nevoie de o strategie națională pentru dezvoltarea sportului de masă și revitalizarea sportului de performanță.

Voi începe expunerea mea cu sportul de masă, spunându-vă că, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, doar 11,6% dintre românii de peste 15 ani fac săptămânal sport. Astfel, în rândul copiilor între 5 și 14 ani, doar jumătate dintre aceștia realizează activități fizice, iar în rândul tinerilor de 15–24 ani – 20,5%. După această vârstă, ponderea persoanelor care fac sport în timpul liber scade semnificativ, de la 11,0% la grupa de vârstă 25–34 ani la 0,3% la persoanele de peste 75 de ani.

În același timp, România este unul dintre statele europene cu cea mai mică speranță de viață, respectiv 75,9 ani, comparativ cu media europeană de 78,2 ani.

Iată de ce avem nevoie de stimularea sportului de masă, prin crearea unor zone de agrement, piste de atletism sau alte facilități sportive, atât în zona rurală, cât și în zona urbană.

De asemenea, susțin inițiativa unor colegi primari din București, pe care am și semnat-o, pentru ca bazele sportive ale școlilor să fie deschise întregii comunități.

Dacă vorbim despre sportul de performanță, radiografia ramurilor sportive arată că sportul românesc este într-un adevărat declin. Nu mai vorbesc despre statutul sportivului român de performanță și despre sacrificiile pe care trebuie să le facă pentru a obține rezultatele dorite.

Potrivit statisticilor oficiale, numărul sportivilor legitimați din România este în jur de 280.000, însă ultimul raport este din 2018. Ca o comparație, Franța are peste 16 milioane de sportivi legitimați, cuprinzând sportivii din ramurile olimpice, neolimpice și multisport.

„Fără acțiune fermă, nu ne putem proteja apele!”

În urma demersurilor întreprinse pentru a înțelege mai bine fenomenul pescuitului în România, împreună cu colegul meu deputat Alexandru Kocsis, am adresat mai multe întrebări autorităților cu drept de control din acest domeniu, dar răspunsurile pe care le-am primit nu le consider chiar îmbucurătoare, mai ales că doar patru dintre cele opt instituții ne-au răspuns, făcându-ne să tragem astfel concluzia că celelalte nu au niciun fel de statistică.

Astfel, răspunsurile sună, în mare, cam așa:

– Inspectoratul General al Jandarmeriei Române a constatat doar șase infracțiuni în 2020, cele mai puține în ultimii 5 ani, și a confiscat 641 de kilograme de pește: caras – 482 de kilograme și roșioară – 108 kilograme, specii de pești cu valoare economică foarte mică;

– Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a constatat 97 de infracțiuni, cele mai puține din ultimii 5 ani, exceptând 2018, și 284 de contravenții, cele mai multe în ultimii 5 ani, confiscând 5.459 de kilograme de pește, dintre care 66 de kilograme de sturion;

– Inspectoratul General al Poliției Române, în 2020, a confiscat 19.436 de kilograme de pește, cea mai mare cantitate din ultimii 5 ani – din aceasta doar 24 de kilograme de sturion, față de 151 de kilograme de sturion capturate în 2016 – și a constatat 114 infracțiuni;

– Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură – în 2020 au fost efectuate 788 de controale și au fost încheiate 45 de procese-verbale de constatare, rezultând amenzi în cuantum de 16.800 de lei și pește confiscat în valoare de 100 de lei.

De altfel, în perioada 2016–2020, în baza protocoalelor de colaborare dintre instituțiile de control, au fost constatate 39 de infracțiuni, cu o valoare totală a sancțiunilor de 58.300 de lei. Însă, dacă te gândești că doar în anul 2020 au fost 643 de acțiuni comune de control în Delta Dunării, cuantumul amenzilor este într-adevăr mic.

„Perspectiva pozitivă în economie se menține”

Datele confirmă, încă o dată, eficiența și competența cu care coaliția PNL–USR PLUS–UDMR administrează țara, mai ales în contextul pandemiei provocate de virusul SARS-CoV-2. Deși economiștii se așteptau la o creștere de cel mult 1% față de trimestrul anterior și la o contracție mai mare față de primul trimestru din 2020, România a fost, în primul trimestru al acestui an, cea mai dinamică economie din Uniunea Europeană. Produsul intern brut al României a fost 284,971 miliarde în primele 3 luni ale anului, în termeni reali, mai mare cu 2,8%, comparativ cu trimestrul IV din 2020, fiind urmată de Cipru (2%), Ungaria (1,9%) și Lituania (1,8%), potrivit datelor Eurostat.

Față de luna corespunzătoare a anului precedent, cifra de afaceri din serviciile de piață, prestate în principal întreprinderilor, a crescut în termeni nominali atât ca serie brută, cu 9,9%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cu 6,5%.

Conform INS, contribuții pozitive au înregistrat domenii precum industria, cu o pondere de 18,8% la formarea PIB, care a înregistrat o majorare a volumului de activitate cu 2,2%; comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor; transportul și depozitarea; hotelurile și restaurantele, cu o pondere de 20,3% la formarea PIB, care a înregistrat o majorare a volumului de activitate cu 0,4%; informațiile și comunicațiile, cu o pondere de 8,0% la formarea PIB, care a înregistrat o creștere a volumului de activitate cu 10,6%.

De asemenea, experții Fondului Monetar Internațional estimează pentru 2021 o redresare economică puternică în România, cu un avans al produsului intern brut real de 7%, iar compania de rating Moody’s apreciază economia României ca fiind relativ mare și diversificată, cu un potențial de creștere economică pe termen mediu de aproximativ 4%, una dintre cele mai ridicate din Europa Centrală și de Est, luând în considerare schimbarea ratingului de țară de la „negativ” la „stabil”. Acestea sunt rezultatele guvernării de dreapta, o guvernare performantă, competentă, care pune interesul cetățeanului român în față.

„România trebuie să devină producător final de bunuri, nu doar să exporte materie primă!”

Zilele trecute, un secretar de stat din Ministerul Agriculturii ne spunea cu seninătate că 70% din produsele alimentare consumate în România vin din import și, în vreme ce noi exportăm grâul pe un preț de nimic, importăm pâine congelată de 13 ori mai scumpă.

Pandemia de coronavirus a scos la suprafață multe dintre minusurile pe care România le are. Poate că cea mai gravă problemă este cea care ține de siguranța alimentară. Această criză ne-a făcut să înțelegem cât de important este să fim producători, și nu doar importatori. Avem resurse, avem forță de muncă, trebuie doar să existe dorință din partea factorilor decidenți în ceea ce privește încurajarea producției în România.

Prea mult timp România a fost atractivă prin forța de muncă ieftină, considerându-se că așa vom deveni mai atractivi pentru investitorii străini, că aceștia se vor alinia la granița României, pentru a veni să investească. De asemenea, am ales să exportăm materia primă de care beneficiază țara noastră, iar la schimb să importăm produsele finite realizate în alte state ale lumii. De fiecare dată când dreapta vine la putere în România, micul producător român, micul fermier, IMM-urile românești, cu toții au parte numai de obstacole. În schimb, sunt încurajate marile companii din străinătate.

Țara noastră s-a dezvoltat, ea nemaifiind aceeași economie din anii ʼ90 sau 2000. Astăzi, ea trebuie să atragă investiții, pentru că oferă perspectivele de dezvoltare ale unui mediu de afaceri profitabil, de succes, nu pentru că este o piață cu forță de muncă ieftină, nu doar pentru că suntem o resursă de materie primă.

„Interzicerea cumulului pensiei cu salariul”

Prim-ministrul Cîțu a anunțat că în această săptămână va aproba Proiectul de lege privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul, propus de doamna Turcan. Și tot premierul spune că nu s-a modificat nimic față de versiunea pusă pe site-ul Guvernului în transparență decizională. Foarte rău au făcut, pentru că o astfel de lege este profund neconstituțională și încalcă mai multe drepturi fundamentale ale omului, pe care le voi prezenta în această declarație.

În primul rând, este încălcat dreptul la muncă. Chiar din primul articol al legii, doamna Turcan vrea să interzică în România munca după 70 de ani pentru toți cetățenii, atât în sectorul public, cât și în sectorul privat. Deci, în viziunea doamnei Turcan, o universitate sau o companie nu mai poate apela la experiența și expertiza unui ilustru profesor, iar Academia Română nu mai poate lucra cu cei mai învățați seniori ai României, care au depășit vârsta de 70 de ani.

În al doilea rând, ca să o lămuresc pe doamna ministru Turcan, pensia nu este un venit, ci un drept patrimonial. Sunt banii puși de-o parte, prin contribuțiile plătite o viață întreagă.

Deci terminați cu această propagandă comunistă, că un pensionar care lucrează în sectorul public ar primi două venituri de la stat!

Banii de pensie sunt proprietatea contribuabilului, la care acesta este îndreptățit după împlinirea vârstei de pensionare. Nimeni nu are voie să îi spună unei persoane care a plătit contribuții o viață întreagă că nu mai primește pensia dacă se angajează la stat. Dreptul la pensie s-a născut odată cu obligația de a plăti contribuții sociale și este garantat de Constituție!

„Agricultura românească a fost pusă pe butuci!”

Dragi colegi, dragi români, nu putem înțelege ce se întâmplă cu judecata actualilor guvernanți în ceea ce privește sectorul agriculturii și fermierilor români.

De când au preluat frâiele guvernării, cei care se intitulează urmașii Brătienilor împreună cu cei care militează pentru dezordine socială – și aici mă refer la cei care reprezintă formațiunea USR PLUS – și-au fixat o țintă principală, de la care nu doresc să abdice. Ținta este reprezentată de fermierul român și sectorul agricol.

Mai întâi am aflat că Programul „Tomata”, gândit de PSD, nu mai este bun și că el va fi înlocuit de un ajutor _de minimis_ total neatractiv.

Apoi, am aflat că Planul de susținere financiară a infrastructurii de irigații, propus de PSD, nu ar fi sustenabil, fapt pentru care actuala guvernare a promis 30 de proiecte noi de investiție în infrastructura de irigații și fermierii au rămas doar cu promisiunile.

Nu în ultimul rând, este de notorietate faptul că Guvernul României a refuzat să le achite fermierilor români despăgubirea pentru culturile de primăvară calamitate, deși majoritatea asociațiilor profesionale de profil au arătat că acest lucru echivalează cu falimentul sectorului agricol. Și, cum toate acestea nu ar fi fost îndeajuns, actuala putere din Parlament a respins, în această săptămână, proiectul de lege care avea ca scop instituirea unor facilități pentru producătorii autohtoni în relația acestora cu marile lanțuri de retail, printre care menționăm obligația comercianților persoane juridice autorizate ca pentru anumite produse – lactate, carne, legume, fructe, panificație și produse de patiserie și cofetărie –, produse aparținând producătorilor din România, să asigure spații de expunere și vânzare de cel puțin 50% din suprafața existentă pentru comercializarea alimentelor.

„De Ziua națională a eroilor români!” Dacă ne vorbim graiul și dacă mai avem un viitor este pentru că ne hrănim din jertfa de două ori milenară a eroilor români.

Aceasta nu este o declarație politică în sens de partid, ci în sensul patriotic și național al înfrățirii dintre toți românii de acum și de totdeauna. Sigur, eu sunt un liberal, membru al celui mai vechi partid european încă activ, un partid care a arătat că prin „noi înșine” putem fi independenți, reîntregiți și putem avea un viitor. Nu este o întâmplare că sub guvernări liberale au fost realizate aceste deziderate de veacuri ale nației române.

Dar nu despre noi este vorba acum și aici. Trebuie să ne aplecăm fruntea și să îi omagiem, nu doar acum și aici, ci întotdeauna și în oricare împrejurare, pe aceia care au făcut sacrificiul suprem pentru România. Precum Germania și Italia, România, independentă și întregită, își întinde istoria doar pe ceva mai mult de un veac. Ca popor creștin, născut la gurile Dunării și în Carpați din străbuni daci și romani, suntem dintre cei mai vechi în Europa națiunilor și printre primii în lumea credinței în Domnul Iisus Hristos. Nu avem a lua lecții și pentru aceasta trebuie să le mulțumim din ființa noastră acelora care în 2.000 de ani au trăit, dar mai ales au murit pentru ca România să se nască și să se afirme în concertul națiunilor.

Fără eroii căzuți la Plevna și la Mărășești, la Cotul Donului și în Munții Tatra am fi fost împuținați în ființa neamului și rușinați în fața Judecății Ultime, pentru că nu am știut să luptăm pentru ceea ce ne-a fost dăruit. Dar eroii noștri sunt aici, căzuți la datorie, pe mai bine de jumătate de continent, de-a lungul a mai multe secole. Ei trăiesc în noi și ne cer să-i onorăm purtându-ne demn, afirmându-ne drepturile și luptând așa cum se cuvine astăzi pentru ceea ce nu e doar al nostru, ci mai ales al lor. România este a nepoților și a strănepoților noștri, dar este în aceeași măsură a strămoșilor, mai ales a celor care s-au jertfit pentru ea. Eroii noștri trăiesc nu doar în noi, ci și în iubirea bunului Dumnezeu și vor trăi în veac.

De aceea îi sărbătorim și le arătăm respectul nostru în fiecare an în ziua Înălțării Domnului, adică în acea zi lăsată pentru a arăta că și-au săvârșit datoria și se pot înălța la cele nepieritoare.

„Guvernul liberal și-a îndeplinit angajamentele luate în fața românilor”

Institutul Național de Statistică confirmă oficial sustenabilitatea măsurilor luate anul trecut de Guvernul liberal, sub conducerea președintelui Ludovic Orban.

Astfel, veniturile totale medii lunare au fost în anul 2020, în termeni nominali, de 5.216 lei pe gospodărie și 2.031 lei pe persoană, în creștere cu 8,9%, respectiv cu 9,6% față de anul 2019. O creștere importantă s-a înregistrat și în ceea ce privește veniturile bănești, care au fost în 2020, în medie, de 4.840 lei lunar pe gospodărie, 1.884 de lei pe persoană, cu 8,7% mai mult față de anul 2019.

Consecința creșterii veniturilor românilor s-a regăsit și în puterea de cumpărare, cheltuielile populației fiind direct proporționale cu sumele mai mari de bani câștigate. Principalele destinații ale cheltuielilor efectuate de români s-au axat pe bunuri alimentare, nealimentare, servicii și transferurile către administrația publică și privată și către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuțiilor, cotizațiilor, precum și acoperirea unor nevoi legate de producția gospodăriei – hrana animalelor și păsărilor, plata muncii pentru producția gospodăriei, produse pentru însămânțat, servicii veterinare etc.

Guvernul liberal a acționat constant, încă de la începutul pandemiei, pentru a reduce efectele nefaste ale acestei perioade complicate din punct de vedere economic și social asupra românilor. Doar anul trecut Executivul PNL a cheltuit un miliard și jumătate de euro din fonduri europene pentru combaterea pandemiei – 300 de milioane de euro pentru plata șomajului tehnic, 350 de milioane de euro pentru dotarea spitalelor, 225 de milioane de euro pentru sprijinirea a peste un milion de români aflați în situații defavorizate sau risc de sărăcie, 20 de milioane de euro stimulente pentru medicii aflați în prima linie, 682 de milioane de euro pentru Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

„Guvernul Cîțu trebuie demis!”

Culoarea politică i-a orbit pe actualii guvernanți, uitând astfel de interesul față de cetățeni și de țară, axându-se pe interese proprii și profitând de puterea care le-a fost încredințată de înșiși cetățenii pe care i-au uitat.

Românilor li s-au promis multe de coaliția de guvernare PNL–USR PLUS–UDMR în momentul în care depuneau jurământul prin care luau asupra lor nevoile acestei țări. Se promiteau reforme importante în domenii precum sănătatea, educația, reforme importante în marile sisteme publice, dar și faptul că vor folosi eficient fondurile europene.

Ce fac, de fapt?

Au deturnat Planul național de redresare și reziliență către clientela de partid. Nu au avut bunul-simț nici măcar să îl prezinte în plenul Parlamentului sau românilor, pentru că știau că, de fapt, acest plan nu va ajuta și nu va dezvolta România, ci va aduce în schimb austeritate și tăieri. Lipsa transparenței dovedește încă o dată că interesele proprii sunt în prim-plan. Într-un final, a fost publicat și ne-am dat seama cu toții de ce nu l-au făcut public mai devreme. Sunt trecute firmele private care vor primi bani prin PNRR, precum cele

aproape 600 de milioane de euro alocate domeniului energiei, care vor putea fi accesați în urma unei asocieri formate din producătorul de gaze Romgaz și compania privată GSP Power.

A mai reușit acest Guvern să nimicească educația pe durata pandemiei! Mă întreb dacă guvernanții noștri știu ce înseamnă un copil fără educație. Le spun eu Domniilor Lor! Este un copil căruia i s-a răpit educația, i s-a răpit viitorul!

Guvernul Cîțu restructurează companiile statului, iar prin restructurare mă refer la faptul că vor da sute de oameni afară! În planul lor de concedieri masive se află TAROM, Metrorex, CFR, ICR, și nu numai.

„Guvernul austerității este obligat să sprijine dotarea cabinetelor medicale ale medicilor de familie”

Guvernul României și în special Ministerul Sănătății au datoria să elaboreze programe și măsuri concrete care să conducă la diminuarea numărului persoanelor bolnave, așa cum se întâmplă în celelalte țări din Uniunea Europeană. În mod normal, 80% din problemele de sănătate trebuie să se rezolve în cabinetele de medicină primară. Este mult mai ușor și eficient să previi decât să tratezi, mai ales în fazele avansate ale bolii, când costurile sunt mai mari, apare suferința, iar șansele de salvare a bolnavilor se diminuează drastic.

Pentru a veni în sprijinul medicilor de familie, consider că Ministerul Sănătății trebuie să elaboreze un program la nivel național, eventual prin folosirea fondurilor europene, pentru dotarea cabinetelor medicilor de familie cu un minim de aparatură, strict necesară, în vederea eficientizării activității acestora.

Totodată, acest demers va avea ca efect benefic diminuarea considerabilă a costurilor, deoarece medicii de familie ar avea astfel posibilitatea de a stabili anumite diagnostice fără să mai fie nevoie de investigațiile suplimentare ale medicilor de diferite specialități. Avantajul acestor dotări la nivel național ar fi achiziționarea unui număr mare de aparate de același fel, deci și cu un preț mai avantajos, suportat de stat.

Ca un pachet minim necesar, medicii de familie propun EKG-uri, microanalizoare biochimie, pentru a efectua un minim de analize, ecografe, precum și câte un defibrilator destinat centrelor medicale de permanență. Întrucât utilizarea acestor aparate necesită pregătire de specialitate, este necesar, de asemenea, să existe tot pe plan național un program de dezvoltare a resurselor umane în diferite centre, ceea ce se poate realiza tot prin utilizarea fondurilor europene.

„14 iunie – Ziua mondială a donatorului de sânge”

„Noi, cei care lucrăm cu pacienții mai aproape, fără ajutorul donatorilor și al echipelor care lucrează în centrele de transfuzie din România nu ne-am descurca deloc. Procedurile noastre nu ar fi putut să fie duse până la capăt fără ajutorul voluntar al oamenilor care se duc să doneze sânge în fiecare zi...” – dr. Zsofia Varady, medic specialist în cadrul Departamentului de transplant medular al Institutului Clinic Fundeni.

Pentru a crește gradul de conștientizare al publicului cu privire la contribuția decisivă pe care donatorii de sânge o aduc sistemelor naționale de sănătate, Organizația Mondială a Sănătății a hotărât ca în fiecare an, în data de 14 iunie, să celebrăm Ziua mondială a donatorului de sânge _._ Primele evenimente de acest gen au fost organizate în anul 2004 la Johannesburg, în Africa de Sud.

Pandemia de COVID-19 a dovedit o dată în plus rolul crucial al donatorilor de sânge. În ciuda restricțiilor și a multor altor provocări, aceștia au donat sânge și plasmă pacienților care au avut nevoie de transfuzii, salvându-le viața.

Este nevoie stringentă de donatorii de sânge, pentru că:

- nu există un substitut pentru sângele uman;

- sângele nu poate fi fabricat;

- este nevoie continuă de sânge, din cauza perioadei

- scăzute de viață a componentelor sale;

- sângele poate fi oferit doar voluntar.

Cadrul juridic care definește standardele de calitate și siguranță pentru sânge și componentele sale este prevăzut de Directiva 2002/98/CE, denumită și Directiva europeană privind sângele. Aceasta acoperă toate etapele procesului de transfuzie, de la donare, colectare, testare, prelucrare și stocare până la distribuire. Pentru a contribui la punerea în aplicare a acestei directive, Comisia Europeană a propus și a adoptat noi documente, în strânsă colaborare cu autoritățile naționale din Uniunea Europeană.

Este nevoie de curaj și viziune pentru a realiza și a pune în aplicare un proiect care să cuprindă soluții pentru dezvoltare pe termen mediu și lung, nu doar pe termen scurt. Criza sanitară din ultimele luni ne-a arătat că avem nevoie de soluții serioase și asumate pentru a nu intra în colaps.

De aceea, Guvernul condus de prim-ministrul PNL, susținut și de noi, parlamentarii liberali, și-a asumat ca anul 2021 să fie un an al reformelor și investițiilor, iar până acum se dovedește că soluțiile liberale sunt cele mai bune, care încep să dea rezultate.

De aceea, revin și punctez faptul că nu putem vorbi despre austeritate. Nu ne putem permite ca, din calitatea pe care o avem, să îi inducem pe români în eroare, să le inducem frici care nu își au rostul.

Nu avem cum să vorbim despre austeritate, având în vedere că țara noastră va avea la dispoziție, în viitorul apropiat, miliarde de euro pe care le investim în autostrăzi, spitale, școli, digitalizare și pentru reformarea unor domenii extrem de importante, pentru a obține un echilibru și predictibilitate pentru fiecare cetățean.

Vom avea la dispoziție bani investiți, bani care vor aduce creștere economică, locuri de muncă mai bine plătite, pensii, salarii și alocații mai mari și vor aduce la buget resurse mai mari pentru solidaritatea socială.

Un alt aspect deosebit de important stă în faptul că acești bani vor ajunge în toate colțurile țării, aceasta pentru că proiectele care vor fi finanțate prin PNRR nu au culoare politică. Sunt încrezător că suntem capabili să ducem la bun sfârșit aceste proiecte importante de dezvoltare și vom face reformele mult așteptate de majoritatea românilor.

„Liberalizarea pieței de electricitate, un succes!”

A fi liberal este mai mult decât o simplă clamare a unei apartenențe la un partid politic sau curent de gândire. Liberal este acea persoană care, prin fiecare acțiune pe care o întreprinde, slujește valorile acestei doctrine politice, având cele mai bune efecte economice.

Una dintre aceste părți componente ale crezului liberal este apărarea și extinderea dreptului de a alege, pluralismul fiind o condiție _sine qua non_ a sistemului liberal.

Încă de când a preluat guvernarea, Partidul Național Liberal, așa cum îl obligă tradiția sa, a elaborat și a implementat politici cu puternic caracter liberal, mai ales în domeniul economic. O astfel de politică dictată de crezul nostru a fost liberalizarea prețului energiei electrice, ceea ce înseamnă posibilitatea ca fiecare român să aleagă oferta care i se potrivește cel mai bine, adaptată nevoilor și consumului pe care le are în gospodărie.

Astfel, din numărul total al clienților casnici, de aproximativ 8,9 milioane, la data de 1 ianuarie 2021, 5.902.323 se aflau în piața reglementată de energie electrică. În perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2021, 926.000 de clienți casnici au semnat contracte de furnizare a energiei electrice în regim concurențial, iar numărul acestora a ajuns în prezent la circa un milion, conform datelor publicate de Autoritatea Națională de Reglementare în Energie.

Această măsură excelentă pentru consumatorul român nu poate fi eficientă dacă nu există și o supraveghere constantă și fermă a operatorilor economici din domeniu. În contextul derulării acestui program al procesului de liberalizare a pieței de energie electrică, începând cu 1 ianuarie 2021, în cursul lunilor ianuarie–aprilie, Autoritatea Națională de Reglementare în Energie a desfășurat acțiuni de control la marii furnizori de energie electrică, pentru a verifica: modul de organizare și funcționare a centrelor de telefonie (call center); respectarea obligației de a comunica solicitantului, în scris, în termen de maximum 15 zile lucrătoare de la data primirii cererii, a unei oferte privind condițiile de furnizare a energiei electrice pe piața concurențială; respectarea obligației de încheiere a contractului de furnizare a energiei electrice, în termen de maximum 5 zile de la data transmiterii de către clientul final a documentelor necesare; respectarea frecvenței de emitere a facturii pentru energia electrică furnizată clienților finali, alimentați în regim de serviciu universal; modalitatea de facturare în perioada cuprinsă între două citiri consecutive ale aparatului de măsură de către operatorul de rețea; informarea clienților casnici din portofoliu cu privire la oferta pentru serviciu universal, ofertele concurențiale proprii aplicabile, precum și dreptul clienților de a încheia un contract de furnizare a energiei electrice pe piața concurențială cu orice furnizor licențiat.

„Guvernul a ignorat Ziua Tratatului de la Trianon”

Ziua de 4 iunie a marcat în mod oficial Ziua Tratatului de la Trianon în România, dar foarte puțini români au cunoscut acest lucru.

Cu excepția unor mici manifestări în Ardeal și a acțiunilor disparate ale unor colegi sau autorități, a fost foarte liniște.

Guvernul și cele mai multe autorități locale nu au organizat niciun fel de eveniment, deși erau obligați de Legea nr. 256 pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon în România.

Autoritățile centrale și locale trebuiau să arboreze drapelul României la data de 4 iunie și să organizeze sau să ofere sprijin pentru organizarea unor manifestări cultural-educative și științifice consacrate conștientizării semnificației și importanței Tratatului de la Trianon.

Ignorarea marcării zilei de 4 iunie ca zi oficială a Tratatului de la Trianon în România arată cât de puțină importanță dă acest Guvern, format din PNL–USR–UDMR, pe istoria și însemnele naționale.

Nici în plan extern, prin intermediul misiunilor noastre diplomatice sau prin institutele culturale române, nu au fost organizate manifestări pentru marcarea Zilei Tratatului de la Trianon.

Tratatul de la Trianon a însemnat atât consfințirea juridică și politică a recunoașterii internaționale a Marii Uniri a Transilvaniei cu patria-mamă, România, cât și confirmarea drepturilor civile și politice ale românilor, care constituiau populația majoritară în Transilvania.

Este inacceptabil ca Guvernul României să ignore un eveniment atât de important pentru istoria noastră, a românilor, mai ales în condițiile în care avea obligații legale în acest sens.

„Planul național de redresare și reziliență nu este demagogie de tip PSD și nu conține promisiuni îndepărtate. Pentru fiecare proiect există și banii asigurați”

Planul național de redresare și reziliență reprezintă proiectul major pentru România următorilor ani. PNRR nu este o promisiune îndepărtată, ci are ca scop dezvoltarea rapidă a țării. Proiectele vor trebui finalizate până în 2026, iar mare parte din bani vor fi utilizați pentru autostrăzi, căi ferate, spitale, școli, dar și pentru rețele de apă sau canalizare.

PNRR nu este demagogie de tip PSD și nici desene de genul celor pe care Dragnea ni le vântura în timpul guvernărilor de stânga. De această dată, există asigurați banii necesari. PNRR reprezintă angajamentul ferm al Uniunii Europene de a finanța redresarea rapidă a statelor europene după pandemie.

Nu vor fi impuse noi taxe și impozite, însă vor trebui făcute reformele așteptate atâția ani de milioane de români. Aceste reforme sunt exclusiv opțiunea României, nu sunt condiționări venite de la Bruxelles. Sunt lucruri care figurează deja în programul de guvernare, iar prin PNRR putem finanța reforme pe care oricum le făceam.

În companiile de stat risipa trebuie oprită, pentru ca banii românilor să nu mai fie aruncați în găurile negre ale economiei. La fel, avem nevoie de o reformă a sistemului de pensii, pentru a construi un sistem bazat pe contributivitate. Este necesară și reforma justiției, pentru a repara tot ce a stricat PSD în perioada 2017–2019. Cele mai mari așteptări ale românilor se referă, evident, la proiectele mari de infrastructură. Ne-am bătut joc timp de 3 decenii și nu am reușit să construim o rețea de autostrăzi și nici magistrale de cale ferată.

„Restaurarea ecosistemelor, noua provocare a întregii omeniri”

Zilele trecute am marcat Ziua mondială a mediului, un moment extraordinar pentru a discuta despre problemele cu care se confruntă atât România, cât și întreaga omenire.

Tema Zilei mondiale a mediului în 2021 este „Restaurarea ecosistemelor”. Pentru a încuraja revigorarea ecosistemelor de pretutindeni, Organizația Națiunilor Unite a inițiat „Deceniul refacerii ecosistemelor naturale”, prin publicarea unui ghid practic pentru restaurarea ecosistemelor 2021–2030. Este o misiune globală care își propune revigorarea a miliarde de hectare, de la păduri la terenuri agricole, de la vârful munților până la adâncimea mării.

De prea mult timp oamenii exploatează și distrug ecosistemele planetei. La fiecare 3 secunde, lumea pierde suficientă pădure pentru a acoperi un teren de fotbal. Pierderea ecosistemelor privează lumea de protecție împotriva poluării într-un moment în care umanitatea nu își poate permite acest lucru. Emisiile globale de gaze cu efect de seră au crescut 3 ani la rând, iar planeta este un loc în care au loc schimbări climatice cu un potențial catastrofal. Acum trebuie să ne regândim fundamental relația cu natura, cu ecosistemele naturale și cu biodiversitatea lor și să lucrăm la refacerea acestora.

Restaurarea ecosistemului înseamnă prevenirea, oprirea și inversarea acestor daune – să treci de la exploatarea naturii la vindecarea ei. Restaurarea ecosistemelor înseamnă asistarea la recuperarea ecosistemelor care au fost degradate sau distruse, precum și conservarea ecosistemelor care sunt încă intacte. Restaurarea se poate realiza în mai multe moduri – de exemplu, prin plantarea activă sau prin eliminarea presiunilor, astfel încât natura să se poată recupera singură.

„Guvernul «Nu avem bani» este dator românilor cu soluții, nu cu lamentări jalnice!”

Istoria austerității, care lovește periodic România, se repetă acum aproape identic, după 11 ani. Coaliția de guvernare de astăzi seamănă din ce în ce mai mult cu PDL-ul, condus de Băsescu și Boc, din 2010. Politicile promovate de PNL, USR și UDMR sunt aceleași de acum 11 ani, cu sloganuri și discursuri de același tip.

Guvernul Cîțu repetă acum cu obstinație vechile șlagăre de pe vremea lui Băsescu și Boc, după tiparul „Toți sunteți vinovați, numai noi nu!”, prin atacarea bugetarilor, divizarea societății și rostogolirea sloganului „Nu avem bani pentru creșteri salariale”. În plus, guvernarea dreptei a lansat și ideea năstrușnică a creșterii vârstei de pensionare, justificată, chipurile, de faptul că nu sunt suficiente fonduri care să susțină sistemul public de pensii.

Ca și Boc, premierul Cîțu reeditează zilnic eternul argument „Nu sunt bani”, ca și cum acesta ar ține românilor de cald și de foame. Le reamintesc reprezentanților coaliției că nu au nevoie să le spună oamenilor că „nu sunt bani”. Rolul unui guvern nu este să se plângă și să dea vina pe toată lumea, ci să vină cu soluții, să aducă prosperitate, nu austeritate. Ceea ce se întâmplă cu activitatea „guvernului meu” arată exact contrariul, adică incapacitatea managerială a celor desemnați să gestioneze dezvoltarea țării și să ia măsurile adecvate pentru creșterea calității vieții și a bunăstării românilor. PSD a găsit întotdeauna soluții și bani pentru majorarea salariilor și pensiilor, pentru creșterea alocațiilor copiilor, pentru investiții și dezvoltare, fără a îndatora țara pe zeci de ani de acum înainte. Mai mult, PSD a câștigat și ultimele alegeri parlamentare, dar chiriașul de la Cotroceni v-a impus pe voi, partidele de dreapta, să conduceți, nu să vă lamentați ca pruncii care își pierd jucăria preferată!

„Cîțu joacă «alba-neagra» cu alocațiile copiilor. Rușine!” Cîțu va încălca grav legea dacă dă ordonanță de urgență pentru amânarea creșterii alocațiilor pentru copii de la 1 iulie. Acum 2 ani aveau un slogan: „Cât de cinic poți să fii, să iei banii la copii?!”

Cîțu se crede mai presus de lege. Ca prim-ministru, Cîțu crede că poate folosi funcția în mod abuziv și a anunțat că nu va ezita să dea ordonanță de urgență pentru amânarea termenului de 1 iulie, prevăzut de lege, pentru o nouă etapă de creștere a alocației copiilor.

Domnule Cîțu, legea-i lege pentru toți! Ca prim-ministru, trebuie să fiți printre primii care să respecte legea, să caute soluții până pune legile în aplicare! Dumneavoastră căutați scuze, în loc să căutați bani de la buget pentru copii, căutați să schimbați legea pentru a o ocoli!

În ce fel de țară trăim dacă guvernanții își permit să modifice legile după propriile calcule, din pix, de pe o zi pe alta? Ce fel de stat este acela care ia de la gura copiilor, în loc să facă totul pentru ei?

Mesajul meu pentru liderii puterii și pentru guvernanții acestei țări este următorul: „N-am bani” nu este un argument pentru un copil. Știți de ce? Pentru că el n-are nicio vină și nici nu poate să aibă un răspuns la asta. Așa cum treaba unui părinte este să facă tot posibilul ca pentru copiii lui să facă rost de bani să le asigure lucrurile minim necesare, la fel și statul trebuie să investească mai întâi în copiii și în tinerii săi.

Domnule Cîțu, nu uitați câți părinți, câte familii și-au pierdut locurile de muncă în pandemie! Ce vină au copiii lor? Niciuna! Cine trebuie să găsească soluții? Guvernul!

„Până când îi mai amăgește ministrul economiei pe antreprenorii din HoReCa?”

În data de 19 februarie 2021, ministrul Claudiu Năsui anunța cu mare fast și mândrie că a fost adoptată Ordonanța de urgență nr. 10 a Guvernului pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 224/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, structuri de cazare, structuri de alimentație și agenții de

turism, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19, precum și privind unele măsuri fiscale.

Prin acest act normativ, care modifică un alt act normativ cu măsuri similare de sprijin, se propunea ca activitatea HoReCa să își poată menține și relua activitatea pe o piață de consum grav afectată de pandemia de COVID-19. Însăși Guvernul recunoaște în nota de fundamentare ce se întâmplă dacă nu sunt luate aceste măsuri de sprijin: „Întreprinderile se pot confrunta cu grave dificultăți în desfășurarea activităților curente și cu impact direct asupra veniturilor bugetului de stat, dar și asupra creșterii ratei șomajului în România. Scopul măsurilor de sprijin este să asigure continuitatea activității operatorilor economici din sectorul turistic, structuri de cazare, structuri de alimentație, agenții de turism, grav afectați de impactul economic al epidemiei de coronavirus, prin îmbunătățirea accesului la lichidități, pentru a-i ajuta să își continue activitatea și să păstreze locurile de muncă...”.

Bineînțeles că, pe principiul „hârtia suportă orice”, promisiunile îmbrăcate frumos au fost condiționate de norme de aplicare, care prevedeau ca în 60 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței să fie aprobată procedura de implementare a schemei de ajutor. 60 de zile au devenit 102 zile, iar între timp ordonanța de urgență a fost și aprobată prin lege, la sfârșitul lunii mai, și își așteaptă decretul de promulgare, iar domeniul HoReCa a supraviețuit tot prin forțele proprii, doar cei care au reușit!

„Campaniile interne de la PNL și USR, mai importante decât măsurile de stimulare a natalității și de susținere a familiilor din România”

Liberalii și colegii lor de la USR PLUS sunt preocupați cu jocurile de culise pentru păstrarea sau cucerirea puterii – depinde la ce tabără te raportezi – din propriile partide! Nimic pentru creșterea natalității, nimic pentru păstrarea forței de muncă acasă, așa cum fac țările din jurul nostru!

Guvernul Cîțu, la fel ca predecesorul său, Guvernul Orban, a mințit toți românii, dar în special familiile cu copii. Nu a făcut nimic pentru a crește natalitatea și pentru a sprijini familiile din România! La 17 luni de guvernare a dreptei, nu a fost implementat niciun program pentru părinți sau pentru copii, mai mult, nici nu respectă legile în vigoare pentru alocații și stimulente pentru susținerea educației timpurii! În schimb, toate țările din jurul României au implementat măsuri și programe concrete pentru creșterea natalității și suport pentru părinți, în special în perioada pandemiei.

Vă dau doar câteva exemple, ca să vedeți că la vecinii noștri se poate, dar sub conducerea lui Iohannis, Orban, Cîțu, Barna, Cioloș nu se poate!

Ungaria acordă stimulente financiare pentru susținerea familiilor astfel: cuplurile căsătorite cu trei copii primesc 30.000 de euro, femeile care fac patru copii nu mai plătesc impozit toată viața, familiile cu minimum doi copii primesc credite preferențiale pentru achiziția de case, la fel ca și femeile care se căsătoresc. Bunicii care îngrijesc copii primesc indemnizație, iar statul ungar s-a angajat să amenajeze și să construiască 21.000 de creșe în câțiva ani. De asemenea, Guvernul Ungariei a luat măsura ca toate clinicile de fertilizare să devină un sector strategic al economiei naționale.

„Liniște! Guvernul muncește la foc automat. Pentru cine, încă nu știm!”

Guvernanții, în timp ce se folosesc în continuare de scuza pandemiei pentru a nu acționa în domeniul sănătății, turismului și mai ales al educației, dau dovadă de eficiență și determinare doar atunci când vine vorba despre interesele lor personale și ale coaliției. Să înțelegem că ei pot, însă le trebuie motivația politică să înceapă să lucreze? Că ei, de fapt, ar putea să mărească alocațiile, însă le lipsește câștigul? Aceeași întrebare apare și în cazul pensiilor batjocorite, al programelor financiare inexistente pentru antreprenori, al blocării stimulentelor pentru elevi și studenți, dar și al modului nefericit în care se dorește reorganizarea sistemului educațional din România.

Balanța înclină către un singur adevăr – se lucrează după direcțiile venite din partid, și nu pentru nevoile românilor. Calculele sunt făcute și putem observa cu ușurință că, atunci când există interese proprii, aleșii acționează la foc automat. Fie că este vorba despre împrumuturi făcute peste noapte la băncile naționale sau mondiale, despre modificări aduse pentru organizarea unităților de învățământ preuniversitar, guvernanții demonstrează că se pot descurca cu brio.

Un exemplu clar și concret – noua metodologie de concurs pentru ocuparea funcțiilor de director și de director adjunct în unitățile de învățământ! Nici nu s-a menționat bine de ea, că ministrul educației numără secundele până la start pentru înscrieri.

În maniera propusă, România va avea, începând cu 27 iulie, 10.000 de directori de școală pregătiți să gestioneze situația unităților de învățământ mai bine decât au făcut-o predecesorii. Cum? Fără vreo pregătire în managementul educațional și fără prea multe cerințe de îndeplinit de către candidați. Singurele criterii menționate și lăsate doar de ochii lumii se referă la vechimea în învățământ de minimum 5 ani, obținerea calificatului „Foarte bine” în ultimii 2 ani școlari și buna purtare în cadrul școlii în ultimul an, adică jumătate sau chiar un sfert din cele care existau până acum pentru aceste două funcții. Mai mult, aflăm din același document care stabilește criteriile de concurs că ponderea notei obținute la proba scrisă este 40%, iar a notei de la interviu 60% și nu poate fi contestată.

„Capitalizarea antreprenorilor români este esențială pentru o creștere economică solidă”

Economia României va crește în acest an, potrivit estimărilor Fondului Monetar Internațional, cu până la 7% din PIB, ceea ce înseamnă că România va recupera toate pierderile economice înregistrate din cauza pandemiei COVID-19 și, mai mult decât atât, vom putea să generăm mai multe resurse financiare, necesare pentru susținerea investițiilor publice și private. Așadar, în anul 2021 culegem roadele politicilor corecte și eficiente inițiate în plină pandemie de Guvernul Orban.

Cu toate acestea, nu putem să trecem cu vederea faptul că în România întreprinderile mici și mijlocii autohtone, adevărații piloni ai economiei, se confruntă cu o slabă capitalizare, cu dotări modeste și compensează aceste deficiențe prin utilizarea extensivă a forței de muncă, mai mult sau mai puțin calificată. Or, acest lucru generează profitabilitate scăzută pentru întreprinzători, riscuri mari pentru afaceri și salarii modeste pentru angajați, în special în regiunile mai puțin înzestrate cu infrastructură modernă. Așadar, numărul foarte mare de angajați care lucrează pe salariul minim pe economie este cauzat, în principal, de slaba productivitate a operatorilor economici români, care au astăzi, mai mult ca niciodată, nevoie de sprijin puternic din partea statului român.

Dacă vom căuta răspunsuri la întrebarea „De ce sunt antreprenorii români atât de slăbiți?”, atunci trebuie să nu uităm la ce presiuni fiscale au fost supuși aceștia în timpul guvernelor PSD și că majoritatea IMM-urilor românești au intrat în criza sanitară și economică puternic secătuiți de resurse. Să nu uităm câte lovituri au primit întreprinzătorii români din partea guvernelor PSD și că în plină pandemie Guvernul Orban a sprijinit mediul de afaceri cu peste 7% din PIB, pentru ca acesta să poată depăși criza.

„Robert Sighiartău – secretarul general al minciunii”

Este de notorietate faptul că aleșii PNL mint la fel de des cum respiră!

Faimosul lider al PNL, secretarul general al partidului, Robert Sighiartău, a mințit! Ne-a păcălit fix la 1 aprilie 2021 că drumul expres Bistrița–Cluj-Napoca este trecut oficial ca proiect în PNRR cu tronsonul Bistrița–Dej.

Acum, după publicarea PNRR, aflăm că drumul expres Bistrița–Dej se află, de fapt, pe lista de rezervă. Pe un loc fruntaș? Normal că nu. Este pe locul 16 din anexa rezervelor.

Cu toate că domnul Sighiartău îl susține „cu toată inima” pe premierul Florin Cîțu la șefia PNL, lui Cîțu „i se rupe” de domnul Sighiartău și de promisiunile făcute de el bistrițenilor.

Ipocrizia cu drumul expres Bistrița–Dej a fost premeditată. Liberalii au ascuns acest lucru până în momentul transmiterii PNRR Comisiei Europene. Deci nu se mai poate face nimic!

Singurele cuvinte pe care cetățenii județului Bistrița-Năsăud le așteaptă de la faimosul, vrednicul și imaculatul deputat și secretar general al PNL sunt: „V-am mințit!”

Robert, bistrițenii s-au lămurit! Ești mic, dar unul mare! Și, ca să închei cu un citat din domnul Robert Sighiartău – „Asta e realitatea și cred că e timpul să punem punct discuțiilor fără sens și fără substanță...”.

„Guvernul PNL–USR este groparul agriculturii românești!”

Odată cu dezvăluirea proiectelor incluse de Guvernul Cîțu în Planul național de redresare și reziliență, proiecte ținute la secret până în ultimul moment, au ieșit la iveală erorile și greșelile intenționate ale unor guvernanți complet incompetenți, dacă nu chiar răuvoitori. Doresc să vă atrag atenția asupra dezastrului în care se va scufunda agricultura României, fostă „grânarul Europei”, acum supranumită „importatorul agricol al Europei”.

Îmi permit să vă readuc aminte două episoade pe care nu putem să nu le legăm unele de altele.

În primul rând, vă arătam într-o declarație politică anterioară că țara noastră exportă grâu la prețuri de nimic și importă aluat congelat din țările UE, de parcă a face aluat necesită tehnologie spațială! Mai mult, suntem printre cei mai mari importatori de fructe și legume, în condițiile în care agricultorii români preferă să lase fructele să putrezească pe jos, fiindcă nimeni nu vrea să le cumpere.

În al doilea rând, vă reamintesc întârzierile dezgustător de mari în plata ajutoarelor pentru daunele cauzate de seceta din 2020, întârzieri care au pus în pericol culturile din acest an. Privind doar aceste două episoade, am putea crede că cineva are interes să țină genunchiul pe grumazul agriculturii românești.

Dar lucrurile nu se încheie aici! Tocmai din cauza efectelor din ce în ce mai grave cauzate de secetă, nevoia extinderii și modernizării sistemelor de irigații este mai importantă ca oricând! În aceste condiții, Ministerul Agriculturii din Guvernul Cîțu a ratat cu brio orice șansă de a finanța sistemele de irigații prin PNRR!

„Toți românii au dreptul la cetățenia română!”

Toți românii au dreptul la cetățenia română! Este o datorie sacră a statului față de toți românii, o datorie care, din păcate, de prea multă vreme nu a fost onorată. Dar putem schimba asta și vă invit să schimbăm această situație împreună!

Legea cetățeniei, desigur, cu modificări, datează din 1991 și, trebuie să recunoaștem, nu mai corespunde pe deplin realităților actuale. În vreme ce alte state, chiar dintre vecinii noștri, facilitează acordarea cetățeniei inclusiv cetățenilor români, în condiții, aș spune, minimale, legea română impune în continuare bariere care îi împiedică pe mulți copii născuți din părinți români, mai recent sau mai demult, să devină cetățeni ai României, ceea ce, veți recunoaște, sper, împreună cu mine, este inadmisibil!

Una dintre aceste bariere se referă la domiciliul avut, în mod obligatoriu, aici, în țară. Este o condiție care nici în 1991 nu a corespuns și care nu corespunde deloc realităților nici din ziua de azi. Este o condiție care trebuie eliminată urgent și vă rog să sprijiniți demersul meu. Să nu uităm, avem cazuri în care în apartamente cu două-trei camere apar la aceeași adresă și 20 de persoane. Nu este normal ca acesta să fie drumul pentru cetățenia română, mai ales când este vorba despre români.

Le datorăm acest lucru copiilor și vârstnicilor care s-au născut români în Balcani. Le datorăm acest lucru celor ce vorbesc și simt românește în Ungaria. Avem o mare, mare datorie față de românii din Ucraina, persecutați în fiecare zi de un guvern care se clamează proeuropean. Le datorăm asta, cu prisosință, tuturor celor născuți în Vestul Europei. Și putem, împreună, să îi ajutăm să se simtă și mai români, putem și trebuie să îi ajutăm pe toți cei care vor să obțină cetățenia română!

„Vizita Președintelui Statului Israel, Reuven Rivlin”

Relațiile dintre două state reprezintă relațiile dintre popoarele pe care acestea le reprezintă. Încă de la apariția Statului Israel, România a fost un ferm partener și un prieten de nădejde pentru națiunea israeliană și va rămâne astfel. Doresc să salut pe această cale vizita Excelenței Sale Președintele Statului Israel, domnul Reuven Rivlin, și să îmi exprim, având convingerea că sunt în asentimentul tuturor, deplina recunoștință pe care o port prieteniei dintre țările noastre și onoarea pe care ne-o prilejuiește vizita șefului statului israelian.

Istoria relației țărilor noastre începe imediat după crearea statului evreu, de aceea prezența președintelui Reuven Rivlin are și un caracter festiv, anul acesta aniversându-se 73 de ani de la 11 iunie 1948, momentul stabilirii relațiilor diplomatice între statele noastre. La nivelul diplomației parlamentare, la 23 iunie 1993 a fost constituit primul Grup parlamentar de prietenie România–Israel, un grup similar fiind constituit și la nivelul Knessetului, Parlamentul israelian.

Pe lângă valorile comune pe care le împart țările noastre, precum regimul democratic, libertatea, toleranța și statul de drept, strânsa legătură este manifestată și la nivelul cooperării economice. În acest sens, la 7 mai 2007, între România și Statul Israel s-a semnat noul Acord de cooperare economică și tehnică, care înlocuia vechile acorduri de cooperare economică, schimburi comerciale și de plăți. În baza acordului s-a înființat comisia mixtă, care, anual sau de câte ori este necesar, se poate întruni pentru examinarea stadiului relațiilor economice, promovarea cooperării, informarea reciprocă și a comunităților de afaceri privind mediul economic și oportunitățile existente.

„Întrebări pentru domnul Drulă și câteva concluzii”

Contribuția domnului Cătălin Drulă la capitolul dedicat infrastructurii din PNRR, „proză pe 1.203 pagini”, cum a numit-o în mod inspirat cineva, întărește din zi în zi credința

că, în ceea ce îl privește, singurul obiectiv pe care Domnia Sa îl urmează este cel al avantajului, în special dacă acesta presupune și funcția din partid la care aspiră de câteva luni încoace.

Principiile și proiectele la care actualul ministru al transporturilor face referire în declarațiile publice demonstrează contrariul în practică.

Cred că mulți dintre români îmi împărtășesc nedumerirea atunci când întreb: oare când a fost blestemată România să aibă un ministru ca Drulă la Transporturi?

Domnule Drulă, observ, împreună cu întreaga țară, de altfel, că așa-zisele „investiții” din PNRR pentru infrastructură conțin proiecte fără studii de prefezabilitate, de fezabilitate, acorduri de mediu, proiecte tehnice de execuție și că ați înaintat Comisiei Europene „șase variante” de nu se știe ce.

Cumva ne credeți proști? Sau aveți nevoie de câteva medalii pentru lipsă de activitate în interes național? Ați râs, ați glumit, dar, până să ajungem să vedem cum se toarnă asfalt pe autostrăzile pe care le tot desenați în presă, va expira termenul pentru decontări fixat de Comisia Europeană.

Licitațiile, contestațiile, schimbările de soluții – pe toate le-ați omis doar ca să treacă timpul, să fie bine și pentru bugetul UE, și pentru cariera dumneavoastră, domnule Drulă!

Ceea ce ați propus dumneavoastră pe infrastructură este furt pe față din fonduri europene și naționale. În cei 5 ani pe care îi aveți la dispoziție, v-ați fixat ținta să contractați studiile de fezabilitate, să umpleți sertarele ministerului cu hârtii și propriile buzunare cu bani, să semnați contractele pe execuția lucrărilor, în cel mai fericit caz, și să lăsați implementarea pe seama bugetului național!

„Summitul Mondial privind Sănătatea 2021”

În cadrul Summitului Mondial pentru Sănătate, coprezidat de președinția italiană a G20 și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost adoptată Declarația de la Roma, care reafirmă faptul că pandemia de COVID-19 reprezintă în continuare o criză globală de sănătate și socioeconomică, dar și angajamentul ferm al liderilor lumii pentru o cooperare multilaterală și o acțiune comună viitoare, în vederea prevenirii viitoarelor crize mondiale în domeniul sănătății, precum și pentru un angajament comun de a construi o lume mai sănătoasă, mai sigură, mai echitabilă și mai durabilă.

În cadrul summitului, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat lansarea unui nou Forum privind politica globală în domeniul sănătății, un eveniment anual pentru partenerii globali din domeniul sănătății.

De asemenea, a fost apreciată și realizarea vaccinurilor sigure și eficiente împotriva COVID-19 într-un timp record, ceea ce demonstrează importanța investițiilor consecvente în cercetare și inovare. În acest context, a fost evidențiată și necesitatea de a intensifica eforturile, inclusiv prin parteneriate public-private, pentru stimularea accesibilității cât mai multor oameni la tehnologiile utile în combaterea COVID-19.

De altfel, Declarația de la Roma aduce angajamentele celor 27 de state membre, implicit al României, de a orienta acțiunile actuale și viitoare legate de sănătatea globală. Obiectivul principal al acestor principii asumate este de a sprijini finanțarea, construirea și susținerea sistemelor de sănătate.

În Declarația de la Roma sunt prezentate 16 linii directoare pentru acțiunile viitoare în domeniul sănătății, pentru a sprijini finanțarea, crearea și menținerea unor sisteme de sănătate eficiente, pentru a îmbunătăți pregătirea, prevenirea și răspunsul coordonat, precum și rezistența și recuperarea în fața pandemiei actuale și a viitoarelor potențiale urgențe de sănătate publică.

„Ce înseamnă «reziliență» pentru România?”

Un singur termen are capacitatea de a cuprinde o întreagă viziune pentru viitorul diplomatic al țării noastre, dar și de a elabora un răspuns prompt la crizele viitoare. Niciun stat nu este exceptat de la amenințări, dar abilitatea de adaptare și de revenire după o astfel de provocare poate confirma sau infirma valoarea politică a țării respective. Această logică stă la baza noului Centru Euro-Atlantic de Reziliență, inițiativă propusă de România și acceptată de UE și NATO.

A crede că orice atac la adresa democrației și statului de drept este izolat sau inofensiv indică un mod de gândire naiv. Indiferent de noile tehnologii dezvoltate sau de gradul de cooperare de la nivelul comunității internaționale, pericolele rămân, fiindcă se adaptează cu rapiditate și ușurință la noua realitate. În aceeași măsură, statele democratice trebuie să acționeze cu promptitudine. Întreg contextul geopolitic necesită mecanisme reziliente de apărare, care să includă atât prevenția, cât și capacitatea de revenire după confruntare cu o amenințare hibridă sau asimetrică.

Centrul Euro-Atlantic de Reziliență va putea oferi expertiza necesară pentru a contribui activ la eforturile de apărare colectivă. Odată cu aderarea oficială la NATO și UE, România s-a angajat să protejeze cetățenii de abuzurile de putere, de corupție și încălcări ale drepturilor fundamentale. O rețea de securitate rezilientă este singura cale de a aduce cu adevărat plus de valoare din partea țării noastre, este o reconfirmare a calității de furnizor, nu doar de beneficiar de securitate. Centrul își împarte activitatea în domenii distincte, de importanță strategică, respectiv în șapte grupuri de lucru, în care vor colabora experți români, europeni, din spațiul euroatlantic, aplicând și susținând aceleași valori democratice. În plus, Centrul E-ARC va funcționa nu doar în scop reactiv, ci și preventiv și mai ales educativ. Dorința de inovare, de testare a noilor soluții va contribui la fundamentarea unui sistem cât de poate de compatibil cu particularitățile amenințărilor convenționale și neconvenționale. Statele democratice sunt în special vizate în acest sens, tocmai de aceea sunt necesare cât mai multe instrumente de cooperare.

„Manipulările și dezinformările ascunse de guvernanți în spatele PNRR”

Planul național de redresare și reziliență ar trebui să fie, după cum o confirmă însăși titulatura sa, strategia unitară pentru redresarea tuturor domeniilor de activitate internă pentru mai mulți ani, indiferent de coloratura politică a guvernărilor viitoare. Numai că acest plan nu are niciun fel de viziune pentru viitor. În schimb, în spatele multitudinii de pagini umplute cu propuneri elucubrante, cum ar fi finanțarea zonelor deja dezvoltate ale țării, spre exemplu Clujul, se ascund o serie de strategii de păcălire a românilor. Interesul uniformizării nivelului de dezvoltare a tuturor regiunilor țării, prin stimularea financiară a celor mai sărace zone, este substituit abil cu câteva manipulări și dezinformări care le-au venit mănușă guvernanților ca să-și mascheze nepriceperea și interesele punctuale.

Într-un soi de _mea culpa_ voit ștrengărească, ministrul proiectelor europene, Cristian Ghinea, a recunoscut că nu a citit anexele PNRR. Deci însuși autorul și responsabilul direct al acestui plan, care ar trebui să aibă valențe naționale, și nu particulare, admite că a semnat ca primarul, în așa fel încât să nu fie scos responsabil, în anii viitori, de neajunsurile financiare inerente pe care le-a generat personal și acest lucru să nu care cumva să se transforme într-o piatră de moară, care să-i atârne de gât și să îi desființeze cariera politică.

Dar domnul ministru nu se rezumă la această manipulare și plusează cu încă una, invitându-i pe români să facă ei corecturile la PNRR. Nu este vorba, din păcate, dragi colegi și dragi români, de o reală invitație la interactivitate pentru un plan deja transmis Comisiei Europene, ci un subterfugiu prin care se urmărește tot păcălirea populației, care devine, astfel, părtașă la nerealizarea redresării și rezilienței pe termen lung.

„Implementarea unor standarde de calitate pentru asistența medicală primară și ambulatorie”

Criza sanitară generată de pandemie a supus unei presiuni uriașe sistemul românesc de sănătate, care a luptat cu toate resursele pentru a face față acestei provocări majore.

Avem în prezent experiența unui an și jumătate în care pandemia a dovedit tuturor statelor lumii că trebuie să plaseze în permanență sistemul de sănătate în centrul intereselor lor, fiind de datoria fiecăruia să manifeste o preocupare constantă pentru îmbunătățirea politicilor sanitare. Instituțiile medicale reprezintă în prezent actorii principali ai comunității și, așa cum s-a văzut în această perioadă plină de provocări, reprezintă infrastructura critică pentru supraviețuirea unei societăți.

România are nevoie de instituții medicale și de condiții de tratament adecvate vremurilor în care trăim.

În acest context, evidențiez preocuparea constantă a Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate, de dezvoltare a metodelor de bună practică în domeniu și a sistemelor de evaluare a calității serviciilor de asistență medicală din România.

Specialiștii consacrați în domeniu au continuat să formuleze propuneri viabile pentru îmbunătățirea standardelor de calitate a asistenței medicale primare și ambulatorii în plan național, aspect ce ne oferă posibilitatea de a face progrese constante în procesul de creștere a calității actului medical pe care ne propunem să-l oferim pacienților.

Chiar dacă în ultimii ani a existat un interes crescut pentru maximizarea standardelor de calitate în domeniul asistenței medicale oferite cetățenilor, pandemia a relevat faptul că sistemul național de sănătate prezintă vulnerabilități majore, pentru remedierea cărora este nevoie de o abordare complexă, la cel mai înalt nivel politic.

„Despre nou și vechi în politică!”

Am observat că în ultimul timp s-a acreditat falsa idee că orice este nou este de la sine înțeles valoros și că orice este vechi este automat perimat și nefolositor. La fel și despre oameni politici, se tot avansează ideea că tânăr este sinonim cu performanța și integritatea, iar maturitatea este egală cu bătrânețea, închistarea și lipsa de progres. Nu știu cine și cum a născocit o asemenea teorie năstrușnică, pentru că în realitate ea nu se verifică deloc. Dimpotrivă, însuși Adrian Năstase a constatat pe propria piele că tinerii pe care i-a crescut și i-a prezentat ca fiind viitorul PSD-ist al României – Ponta, Bănicioiu, Zgonea și alții ca ei – s-au dovedit mult mai toxici, mai lipsiți de profesionalism și integritate pentru scena politică a țării decât cei care au condus FSN-ul la începutul anilor ʼ90.

Dacă ar fi să mergem după logica aceasta, noi, liberalii, ar trebui să ne rușinăm de familia Brătianu, căci ei reprezintă trecutul partidului, nu viitorul. Oare chiar așa ar trebui să stea lucrurile? Nicidecum!

Nu neagă nimeni că în orice domeniu de activitate, nu doar în politică, persoanele cu experiență trebuie să atragă, să susțină și să acorde încredere tinerilor. De asemenea, tinerii să se lupte să-și câștige locul și să nu-l considere cuvenit doar pentru că sunt tineri. Așa se schimbă generațiile, iar tinerii de astăzi vor fi persoanele cu experiență de mâine.

Cred, de asemenea, că noi, românii, trebuie să judecăm oamenii nu după vârsta lor, ci după faptele și performanțele lor, după ceea ce au reușit să lase în urmă prin muncă și răspundere. Știm cu toții că atunci când căutăm un medic nu ne interesează vârsta lui, ci câți pacienți a ajutat să se vindece. Și atunci când căutăm un învățător sau profesor pentru copilul nostru nu întrebăm ce vârstă are acesta, ci care au fost performanțele elevilor pe care i-a instruit. Numai așa vom descoperi ceea ce-i bun pentru un domeniu sau pentru o țară, în ansamblul ei.

„Despre războiul inegal cu mafia gunoaielor. Interesele cetățenilor _versus_ politica șantajului comis în numele parandărăturilor”

Am putut vedea cu toții, în ultima perioadă, desfășurându-se chiar sub ochii noștri, lupta inegală a unui om și a echipei din administrația sectorului 1 cu ceea ce putem numi, fără teama că greșim, mafia gunoaielor, o luptă inegală căreia i-au căzut victime, complet nevinovați, cetățenii din sectorul 1.

Acesta este doar un exemplu despre unde se poate ajunge dacă nu reparăm greșeli grave care s-au făcut în trecut, pe de o parte, și dacă tolerăm comportamente abuzive, discreționare, ale unora care se simt puternici, pentru că „ei pot” și consideră că își pot permite orice.

Un contract încheiat acum aproape 20 de ani de domnul fost primar Chiliman, după bunul dumnealui plac ori așa cum i-au dictat interesele, îi condamnă și acum pe cetățenii sectorului 1 să plătească un preț pentru ridicarea gunoiului de aproape cinci ori mai mare decât în marea majoritate a orașelor din țară. Banii aceștia, care vin din buzunarul cetățenilor și se scurg în conturile unei firme, vedem cum se risipesc fără niciun folos, în vreme ce sectorul 1 a fost, la propriu, copleșit de gunoaie, un adevărat focar ce pune serios în pericol sănătatea locuitorilor.

Cu facturile achitate la zi pentru lucrările de salubrizare, vedem cum Primăria Sectorului 1 depinde de bunăvoința companiei care trebuie să efectueze lucrările de salubrizare, companie care ridică sau nu ridică gunoaiele, după cum poftește. Pentru că poate. Și pentru că „băieții deștepți” din acest domeniu – la fel cum se întâmplă, de altfel, în

numeroase alte cazuri – știu că se pot ascunde în spatele unor contracte beton, în spatele unor clauze care îi apără, inclusiv în detrimentul intereselor cetățenilor, în spatele certitudinii lor că înțelegerile făcute cândva cu tot soiul de „tovarăși” din mafia transpartinică – da, aceea tolerată de vechile partide și cu care echipa noastră, a Uniunii Salvați România, s-a luptat încă de la bun început! – vor rămâne în picioare.

„Alianța de guvernare blochează fondul funciar!” Prezenta declarație politică se referă la blocajul privind emiterea certificatelor de proprietate și a procesului de cadastrare în România.

Prin OUG nr. 4/2021, care modifică Codul administrativ, alianța PNL–USR–UDMR a introdus o nouă funcție în prefectură, și anume funcția de secretar general al prefecturii.

Astfel, în HG nr. 66/2021, care stabilește atribuțiile funcției de secretar general al prefecturii, se regăsește și asigurarea secretariatului județean pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

Întârzierea numirii secretarilor generali din prefecturi este cauzată de actuala coaliție de guvernare, care nu a terminat procesul de împărțire a acestor funcții importante pentru clientela de partid. Cei care au de suferit pentru această întârziere sunt românii care au făcut tranzacții în ultimele luni și nu pot intra în posesia caselor sau terenurilor, pentru că nu are cine să le semneze, dar pentru actuala coaliție singura grijă este cum să își mai împartă funcții pentru oamenii săi.

Acest blocaj produs de coaliția de guvernare afectează și bugetele locale – românii care au cumpărat și nu au putut obține certificatul de proprietate nu își pot plăti impozitele pe clădiri și terenuri.

Din păcate, această întârziere produsă de coaliția de guvernare poate afecta și Programul național de cadastru și carte funciară, care are ca termen de finalizare anul 2023 și care va duce la pierderea unor sume colosale, de aproximativ 1,2 miliarde de euro.

Acest blocaj creat de actualul guvern demonstrează încă o dată incompetența și eșecul actualei coaliții de guvernare și reprezintă încă un motiv pentru care întreaga echipă guvernamentală trebuie să plece acasă.

„Importanța admiterii la Institutul Național al Magistraturii și în magistratură pentru deblocarea sistemului de justiție”

Prin Decizia Curții Constituționale nr. 121/2020, s-a statuat că este obligatoriu ca modul de organizare a concursurilor pentru admiterea la Institutul Național al Magistraturii, respectiv concursul de admitere în magistratură să fie reglementate prin lege organică, iar nu prin acte juridice cu o forță inferioară legii.

Curtea Constituțională a decis că două texte de lege necesită clarificări suplimentare. După publicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 187/2021, proiectul de lege s-a reluat în Parlament, iar modificările au fost operate în Comisia juridică, de disciplină și imunități, respectiv în Comisia pentru constituționalitate.

Trag un semnal de alarmă cu privire la importanța votării Proiectului de lege privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, formarea profesională inițială a judecătorilor și procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, stagiul și examenul de capacitate al judecătorilor și procurorilor stagiari, precum și la concursul de admitere în magistratură – PL-x nr. 567/2020 în evidențele Camerei Deputaților.

De ce? În condițiile în care în 2020 nu s-au organizat concursuri, numărul de pensionări în rândul magistraților crește, iar rolul instanțelor și parchetelor este sufocat, trebuie facilitat cadrul pentru accesul magistraților în sistem.

Admiterea la INM, admiterea în magistratură sunt unele dintre cele mai dificile examene din România. Nu exagerez când spun că absolvenții facultăților de drept stau efectiv un an acasă să învețe, să se pregătească pentru acest concurs. Un an pentru un concurs!

„Ne-am întors în urmă cu 11 ani, când FMI venea în România și Băsescu cu Boc ne anunțau că urmează tăieri de venituri, concedieri, închideri de spitale și zero investiții!”

Guvernarea haosului și antinațională a PNL–USR PLUS–UDMR deschide din nou larg ușile FMI, care, în evaluarea de țară a României, anunță deja măsuri dure de strângere a curelei. Deocamdată sub denumirea de „recomandări”, măsurile FMI se suprapun izbitor cu programul de austeritate asumat de Guvernul Cîțu în fața Comisiei Europene, pentru a împrumuta prin Planul național de redresare și reziliență încă 15 miliarde euro, pe lângă cele 31 de miliarde împrumutate în 15 luni. Guvernul Cîțu întoarce România în urmă cu 10 ani, pe vremea tandemului Boc–Băsescu, cu austeritate cât cuprinde! Atunci, toți românii aflau din media că vom împrumuta 20 de miliarde de euro de la FMI și tot sacrificiul va fi pe umerii românilor, fie angajați, fie antreprenori.

Ce vrea FMI de la România în următoarea perioadă?

FMI propune lărgirea bazei de impozitare. Guvernul Cîțu tocmai a inclus în programul trimis la Bruxelles cel puțin două astfel de măsuri: creșterea taxelor prin „retragerea graduală a stimulentelor fiscale excesive, mai ales în ce privește impozitul pe profit, impozitul pe venit și contribuțiile sociale”, și creșterea impozitului pe proprietate prin „revizuirea principiilor impozitării proprietăților, în principal în ce privește regimurile diferite de impozitare în funcție de natura proprietarului, persoană fizică sau persoană juridică”.

FMI a solicitat Guvernului Cîțu temperarea creșterii salariilor și pensiilor din sectorul public. Guvernul dreptei a oprit orice creștere de salarii și de pensii încă de la începutul anului și s-a angajat, prin PNRR, să mențină această situație: înghețarea pensiilor – „...cheltuielile cu pensiile vor fi menținute la același nivel – nu sunt preconizate creșteri ad-hoc ale pensiilor pe termen scurt și mediu...” și înghețarea salariilor – „Cheltuielile publice cu salariile, ca procent din PIB, vor fi înghețate la nivelul anului 2019 (maxim)...”

România se confruntă cu provocări majore, pandemia de coronavirus ne afectează pe toți. Cu toate acestea, întreprinderile mici și mijlocii sunt cele care resimt cel mai puternic efectele sale negative, care se confruntă cu probleme grave și nu se pot baza pe capital străin. Această situație afectează în mod special sectorul turistic – hotelurile, restaurantele, muzeele, parcurile de evenimente, băile termale și companiile aeriene. Pe termen scurt, Guvernul a luat măsurile corecte pentru a ajuta sectorul turistic și pentru a se asigura că investițiile făcute în ultimii ani nu au fost în zadar, dar ce facem de acum încolo? Ce facem pentru a dezvolta durabil sectorul turistic și pentru a-l pregăti pentru viitor?

Putem privi pandemia și ca pe o oportunitate pentru modernizarea și dezvoltarea țării noastre.

Aș dori să vă explic două probleme în detaliu.

Primul aspect este referitor la faptul că, la fel ca înainte, 85% dintre turiști provin din România. Dacă ne dorim să obținem o creștere mai mare în sectorul turistic, avem nevoie de mai mulți vizitatori străini. În 2018, Guvernul de atunci a publicat un raport, ale cărui linii generale sunt cu siguranță valabile și astăzi. Atunci, Guvernul a propus să fie construite mai multe atracții turistice, precum băile termale, parcurile de aventură, parcurile off-road sau pistele pentru biciclete, astfel încât să atragem mai mulți turiști străini în România, crescând, totodată, sumele pe care aceștia le lasă în țara noastră.

O a doua problemă este aceea că încă din 2018 s-a observat deficitul enorm de profesioniști în domeniul turismului. Nu avem nevoie de mai multe persoane cu diplomă universitară, pentru că mulți dintre ei nu reușesc oricum, în condițiile actuale, să găsească un loc de muncă potrivit calificării lor. Prin urmare, aleg să plece în străinătate sau să lucreze în locuri de muncă slab plătite și care nu au legătură cu studiile anterioare. Avem nevoie de maseuri, bucătari, personal hotelier, tehnicieni SPA și ghizi montani cu înaltă calificare. În prezent, pregătirea și școlile necesare lipsesc cu desăvârșire.

„România are nevoie urgent de elaborarea unei strategii de gestionare a apei!”

În anul precedent, agricultura din România a fost lovită din plin de pandemia de coronavirus, ale cărei efecte negative s-au răsfrânt asupra activității de desfacere a produselor de către fermieri, dar și de seceta extremă, probabil cea mai gravă din ultimii 50 de ani. Situația aceasta ne îngrijorează, având în vedere că unii fermieri ajung în pragul falimentului, înregistrând pierderi însemnate ca urmare a fenomenelor meteo extreme și a evenimentelor neprevăzute, cum a fost pandemia.

Nu este deloc de neglijat nici faptul că pierderile din agricultură au un impact direct și semnificativ în PIB-ul României. Tocmai de aceea consider că trebuie, înainte de toate, ca Ministerul Agriculturii să elaboreze și să finanțeze de urgență, după cum a anunțat ministrul Oros, Strategia de gestionare a apei, pentru ca exploatațiile agricole să nu fie private de această resursă vitală. Cu o astfel de strategie vom putea asigura o irigare corespunzătoare a culturilor din zonele supuse deșertificării, dar vom putea moderniza și infrastructura de desecare-drenaj din zonele care se confruntă cu o umiditate excesivă, cum e cazul Banatului.

Conform datelor oficiale, în momentul de față, România dispune de o infrastructură de irigații învechită, subfinanțată și ignorată de cei mai mulți dintre ocupanții portofoliului de la Agricultură, însă actualul guvern are posibilitatea de a corecta această situație dezastruoasă. Este rușinos pentru o țară cu un asemenea potențial agricol să irige aproximativ 500-600 de mii de hectare, dintr-un total de 3 milioane amenajate! Am speranța că actualul guvern va reuși să deblocheze proiectele de investiții în domeniul irigațiilor și să urgenteze refacerea infrastructurii de irigații, fără de care țara noastră va rămâne în continuare doar o piață de desfacere pentru produsele importate, și nu un important producător și exportator, conform potențialului de care dispunem.

„Salariul minim pe economie în România, expresia sărăciei dictate de Guvern”

În această săptămână, pe 7 iunie, am marcat Ziua mondială a salariului minim pe economie. Salariul minim pe economie este valoarea cea mai mică a salariului orar, zilnic sau lunar pe care legea permite angajatorilor să-l acorde unui salariat.

În România, salariul minim la nivel național este de 458 de euro, țara noastră plasându-se între cele trei cu cele mai mici salarii minime din UE.

Noua propunere de directivă a Comisiei Europene, pentru a stabili standarde în domeniul salariului minim în toate statele, ajunsă acum în Parlamentul European, a generat deja dezbateri intense. Punctul-cheie al directivei este stabilirea unor valori indicative de referință, 60% din salariul median brut și 50% mediu brut, ceea ce ar conduce rapid la o majorare a salariului minim pe economie în România, de la 2.300 de lei brut la 2.690 de lei brut.

Executivul de la București respinge această propunere de directivă și, deși, la nivel declarativ, „ îmbunătățirea condițiilor de muncă și de trai ale lucrătorilor reprezintă o preocupare constantă”, nu dă nicio speranță de îmbunătățire a salarizării în zona plății muncii la nivelurile minime actuale, situate departe de media europeană.

Austeritatea dusă la extrem este politica actualei coaliții de guvernare, deși se laudă că PIB-ul României a crescut în primul trimestru din 2021 cu 2,8% față de trimestrul anterior. Înghețarea pe termen nelimitat a salariilor și cea a pensiilor sunt fapte ce contrazic declarația premierului Cîțu, care ne minte cu nonșalanță: „Vești excelente pentru toți românii! Salariul mediu nominal crește semnificativ. Puterea de cumpărare a românilor crește semnificativ.”

„«Să fim vrednici de ce avem» – omagiu adus lui Nicolae Iorga, la 150 de ani de la nașterea lui”

Pe 6 iunie am marcat 150 de ani de la nașterea celui care a fost deseori asemănat cu Voltaire al României. Nu ar fi deloc greșit să spunem că în personalitatea lui Iorga se regăsește întreg geniul poporului român și nici că dragostea lui pentru România l-a călăuzit la fiecare pas. 1.250 de cărți și peste 25.000 de articole – se spune că este cea mai mare operă scrisă vreodată de un singur autor. Aceasta este moștenirea copleșitoare a lui Nicolae Iorga pentru generațiile datoare să o aprecieze și să se ridice la nivelul ei.

Biografia lui Nicolae Iorga nu poate fi redată în câteva rânduri. Iată însă un scurt rezumat, chiar dacă este departe de a surprinde esența.

Nicolae Iorga a fost doctor în filosofie și litere la Universitatea din Leipzig, la numai 23 de ani diplomat al Școlii de Înalte Studii din Paris, doctor honoris causa al universităților din Strasbourg, Lyon, Geneva, Viena, Oxford, Paris, Bratislava, Roma, Alger, membru corespondent al academiilor din Veneția, din Napoli, din Stockholm, din Santiago de Chile, al Societății de Geografi din Lisabona, al academiilor din Cracovia, Paris și al Academiei Române.

În istoria literaturii române, George Călinescu îl caracteriza pe marele istoric și scriitor astfel: „Personalitatea lui e covârșitoare. Minor în fiecare activitate în parte, foarte conservativ și îmbibat de prejudecăți, dar răzvrătit continuu, sărind cu iuțeală de la o atitudine la alta, și totdeauna tolerat în nestatornicie printr-o bună-credință care se simte, Nicolae Iorga apare masiv privit de departe, prin numărul uriaș de tomuri scrise și prin multiplicarea preocupărilor. Totuși imensa operă e ocupată mai mult cu personalitatea și omul va trăi mai ales la modul eroilor din istorii și în măsura în care va fi evocat, el e un specialist total, un istoric care a sorbit apa tuturor. Nu este cu putință să-ți alegi un domeniu oricât de îngust și umbrit din istoria română fără să constați că Nicolae Iorga a trecut pe acolo și a tratat tema în fundamentul ei.”

Despre Iorga se spune că și-a scris întreaga operă bazat pe un principiu simplu: a evitat să descrie acțiuni mecanice și a zugrăvit viața. Istoricul și-a imaginat că a trăit în timpurile pe care le studia și între oamenii pe care îi descria, vorbind despre acele vremuri și personaje ca și cum ar fi fost realmente văzute. Este și motivul pentru care istoriile scrise de Iorga împletesc erudiția desăvârșită a savantului cu aleasa sensibilitate sufletească a poetului.

„Guvernările dreptei amanetează viitorul generațiilor următoare”

Coaliția dreptei amanetează viitorul următoarelor generații, prin împrumuturile enorme pe care le face în numele României!

Guvernul Cîțu se împrumută cu bani de pe piețele financiare în fiecare săptămână, dar nu are fonduri pentru creșterea alocațiilor și pensiilor. Unde se duc toți acești bani?

Românii trebuie să știe că aceste împrumuturi masive nu se regăsesc nici în investiții, nici în îmbunătățirea condițiilor de trai, nici în creșterea puterii de cumpărare a oamenilor și nici în sprijinirea antreprenorilor români.

Guvernul PNL–USR–UDMR a intrat într-un delir de împrumuturi, pe care le face fără număr în numele fiecărui român. România va ieși din negura guvernărilor Orban și Cîțu cu mult mai împovărată decât în urma acordului cu FMI de 20 de miliarde de euro din 2010, încheiat de Boc și PDL. În fiecare secundă, România se împrumută cu peste 1.000 de euro. În 17 luni, guvernările Orban și Cîțu au mărit cu 31 de miliarde de euro povara datoriei publice și cel mai grav este că nu se vede nimic, iar oamenii nu simt nicio creștere a nivelului de trai sau a calității serviciilor publice.

Dacă cele 31 de miliarde de euro intrate în țară în mai puțin de un an și jumătate nu s-au văzut, nu s-au simțit, nici în economie și nici în viața oamenilor așadar, este legitim să ne întrebăm: ce se va alege de cele 29 de miliarde de euro ale Planului național de redresare și reziliență, dintre care 16 miliarde împrumuturi, mai cu seamă că, potrivit condițiilor, dacă o singură componentă a oricărui proiect nu se îndeplinește, se anulează toată finanțarea?

„Situația tragică a gunoaielor din municipiul Alba Iulia” Flagelul gunoaielor abandonate pe străzile orașelor administrate de reprezentanții partidului care își propunea în campania electorală salvarea României iată că se extinde nu doar în București, ci și în capitala Marii Uniri, la noi acasă, în Alba Iulia!

A rămas mai puțin de un an până la centenarul încoronării primului rege al României, un moment istoric de o importanță colosală pentru poporul român, iar capitala Unirii se sufocă pe zi ce trece sub sute de tone de gunoi, sub valul de nepăsare și incompetență care a pus stăpânire pe întreaga administrație.

În loc să vorbim astăzi despre un calendar de acțiuni care să celebreze momentele istorice ale neamului românesc, în loc să pregătim capitala Marii Uniri de sărbătoare, suntem condamnați să ne luptăm pentru a o scoate de sub munții de gunoaie.

În tot acest timp însă, paradoxal sau nu, actualul primar ne solicită să îi oferim mai mult timp pentru a se acomoda cu funcția de primar, uitând, poate, că în ultimii ani a servit intereselor de partid din postura de viceprimar. Toate-s vechi și noi sunt toate, încearcă să ne transmită domnul primar, dar, din păcate pentru dumnealui, incompetența nu mai poate fi ascunsă sub preș!

În județul Alba, conducerea consiliului județean, aceeași de zeci de ani, a cheltuit 47 de milioane de euro în încercarea eșuată de a realiza un proiect pentru managementul integrat al deșeurilor la nivel județean. 5 ani au scris și au rescris la acest proiect, iar rezultatul se rezumă astăzi la 200 de tone de gunoi menajer aruncate zilnic pe străzi, un real focar de infecție, o adevărată stare de alertă pentru mediu și pentru sănătatea publică a albaiulienilor!

„O generație crescută cu dorul de părinți!”

Despre unii dintre noi, care am copilărit în România anilor comunismului, se spunea că suntem „ generația copiilor cu cheia legată la gât”, căci încă de mici părinții ne responsabilizau să mergem singuri la școală. Cu toate acestea, seara târziu sau la sfârșit de săptămână aveam ocazia să ne bucurăm de mângâierile părinților noștri.

Anii grei ai tranziției, urmați de anii libertății de mișcare în spațiul Uniunii Europene, au determinat o situație la care statul român nu a găsit răspunsurile adecvate, și anume generația copiilor crescuți cu dorul de unul sau de ambii părinți plecați la muncă în străinătate. Mai trist este faptul că, până la înlăturarea ultimului guvern PSD, statul român nici măcar nu s-a sinchisit să afle câți copii se află într-o asemenea situație și cine se ocupă de îngrijirea lor. Abia după ce PNL și-a asumat responsabilitatea guvernării, în plină criză sanitară și economică, datele necruțătoare ne-au arătat dimensiunea acestei probleme.

Astfel, potrivit evaluărilor autorităților competente, unu din trei copii cu părinți care muncesc în străinătate este lipsit de îngrijirea părintească, prin plecarea fie a unicului părinte susținător, fie a ambilor părinți.

Când vorbim despre copiii care trăiesc și cresc fără îngrijirea părintească, nu vorbim despre câteva zeci sau sute de micuți, ci despre cel puțin o sută de mii. Vorbim despre peste o sută de mii de suflete care suferă de dorul părinților și care, indiferent cât de bine ar fi îngrijiți de bunici, rude sau vecini, nu se vor dezvolta în aceleași condiții ca atunci când părinții lor naturali ar fi alături de ei. Vorbim despre copii care pornesc în viață fără șanse egale, adeseori stigmatizați în școli sau chiar supuși presiunii de a abandona școala. Lor li se adaugă alte sute de mii de copii români născuți și crescuți în străinătate, care nu și-au cunoscut niciodată bunicii sau nu au călcat niciodată pe pământul românesc.

„Planul național de redresare și reziliență, o șansă istorică pentru România”

Pandemia provocată de virusul SARS-CoV-2 își va avea, cu siguranță, locul său în analele istoriei evenimentelor nefaste pe care le-am trăit noi, oamenii primului sfert de secol XXI. Deși cu toții ne-am dori ca aceasta să reprezinte cea mai mare provocare din viețile noastre, trebuie să fim pregătiți, în orice moment, și pentru vremuri mult mai grele. Însă, pe lângă toate necazurile aduse de pandemia de COVID-19, un lucru pozitiv s-a întâmplat – coeziunea dintre țările Uniunii Europene și solidaritatea spațiului comunitar european nu au fost nicicând mai solide. Principalul factor care demonstrează viabilitatea acestei solidarități europene se numește Mecanismul de redresare și reziliență, elementul central al instrumentului de redresare al Uniunii Europene

NextGenerationEU, plan menit să permită UE să iasă mai puternică din pandemia de COVID-19.

Astfel, tuturor euroscepticilor le mai este oferit încă un argument de ce Uniunea Europeană este singurul cadru în care România se poate dezvolta durabil și în pas cu țările occidentale. Pe lângă garantarea accesului direct la vaccin, în urma negocierii purtate direct de Comisia Europeană cu furnizorii, în numele tuturor statelor UE, acum ne sunt oferite și fondurile pentru a implementa cu adevărat un amplu program de reforme.

PNRR înseamnă aproximativ 30 de miliarde de euro, bani la care se adaugă și cele 49,5 miliarde de euro din fonduri europene, cuprinse în exercițiul bugetar 2021–2027 și pe care România poate să le acceseze, la acest capitol un merit deosebit având și Președintele României, domnul Klaus Iohannis.

## **Domnul Mihai Weber:**

„Premierul pregătește deturnarea fondurilor publice!”

Ultima declarație a premierului României, legată de intenția Cabinetului pe care îl conduce de a nu mai da bani anumitor UAT-uri, reprezintă o ieșire nepermisă pentru un înalt demnitar al statului. Practic, prim-ministrul țării recunoaște, în cadrul unui autodenunț, că urmează să folosească banii din bugetul țării pentru a cumpăra voturile primarilor PNL, în vederea apropiatelor alegeri interne din PNL.

Știrea potrivit căreia nu va mai da bani comunităților cu un grad scăzut de colectare este, evident, doar un pretext pentru a putea fi demarată cea mai mare operațiune de deturnare a fondurilor publice, pe criterii politice. Astfel, se pregătește deturnarea fondurilor publice prin redirecționarea banilor care ar fi trebuit să meargă către toate localitățile din România, pentru echilibrarea bugetelor locale, doar spre localitățile conduse de primarii PNL, care-l vor susține în campania electorală din partid.

Niciun partid, niciun premier, în ultimii 30 de ani, nu și-a permis să direcționeze banii publici exclusiv către primarii proprii. Un asemenea comportament meschin și ilegal, deopotrivă, nu-i „pedepsește” doar pe primarii PSD, pentru că o întreagă comunitate este condamnată la subdezvoltare și la mărirea decalajelor față de alte regiuni ale țării. Ca reprezentant al unui partid votat în proporție majoritară de români, nu pot asista la acest tip de „politică a mâinilor murdare”, pe care PNL a reușit să o ducă la cel mai înalt nivel.

De aceea, vă solicit, stimați colegi parlamentari, să realizați că mulți dintre dumneavoastră ați fost trimiși în Parlament tocmai de către acei români, din acele comunități pe care acum premierul României dorește să le condamne la subdezvoltare și sărăcie.

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

Stimați colegi, Sărut mâna!

Bună ziua!

Stimați colegi, vă invit să luați loc în bancă.

Vom începe ședința Camerei Deputaților consacrată dezbaterilor.

Vă informez că pentru lucrările de astăzi ale Camerei Deputaților, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența 253.

Ordinea de zi a fost deja distribuită.

Vă propun următorul program de lucru: din acest moment până la ora 12.30 – dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; între 12.30 și 12.40 – pauză; la ora 12.40 – votul final.

La încheierea ședinței de vot final vor avea loc ședința Biroului permanent al Camerei Deputaților și ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Dacă sunt observații?

Nu sunt.

Atunci

Programul de lucru a fost cel pe care l-am propus.

Dacă sunt observații în legătură cu ordinea de zi sau cu orice alt subiect înainte de a intra în dezbaterea inițiativelor legislative?

Pe procedură, domnul deputat Simonis, liderul Grupului PSD.

Vă rog, domnule deputat.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege, Stimați colegi,

În conformitate cu art. 112 din Constituția României și art. 187 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă înaintăm moțiunea simplă intitulată „Cristian Ghinea, de la zero la abis!”, inițiată de deputații Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, conform listei anexate.

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte observații, intrăm în ordinea de zi. Începem dezbaterea inițiativelor legislative.

Vă informez că la punctul 3 avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 65 alin. (6[2] ) și articolul 68 alin. e) din Legea educației naționale nr. 1/2011; Pl-x 119/2021; lege organică.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituție și ale art. 112 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Punctul 4, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2021 pentru completarea art. 6 din Legea nr. 356/2003 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului Cultural Român; PL-x 205/2021. Suntem în procedură de urgență.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului, Guvernul României.

Vă rog.

## **Domnul Demeter András István** _– secretar de stat în Ministerul Culturii_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Având în vedere faptul că în data de 25 aprilie anul curent a expirat mandatul Consiliului de conducere al Institutului Cultural Român și că până la acea dată nu exista cadrul legal primar pentru asigurarea continuității funcționării Institutului Cultural Român, Guvernul României a elaborat ordonanța de urgență care face obiectul dezbaterii dumneavoastră, pentru completarea art. 6, și după dezbaterile din comisia raportoare s-a adoptat și cu un amendament, în vederea asigurării acestui cadru primar, pentru că, în lipsa acestuia, Institutul Cultural Român intră în incapacitate de funcționare.

Vă mulțumesc și eu.

Îi dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă, pentru prezentarea raportului și, de asemenea, îl rog să propună și timpul afectat dezbaterii acestui proiect de lege, după prezentarea raportului. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2021 pentru completarea art. 6 din Legea nr. 356/2003 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului Cultural Român La dezbaterea proiectului de lege s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au hotărât, cu unanimitatea voturilor parlamentarilor prezenți, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și aprobare, proiectul de față, cu amendamentele prevăzute în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.

Propun un timp de dezbatere de maximum 5 minute. Vă mulțumesc.

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

## Vă mulțumesc și eu.

## Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Adevărul e destul de simplu. De câteva luni, coaliția de guvernare tratează o instituție reprezentativă, așa cum este Institutul Cultural Român, ca pe un butic de la colțul străzii.

Este una din cele mai rele ordonanțe care s-au scris vreodată în domeniul culturii și, în orice caz, nu cred că există precedent după Revoluție.

Fundația Culturală Română, în anii ʼ90, și apoi Institutul Cultural Român, din 2003, au avut ca rol, ca misiune, încă de la înființare, promovarea culturii române în străinătate.

În acest moment, de câteva săptămâni, din cauza unui amestec de amatorism și rea-voință, Institutul Cultural Român practic și-a încetat existența. Aproape 200 de salariați nu-și iau, așa cum este firesc, și oricine are dreptul la asta, să-și ia salariul. 18 reprezentanțe ale institutului în lume nu au putut desfășura niciun fel de program.

De Ziua Europei – Institutul Cultural Român este partener pentru diverse evenimente –, pentru prima oară după Revoluție, institutul nu a fost prezent pe această hartă a evenimentelor culturale.

Ne-am făcut de râs în ce înseamnă rețeaua globală EUNIC, pentru că institutul nu a fost în stare, din cauza acestui haos administrativ, a unui cumul al lipsei de acțiune a Guvernului, prin Comisia pentru cultură, pe care o conduce la Senat, care n-a avut niciun fel de reacție în această perioadă, și a acestei ordonanțe, nr. 32� România se vede în imposibilitatea, în anul în care sărbătorim 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice cu Spania, să fie prezentă într-o ședință de guvern comună România–Spania, cu un program cultural, așa cum era el antamat.

Vă mulțumesc și eu.

Domnul deputat Bulai, Grupul USR PLUS.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Această ordonanță de urgență este menită să caute soluții, nu să pună piedici, să extindă termenul de mandat interimar de la 3 luni la 6 luni.

Poate că domnul deputat a omis acest lucru, și anume pregătirea unui cadru prin care noi găsim soluții ca în situația de față, de criză, să poată să funcționeze instituția.

Am văzut o atitudine cu un ascendent de moralitate care nu se justifică și o să vă spun de ce. Pentru că din vara lui 2012, de la „revoluția papioanelor”, când PSD, împreună cu PNL, mătrășea de la conducerea instituției un om foarte bun, care a creat-o și a dus-o acolo unde ea a fost performantă; până acum au fost puse în funcții publice persoane care au dăunat instituției.

Zilele acestea citesc o carte foarte frumoasă a lui Radu Vancu; se numește „Zodia cancerului. Jurnal 2012–2015” și am ajuns la pagina 73, unde se vorbește despre inițiativa din februarie 2013, și citez așa: „Ieri am trimis petiția «Adio, ICR» către Senat.” Face referire la petiția împotriva numirii lui Marga, de către Ponta și Crin Antonescu, la conducerea ICR. „Sunt curios cum vor răspunde? Mă cam îndoiesc, de vreme ce nici la cele anterioare n-au făcut-o. S-au strâns totuși vreo 500 de semnături, printre ele destule ale unor scriitori, regizori, artiști, artiști plastici, muzicieni, critici de film de primă mână. E greu să susții că ICR Marga poate construi programe viabile fără oamenii ăștia.”

Acest lucru s-a întâmplat acum 8-9 ani și continuă până acum.

Trebuie să facem o schimbare, trebuie să aducem soluții noi.

Ați fost USL și apoi ați continuat singuri, ca PSD. Vă mulțumesc mult.

Domnul deputat Chelaru Mircia, Grupul AUR. Vă rog.

Văd că e și doamna Mitrea. Vă informez că suntem în procedură de urgență, deci la acest proiect de lege avem un singur vorbitor din partea fiecărui grup parlamentar.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircia Chelaru:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea este motivată de două lucruri: incapacitatea managerială și lipsa unei viziuni în construcția leadershipului acestei instituții reprezentative pentru cultura română – și asta este boală veche.

A doua, existența unui deficit de înțelegere a rolului în dispozitivul culturii române și de reprezentare identitară a României în spațiul universal, în spațiul acestei lumi.

Spunea intervenientul dinaintea mea că a fost foarte bine condus institutul până prin 2012, dar îmi aduc aminte de scandalurile care au apărut după unele expoziții cu căluți cu zvastică la New York sau alte asemenea minunății care nu ne reprezintă.

Deci problema calității managementului acestei instituții și mai ales a filosofiei culturii, care trebuie într-adevăr exportată cu grandoarea frumuseții culturii române, este un mare semn de întrebare. Dacă această întârziere în alegerea unui conducător acolo este justificată de grija pentru a pune pe cine merită și cine trebuie, într-adevăr, voi da votul ca să se prelungească acest termen de până la 6 luni de zile, dar problema prelungirii nu rezolvă esența, fondul problemei. Institutul nu trebuie pus ca butonieră pe reverul murdar al oricărei instituții cu caracter politic.

Cultura nu face politică nici de dreapta, nici de stânga, nici de sus, nici de jos, nici de roza vânturilor; ea trebuie să fie, într-adevăr, expresia spiritualității și valorii acestui popor, neangajată de partizanate.

De aceea, domnule președinte de ședință, am luat cuvântul, cu rugămintea să se înțeleagă că e important nu doar cine conduce, ci și cum conduce și de către cine este tutelat cu adevărat, în numele spiritualității și culturii românești autentice.

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

Vă mulțumesc și eu. Trecem la dezbaterea pe articole.

Vă informez că avem trei amendamente admise. Dacă la titlul legii sunt observații? Nu sunt.

La articolul unic? Nu.

La marginal 3? Nu.

Prin urmare, proiectul de lege rămâne la votul final. Punctul 5.

Vă rog, domnule deputat Simion George, liderul Grupului AUR.

Vă rog, o intervenție.

Mai mult un semnal de alarmă privind ICR. Sunt 200 de angajați care în momentul acesta nu lucrează, au rate la bănci, nu-și primesc salariile.

Trebuie numită o nouă conducere acolo de urgență. Institutul în momentul acesta nu este unul activ, nu produce nimic, nu produce proiecte culturale, sunt blocate finanțările. De aceea, de urgență, rugăm coaliția de guvernare să ia atitudine și, pe lângă votarea de către noi a acestei ordonanțe de urgență, să numească o conducere stabilă, pentru binele acestei instituții, pe care vă rugăm să nu o

politizați. Lăsați-o sub control parlamentar, nu o duceți sub conducerea domnului Cîțu, că are domnul Cîțu suficiente instituții pe care le conduce. Nu înseamnă că trebuie să politizăm tot, absolut tot în țara asta.

Vă mulțumesc.

Da.

Mulțumesc.

5. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 227/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2020 privind acordarea unor facilități pentru creditele acordate de instituții de credit și instituții financiare nebancare anumitor categorii de debitori; PL-x 116/2021.

Suntem în procedură de urgență.

Dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare, Comisia pentru buget și Comisia juridică, pentru prezentarea raportului comun, domnul deputat Sebastian Burduja. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 94 și 115 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități împreună cu Comisia pentru buget, finanțe și bănci au fost sesizate, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 227/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2020 privind acordarea unor facilități pentru creditele acordate de instituții de credit și instituții financiare nebancare anumitor categorii de debitori.

Proiectul de lege are deci ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2020, în sensul creării posibilității de a solicita suspendarea plății ratelor de capital, dobânzilor și comisioanelor, pentru o perioadă de maximum 9 luni, atât pentru creditele pentru care s-a obținut deja suspendarea obligațiilor de plată, cât și pentru cele pentru care nu s-a aplicat această facilitate.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații celor două comisii prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei un raport comun de adoptare.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă rog să propuneți și timpul afectat dezbaterii proiectului.

3 minute.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

Vă mulțumesc.

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Domnule președinte! Doamna Sandu Viorica...

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

Nu este nimic apăsat pe pupitru.

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Este! Este!

Poftiți! Acum..., acum a apărut. Doamna deputat Sandu Viorica? Vă rog, doamnă deputat.

## **Doamna Viorica Sandu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege, Stimați colegi, Guvernul acesta dă cu o mână și ia cu două, dar tot nu se satură!

Suspendarea creditelor ar fi putut să fie o măsură în sprijinul românilor, dacă n-ar fi însemnat costuri suplimentare pentru aceștia.

Or, toți specialiștii au avertizat, încă de la început, că amânarea ratelor la credite presupune costuri până la 13% pentru creditele ipotecare și cu aproape 6% pentru cele de nevoi personale. Asta pentru că Guvernului nu i-a păsat că dobânzile pentru perioada de suspendare curg în continuare și că o mare parte din totalul unei rate lunare este reprezentată de dobândă.

Stimați colegi,

Această ordonanță ar trebui să se numească „Măsura «Dobândă la dobândă»”. Românii loviți de criză vor fi nevoiți să plătească trei rate în plus pentru fiecare suspendare cu 9 luni a creditelor de nevoi personale și câte șase rate în plus pentru creditele ipotecare.

Așa arată programul de sprijin pentru români!

În plus, Guvernul vine tardiv cu această măsură, pentru că este comunicată Consiliului Legislativ fără avizul Consiliului Economic și Social, fără avizul de oportunitate al Secretariatului General al Guvernului.

De ce oare, dragi colegi de la guvernare, ce formați azi coaliția austerității, nu luați măsuri pentru români? Există un singur răspuns – pentru că nu vă pasă. Partidul Social Democrat nu va valida această bătaie de

joc!

Vă mulțumesc.

Da.

Așa cum spuneam, intrăm în dezbaterea pe articole. 13 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observații? Nu sunt.

De la 2 la 6? Nu.

De la 7 la 13? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 6, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2019 privind prorogarea termenului prevăzut la art. II din Legea nr. 163/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții; PL-x 541/2019.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului, Guvernul României.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare prorogarea termenului prevăzut la art. II din Legea nr. 163/2016 cu privire la certificarea calificării tehnicoprofesionale a operatorilor economici care prestează servicii de proiectare și/sau consultanță în construcții, a celor care execută lucrări în construcții, precum și perfecționarea profesională continuă a specialiștilor care desfășoară activități în domeniul construcțiilor.

Propunem să susțineți adoptarea acestui proiect de lege în forma propusă prin raportul suplimentar al Comisiei pentru industrii și servicii, ce prevede prorogarea acestui termen până la data de 25 august 2023. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru industrii și servicii, prezentarea raportului suplimentar, domnul deputat Bende Sándor.

Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Raport suplimentar asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2019 privind prorogarea termenului prevăzut la art. II din Legea nr. 163/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu proiectul de lege amintit.

Consiliul Legislativ avizează favorabil proiectul de lege, cu propuneri și observații.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, adoptă tacit proiectul de lege.

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului avizează favorabil proiectul de lege.

Comisia juridică, de disciplină și imunități avizează favorabil proiectul de lege.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, în ședința din data de 31 martie 2021, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a hotărât retrimiterea proiectului, în vederea reexaminării, la comisia sesizată pentru dezbaterea în fond, în vederea reexaminării și depunerii unui raport suplimentar.

Membrii Comisiei pentru industrii și servicii au examinat proiectul de lege în ședința din 8 iunie 2021 și au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. La dezbateri generale, domnul deputat Mărculescu Dumitru, Grupul PNL. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Proiectul de lege supus astăzi spre dezbatere și aprobare plenului are ca obiect de reglementare prorogarea termenului prevăzut la art. II din Legea nr. 163/2016.

Stabilit inițial pentru data de 25 august 2021, termenul a fost modificat, în cadrul comisiei raportoare, până la 25 august 2023.

Așa cum bine cunoașteți, sistemul privind calitatea în domeniul construcțiilor se aplică în mod diferențiat, în funcție de categoria și importanța acestora, în conformitate cu regulamentele și procedurile de aplicare specifice fiecărei componente a sistemului.

Modificările operate ulterior, prin intermediul Legii nr. 163/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, au introdus în legislație trei noi componente ale sistemului calității în construcții, respectiv:

– certificarea calificării tehnico-profesionale a operatorilor economici care prestează activități de proiectare și/sau consultanță în construcții;

– certificarea calificării tehnico-profesionale a operatorilor economici care execută lucrări de construcții;

– perfecționarea profesională continuă a specialiștilor care desfășoară activități în domeniul construcțiilor.

Având în vedere necesitatea ca cele trei noi componente să fie abordate în mod distinct, atât din punct de vedere tehnic, cât și din punct de vedere legislativ, proiectul de lege oferă marja de timp necesară pentru ca toți actorii instituționali implicați să își poată coordona și armoniza procedurile, astfel încât aplicarea prevederilor cuprinse în acest text de lege să fie unitară și coordonată.

Da.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Coleșa Ilie, Grupul AUR. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș avea o intervenție pe o chestiune de procedură, deoarece punctul 3 de pe ordinea de zi – Pl-x 119/2021 – a fost adoptat tacit din cauza depășirii termenului, dar reprezintă un punct important, pentru care aș vrea să spun câteva cuvinte. Nu ale mele, ci ale președintelui Academiei Române, domnul Ioan-Aurel Pop.

În esență, despre ce este vorba? Prin acest Pl-x se propune și s-a adoptat introducerea educației pentru mediu în educația națională, dar, știm, copiii, elevii trebuie să învețe la școală și chestiuni care nu se studiau odinioară, cum ar fi protecția mediului, igiena, nutriția, antreprenoriatul, educația financiară și, mai presus de toate, Măria Sa digitalizarea, însă, dacă toate aceste materii devin materii de sine stătătoare, finalizate cu note și medii, atunci vom avea o foarte, foarte mare problemă, problemă pe care știm că o avem deja.

Principala problemă generată de introducerea acestor noi materii, chiar secundare, va fi aceea că vor fi reduse sau chiar desființate, cum au fost deja, celelalte discipline clasice, a căror utilitate și concepere a fost verificată de secole, cum ar fi matematica, fizica, biologia, botanica, chimia, geografia...

Domnule...

...istoria...

Domnule deputat, domnule...

Un moment...

Mă scuzați că vă întrerup...

Da, sigur.

...suntem la proiectul de lege...

Știu.

...cu privire la Legea în construcții...

Da, am spus.

...și ați intrat la punctul cu privire la educație.

Da.

V-am spus de ce, la începutul...

Le corelați. Vă rog, vă rog...

Da.

...continuați, atunci.

V-am spus de ce. Pentru că a fost adoptat tacit și nu am putut să avem...

Da, dar...

...niciun cuvânt de spus.

...nu mai e procedură. Acolo a fost...

Da.

...la punctul respectiv.

Da.

Vă rog, vă rog...

Da...

�încercați să încheiați ideea.

Da.

Vă las să încheiați ideea. Vă rog.

Da.

Mulțumesc.

Or, în realitate, la clasele mici nu se pot face mai mult de cinci-șase materii finalizate cu note și așa mai departe.

Ce se întâmplă în realitate?

Încerc să scurtez.

În Metodologia-cadru de predare în învățământul preuniversitar pentru anul școlar 2021–2022, istoria românilor sau istoria României nici nu mai sunt pomenite deloc, nici măcar în paranteză. Nu apare nicăieri scris „Istoria românilor”, ca și cum neamul nostru ar fi ciumat.

Deci, prin introducerea unor astfel de noi materii, așa-zise „necesare”, poate că vom reține mecanic anumite concepte, ne vom forma niște deprinderi de a pune în practică teorii actuale de alimentație sănătoasă, de activitate economică, antreprenorială și așa mai departe, dar..., dar... ne pierdem abilitatea de a gândi cu mintea noastră și vom fi..., vom fi manipulați...

Vă mulțumesc.

...cum se întâmplă deja.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Revenim la PL-x 541/2019.

În cadrul dezbaterilor generale nemaifiind intervenții, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Sunt trei amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observații? Nu sunt.

La articolul unic dacă sunt observații? Nu.

La marginal 3 dacă sunt observații? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 7, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul și certificarea calității, comercializarea semințelor și a materialului săditor, precum și testarea și înregistrarea soiurilor de plante; PL-x 179/2020.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea Comisiei sesizate în fond, președintele Comisiei pentru agricultură, prezentarea raportului, domnul deputat Chesnoiu.

Bîrcă sunt...

Nu...

...dar e bine și așa.

Da, aveați masca când ați urcat.

Da.

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

N-am văzut că s-a substituit raportorul. Vă rog.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis**

**:**

Da, domnule Iordache, așa e!

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

Da.

**Domnul Alfred-Robert Simonis**

**:**

Aveai mască.

Aveai masca lui Iordache.

Comisia pentru agricultură a fost sesizată spre dezbatere pe fond cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul și certificarea calității, comercializarea semințelor și a materialului săditor, precum și testarea și înregistrarea soiurilor de plante.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 266/2002.

Potrivit expunerii de motive, în raport cu activitatea specializată și unică la nivel național a Laboratorului Central pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor, se impune ca acesta să devină organ de specialitate al administrației publice centrale, în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. De asemenea, inițiativa cuprinde și propuneri de modificare și completare pentru conformitate cu legislația Uniunii Europene în domeniul testării și înregistrării soiurilor, în domeniul proprietății, precum și punerea în acord cu atribuțiile Institutului de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru agricultură au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, întocmirea unui raport de adoptare a proiectului de lege, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport. În funcție de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

La dezbateri generale, domnul deputat Chira ClaudiuMartin, Grupul PNL.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Prezenta propunere legislativă prevede ca Laboratorul Central pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor să devină organ de specialitate al administrației publice centrale, în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

În prezent, acesta funcționează în subordinea ministerului, ca urmare a reorganizării la nivel național și a comasării prin absorbție, a preluării activității Băncii de Resurse Genetice Vegetale Suceava.

Având în vedere unicitatea laboratorului, acreditarea acestuia, dar și importanța sa și ținând cont că îndeplinește cu brio condițiile definite de Regulamentul european nr. 882/2004, există toate premisele de organizare și funcționare în termenii propuși, cu amendamentele formulate și admise în comisie.

Printr-o mai bună definire a activității Institutului de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor, precum și a Laboratorului Central pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor se întărește capacitatea administrativă a ambelor instituții.

Totodată, prin modificările aduse, se va face o mai bună corelare între activitățile de testare și de înregistrare a soiurilor în catalogul oficial național, în vederea comercializării.

Mai mult decât atât, inițiativa cuprinde și propuneri de modificare și completare pentru conformitate cu legislația Uniunii Europene.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota pentru adoptarea acestei propuneri legislative. Mulțumesc frumos.

Mulțumesc și eu.

Nemaifiind dezbateri generale, intervenții, atunci, trecem la dezbaterea proiectului de lege pe articole.

Vă informez că avem 16 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observații?

Nu sunt.

De la 2 la 8?

Nu.

De la 9 la 16?

Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 8, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2020 privind unele măsuri fiscale, modificarea unor acte normative și prorogarea unor termene; PL-x 439/2020.

Suntem în procedură de urgență.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, pentru prezentarea raportului suplimentar, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, domnul deputat Sebastian Burduja.

Vă rog.

Și, ulterior, să propuneți și timpul afectat dezbaterii proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule președinte de ședință. Raport suplimentar asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2020 privind unele măsuri fiscale, modificarea unor acte normative și prorogarea unor termene

În ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare din data de 22 februarie 2021 s-a hotărât retrimiterea proiectului de lege Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, pentru întocmirea unui nou raport.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 21 iulie 2020.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Membrii Comisiei pentru buget, finanțe și bănci au examinat proiectul de lege și avizele favorabile ale Comisiei pentru sănătate și familie și Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare, precum și ale Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare stabilirea unor facilități fiscale în domeniul impozitului specific unor activități – sectorul turistic, hotelier, restaurante și alimentație publică, deci HoReCa –, al taxei pe valoarea adăugată, impozitului pe profit și impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, precum și suspendarea sau neînceperea executării silite în anumite situații și prorogarea unor termene. De asemenea, se prevede acordarea de scutiri de la plata unor sume aferente contractelor de închiriere a plajelor.

În urma dezbaterii proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2020 privind unele măsuri fiscale, modificarea unor acte normative și prorogarea unor termene, în forma prezentată de Guvern.

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

Da.

Vă mulțumesc.

A fost aprobat timpul afectat dezbaterii acestui proiect de lege.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Grosaru Andi-Gabriel, Grupul parlamentar al minorităților naționale.

Vă rog, domnule deputat.

## **Domnul Andi-Gabriel Grosaru**

**:**

Pe procedură.

Pe procedură. Vă rog, pe procedură, poftiți!

Mulțumesc, domnule președinte.

În mod normal, conform legii, conform, în primul rând, normelor de tehnică legislativă, proiectul de lege trebuie să aibă un studiu de impact. Lipsa acestui studiu de impact atrage o oarecare dificultate în a ne da seama care vor fi repercusiunile, normal, logic.

Ideea este că sunt unele proiecte de lege deja aprobate care menționează operaționalizarea unor registre.

Din păcate, această operaționalizare nu s-a efectuat, se efectuează destul de greu.

Drept urmare, aceste studii sunt imperios necesare. Mulțumesc mult.

Domnul deputat Burduja Sebastian, Grupul PNL, intervenție.

Da.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul Partidului Național Liberal, în mod evident, va susține acest proiect de lege.

Dacă ne amintim contextul acestei ordonanțe, era iunie anul trecut și a fost parte dintr-un prim pachet de sprijinire a mediului privat.

Și v-aș reaminti doar câteva măsuri:

– pentru HoReCa, acel impozit specific, de 90 de zile, pe care nu l-au mai plătit;

– scutire de TVA pentru măști și ventilatoare pentru terapie intensivă, pentru constituirea rescEU – fondul Uniunii Europene;

– bonificația de 10% pentru contribuabilii care și-au plătit la timp sau chiar anticipat impozitul pe venit sau pe profit;

– și, nu în ultimul rând, suspendarea sau neînceperea executărilor silite.

Putem discuta dacă a fost sau nu suficient, dar e, categoric, un pachet care a fost necesar la momentul respectiv.

Îl susținem. Și vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Alte intervenții? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem patru amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observații? Nu sunt.

La articolul unic?

Marginal 2, dacă sunt observații, intervenții? Nu.

Marginal 3, la art. I? Nu.

Marginal 4, art. VI, dacă sunt observații, intervenții? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimați colegi, declar închisă ședința de dezbateri de astăzi.

În 10 minute intrăm în sesiunea de vot final. Vă mulțumesc.

## PAUZĂ

DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

Stimați colegi, Vom intra în sesiunea de vot final.

Vă invit să luați loc în bănci, să vă activați consolele pentru votul final. Colegii din teritoriu care nu au putut fi prezenți fizic să se logheze, pentru a putea vota online.

Vom face și un vot test, pentru început. Vot, vă rog.

Rezultatul votului test: prezenți – 225, pentru – 156, 3 contra, abțineri – 5. Deci toți acești colegi au votat, dar avem și 61 de colegi care nu au votat. Îi rog să fie atenți, pentru că vom intra, începând din acest moment, în procedura de vot.

Secțiunea I. Legi ordinare. A. Adoptări.

1. Proiectul de lege privind sărbătorirea zilei de 10 mai ca Ziua independenței naționale a României; PL-x 66/2017; lege ordinară.

Comisia pentru muncă și Comisia pentru cultură propun adoptarea proiectului de lege.

- Vot, vă rog.

- Prezenți – 264, pentru – 166, contra – 5, 92 de abțineri,

- un coleg nu votează.

- Proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 2.

- Intervenții, explicarea votului? Domnul deputat Andrei Gheorghe. Vă rog.

## **Domnul Andrei-Daniel Gheorghe:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În numele Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, le mulțumesc tuturor colegilor din Parlamentul României care au votat astăzi pentru restabilirea adevărului istoric, adevărul României democratice și libere, al României care a reușit să-și câștige independența și să facă Marea Unire.

Ziua independenței de stat a României este 10 mai și acest lucru trebuie să rămână de acum și pentru posteritate!

Este un vot dat pentru adevăr!

Este un vot dat pentru România regelui Carol I și a reginei Elisabeta, pentru România lui Ion Brătianu și Mihail Kogălniceanu, pentru România regelui Ferdinand și a reginei Maria!

Este un vot de blam dat ocupanților sovietici, dat comuniștilor și celor care au batjocorit România!

10 mai va fi de-a pururea Ziua independenței de stat a României!

Vă mulțumim pentru acest gest istoric.

Vă mulțumesc și eu. Domnul deputat Adrian Solomon, Grupul PSD.

## **Domnul Adrian Solomon:**

Stimați colegi, Frumos discurs, nimic de zis!

Dacă am citat luni din domnul Iohannis, astăzi vreau să citez din regele Carol I, care pe 15 iunie 1877 se adresa Parlamentului astfel: „Constatând imperioasa necesitate de a ne asigura viitorul, de a feri țara noastră de solidaritatea faptelor și greșelilor străine, de a fi și noi un stat de sine stătător și răspunzător numai de actele noastre și contând pe sentimentele de dreptate, pe binevoitorul sprijin al puterilor garante, dumneavoastră, în ziua de 9 mai

, ați proclamat independența completă a României.”

Ce poți să spui în fața unor adevăruri istorice decât că sunt cele consemnate de documente, de „Monitorul Oficial”, unde discursul regelui...? Și credeți-mă că ce vă spun acum este adevărat, regele a fost contemporan cu evenimentele și probabil știa despre ce vorbește.

Spre deosebire de inițiatori, care astăzi au făcut un singur lucru: au dat o palmă poporului român. Au dat o palmă poporului român votând schimbarea adevărului istoric printr-o lege în Parlament.

Așa ceva au făcut comuniștii cu asupra de măsură. Le călcați pe urme, dragii mei, împreună cu aliații dumneavoastră. La fel cum au făcut ei faceți și voi astăzi.

Ne duceți către o Românie a lui Brătianu, către o Românie a liberalilor, acea Românie care era cea mai nedreaptă pentru poporul român!

Că țara o ducea bine, dar poporul o ducea rău!

80% din românii de până în 1947 erau la limita sărăciei, trăiau în zonă rurală fără acces la sănătate, fără acces la educație și doar o mică parte, cei care își făceau vile la Florica, să le cumpere pe urmă statul postdecembrist din bani publici, doar ăia își făceau averile și viața bună și luxoasă de care vreți să credem că aveau parte toți românii. Românii erau cei din „Moromeții”, dragii mei. Urmăriți de fonciire, să le ia până și salcâmul din spatele porții, cei care aveau o singură grijă din partea statului, să dea din când în când cu var, să nu moară de malarie, să nu moară în chinuri, pentru că nu aveau niciun dispensar în satele lor, nu aveau niciun acces la medicină primară.

Aceștia sunteți voi, dragii mei, o Românie a votului cenzitar, o Românie în care votau 10% dintre români și își făceau jocurile cum voiau ei.

Voi nu mai sunteți astăzi urmașii brătienilor, voi sunteți urmașii lui Agamiță Dandanache și din falnicii Mitici dâmbovițeni ați devenit niște bieți Gigei...

Bravo!

Vă mulțumesc.

...niște bieți Gigei, care prin vot ați schimbat până și istoria neamului nostru.

Pe procedură, domnule președinte.

Haideți să fim corecți și să fim echidistanți în comportament cu fiecare dintre colegii membri ai Parlamentului României!

Vă mulțumesc.

În fața noastră, într-o bancă a sălii de plen, a stat un președinte al unui partid neparlamentar.

Îl rog pe președintele Camerei să solicite părăsirea acestei săli de către un domn care nu este parlamentar și nu aparține unui grup parlamentar.

Vă mulțumesc.

Domnul Ilan Laufer nu este parlamentar. Vă mulțumesc.

Vă rog să eliberați sala.

Vă mulțumesc pentru înțelegere și vă rog frumos să respectăm regulamentul și conduita din Parlament.

Da, tot pe procedură, domnule președinte. Stimați colegi,

Vă spun eu de ce românii o duceau rău înainte. Pentru că nu aveau rețele 5G, _cryptocurrencies_ sau _blockchain_ . Mulțumesc.

De fapt, domnul deputat Solomon a și atras atenția că nu aveau dispensare, nu aveau internet, nu aveau sateliți, nu știau vremea cu 10 zile înainte.

Îl rog și pe domnul deputat Știrbu Gigel, Grupul PNL.

Pe procedură.

Haideți, că ați reluat deja de la dezbateri generale...

## **Domnul Adrian Solomon:**

Să vă fie rușine!

## **Voci din sală:**

Bravo!

Ați dat deja _copy-paste_ de la dezbaterile generale. Vă rog, domnule deputat Iulian Bulai, Grupul...

## **Domnul Iulian Bulai:**

Pe procedură, domnule președinte, dacă-mi permiteți? Stimate domnule președinte, Stimați lideri de grup,

În prima bancă a Parlamentului este un președinte al unui partid neparlamentar...

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

Vă rog, așa cum a fost ascultat și colegul dinainte, haideți să-l ascultăm pe fiecare!

Adică nu putem fi cu unii eleganți, diplomați, și cu alții să fim mitocani, nu cred că-i corect acest lucru!

Domnule președinte, vă mulțumesc tare mult pentru faptul că îmi dați posibilitatea să vorbesc pe procedură.

N-aș fi vrut să mai iau cuvântul, dar vreau să vă spun că...

Vă rog frumos!

## **Domnul Gigel-Sorinel Știrbu:**

...Sigmund Freud spunea următorul lucru: „Dovada apariției prostiei este lipsa rușinii.” Și Freud nu vindea shaorma la Dristor!

Doamnelor și domnilor,

Este clar că la Vaslui, la mine, la Olt, la Botoșani sau la Florica existau oameni, în 1918, în 1927, în 1932–1935, când România devenea poate cea mai bogată țară din Europa.

În 1947, doamnelor și domnilor, înaintașii domnului care a vorbit înaintea domnului Grosaru au venit și au făcut ceea ce părinții noștri, bunicii noștri au fost obligați să suporte.

De aceea, doamnelor și domnilor, astăzi Parlamentul României a făcut un gest care va rămâne în istoria acestei națiuni. A făcut din România o țară mândră, o țară ca toate celelalte țări din Uniunea Europeană, demnă să-și sărbătorească independența, pentru că simbolistica în istorie, dragi colegi și dragi prieteni, este o componentă foarte importantă. Fără simbolistică istoria rămâne numai un tratat de date. Ca atare, de aceea, dumneavoastră, dragi colegi, purtați la reverul hainei tricolorul, pentru că reprezintă un simbol extrem de important pentru cei dinaintea noastră și pentru cei de după noi.

De aceea, prin votul dumneavoastră, astăzi, ați făcut o reparație morală a acestei națiuni. România, din acest moment, își poate sărbători legal câștigarea independenței, împotriva voinței și crezului vânzătorilor de shaorma.

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Chelaru Mircia, Grupul AUR.

## **Domnul Mircia Chelaru:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă anunț, de la bun început, că nu sunt vânzător de shaorma. Nici măcar n-o consum.

Am luat cuvântul pentru că, studiind foarte atent istoria din adâncuri și fiind nu un pasionat, ci într-adevăr un căutător de adevăr în istorie, constat că încă o dată istoria este siluită de cel care este la putere.

Nu pentru aplauze iau cuvântul, ci vă vorbesc cu tristețe, pentru că adevărul, în puritatea sa, de fiecare dată este retușat cu creionul gros, așa cum au făcut-o rușii când au trasat frontiera de răsărit, cu minciuni ordinare, când, prin Roesler, trebuia să fim dispăruți un mileniu de aici, când ni s-a schimbat sorgintea străromână și așa mai departe.

Știm cu toții că 9 mai a fost Ziua declarării independenței, dar mai știm și că la acea vreme, ca peste tot în această lume, exista o camarilă perfect umilă și, prin supușenie și lingușire, mereu făcându-se utilă, care a comprimat ziua de 9 mai, Ziua declarării independenței, cu Ziua regalității.

E adevărat și așa ceva. Acceptăm că în virtutea acestui mecanism de supușenie și lingușire cele două date au fost comprimate pe 10 mai.

Sincer să fiu, încă o dată repet, sunt neutru în a o sărbători la 9 sau la 10 mai. Sunt neutru pentru că sărbătorirea în sine, gestul și simbolistica independenței contează, dar, din punctul de vedere al respectării adevărului istoric, am produs încă o dată un sacrilegiu. Se pare că adevărul a intrat pe patul lui Procust. Dacă l-am depășit cineva îl taie, iar dacă este mai scurt cineva îl lungește.

Nu știu ce s-a întâmplat astăzi. L-ați tăiat sau l-ați lungit?!

2. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2021 pentru completarea art. 6 din Legea nr. 356/2003 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului Cultural Român; PL-x 205/2021; lege ordinară. Suntem în procedură de urgență.

Comisia pentru cultură propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenți – 301, pentru – 298, contra – doi, „nu votez” – unu.

Proiectul de lege a fost adoptat.

3. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 227/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2020 privind acordarea unor facilități pentru creditele acordate de instituții de credit și instituții financiare nebancare anumitor categorii de debitori și pentru modificarea alin. (1) al art. 79 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori; PL-x 116/2021; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia juridică și Comisia pentru buget propun adoptarea proiectului de lege.

## Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenți – 306, pentru – 197, contra – 106, 3 abțineri.

Proiectul de lege a fost adoptat.

- Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului

- nr. 18/2019 privind prorogarea termenului prevăzut... Explicarea votului.

Vă rog, domnule deputat Ilie Victor, Grupul USR PLUS. Vă rog.

Vreau să vă mulțumesc pentru votarea proiectului privind prorogarea ratelor la credit.

Am auzit păreri contrare din partea unor deputați și cred că asta ne spune tuturor că avem nevoie de educație financiară în școli.

Trebuie să înțelegem cum funcționează creditele și trebuie să înțelegem cum poate statul interveni într-un contract dintre o bancă și o persoană privată.

Prin urmare, faptul că se plătește dobândă pentru perioada pentru care persoanele sunt scutite de rate este ceva normal. Nu puteam să cerem băncilor să nu perceapă nici măcar această dobândă, deși acordă o facilitate persoanelor aflate în nevoie.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnul deputat Budăi Marius-Constantin, Grupul PSD. Vă rog.

## **Domnul Marius-Constantin Budăi:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Haideți să înțelegem cu toții ceea ce s-a întâmplat astăzi, ceea ce s-a întâmplat și de atunci, de la ordonanța de urgență, și ceea ce am fi putut să evităm într-o perioadă foarte grea pentru întreaga lume.

Știm foarte bine că la începutul scadenței ratelor pentru credite, fie că vorbim de credite imobiliare, fie că vorbim de credite de consum, partea din rată cea mai mare este formată, dragi colegi, din dobândă. Din dobândă!

Capitalizarea dobânzii înseamnă că la finalul creditului acea perioadă� acea dobândă este trecută la sold. Trecută la sold, ea va fi taxată cu o altă dobândă, dacă tot e să facem în școală educație financiară.

Ceea ce susțineți dumneavoastră, din păcate, într-o perioadă de criză, în care sunt deja peste 600.000 de cetățeni români care au înregistrat cereri de amânare a creditelor și dintre ei sunt foarte mulți care au depășire de 30 de zile, ceea ce înseamnă – știți foarte bine cu toții – că sunt băgați în aceeași situație și într-o situație de criză nu vor mai putea să apeleze la un alt credit, pentru că sunt deja rău-platnici� Cam asta e, pe înțelesul tuturor, ceea ce ați făcut nerenunțând la aceasta. Restul măsurilor sigur că sunt bune, dar puteam, pentru binele cetățenilor români, să renunțăm într-o perioadă de criză economică și sanitară să-i punem să plătească către un sistem bancar, de care avem nevoie, pe care îl susținem, dar care în anul 2020... sistemul bancar din România a făcut cel mai mare profit din Uniunea Europeană aici, în România, nu în alte țări.

Vă mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc și eu. Doamna deputat Horga Maria-Gabriela, Grupul PNL.

## **Doamna Maria-Gabriela Horga:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vedeți, domnule Budăi, că totuși dezinformați, pentru că această ordonanță a conținut prevederi clare pentru creditele imobiliare, iar dobânzile se constituiau într-un sold separat, fără să se plătească dobândă la dobândă pentru acea parte, iar acel sold separat era inclusiv garantat de stat, tocmai ca să vină în sprijinul persoanelor fizice și juridice care aveau nevoie de amânarea ratelor.

Guvernul Orban a venit cu această măsură în primul rând la timp, ceea ce este cel mai important lucru în criză – să ai acțiune la timp, să iei măsuri la timp. Și această măsură a fost printre cele mai bune din Uniunea Europeană, a avut un termen de amânare de 9 luni, cel mai lung după recomandările Uniunii Europene, și această măsură de amânare a fost de mare ajutor pentru sănătatea financiară a persoanelor fizice și juridice.

Peste 600.000 de persoane fizice și juridice au beneficiat de moratoriul legislativ sau de moratorii nonlegislative private, astfel încât de aceea astăzi vorbim de creștere economică.

Mulțumim.

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

Domnul deputat Grosaru Andi-Gabriel, Grupul minorităților.

## **Domnul Marius-Constantin Budăi**

**:**

Drept la replică!

Dar n-ai apăsat!

## **Domnul Marius-Constantin Budăi:**

Mi-a folosit numele sau nu?!

Mi-a folosit numele.

Nu, nu o să intru în polemică și nu o să fac o dezbatere. O să spun că, într-adevăr, aveți dreptate. Toate au fost la timp.

Și cele un milion de măști – sau câte sunt – care stau prin depozite. Și măsura 3, de la IMM-uri, care e blocată.

Și măsura 2, care e decontată undeva la 20 și ceva la sută. Nici măcar măsura 1, care e de vreo 2.000 de euro, nici aia nu-i decontată!

Aveți dreptate! Oamenii sunt necăjiți, dar măsurile au fost la timp!

Domnul deputat Grosaru.

Mulțumesc, domnule președinte. Am o intervenție foarte scurtă.

Cred că nu vedem pădurea din cauza copacilor.

Atâta timp cât vorbim despre îndatorări, îndatorarea populației, facilități la credite, nu o să-i ajutăm și n-o să crească bunăstarea populației.

Drept urmare, nu știu dacă această măsură este o măsură chiar bine-venită.

Ajutați populația să prospere și să producă, într-adevăr. Mulțumesc.

Domnul deputat Bulai Iulian. Vă rog.

## **Domnul Iulian Bulai:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pe procedură, stimați parlamentari, am deosebita onoare să vă anunț că documentarul „Colectiv” a câștigat Premiul LUX al Parlamentului European. Felicitări lui Alex Nanau, Cătălin Tolontan, Vlad Voiculescu. Reforma în sistemul medical din România și în managementul spitalicesc trebuie să continue.

Felicitări!

Procedură, domnul deputat Grosaru.

Haideți, că transformăm sesiunea de vot final în dezbateri iar pe proiecte!

Domnule președinte,

O soluție este să nu adoptăm consumul ca politică de stat!

Mulțumesc.

4. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2019 privind prorogarea termenului prevăzut la art. II din Legea nr. 163/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții; PL-x 541/2019; lege ordinară.

Comisia pentru industrii propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenți – 299, pentru – 298, „nu votez” – un coleg.

Proiectul de lege a fost adoptat.

5. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul și certificarea calității, comercializarea semințelor și a materialului săditor, precum și testarea și înregistrarea soiurilor de plante; PL-x 179/2020; lege ordinară.

Comisia pentru agricultură propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenți – 304, pentru – 304. Proiectul de lege a fost adoptat.

6. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2020 privind unele măsuri fiscale, modificarea unor acte normative și prorogarea unor termene; PL-x 439/2020; lege ordinară. Suntem în procedură de urgență.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenți – 305, pentru – 304, o abținere.

Proiectul de lege a fost adoptat. Secțiunea I. Legi ordinare. B. Respingeri. Vă rog.

Doamna deputat Horga, explicarea votului.

## **Doamna Maria-Gabriela Horga:**

Vedeți, dragi colegi, oricât ar încerca PSD să dezinformeze că nu au fost măsuri la timp în 2020, totuși văd că votați în fiecare săptămână cam două, trei măsuri ale Guvernului Orban!

Cam asta se întâmplă! Și le votați și dumneavoastră. Măsuri de care au beneficiat atât mediul de afaceri, cât și persoanele fizice. Iar, deși pandemia a generat o criză economică la nivel global, totuși aceste măsuri chiar au ajutat economia să facă față șocului.

Iar acte normative precum este această ordonanță pe care o aprobăm astăzi, Ordonanța nr. 99/2020, ce a acordat facilități fiscale pentru HoReCa și mediul de afaceri, dar și amânarea taxelor și impozitelor la ANAF, care apoi au putut fi eșalonate în 2021, în procedură simplificată, de fapt sunt doar prelungiri ale unor ordonanțe, nr. 29 și nr. 48, aprobate în martie și aprilie 2020. Da, la timp, dragi colegi, chiar la timp, pentru că așa au putut beneficia și așa s-au putut amâna ratele!

Practic, guvernul condus de Ludovic Orban a luat aceste măsuri, prin consultare cu reprezentanții mediului privat.

De aceea au și funcționat și de aceea au și putut fi implementate și au produs efecte, iar efectele se văd în creșterea economică.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Buicu Corneliu, Grupul PSD. E substituire de persoană. Domnul Budăi Marius. Vă rog. Vorbește în locul domnului...

Nu, nu, nu, eu vorbesc în numele Grupului PSD, că noi nu vorbim pe persoană fizică.

Ia ziceți, cu cuvintele dumneavoastră!

## **Domnul Marius-Constantin Budăi:**

Sunt nevoit a doua oară să-i dau dreptate colegei noastre. Într-adevăr, avem creștere economică... și de ce nu dați alocațiile de la 1 iulie?!

Avem creștere economică, dar a înghețat tot! Pensii, salarii, măsuri! Aveți dreptate! Ați luat măsurile la timp. Bravo încă o dată!

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

7. Proiectul de lege privind declararea zilei de 10 mai drept „Ziua independenței naționale”; PL-x 20/2018; lege ordinară.

Comisia pentru muncă și Comisia pentru cultură propun respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Pentru respingere. Rezultatul votului: prezenți – 295, pentru – 171, abțineri – 124.

Proiectul de lege a fost respins. Sesiunea de vot s-a încheiat.

Vă urez o zi bună tuturor!

Urmează ședința Biroului permanent, urmată de ședința Comitetului liderilor.

O zi bună!

La revedere, stimați colegi!

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Adresa Biroului pentru relații cu publicul este: Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329. Tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72, e-mail: pierderiacte@ramo.ro, concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro

&JUYEJT|337393]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 95/18.VI.2021 conține 48 de pagini.**

Prețul: 120,00 lei