Îl invit la tribună pe domnul Radu Marinescu, ministrul justiției.
Aveți cuvântul, domnule ministru.
## **Domnul Radu Marinescu** _– ministrul justiției_ **:**
Vă mulțumesc. Bună ziua tuturor!
Doamnelor și domnilor parlamentari, Dragi colegi*,
Mă aflu azi în fața dumneavoastră pentru o dezbatere care ține de exercițiul firesc al democrației, într-o zi plină de semnificație simbolică pentru țara noastră.
În decembrie 1989, românii s-au revoltat împotriva dictaturii și au plătit cu sânge eliberarea țării de comunism, deschizând astfel drumul nostru către libertate, democrație și către statul de drept, a cărui componentă esențială este o justiție independentă, imparțială, obiectivă și responsabilă, o justiție care să nu reprezinte și să nu lăsăm să devină un instrument opresiv, ci un garant al respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor*.
Celor care ne-au dăruit, prin sacrificiul lor suprem, prin lupta lor din decembrie 1989, libertatea și speranța unei societăți mai bune, le rămânem profund îndatorați, atât de a-i păstra în memorie veșnic ca eroi, cât și de a nu risipi niciodată acest dar.
Mă prezint în fața Parlamentului în deplin respect pentru instituția supremă a poporului român, pentru a dezbate această moțiune simplă.
România este o țară democratică, europeană, un stat de drept, iar justiția a evoluat și s-a consolidat odată cu și în cadrul statului de drept. Orice analiză lucidă, obiectivă, rațională asupra justiției trebuie să plece de la date și fapte concrete, și nu de la simple alegații, luând în considerare atât progresele, cât și problemele încă existente*, probleme care trebuie fără întârziere rezolvate. Orice reformare a justiției, legislativă sau doar administrativă, trebuie să fie realizată pe baza unor evaluări depline și obiective, pentru a fi în interesul eficientizării justiției și consolidării statului de drept.
Ca să ne ferim de subiectivismul autoevaluării, este util să recurgem la instrumentele oferite de observatorii internaționali ai stării statului de drept din România, instrumente precum rapoartele „Rule of law” ale Comisiei Europene, evaluările GRECO sau ale OCDE, care subliniază progresele reale ale statului de drept și ale justiției din România și evidențiază și aspectele unde eforturile noastre trebuie sporite.
Orice analiză trebuie să aibă ca premisă arhitectura normativă instituțională și funcțională a sferei justiției, competențele și responsabilitățile tuturor celor implicați în
ceea ce numim generic justiție. Dacă discutăm despre Ministerul Justiției, atunci trebuie să avem în vedere o componentă a Executivului. Iar puterea judecătorească este astăzi, în România, independentă și se autoguvernează, nefiind subordonată Ministerului Justiției.
În conformitate cu dispozițiile Constituției și ale legilor justiției, adoptate în 2022, CSM este garantul independenței justiției. Justiția se înfăptuiește, în România, prin Înalta Curte de Casație și Justiție și instanțele de judecată.
CSM este ales de magistrați; în cadrul magistraturii se face selecția conducătorilor instanțelor și parchetelor – în afara marilor parchete –, conform legii, promovările, circulația personalului se stabilesc și se antrenează răspunderea disciplinară în cadrul sistemului. Magistrații sunt cei care trebuie să aplice legea în cauzele deduse judecății, să stabilească faptele și adevărul, prin pronunțarea unor soluții definitive corecte, pentru care sunt răspunzători. Magistrații au un înalt statut în societate și trebuie să-și facă datoria cu responsabilitatea corespunzătoare.
În aceste zile s-a discutat și se discută mult despre legile justiției din 2022. Ele au fost adoptate de către Parlament după ample dezbateri și consultări, inclusiv cu magistrații, societatea civilă, în comunicare cu Comisia Europeană. Adoptarea și intrarea în vigoare a acestor legi au devenit jalon în PNRR, iar, în urmă cu câteva zile, acest jalon a fost inclus în cererea nr. 4 de plată, depusă de România.
Desigur, evoluția în timp a oricărui act normativ trebuie evaluată – și este evaluată – și trebuie acționat în raport cu nevoile reale ale societății. Aceste legi au stabilit standarde și principii care au permis ridicarea MCV și apoi aplicarea lor a fost evaluată constant la nivel european și internațional.
Aș dori să invoc Raportul „Rule of law” pentru România, 2025, din cursul mandatului meu, care a marcat faptul că reforma a progresat, în România, prin digitalizare, facilitarea accesului cetățenilor la asistență juridică și asigurarea resurselor umane adecvate pentru sistemul judiciar. Și aș vrea să vă spun că, în momentul de față, la nivelul DNA, de exemplu, nevoia de personal este asigurată la 85% ocupare a schemei de procurori, ceea ce constituie un standard îndeplinit și pentru PNRR.
Una dintre problemele care au fost reținute prin acest raport, ținând de implicarea MJ, a fost prompt rezolvată prin reforma legislativă privind restricțiile pre și postangajare în instituțiile și autoritățile publice, care a devenit Legea nr. 189/2025, „Legea pantouflage-ului”, un proiect coinițiat de către Ministerul Justiției.
Am văzut că l-ați citat în textul moțiunii pe Charles de Secondad, baron de Montesquieu. Știți, fără îndoială, că este părintele teoriei separației puterilor în stat. Aceasta înseamnă, în contextul abordat astăzi, că eu, ca membru al Guvernului, vă dau explicații cu privire la aspectele din justiție care țin de competențele MJ și de limitele acestora.
Am văzut în text – și vă mulțumesc pentru acest lucru – că îmi recunoașteți pregătirea juridică, experiența profesională câștigată în 30 de ani de carieră neîntreruptă în justiție, precum și caracterul.* Vă asigur că le-am mobilizat în eforturile depuse în perioada de când sunt ministru, pentru a îndeplini obiectivele guvernării pe coordonata specifică Ministerului Justiției. Actualul mandat de ministru a debutat în iunie 2025 și, deși a trecut un interval de timp relativ redus,
Ministerul Justiției a realizat deja o serie de obiective foarte importante ale guvernării și este în grafic cu îndeplinirea altora.
Programul de guvernare pe care l-ați amintit vizează o perioadă de 4 ani, și obiectivele stabilite pentru sfera justiției presupun acțiunea conjugată a tuturor factorilor instituționali și politici care aderă la și susțin acest program. Acțiunile MJ trebuie analizate și evaluate coroborat cu cele ale întregului Guvern, ale Parlamentului, toate convergente în îndeplinirea scopului de a moderniza și eficientiza legislația și, implicit, justiția.
Ați invocat faptul că sunt lipsit de viziune, de strategie, indiferent, simplu observator sau manager ineficient.
Datele concrete, faptele, rezultatele contrazic retorica politicianistă a moțiunii dumneavoastră – și mă voi referi concret la aceste date și fapte.
Ați invocat absența unor viziuni concretizate în documente strategice privind justiția și domeniul judiciar. Realitatea vă contrazice:
– A fost adoptată Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar și a justiției ca serviciu public 2025-2029.
– A fost adoptată Strategia națională pentru prevenirea recidivei 2025-2029.
– Am continuat aplicarea Strategiei naționale anticorupție pentru 2021-2025, în mod corespunzător, așa cum recunoaște Raportul „Rule of law” pentru România.
– Elaborăm acum noua strategie pentru 2026-2030, definind cadrul de acțiune pe termen mediu pentru prevenirea și combaterea corupției în instituțiile publice.
– Continuăm aplicarea Strategiei naționale privind recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni. Asigurăm, astfel, un cadru coerent și eficient pentru demersurile instituționale care cresc eficiența în recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni.
– Am întărit rolul instituțional și funcțional al ANABI și, corespunzător, eficiența acestei instituții importante.
– Strategia națională de reabilitare a persoanelor față de care s-au dispus sancțiuni și măsuri comunitare este elaborată și se află în dezbatere publică, urmând a fi adoptată.
– Ministerul Justiției a contribuit substanțial la Strategia națională privind aderarea României la OCDE. La propunerea Ministerului Justiției a fost adoptată Legea nr. 156/2025, care modifică și completează Legea nr. 319/2024, prin care România și-a consolidat cadrul normativ pentru prevenirea și combaterea corupției în operațiunile economice internaționale, conform cerințelor și recomandărilor Grupului Anti-Mită (WGB) al OCDE. Adoptarea legii a determinat evaluarea pozitivă a României în procesul de aliniere la standardele Convenției OCDE Anti-Mită, evaluare obținută în luna octombrie 2025, avizul favorabil cu numărul 17 în procesul de aderare la această organizație.
– Am adoptat reforma legislativă privind restricțiile pre și postangajare, așa numitul „pantouflage”, amintit de mine anterior, care a atras o evaluare pozitivă în Grupul PIAC al OCDE în noiembrie 2025.
– Strategia privind elaborarea, respectiv implementarea dreptului european și a deciziilor CCR, CEDO și CJUE.
– Am continuat procesul de adaptare a legislației interne la jurisprudența națională și europeană.
– Participăm activ la strategiile europene de elaborare a directivelor europene. Negociem 13 propuneri în domenii esențiale precum: abuzul sexual, exploatarea sexuală a copiilor, drepturile, sprijinirea, protecția victimelor criminalității, combaterea corupției și insolvență: transpunem în momentul de față, în dreptul național, directive privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal, recuperarea și confiscarea de active, prevenirea și combaterea traficului de persoane, protejarea victimelor acestui trafic de persoane, combaterea violenței împotriva femeilor și violenței domestice sau protecția împotriva procedurilor judiciare abuzive de tipul anti-SLAPP.
În ceea ce privește Strategia privind drepturile omului, invocată de dumneavoastră în moțiune, amintesc cele reținute recent în Cauza CEDO „Văscăuțanu împotriva României”, 4 decembrie 2025, privind situația deținuților români care susțin că sunt supuși unor condiții de detenție necorespunzătoare. Această decizie recunoaște eficiența remediilor legislative interne și implementarea consecventă a măsurilor structurale, aspecte realizate prin implicarea fermă a MJ, ceea ce va conduce la diminuarea semnificativă a numărului cauzelor împotriva României de pe rolul Curții Europene.
Amintim și strategia derulată de MJ privind digitalizarea justiției, care vizează eficientizarea deosebită a actului de justiție și asigurarea celerității procedurilor, care vă preocupă și ne preocupă, urmărind finalizarea cu succes în 2026 a proiectelor PNRR de digitalizare a sistemului judiciar, precum și utilizarea instrumentelor de inteligență artificială în justiție, inclusiv ca asistent al profesioniștilor dreptului.
Ați criticat lipsa unor abordări ale Ministerului Justiției privind durata excesivă a proceselor și eficientizarea procedurilor.
Iată câteva date factuale raportate la situația din România față de alte state membre ale Uniunii Europene, potrivit Tabloului de bord privind justiția, publicat de Comisia Europeană în 2025.
Cu titlu de exemplu, menționez că durata procedurilor în cauzele civile, comerciale, administrative este mai mare în state precum Franța, Spania sau Italia, în raport cu România. În ceea ce privește durata procedurilor judiciare în cauze civile și comerciale în primă instanță, România se situează în prima jumătate a statelor membre – locul 11 din 27.
Știm că există nemulțumiri legitime ale cetățenilor, astfel că aceste realități statistice nu înseamnă că nu am găsit soluții în mod constant, în limitele competențelor noastre, pentru că celeritatea incumbă organelor judiciare în realizarea actului de justiție.
În decursul anului 2025, termenele de efectuare a expertizelor criminalistice de către INEC, aflat în subordinea Ministerului Justiției, în chestiuni sensibile, cum ar fi accidentele de trafic terestru, au fost reduse de la 18-24 de luni, anterior, la aproximativ 6-7 luni.
În ceea ce privește digitalizarea, aceasta va asigura celeritatea efectivă a procedurilor și avem în derulare proiecte majore care urmăresc modernizarea infrastructurii de IT și de comunicații, cum ar fi: dezvoltarea și optimizarea infrastructurii de date – _Justice Data Centers_ , „Cloudul privat pentru justiție”, implementarea sistemului modern de comunicații și colaborare pentru MJ subordonate și instanțele de judecată, dezvoltarea de sisteme integrate de înregistrare, în sălile de judecată, și a componentelor de transcriere
automată, cu un sistem de inteligență artificială _speech-to-text_ , care va transfera declarațiile direct în material de utilizat în dosar și va reduce foarte mult procedurile și durata acestora, operaționalizarea sistemului ECRIS V de gestionare a cauzelor, digitalizarea în cadrul parchetelor.
Am modernizat complet, în acest an, infrastructura de rețea LAN pentru 35 de instanțe.
Am devenit parteneri ai Proiectului european „Soveral General AI for Government Efficiency”, aflat acum în procedură de evaluare a cererii de finanțare, care își propune să obțină instrumente de bază ale unui asistent de inteligență artificială, precum cele de întocmire automată a rezumatului, traducere automată, analiză juridică semantică, în bazinele proprii de jurisprudență și de legislație.
Avem următoarele proiecte de acte normative realizate și aflate deja în dezbatere: facilitarea participării prin videoconferință în cauzele civile cu elemente transfrontaliere, facilitarea obținerii probelor electronice în dosarele penale, punând în aplicare regulamentul privind ordinele europene de divulgare a probelor electronice.
Ați menționat numărul mare al proceselor nefinalizate sau hotărâri judecătorești neredactate.
Menționez că toate aceste aspecte țin în mod exclusiv de activitatea judecătorească, iar Ministerul Justiției nu poate interveni aici.
Am avut întâlniri însă, într-un dialog constant cu magistrații, cu avocații, notarii, executorii judecătorești, CSM, la sediul MJ, în cadrul altor evenimente profesionale, în care am invocat necesitatea ca în activitatea judiciară să se asigure celeritatea, prin utilizarea procedurilor electronice deja existente, videoconferința pentru audieri, administrarea probelor de către avocați, prevăzută în Codul de procedură civilă, sau utilizarea mijloacelor alternative de soluționare a proceselor.
Mi-ați reproșat lipsa de reacție în contextul protestelor magistraților.
După cum știți, acestea au fost justificate de către magistrați prin inițiativa legislativă a Guvernului, derivând din programul de guvernare, de majorare a vârstei de pensionare a magistraților și de ajustare a pensiilor de serviciu, în contextul îndeplinirii unui jalon PNRR.
În acest context, Ministerul de Justiție a avut o abordare constructivă: a căutat să evite conflictul între puterile statului, act care a afectat cetățeanul, a susținut necesitatea dialogului instituțional, a colaborării loiale între puterile statului.
Am participat la toate întâlnirile de consultări ale Guvernului și ale Președinției cu magistrații; am semnalat necesitatea respectării condițiilor de constituționalitate a legii.
În toată această perioadă a protestelor am avut o prezență publică activă, chiar zilnică, prin zeci de intervenții în mass-media, transmițând ferm că greva nu este permisă și că niciun protest nu poate ignora necesitatea de a soluționa cel puțin cauzele urgente, a căror întârziere riscă să afecteze grav drepturile și libertățile justițiabililor.
Am avut discuții numeroase cu magistrații la instanțe și parchete de toate gradele, cu avocați, notari, executori, efectuând, în acest sens, deplasări numeroase în țară, pe raza mai multor curți de apel și tribunale.
Am analizat, astfel, constant modul cum evoluează protestul, natura, întinderea, efectele și am cerut constant reluarea activității, extinderea numărului de cauze soluționate în timpul protestului.
Când în media s-a semnalat concret un caz grav de amânare a soluționării unei cereri urgente, o ordonanță președințială formulată de o persoană grav bolnavă, am reacționat public și cauza a fost soluționată ulterior, evident fără ca vreodată să am pretenția de a sugera vreo soluție judiciară, ci doar de a sublinia necesitatea ca dreptul esențial la proces echitabil să fie respectat și cauzele urgente să fie soluționate.
Am precizat public, repetat, că responsabilitatea pentru actul de justiție revine magistraților și că orice abatere disciplinară trebuie sancționată în conformitate cu legea.
Am inițiat dialoguri instituționale pentru a discuta soluțiile necesare justiției în perioada de protest.
Am invitat toate instituțiile sistemului judiciar la Ministerul Justiției, pe 4 septembrie 2025, și am participat activ la toate inițiativele altor actori importanți din justiție, precum reuniunea de la Parlament, în cadrul unui pact pentru justiție propus de UNBR.
Mi-ați reproșat că protestele magistraților au blocat activitatea instanțelor și parchetelor, dar decizia privind aceste proteste le revine acestora, prin hotărârile adunărilor generale ale instanțelor, fără ca ministrul justiției să aibă pârghiile legale de a interveni în vreun fel în aceste decizii.
În această perioadă, magistrații mi-au comunicat că au desfășurat activități administrative interne și au susținut că activitatea de judecată a instanțelor a continuat pentru cazuri urgente, precum măsuri preventive, ordine de protecție, conflicte de competență sau alte cereri urgente.
Cât privește protestul că s-au plătit magistrații pe durata protestelor, ar trebui văzută competența privind acordarea drepturilor bănești ale magistraților, care revine în exclusivitate Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Aplicarea la speță a legii, aplicarea la speță a instituțiilor de drept penal, material, inclusiv prescripția răspunderii penale, revine exclusiv instanțelor de judecată și magistraților.
Cu toate acestea, referitor la riscul de intervenire a prescripției penale, în toate întâlnirile avute în timpul protestului magistraților am solicitat să fie soluționate cauzele care au riscul de a se închide prin stingerea acțiunii penale, ca urmare a intervenției prescripției.
Legile justiției prevăd modul în care se realizează angajarea răspunderii disciplinare și patrimoniale a magistraților.
Există ipoteze clar definite legal și legile justiției nu dau Ministerului de Justiție vreo competență sau atribuție în sfera disciplinară. Competența revine Inspecției Judiciare, CSM și instanțelor de judecată.
Am solicitat însă public ca, în cazul în care sunt îndeplinite condițiile răspunderii magistraților, Inspecția Judiciară și CSM să acționeze cu celeritate, obiectiv și imparțial, respectând prevederile legale, iar, dacă este vorba de infracțiuni, să se ia urgent măsurile legale de către organele judiciare penale. Am făcut acest lucru inclusiv în contextul dezvăluirilor din materialul de presă al Recorder, poziția mea publică fiind succedată de sesizarea Inspecției Judiciare de către CSM, pentru verificările necesare.
Ați sugerat să trimit secretari de stat în deplasările externe în locul ministrului, minimalizând, astfel, necesitatea reprezentării României la nivel ministerial în întâlnirile de nivel înalt.
Consider că prezența ministrului la întâlnirile cu omologii din alte țări, în formatul JAI sau Consiliul Europei, cu președintele CEDO, comisarul pentru justiție al Uniunii Europene, înalți responsabili ai ONU pentru anticorupție, înalți responsabili ai OCDE, în cadrul unor formate de discuții care vizează strategii și reforme în domenii esențiale pentru justiție și statul de drept, denotă tocmai implicarea și responsabilitatea mea în gestionarea activității ministerului și căutarea de soluții, pe care mi-o și recomandați dumneavoastră în textul moțiunii.
Activitatea internațională a Ministerului Justiției, în 2025, a condus la progrese reale făcute de către România cu privire la statul de drept și enumăr câteva: Cauza „Văscăuțanu”, amintită anterior, pas important pentru a diminua numărul cauzelor repetitive de la CEDO; includerea limbii române în informația juridică a curții la Consiliul Europei; semnarea Convenției privind protecția profesiei de avocat, care asigură independența avocaților, confidențialitatea relației avocatclient, libertatea de exprimare.
Am aprobat, alături de miniștrii de justiție din Uniunea Europeană, în cadrul JAI Bruxelles, concluziile Consiliului privind dispozițiile-model pentru dreptul penal al Uniunii Europene.
Am analizat soluții cu omologii mei privind lupta împotriva criminalității organizate, în domenii-cheie precum corupția, evaziunea fiscală, _cybercrime_ , cooperarea internațională în justiție.
Am discutat despre scutul european pentru democrație, digitalizare, inteligență artificială în justiție.
Cu domnul Michael McGrath, comisarul european pentru democrație și stat de drept, am discutat progresele României făcute în domeniul justiției, pașii de urmat, proiectele Comisiei în justiție pentru 2026, directivele aflate în negociere.
Alături de președintele Senatului, de secretarul general al Guvernului, de reprezentanți ai MAE, ANI și ai Parlamentului României, am obținut un succes important în parcursul aderării României la OCDE, participând la evaluarea în cadrul Grupului PIAC, unde am prezentat personal reforma legislativă.
România a avut rezultate pozitive în ambele grupuri ale OCDE, unde este participant implicat MJ.
Relațiile externe ale MJ s-au materializat și prin primirea de către mine și colegii mei a numeroși reprezentanți ai justiției din alte state: patru miniștri ai justiției, conducători ai parchetelor și ai altor instituții cu implicare în sfera justiției, reprezentanți diplomatici ai țărilor cu care derulăm mecanisme financiare de susținere a modernizării în justiție, ai Băncii Mondiale – toate sunt menite a susține dialogul și soluții concrete pentru a conlucra în modernizarea și consolidarea justiției și a statului de drept.
Nu există un eșec managerial, așa cum susține moțiunea. Moțiunea dumneavoastră, dragi colegi, vorbește, fără vreo bază factuală, despre un pretins eșec managerial, cuantificat, total arbitrar, la o așa-zisă „rată de 10% din programul de guvernare” realizată. Se rezumă însă doar la argumente generice privind ineficiența în activitatea ministerială.
În justiție există principiul _actori incumbit onus probandi_ , ceea ce înseamnă că un acuzator aduce și probe. Cum însă n-ați făcut-o prin moțiune, vă prezint eu câteva date și elemente concrete care denotă că MJ lucrează intens și
eficient și rezultatele sunt pe măsură, exprimând un succes, nu un eșec managerial.
În anul 2025, activitatea MJ în asigurarea calității legislației a presupus participarea la peste 200 de grupuri și comisii interinstituționale, formale și informale, inclusiv în domeniile-cheie care au legătură cu pachetele de reforme de până acum și cele viitoare: avizarea a peste 5.000 de lucrări în circuitul guvernamental, elaborarea a peste 60 de puncte de vedere cu privire la propuneri legislative, 1.200 cu privire la excepțiile de neconstituționalitate, peste 150 de răspunsuri la interpelări parlamentare, răspunsuri la peste 5.000 de petiții și peste 20.000 de comunicări cu ONG-urile.
În medie, patru-cinci cetățeni sunt primiți săptămânal de angajații ministerului pentru a fi îndrumați în problemele cu care se confruntă.
Raportându-mă și la instituțiile din subordinea Ministerului Justiției, arăt că la ONRC am realizat o simplificare a accesului la Registrul Comerțului, eficientizarea activității și eliminarea blocajelor în activitatea de soluționare a cererilor de înregistrare, asigurând respectarea termenelor prevăzute de lege, aspect foarte important și pentru mediul de afaceri.
Astfel, în condițiile în care, atunci când am preluat mandatul, exista un sold considerabil de cereri nesoluționate, acest sold a fost eliminat complet până la data de 1 iulie 2025, ceea ce confirmă eficiența măsurilor adoptate și impactul pozitiv asupra funcționării ONRC și asupra mediului de afaceri.
PNRR a fost o preocupare constantă în activitatea mea, organizând ședințe frecvente pentru accelerarea implementării programelor.
Facem reforme la Ministerul Justiției. Suntem responsabili de două reforme în cadrul PNRR: reforma V – Asigurarea independenței sistemului judiciar și creșterea calității și eficienței acestuia; reforma VI – Intensificarea luptei împotriva corupției.
În urma revizuirii PNRR, Ministerul Justiției, în calitate de coordonator de reforme și investiții, este responsabil de 11 jaloane și ținte. Gestionăm o alocare de 242.310.000 euro pentru investiții în domeniul transformării digitale. Am semnat 27 de contracte de finanțare cu instituțiile din sistemul judiciar, dintre care 26 de contracte aferente componentei VII – Transformarea digitală.
Rata de contractare a fondurilor este de aproape 100%. Procentul de finalizare a procedurilor de achiziții – 70%. Execuția bugetului alocat – 132 de milioane de euro.
Până la finalul implementării, din 2026, preconizăm o rată
maximală de utilizare a fondurilor.
În ceea ce privește Mecanismul financiar norvegian 2021-2028, în 4 decembrie 2025 am primit Propunerea de memorandum de înțelegere dintre Guvernul României și Regatul Norvegiei, o alocare pe Programul Justiției, pe care îl coordonăm, de 60 de milioane de euro.
Programul de cooperare elvețiano-român: am semnat acordul de implementare la 4 aprilie 2025, cu buget 11.800.000 de franci elvețieni.
Amintesc investițiile în infrastructura judiciară.
În 2025 am terminat șapte obiective de investiții; am continuat lucrările la patru obiective de investiții, sedii ale instanțelor.
Inițiative legislative.
La nivelul Ministerului Justiției am elaborat, în această perioadă, 10 acte normative de nivelul legii privind Codul
penal, Codul de procedură penală, avertizorii în interes public, combaterea infracțiunilor – corupție și spălare de bani.
Am contribuit la elaborarea proiectului de act normativ în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraților, am elaborat proiectul de lege pentru reintegrarea în profesie a magistraților, ca să recuperăm forța de muncă și să nu mai plătim pensii ocupaționale, și am făcut acest lucru și în privința celor care lucrează în cadrul ANP-ului.
În executarea hotărârilor CEDO, amintesc un lucru foarte important. În 4 decembrie 2025, Comitetul de Miniștri din cadrul Consiliului Europei a adoptat o decizie privitoare la executarea Hotărârii-pilot „Rezmiveș” și, respectiv, a Grupului de cauze „Brăgădireanu”, care vizează probleme legate de supraaglomerare și condiții de detenție inadecvate, reținându-se progresele realizate de autoritățile române, existența în legislație a căilor de atac eficiente, condiții în care România a fost trecută de la supravegherea susținută, care este specifică cauzelor unde sunt probleme sistemice, la supravegherea standard.
În materia cooperării judiciare, poate nu vă este de dezinteres să aflați că, în perioada 1 ianuarie – 15 decembrie 2025, au fost aduse în țară 565 de persoane în baza mandatelor europene de arestare, 165 de persoane în baza mandatelor de arestare în relația cu Marea Britanie, 29 de persoane urmărite în procedura de extrădare din state terțe și 235 de persoane transferate pentru executarea pedepsei în România.
Am intervenit în domeniul insolvenței pentru reducerea duratei procedurilor judiciare, consolidarea regimului răspunderii administratorilor, creșterea gradului de recuperare a creanțelor.
În relația cu profesiile conexe, menționăm Proiectul de lege privind activitatea notarială electronică, participarea la sistemul informatic pentru executorii judecătorești și Propunerea legislativă de modificare și completare a legii care privește executorii judecătorești.
După o perioadă de 18 ani, distinși colegi, raportat la experții tehnici judiciari, am reușit să realizăm examenul pentru experți tehnici judiciari, pentru specialități de o deosebită importanță pentru activitatea judiciară: topografie, cadastru, geodezie, construcții civile, industriale și agricole, autovehicule, circulație rutieră, instalații pentru construcții. Administrația Națională a Penitenciarelor a fost și rămâne o prioritate a mandatului meu.
Am inițiat și voi continua reformele să modernizăm și să eficientizăm sistemul penitenciar, să asigurăm deplina respectare a drepturilor omului, a drepturilor personalului și utilizarea eficientă a resurselor.
În anul 2025 am obținut alocarea de fonduri de la bugetul de stat pentru ANP de 2,7 miliarde de lei și avem o execuție bugetară de 99,79%.
Au fost încasate, la nivelul sistemului penitenciar, venituri proprii de 146 de milioane de lei, ceea ce reprezintă o creștere de 35% față de anul 2024. Am crescut semnificativ numărul de deținuți care lucrează.
Tot în anul 2025, am finalizat 1.086 de noi locuri de cazare pentru persoanele private de libertate. Am finalizat lucrări de reparații curente și întreținere la 2.600 de camere de detenție și am continuat lucrările la cele două penitenciare, Unguriu și Berceni, dublând gradul de realizare a lucrărilor față de anul anterior.
Întreprindem demersuri și vom realiza, în 2026, 12 parcuri fotovoltaice, care vor asigura energia necesară pentru penitenciarele din România.
Am achiziționat 63 de autospeciale pentru transportul persoanelor private de libertate, pentru că parcul auto era foarte învechit și erau condiții degradante pentru cei care erau transportați.
Am depus și am demarat Proiectul „PACE”, cu un buget de aproape două milioane de euro, vizând măsuri de sănătate pentru deținuți.
Mai amintesc doar faptul că, în prima parte a lunii decembrie 2025, am finalizat și dotarea hardware pentru implementarea noului sistem informatic al Agenției Naționale pentru Cetățenie, cea mai importantă schimbare tehnologică din istoria acestei instituții, având ca obiectiv final să operaționalizăm în format electronic dosarul unic de cetățenie română, și a Spațiului virtual pentru relația cu solicitanții și aplicanții de cetățenie română, ca să securizăm procedurile și derularea mai rapidă a acestora.
Dragi colegi,
Aceasta nu este nicidecum o prezentare exhaustivă a muncii desfășurate alături de colegii mei din minister, cărora le mulțumesc public pentru dedicarea și profesionalismul cu care s-au implicat în activitatea extrem de solicitantă a anului 2025. Sunt doar exemple din munca complexă, continuă și diversificată pe care Ministerul Justiției o realizează în domeniul său de activitate.
Dialogul meu cu dumneavoastră, parlamentarii, nu are loc doar astăzi. El a început din prima zi a mandatului meu și colegi din toate partidele politice au avut deplina posibilitate să discute cu mine despre proiecte care să îmbunătățească sistemul judiciar.
Vă asigur că, atâta timp cât voi rămâne ministru al justiției, voi face, ca și până acum, din dialogul constructiv instrumentul esențial al progresului comun în dezvoltarea justiției.*
Cred cu tărie că justiția din România trebuie să rămână independentă, apolitică, să fie corectă, imparțială și obiectivă, să asigure condițiile cele mai bune tuturor profesioniștilor din sistem, pentru a-și realiza activitatea și a-și împlini cariera în mod liber, conform propriei conștiințe și pregătiri profesionale, fără constrângeri, fără persecuții, dar, în egală măsură, cu asumarea responsabilității depline față de cetățean, care este beneficiarul principal al actului de justiție și a cărui încredere trebuie permanent păstrată și consolidată.
Vă mulțumesc tuturor pentru atenție!
Vă asigur de respectul meu deplin față de Parlamentul României și vă invit ca împreună să construim o justiție adevărată, ca un serviciu public aflat doar în slujba cetățeanului și niciodată a altor interese.