Carmen Ileana Mihălcescu

**:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Dragi colege,

Dragi colegi,

Un tânăr _influencer_ din România a reușit să scandalizeze opinia publică relatând cum ar viola o adolescentă care s-a îmbrăcat cu o fustă „prea scurtă”. Cuvinte greu de reprodus au fost folosite în descrierea explicită, pe care tânărul a justificat-o ulterior ca pe o glumă. O faptă deosebit de gravă a fost tratată ca o glumă, într-o societate în care victima oricărui tip de abuz este considerată vinovată – pentru că „avea fusta prea scurtă”, pentru că „s-a îmbrăcat provocator”, pentru că „sigur a făcut și ea ceva ca să provoace agresorul”.*

Nu! Responsabilitatea faptei aparține de fiecare dată și în întregime agresorului. Și nu vorbim doar despre fapta în sine, ci și despre instigarea și perpetuarea unui astfel de comportament.

A venit momentul să înțelegem că abuzul de orice tip asupra unei persoane lasă urme adânci pe trupul și în sufletul victimei, iar drumul către vindecare este unul lung și greu de parcurs. Nu se poate glumi pe astfel de teme, cum nu se pot face glume despre experiențele prin care au trecut victimele, indiferent de condiții.

Vorbind despre responsabilitate, ea aparține fiecăruia dintre noi – de la a vorbi despre aceste lucruri și până la a lua atitudine atunci când vedem ce se întâmplă. Nu mai putem rămâne indiferenți la astfel de situații. Nu când zeci, sute de femei și copii sunt anual victime ale abuzului, iar, atunci când cer ajutor, cei la care apelează le blamează din nou sau închid ochii și le lasă singure în mâinile agresorilor.

Este adevărat, există situații când lucrurile pe care le putem face par neînsemnate, dar este important să fim prezenți și să discutăm cu ceilalți. Să ne argumentăm punctul de vedere, să atragem atenția și să ne educăm, pe noi și pe toți ceilalți, pentru a acorda credit și sprijin victimelor, și nu agresorului sau celui care instigă, indiferent de popularitatea sau de statutul acestuia.