Stenogramă plen

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

## Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența un număr de 216.

Ședința se desfășoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezență, fizic și online.

În conformitate cu prevederile art. 94 din regulament, vă informez că au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de luni, 22, și marți, 23 decembrie 2025; programul de lucru pentru perioadele 22-27 decembrie și 29-31 decembrie 2025; lista rapoartelor depuse în perioada 15-22 decembrie 2025 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi dezbatem și votăm moțiunea simplă inițiată de 86 de deputați.

La încheierea dezbaterilor asupra moțiunii, vom da și votul final asupra acesteia.

De asemenea, de la ora 16:00 dezbatem inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, iar de la ora 17:00 continuăm lucrările noastre cu primirea de răspunsuri orale la întrebări și prezentarea interpelărilor.

Totodată, vă informez că la Biroul permanent al Camerei Deputaților a fost înregistrată cererea de demisie a domnului deputat Ciolacu Ion-Marcel, ales în Circumscripția electorală nr. 10 Buzău, la data de 18 decembrie 2025.

Luăm act de această demisie, iar proiectul de hotărâre privind vacantarea locului de deputat, întocmit de Comisia juridică, urmează să fie dezbătut și adoptat în ședința plenului de astăzi, conform dispozițiilor regulamentare.

Stimați colegi,

Întreb liderii de grup dacă în legătură cu ordinea de zi există observații.

Nu.

Înainte de a intra în ordinea de zi, permiteți-mi să urăm „La mulți ani!” colegilor noștri care își sărbătoresc ziua de naștere astăzi: Ciprian-Constantin Șerban – PSD, RaduMihail Ionescu – neafiliați, Andrei-Florin Gheorghiu – USR și Călin-Grațian Gal – PNL.

La mulți ani, stimați colegi! Să fiți sănătoși!

Intrăm în ordinea de zi.

Începem dezbaterea moțiunii simple inițiate de 86 de deputați.

Conform regulamentului, întreb dacă vreunul dintre semnatari își retrage adeziunea la această moțiune. Nu.

Pentru dezbaterea moțiunii, Biroul permanent și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare vă propun următoarele:

– moțiunea simplă va fi citită de unul dintre semnatari;

– Guvernului i se rezervă 40 de minute, pe care le utilizează la începutul și la încheierea dezbaterilor;

– pentru dezbateri, luându-se în calcul câte 5 secunde pentru fiecare deputat, timpul maxim alocat grupurilor parlamentare, precum și deputaților neafiliați se prezintă astfel:

Grupul parlamentar al PSD – 8 minute; Grupul parlamentar al AUR – 5 minute; Grupul parlamentar al PNL – 4 minute; Grupul parlamentar al USR – 3 minute; Grupul parlamentar al UDMR – două minute; Grupul parlamentar al minorităților naționale – un minut; Grupul parlamentar al SOS România – un minut; Grupul parlamentar al POT – un minut; Deputați neafiliați – un minut. Total – 26 de minute. Dacă există comentarii, observații? Nu.

În continuare, am să rog liderii grupurilor parlamentare să desemneze persoanele care vor interveni asupra dezbaterilor; să desemneze aceste persoane, să le aducă colegilor secretari.

Îi dau cuvântul domnului deputat Radu Fabian-Cristian, din partea Grupului parlamentar al AUR, pentru citirea textului moțiunii simple.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Dăm citire moțiunii simple intitulate „Dreptate pentru România! Justiția trebuie să devină cu adevărat un serviciu public în slujba românilor”.

Ministerul Justiției are obligația constituțională și politică de a asigura o bună funcționare a justiției, de a garanta drepturile și libertățile fundamentale și de a respecta legalitatea în activitatea instanțelor și a celorlalte autorități din sistemul judiciar.

Ministrul justiției nu este doar un observator neutru al disfuncționalităților sistemului, ci este chiar autoritatea politică responsabilă atunci când actul de justiție este afectat în mod sistemic.

În contextul obligațiilor asumate prin Programul de guvernare 2025-2028 pe capitolul Justiție, coroborat cu greva magistraților, considerăm mai mult decât necesară depunerea prezentei moțiuni simple împotriva domnului ministru al justiției, domnul Radu Marinescu.

Domnia-sa a manifestat, pe parcursul exercitării mandatului, o lipsă evidentă de inițiativă și reacție, incompatibilă cu responsabilitatea funcției pe care o ocupă, într-un domeniu esențial pentru funcționarea statului de drept.

Programul de guvernare, asumat de Guvern în Parlamentul României la învestire, cuprinde un capitol distinct referitor la justiție, iar prevederile acestui capitol trebuie aduse la îndeplinire de ministrul justiției. O analiză sumară a liniilor directoare din acesta arată că nu au fost îndeplinite nici măcar în proporție de 10%.

Guvernul ne obișnuiește cu transformarea unor chestiuni asumate solemn în simple vorbe, fără conținut și fără realizări. Dar proverbul latin _Verba volant, scripta manent,_ găsindu-și perfect aplicarea în acest context, este cel care vă pune în dificultate, domnule ministru Radu Marinescu. Dacă ar fi să abordăm doar o parte din programul de guvernare pe justiție, observăm că ați promis multe, dar ați făcut puține.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc.

Îl invit la tribună pe domnul Radu Marinescu, ministrul justiției.

Aveți cuvântul, domnule ministru.

## **Domnul Radu Marinescu** _– ministrul justiției_ **:**

Vă mulțumesc. Bună ziua tuturor!

Doamnelor și domnilor parlamentari, Dragi colegi,

Mă aflu azi în fața dumneavoastră pentru o dezbatere care ține de exercițiul firesc al democrației, într-o zi plină de semnificație simbolică pentru țara noastră.

În decembrie 1989, românii s-au revoltat împotriva dictaturii și au plătit cu sânge eliberarea țării de comunism, deschizând astfel drumul nostru către libertate, democrație și către statul de drept, a cărui componentă esențială este o justiție independentă, imparțială, obiectivă și responsabilă, o justiție care să nu reprezinte și să nu lăsăm să devină un instrument opresiv, ci un garant al respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor.

Celor care ne-au dăruit, prin sacrificiul lor suprem, prin lupta lor din decembrie 1989, libertatea și speranța unei societăți mai bune, le rămânem profund îndatorați, atât de a-i păstra în memorie veșnic ca eroi, cât și de a nu risipi niciodată acest dar.

Mă prezint în fața Parlamentului în deplin respect pentru instituția supremă a poporului român, pentru a dezbate această moțiune simplă.

România este o țară democratică, europeană, un stat de drept, iar justiția a evoluat și s-a consolidat odată cu și în cadrul statului de drept. Orice analiză lucidă, obiectivă, rațională asupra justiției trebuie să plece de la date și fapte concrete, și nu de la simple alegații, luând în considerare atât progresele, cât și problemele încă existente, probleme care trebuie fără întârziere rezolvate. Orice reformare a justiției, legislativă sau doar administrativă, trebuie să fie realizată pe baza unor evaluări depline și obiective, pentru a fi în interesul eficientizării justiției și consolidării statului de drept.

Mulțumesc, domnule ministru.

Urmează dezbateri asupra moțiunii simple prezentate.

Reamintesc faptul că la moțiunile simple prezentate nu pot fi propuse amendamente, potrivit regulamentului.

Începem dezbaterile.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Popa ȘtefanOvidiu.

## **Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:**

Vă mulțumesc.

Stimate colege,

## Stimați colegi,

Asistăm la o serie de teze false și o mulțime de acuze nefondate. Pe scurt: o mistificare a adevărului și jocuri periculoase politice, marca AUR. Acesta este rezumatul moțiunii simple depuse de AUR împotriva ministrului justiției.

Sunt minciuni cu tușe groase la adresa ministrului, pe care îl acuză că ar fi „inactiv” și „absent” în gestionarea problemelor sistemului judiciar. AUR, în realitate, face un amestec de generalizări și confuzii grave privind rolul constituțional al ministrului justiției.

Așa că ne întrebăm retoric: oare nu știu legile?

AUR afirmă că ministrul justiției este „autoritatea politică responsabilă atunci când actul de justiție este afectat în mod sistemic”. Afirmația sună bine pentru public, dar este profund incompletă și periculoasă.

Ministrul justiției nu conduce instanțele, nu dă ordine magistraților și nu poate interveni în actul de judecată fără a încălca independența justiției.

Exact acest principiu, fundamental într-un stat de drept, pare să fie ignorat – în mod premeditat – de inițiatorii moțiunii.

Apoi, ni se reproșează că programul de guvernare pe justiție ar fi realizat „în proporție de sub 10%”. O cifră aruncată fără niciun fundament și fără exemple concrete. Este genul de afirmație care poate exista doar într-o moțiune scrisă pentru efect artistic și pentru rețelele de socializare, nu pentru adevăr.

AUR acuză lipsa de măsuri pentru reducerea duratei proceselor.

Adevărul este însă simplu și bine cunoscut: supraaglomerarea instanțelor, deficitul de personal și complexitatea procedurilor nu se rezolvă prin arătatul cu degetul spre unii sau spre alții.

Orice deficiență de acest fel se soluționează prin politici publice, investiții, digitalizare și dialog cu sistemul judiciar. Adică exact lucrurile pe care ministrul justiției le face și le prezintă în mod instituțional.

Apoi, ajungem la unul dintre punctele cele mai grave ale moțiunii: protestele magistraților. AUR îi reproșează ministrului că nu a „intervenit” suficient. Dar ignoră faptul că ministrul nu are voie să intervină, pentru că, în caz contrar, ar încălca Constituția.

Poate da ordine administrative judecătorilor? Poate da sancțiuni politice? Ne este clar tuturor că AUR consideră independența justiției opțională, în funcție de interesul lor de moment.

În mod paradoxal, moțiunea cere respectarea drepturilor fundamentale, dar sugerează soluții care ar duce exact la subordonarea politică a justiției.

Este o contradicție pe care autorii nu o lămuresc, pentru că nu pot. Se gândesc doar cum o să arate pe TikTok declarația lor, și nu la rezolvarea adevăratelor probleme din justiție.

AUR vorbește despre răspunderea magistraților – un subiect legitim, dar tratat demagogic. Există deja mecanisme de răspundere profesională. Discuția despre îmbunătățirea lor este una serioasă și trebuie purtată în interiorul autorității

judecătorești, așa cum chiar moțiunea recunoaște, dar apoi o contrazice, prin tonul acuzator și populist.

Și o observație de fond: în textul moțiunii se invocă drepturi fundamentale „înscrise în constituție”. „Constituție” este scris fără majusculă! Poate părea un detaliu, dar nu este. Când tratezi Constituția ca pe un substantiv comun, exact așa tratezi și separația puterilor în stat, adică superficial.

Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al AUR, domnul deputat Simion George-Nicolae.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Nu prea înțelege PSD-ul acest amestec din moțiunea noastră, care ar fi pentru TikTok și Facebook.

Hai să încercăm să le explicăm, totodată, cum trebuie să explicăm cetățenilor români impostura celor de la USR, demascarea impostorilor de la USR!

USR-ul astăzi nu votează contra ministrului justiției al PSD. Ministrul justiției al PSD și al USR!

USR-ul este la guvernare cu PSD-ul, iar PSD-ul este la guvernare cu USR-ul!

O s-o repet...

... O s-o repet: USR-ul este la guvernare cu PSD-ul, iar PSD-ul este la guvernare cu USR-ul. Așa că domnul Grindeanu, care se plimba pe aici, să înceteze să facă baletul ăsta și să se decidă o dată dacă este ori la putere, ori în opoziție!

USR-ul, dragii mei reziști, este la guvernare cu PSD-ul, iar PSD-ul este la guvernare cu USR-ul!

Cu cine este la guvernare USR-ul?

Cu PSD-ul!

Și cu cine este la guvernare PSD-ul?

Cu USR-ul!

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Hai, băieții de la USR, mânuțele alea galbene să le vedem sus

și să explicați voi susținătorilor voștri, care poate sunt mai inteligenți și mai eficienți decât voi, de ce nu votați voi moțiunea simplă împotriva ministrului justiției, al PSD!

Toată lumea, mânuțele sus; facem o coregrafie cu Declic și cu Funky Citizens

împotriva justiției. Pentru că tot acest circ, făcut în ultimele 3 săptămâni de voi, a fost, de fapt, un teatru ieftin pentru cine controlează justiția, care grupare mai coruptă controlează justiția și se revine la culoarele din instanțe, fără ca cineva să se gândească că, pe lângă tema legitimă a prescripției și a felului în care scapă corupți, criminali, de asemenea, mai avem cetățenii care, la fel, se rătăcesc pe lângă instanțe, prin niște culoare, prin niște coridoare. Sunt cetățenii care nu își găsesc dreptatea în instanțele din România.

Pentru celeritate nu ați făcut nimic, pentru predictibilitate nu ați făcut nimic și singura soluție la care trebuia să lucrați și voi, USR-ul – care sunteți la guvernare... cu cine?

Cu PSD-ul!

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

## Cu PSD-ul...

Ați fost și ați condus justiția, voi, PSD-ul, cu USR-ul! Puteați să faceți o practică unitară, domnule ministru! Puteați să veniți cu un proiect, așa cum noi cerem și cum l-am depus astăzi, pentru răspunderea magistraților. Am depus un proiect legislativ pentru răspunderea magistraților, așa că, dacă vreți să vorbim despre apărarea justiției și apărarea cetățenilor, faceți ce trebuie, nu circ, cu mânuțele sus, cum ați făcut și în 2022, când noi, AUR, v-am avertizat că noile legi ale justiției știrbesc suveranitatea națională și noile legi ale justiției sunt dăunătoare.

V-ați trezit după 3 ani, când trebuie să vă puneți șefii la parchete și șefii la servicii, că nu sunt bune acele legi din justiție.

Așa că mesajul ăsta este pentru susținătorii USR, care sunt mai capabili decât parlamentarii USR.

Astăzi, USR-ul, care este la guvernare cu PSD-ul, nu votează contra ministrului justiției.

Măștile au căzut. Acești circari de 2 lei nu vor independența justiției; vor să controleze justiția pe mai departe

, eventual cu domnul Coldea la butoanele coridoarelor.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Din partea Grupului parlamentar al USR, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Stelian-Cristian Ion.

## **Domnul Stelian-Cristian Ion:**

O replică pentru ipocriții de la AUR, care...

vorbesc despre justiție:

Nu votăm această așa-zisă „moțiune”, pentru că ocolește problema principală.

Dumneavoastră susțineți rețeaua ocultă

și ilegitimă din justiție a Liei Savonea! De-asta nu votăm! Să vă fie foarte clar!

## Domnule ministru,

Anul trecut, în momentul în care au început discuțiile referitoare la programul de guvernare, v-am spus despre problemele din justiție. V-am spus despre acest sistem că este oligarhizat...

V-am spus despre corupția din justiție, care nu mai are frână. V-am spus despre faptul că promovările din justiție se fac pe obediență – „Mă sună Lia.” –, nu pe meritocrație.

V-am spus despre faptul că se eludează sistemul acela de repartizare a dosarelor aleatorie. Și ați ridicat din umeri...

și ziceați că aveți nevoie de timp, că nu știți despre...

aceste probleme...

și că vă trebuie timp...

să faceți...

Vă rog să mențineți liniștea în sală!

## **Domnul Stelian-Cristian Ion:**

...evaluare.

După un an de zile suntem fix în aceeași situație. Ne mai cereți încă un an să aflați și dumneavoastră ce a aflat o țară întreagă.

Ca să reparăm ceva în justiție, în primul rând, trebuie să recunoaștem problemele.

Și, din partea dumneavoastră, domnule ministru, nu așteptam anchete, cum în mod eronat induceți în eroare. Așteptam un semnal clar...

către societate că înțelegeți că e o problemă de sistem și nu e vorba de probleme punctuale. Așteptam să facem sesizări clare către Inspecția Judiciară...

, să sesizați celelalte organe.

Dar, dacă veți continua în felul acesta, să nu recunoașteți problemele din sistem, să spuneți că sunt probleme punctuale, înseamnă că, indirect, susțineți și dumneavoastră acea rețea ocultă din justiție, care a acaparat justiția, și, bineînțeles, veți avea soarta ministrului Cătălin Predoiu...

Probabil veți...

probabil...

Stimați colegi, Vă rog să mențineți...

...veți deveni ministru de interne.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

...liniștea în sală!

Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Molnar Andrei.

## **Domnul Molnar Andrei:**

Stimată doamnă președinte de ședință, Stimați colegi deputați,

Discutăm astăzi despre justiție, într-un moment sensibil, în care societatea este din nou divizată, din cauza unui material de presă.

Consider că avem obligația să privim acest moment cu luciditate și să îl așezăm într-un context mai larg. Justiția din România a trecut, în ultimele decenii, prin două extreme. Am avut, pe de o parte, perioada protocoalelor și a influenței excesive și informale asupra justiției...

, o perioadă în care justiția a fost declarată drept câmp tactic pentru Servicii, iar presiunile asupra procurorilor și judecătorilor...

Justiție, nu corupție!

Stimați colegi, vă rog...

...au devenit o realitate..

Justiție, nu corupție!

Vă rog să...

Astăzi...

Justiție, nu corupție!

...ne confruntăm cu cealaltă extremă, un sistem care...

Stimați colegi...

Justiție, nu corupție!

Vă rog să mențineți liniștea în sală!

Justiție, nu corupție!

## **Domnul Molnar Andrei:**

...prin anumite mecanisme și practici, ajunge să pară impredictibil, inegal și, în unele dosare majore, incapabil să ajungă la o soluție definitivă.

Nu vorbim de două sisteme diferite, ci de fețe diferite ale aceluiași sistem, în momente diferite ale evoluției sale.

Justiția trebuie să fie liberă de orice influență externă, iar politica trebuie să rămână în afara dosarelor, anchetelor și hotărârilor judecătorești. Aceasta este o regulă constituțională fundamentală.

În acest context, sunt trei probleme mari care trebuie abordate, fiecare cu instrumente diferite și cu respectarea strictă a separației puterilor în stat.

Una este prescripția. Pentru cetățeni, prescripția nu este o instituție juridică, ci un mesaj simplu și periculos – se poate scăpa.

Atunci când în dosare mari, cu prejudicii uriașe, nu există sentințe de condamnare, ci doar termene împlinite, percepția publică este grav afectată. Aici avem o responsabilitate clară. Cadrul legal trebuie corectat în limitele constituționale, astfel încât prescripția să nu devină un mecanism de impunitate în cauze grave.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc. Din partea...

A expirat timpul, ați vorbit...

## **Domnul Molnar Andrei:**

UDMR...

Îmi pare rău, ați vorbit două minute; a expirat timpul. Din partea Grupului parlamentar al SOS România, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Vidra Vlad-Andrei.

## **Domnul Vlad-Andrei Vidra:**

## Domnule ministru,

Ce le spuneți miilor de familii îndoliate, în dosare penale închise sau împinse deliberat spre prescripție, unde vinovații scapă basma curată, nu pentru că sunt nevinovați, ci pentru că statul a fost incompetent sau indiferent? Ce le spuneți familiilor care văd cum dosare de accidente rutiere mortale sunt preluate nelegal de procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ținute blocate ani de zile și apoi trimise mai departe din motiv de necompetență, timp în care probe esențiale dispar, iar familiilor li se refuză dreptul de a vedea aceste probe, chiar dacă fac parte din procesul respectiv?

Aceasta nu este o disfuncție; este un eșec grav al statului, iar o justiție care pierde probe, pierde timp și abandonează victime nu face dreptate – face nedreptate, în numele legii!

În consecință, SOS România votează moțiunea.

Din partea Grupului parlamentar al POT, doamna deputat Purumboiu Gabriela.

## **Doamna Gabriela Porumboiu:**

Stimate doamne și stimați colegi deputați,

Astăzi vom susține această moțiune simplă, deoarece situația din sistemul judiciar afectează direct drepturile cetățenilor.

Statul român are dreptul și obligația legală să ofere justiție accesibilă, rapidă și corectă. În prezent, cetățenii nu primesc acest serviciu public în mod corespunzător. Datele sunt clare: România se află printre statele din UE cu cele mai lungi durate ale proceselor civile și penale; mii de dosare stau blocate ani întregi; instanțele sunt supraîncărcate; iar termenele procedurale depășesc limite rezonabile.

Vom susține moțiunea, deoarece cetățenii reclamă lipsa de transparență, lipsa de comunicare și lipsa de responsabilitate instituțională. Numărul mare de dosare nerezolvate arată că instituțiile subordonate ministerului nu sunt coordonate eficient.

Această moțiune transmite un mesaj de responsabilitate politică.

Vom susține această moțiune pentru a proteja drepturile fundamentale ale românilor, pentru a apăra principiul separației puterilor în stat și pentru a impune standarde minime de eficiență în actul de justiție.

Votul pentru moțiune reprezintă un vot pentru...

Mulțumesc.

Din partea deputaților neafiliați, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Coarnă Dumitru.

## **Domnul Dumitru Coarnă:**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Sigur că ipocrizia are forme maxime. În 2022, când a fost modificat pachetul juridic care privește justiția – și aici fac trimitere la Legea nr. 303, Statutul magistraților, Legea nr. 304, organizarea judiciară, Legea nr. 305, CSM –, eu, susținut de partidul AUR, am avut 80% din amendamente.

Vă dau câteva exemple.

Nerespectarea deciziilor CCR și ale ICCJ, ca abatere disciplinară, dumneavoastră ați scos-o din Legea nr. 303.

Am avut amendamente cu privire la răspunderea magistraților, pe care USR le-a respins. Acum veniți și vă plângeți că justiția este ineficientă.

Oare dumneavoastră nu cumva vreți să acaparați câteva instituții de forță din justiție – și aici fac trimitere la CSM, la DIICOT și la DNA – pentru că vreți să reveniți la acele culoare judiciare, Coldea – Kövesi, care au distrus România? Domnul ministru are o sarcină clară în acest sens.

Eu o să votez pentru moțiune, dar atenție mare la această formă de ipocrizie maximă, numită PSD-PNL-USR-UDMR și minorități!

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Mai sunt secunde pentru Grupul parlamentar al AUR, 18 secunde.

Dacă doriți să interveniți?

Domnule deputat Simion George-Nicolae, vă rog.

Doar pentru o scurtă replică.

Am auzit aici despre ipocrizie, la adresa noastră. Dar USR-ul este la guvernare cu PSD-ul și PSD-ul este la guvernare...

Cu USR-ul!

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

...cu USR-ul...

, iar USR-ul nu votează contra ministrului justiției.

Cu asta am închis orice discuție despre justiție.

Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul Dimitriu Alexandru.

## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**

USR nu se murdărește de AUR și de extremism, cum a făcut PSD-ul.

Suntem responsabili să guvernăm această țară.

Justiție, nu corupție!

Lăsăm copilăriile...

Vă rog să mențineți liniștea în sală, stimați colegi!

## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**

## ...pentru PSD.

Doi la mână, în momentul în care țara plânge, țara arde pentru că justiția e în flăcări. Din păcate, dumneavoastră, extremiștii, nu faceți nimic.

Domnule ministru,

Aveți o mare, mare responsabilitate: să reveniți la normal. Justiția e oligarhizată și n-ați făcut nimic; ați dat din umeri. Justiția e capturată de Savonea și n-ați făcut nimic!

Eliberați justiția, cu ajutorul președintelui și cu ajutorul Parlamentului!

Mulțumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul Adrian Câciu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

## **Domnul Adrian Câciu:**

Mulțumesc mult, doamnă președinte.

Din păcate, asistăm totuși la o, să zic așa, dezbatere politică despre justiție – politicienii încearcă din nou să pună mâna pe justiție.

Supărarea de fapt este... – că acum am auzit și USR, și AUR... –, poate e supărare că a fost trimis Georgescu în judecată. Poate e supărare că a fost trimis Coldea în judecată. Poate e supărare că a fost adus Potra în România și că este anchetat și judecat.

Va fi.

Poate e supărare...

Eu nu sunt... N-am nicio treabă. Eu sunt... am fost ministru de finanțe. Nu m-aș fi băgat la justiție, că nu sunt plenitudinar, ca ai voștri, care se duc de la apărare la economie, de la economie la ciorapi. Mă rog, treaba lor.

Dar...

există la acest moment, din punctul nostru de vedere – și ceea ce vedem și vedeți cu toții –, avem un grup de lucru care lucrează la îmbunătățirea legilor justiției, din care face parte și domnul ministru, avem la Cotroceni o întreagă dezbatere. Până la 1 august nu era doamna Savonea, era doamna Corbu, dar n-am auzit pe nimeni să se plângă de problemele din magistratură când era doamna Corbu. Dintr-o dată s-au întâmplat niște probleme în magistratură. Nu e treaba mea să judec chestiunea asta; publicul judecă.

Realitatea este că adevărata reformă a justiției nu s-a făcut încă. Am discutat 2 ani de zile doar despre pensiile magistraților. Îi vedem pe unii care sunt pensionați cu 40.000 de lei cum spun cât de corupt e sistemul, dar le-a convenit să iasă cu 40.000 de lei pensie și să tacă atunci când aveau problemele de care se plâng acum la Cotroceni.

OK, foarte bine că o fac; să se plângă și să facem legi mai bune.

Dar, în schimb, această bălăcăreală politică, că USR cu PSD... Oameni buni, ăsta e Guvernul. Ce să-i facem, domnilor de la AUR?

Și n-o să facem guvern niciodată cu AUR, știți foarte bine.

Dar nu vă supărați...

O auzeam pe doamna de la POT că votează moțiunea.

Doamnă de la POT, știu că sunteți supărată că Georgescu e trimis în judecată, dar va fi chiar și judecat – și sper să fie judecat cu celeritate. Și chiar aș crede că ar fi mai bine ca magistrații să revizuiască acel control judiciar, pentru că acel control judiciar nu e o tribună publică din care să continui să subminezi statul român.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc.

Am încheiat intervențiile din partea grupurilor parlamentare.

Domnule ministru,

Dacă doriți să interveniți? Nu.

În regulă.

Potrivit programului de lucru aprobat, urmează să supunem la vot moțiunea simplă dezbătută astăzi.

Moțiunea a fost respinsă.

Doamnelor și domnilor deputați,

Potrivit programului de lucru, continuăm lucrările noastre.

Urmează alocuțiuni ale reprezentanților grupurilor parlamentare din Camera Deputaților dedicate împlinirii a 36 de ani de la Revoluția Română din Decembrie 1989.

Așa cum s-a stabilit în ședința Biroului permanent, două minute pentru fiecare grup parlamentar, un minut pentru parlamentarii neafiliați.

Din partea grupului parlamentar al PSD, îl invit la tribună pe domnul deputat Adrian Solomon.

Și, până ajunge la tribună domnul deputat Adrian Solomon, dați-mi voie să salutăm prezența alături de noi a Corului Copiilor Magnifici de la Buzău; coordonator – doamna profesor de canto Lucia Dumitrescu.

Dânșii sunt prezenți la inițiativa colegului nostru, deputat al USR de Buzău, Marius Alecsandru.

Bine ați venit, copii!

Domnule deputat, aveți cuvântul.

## **Domnul Adrian Solomon:**

## Mulțumesc, doamnă președintă. Stimați colegi,

Avem astăzi în Parlamentul României ocazia de a sărbători și de a comemora, totodată, victimele Revoluției și de a sărbători eliberarea țării de dictatura comunistă.

Pe 22 decembrie, bucureștenii au desăvârșit ceea ce a început cu o săptămână înainte, la Timișoara, și anume înlăturarea regimului Ceaușescu și a dictaturii care de 45 de ani stăpânea această țară.

E un moment care pentru unii este dureros; și-au pierdut copiii, și-au pierdut părinții, și-au pierdut soții/soțiile în ceea ce a urmat după plecarea dictatorului, în data de 22, la orele prânzului, și încă nu știm nici astăzi cu adevărat cine se face vinovat pentru victimele Revoluției.

Poate că, după 36 de ani, odată cu dispariția liderului care a dus la reușita Revoluției, vom putea afla adevărul sau rămâne ca noi, cei care suntem astăzi – și viitori –, să ne apropiem, prin cercetările noastre, cât mai aproape de adevărul pe care Iliescu l-a luat cu domnia-sa în mormânt.

Important pentru noi este că Revoluția a învins. Important este că după 36 de ani avem încă lucruri neîmplinite din cerințele celor care au ieșit în stradă în acel moment și poate că ține de noi, legislativ și guvernamental, să ducem cât mai aproape de împlinire aceste deziderate.

Dumnezeu să-i odihnească pe toți cei care au murit pentru țară!

Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al AUR, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Mihăescu Mugur.

## **Domnul Mugur Mihăescu:**

Mulțumesc, doamnă președinte. Dragi colegi,

În ’89 luptam cu arma în mână pe străzile Craiovei. Lângă mine mureau Ambruș Dănuț-Rossi și Liviu Jianu. Ei erau generația de tineri frumoși și mai puțin liberi din vremea aceea. Luptau nu pentru că nu aveau, neapărat, de mâncare, dar nu aveau libertate. În primul rând, voiam să avem libertate, de a vorbi, de a nu fi cenzurați, de a nu sta în scara blocului să fim influenceri și să ne cenzureze eventuala postare cine știe ce entități care vedeau în noi, nu-i așa?, niște reprezentanți ai agenturilor străine, cum cei de astăzi văd în noi reprezentanți ai unor ingerințe străine.

Pentru asta au murit prietenii și colegii mei atunci. Am visat că vom putea să vorbim liber, în sfârșit.

Dar istoria este ciclică și istoria ne întoarce...

la dictatură.

Din nefericire, tot ce înseamnă anularea acestei libertăți a cuvântului și a gândirii, folosind fel de fel de expresii,că suntem „ingerințele”... Cum zicea Ceaușescu? „Agenturili”.

Noi nu mai suntem „agenturili” acum; noi suntem „ingerințele străine”. Pentru asta ne arestau atunci, pentru asta probabil sunt arestați unii acum. Istoria e ciclică.

Nu știu, dacă m-aș întoarce în vremurile alea, dacă aș mai lupta cu aceeași încredere...

, dar, în mod sigur, aș lupta numai ca să-i văd pe tinerii frumoși și liberi de astăzi cum gândesc, cum mă înjură sau cum nu sunt de acord cu noi.

Pentru asta a murit și Ambruș Dănuț, pentru asta a murit și Liviu Jianu.

Vă mulțumesc frumos.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Sighiartău Robert-Ionatan.

## **Domnul Robert-Ionatan Sighiartău:**

## Doamnelor și domnilor colegi,

Decembrie 1989 nu a fost un accident al istoriei. Libertatea României nu s-a decis în birouri și cancelarii, ci în stradă. Iar adevărații eroi nu au fost oameni mari; au fost oameni simpli. Revoluția din ’89 a fost un moment istoric, în care românii au fost din nou o națiune solidară, exemplară, unită în jurul unui adevăr simplu – frica nu este eternă. De ce a fost posibil? Pentru că, într-o țară sufocată de dictatură, oamenii au redescoperit ceea ce comunismul încercase să distrugă: demnitatea și curajul de a spune „Nu!”.

La Timișoara, pe 20 decembrie 1989, două strigăte au intrat în istorie: „Libertate!” și „Există Dumnezeu!” Au venit împreună, pentru că libertatea nu a fost doar o revendicare politică, ci o ridicare morală.

După 36 de ani trebuie să avem curajul adevărului: libertatea nu a fost mereu dublată de dreptate. Și totuși valorile esențiale ale tinerilor din acel decembrie au rezistat, iar România a ales modelul democrației occidentale.

De aceea, trebuie să fie limpede: nu oamenii simpli sunt problema, ci cei care cultivă și propagă nostalgia pentru dictatură.

Nu poți cinsti Revoluția și, în același timp, să glorifici dictatorul care a reprimat-o. Asta nu este memorie; este manipulare.

Ce avem de făcut? Să facem în sfârșit dreptate victimelor Revoluției. Este datoria justiției să facă acum dreptate pentru victimele din decembrie ’89; să ducem până la capăt modernizarea reală a statului, astfel încât instituțiile să fie eficiente, drepte și responsabile, și să reașezăm în centru valorile care țin o națiune în picioare: munca, cinstea, dreptatea, responsabilitatea și onoarea.

Iar tinerilor, celor născuți după 1989, le spun _... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)_

## Mulțumesc frumos.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Coliban Allen.

## **Domnul Allen Coliban:**

## Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Aveam 10 ani la Revoluție. Mă aflu printre cei norocoși. Norocoși că ne-am dorit Revoluția asta, ne-am dorit să nu mai facem foame, frig și frică și am văzut-o îndeplinindu-se. Ei? Ei nu au avut norocul nostru. Ei au murit pentru libertatea noastră, în urmă cu 36 de ani. 1.166 de morți, dintre care 47 de copii!

La Brașov, Corina Roșca – avea doar 6 ani la Revoluție – a murit în patul ei, în somn, ucisă de un glonț rătăcit, tras de gărzile patriotice, ricoșat din pereții apartamentului său. Eu am fost norocos. Glonțul care a intrat în apartamentul nostru a făcut o gaură în zid și s-a oprit în fotoliul gol.

Cea mai gravă dintre aceste găuri, precum gaura din zid care este acolo și acum, în apartamentul meu, cea mai gravă dintre găurile rămase în ultimii 36 de ani este nepedepsirea vinovaților și sângele care s-a întărit pe mâinile celor care ar fi trebuit să facă dreptate, pe mâinile celor care au confiscat Revoluția, ale celor care au preluat puterea, banii și rețelele nomenclaturii ceaușiste și pentru care singura condamnare sau lustrație, punctul 8 de la Timișoara, este cea dată de Dumnezeu, pentru că România încă îl dezbate – dacă nu cumva ar trebui să le organizeze funeralii naționale.

Sunt deputat de Brașov, oraș cu o importantă istorie anticomunistă – Revolta din noiembrie 1987, autoincendierea lui Liviu Corneliu Babeș în 2 martie 1989 –, dar și al patrulea oraș ca număr de victime la Revoluție: 68 de morți. Și, la Brașov, găurile despre care vorbeam mai devreme au ajuns să fie acoperite tot de generația mea. O parte dintre monumentele cu care comunitatea le era datoare celor pieriți au ajuns să fie înfăptuite abia 35 de ani mai târziu.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Szabó Ödön.

## **Domnul Szabó Ödön:**

## Stimată doamnă președinte,

Stimați colegi,

15 decembrie, Timișoara – 22 decembrie, București. De vineri până vineri, o dictatură s-a prăbușit.

Pe 22 decembrie, seara, se aude la TV, prin vocea lui Mircea Dinescu, celebra frază care aduce bucurie în inimile tuturor: „Dictatorul a fugit!”

Lipsa de libertate, politicile publice împotriva propriului popor au dus la disperare o țară întreagă. În decembrie ’89, de vineri până vineri, într-adevăr, a fost realizată o unitate națională. O unitate care a fost creată pentru că toți și-au dorit ca cei 42 de ani de regim comunist în România să se termine. Programul politic citit în acea seară la TVR, pe lângă pluripartidism, pe lângă schimbarea regimului, pe lângă orientarea spre o economie de piață, mai afirma un lucru important, la punctul 7, și anume respectarea drepturilor și libertăților minorităților naționale și asigurarea deplinei lor egalități în drepturi cu românii. De Crăciun, la TVR, am avut acea plăcere să vedem noi toți și urările scrise în limba maghiară și în limbile minorităților naționale. Am văzut că, într-adevăr, se schimbă lumea.

Acel moment de unitate națională reală ar fi putut să fie ridicat la rang de zi națională a României. Aceasta a fost, de altfel, propunerea noastră în zona constitutivă.

Este, de altfel – vorbesc acum către colegii de la AUR –, este un afront la memoria celor care au luptat în decembrie 1989 să trimiți la comemorarea acelor victime din perioada respectivă, din ’89, un om care a fost turnător al Securității; este un afront acest lucru. La fel cum a fost un afront să-l aduci în Parlament pe Francisc Tobă, criminalul de la Sibiu, și acum să te dai mare democrat și patriot.

## Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Bouda Ștefan.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Doamnelor și domnilor,

36 de ani de libertate, recunoștință și responsabilitate. Ne aflăm în acele zile ale lunii decembrie care, pentru istoria noastră modernă, reprezintă borna de hotar între întuneric și lumină.

Se împlinesc 36 de ani de când românii au ales să schimbe frica pe curaj, iar tăcerea pe un strigăt colectiv pentru demnitate. Revoluția Română nu a fost doar un act politic, ci un miracol al solidarității umane.

A început la Timișoara, acolo unde spiritul Banatului, un spirit definit prin respect între etnii și credințe diferite, a arătat că nicio dictatură nu poate strivi dorința universală de libertate.

Români, maghiari, germani, sârbi, croați sau cehi, toți au stat în fața gloanțelor pentru același ideal: o țară în care viitorul să nu mai fie dictat de un partid, ci de voința cetățeanului.

Astăzi, datoria noastră, în acest Parlament, nu este doar de a depune coroane de flori, ci și de a onora acel sacrificiu, prin decizii care să protejeze demnitatea oamenilor.

Libertatea câștigată în 1989 nu înseamnă doar dreptul de a vota, ci și dreptul la o viață decentă.

Nu putem vorbi despre idealurile Revoluției fără să privim cu onestitate către greutățile actuale ale cetățenilor noștri. Fie că vorbim de comunitățile din marile orașe sau de satele izolate, oamenii așteaptă de la noi soluții la problemele lor până la nevoia de echitate socială.

Onorarea eroilor din decembrie înseamnă să construim o Românie în care nimeni nu este lăsat în urmă.

Să păstrăm vie memoria celor care au căzut victime și să ne asigurăm că democrația pe care au clădit-o românii rămâne vie, funcțională și, mai ales, în serviciul poporului. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al SOS România, o invit la cuvânt pe doamna deputat Vedinaș Verginia.

## **Doamna Verginia Vedinaș:**

## Doamnă președinte, Dragi colegi,

Comemorăm astăzi un eveniment pe care unii se feresc să-l numească Revoluție și l-au înlocuit cu „lovitură de stat”.

Nu, dragii mei! Românii care s-au jertfit în fața gloanțelor și a tancurilor au făcut-o pentru libertate și democrație.

Lucram atunci în administrație și n-am să uit niciodată noaptea în care am înregistrat decese declarate de mamele soldaților care fuseseră măcelăriți la Otopeni.

Constituția revăzută a făcut dreptate și a prevăzut, în art. 1 alin. (3), care sunt valorile supreme în statul român – și prima dintre ele este demnitatea omului –, care sunt garantate în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din Decembrie 1989.

La 30 de ani de la Revoluție, am ajuns să ne fie suprimate libertatea de exprimare, drepturile electorale, dreptul la un trai decent. Cei mai mulți români supraviețuiesc, nu trăiesc!

„Degeaba, pentru noi luminile s-au stins”, strigă dincolo de morminte eroii din Decembrie, prin glasul marelui rapsod Tudor Gheorghe.

Ei au dorit să ne construim viitorul în demnitate, dar guvernanții s-au împotmolit în lașitate și trădare.

Acești eroi au dorit să ne unească, dar suntem mai dezbinați ca niciodată.

E timpul să redăm românilor adevărul, dreptatea și demnitatea prea grav compromise.

Dumnezeu să ne dea înțelepciune, forță și dragoste pentru poporul român!

Vă mulțumesc.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc.

Intervențiile fiind finalizate...

Doriți de la Grupul parlamentar al POT? Vă rog.

Nu ați făcut solicitare și nu v-ați înscris pentru cuvânt și am crezut că nu doriți să interveniți. Vă rog.

## **Domnul Răzvan-Mirel Chiriță:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor colegi deputați,

Astăzi, 22 decembrie 2025, ne oprim în fața a 36 de ani de la cel mai luminos și cel mai dureros moment din istoria noastră recentă, Revoluția Română din Decembrie 1989. A fost ziua în care poporul român, umilit decenii la rând de un regim tiranic, a spus: „Destul!” A fost ziua în care, începând de la Timișoara, flacăra libertății s-a aprins și a cuprins toată țara. Oameni simpli, muncitori, studenți, intelectuali, femei și bărbați de toate vârstele au ieșit în stradă, sub gloanțe și tancuri, strigând: „Libertate!”, „Jos comunismul!”, „Jos dictatorul!”

Au plătit cu viața; peste 1.000 de morți, mii de răniți, zeci de mii de arestați. Sângele lor a udat pavajul Bucureștiului, al Timișoarei, al Clujului, al Sibiului și al atâtor alte orașe. Ei nu au murit pentru privilegii sau funcții; au murit pentru ca noi să trăim liberi, pentru ca copiii noștri să nu mai cunoască frica, minciuna de stat și lipsa de demnitate.

Dar astăzi, la 36 de ani distanță, suntem datori să ne întrebăm cu voce tare: am fost noi vrednici de sacrificiul lor? Am construit România pe care ei au visat-o? O țară în care adevărul învinge minciuna, în care dreptatea învinge corupția, în care demnitatea națională nu este doar un cuvânt gol.

Răspunsul nu este încă pe deplin „da”.

România de astăzi este liberă, dar încă rănită de nedreptate, de sărăcie, de lipsă de încredere în cei care o conduc.

În numele colegilor mei deputați, ne angajăm solemn să nu trădăm moștenirea eroilor din Decembrie, să apărăm cu tărie valorile pentru care au murit ei: adevărul necosmetizat, dreptatea fără compromisuri, libertatea reală și demnitatea neclintită a poporului român.

Din partea deputaților neafiliați, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Făget.

Astăzi se împlinesc 36 de ani de la Revoluția din Decembrie ’89, momentul în care românii au ieșit în stradă din convingere, cu curajul și speranța pentru libertate, demnitate și adevăr.

Aveam 21 de ani atunci și am trăit direct acele zile tensionate, în care frica s-a împletit cu speranța că România poate scăpa de dictatură. A fost o revoltă sinceră a unui popor ajuns la limită, iar jertfa celor care au murit atunci nu poate fi pusă sub semnul întrebării.

În spatele oamenilor ieșiți din convingere în stradă a existat și un grup de interese, care a deturnat Revoluția, pregătind o lovitură de stat și confiscând ulterior puterea politică. Acest adevăr nu trebuie să diminueze eroismul românilor, ci explică de ce multe speranțe au fost înșelate.

Astăzi datoria noastră este dublă. Să cinstim sacrificiul Revoluției din ’89 și să nu permitem niciodată ca voința poporului să fie deturnată de grupuri oculte de putere.

Aceasta este lecția reală a lui Decembrie. Respectul victimelor Revoluției este batjocorit de Parlament prin lipsa parlamentarilor în acest moment.

Mulțumesc.

Începem dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi.

Proiectul de hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat, ca urmare a demisiei domnului deputat Ion-Marcel Ciolacu; PHCD 94/2025.

În conformitate cu prevederile art. 242 din regulament, proiectul de hotărâre a fost întocmit de Comisia juridică.

Permiteți-mi să invit la cuvânt reprezentantul Comisiei juridice, pentru prezentarea proiectului de hotărâre. Aveți cuvântul, stimate coleg.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat

Având în vedere demisia din calitatea de deputat a domnului Ion-Marcel Ciolacu, deputat ales în Circumscripția electorală nr. 10 Buzău, în temeiul dispozițiilor art. 70 alin. (2) din Constituția României, republicată, ale art. 7 alin. (1) lit. b) și alin. (3) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 240 și art. 241 din Regulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. – Camera Deputaților declară vacant locul de deputat deținut de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, ales în Circumscripția electorală nr. 10 Buzău, începând cu data de 18 decembrie 2025.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit. Dacă există obiecții sau comentarii de ordin general? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecții la titlu? Nu.

Adoptat. Dacă sunt obiecții la preambul? Nu.

Adoptat. La articolul unic dacă sunt obiecții? Nu.

Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, urmează să ne pronunțăm prin vot asupra proiectului de hotărâre. Stimați colegi,

Raportul privind execuția bugetului Camerei Deputaților la 31 decembrie 2024 și Proiectul de hotărâre privind contul de execuție a bugetului Camerei Deputaților pe anul 2024; PHCD 96/2025.

Îl invit la cuvânt pe domnul chestor Romeo Lungu, pentru prezentarea raportului.

Raport privind execuția bugetului Camerei Deputaților la 31 decembrie 2024

Bugetul Camerei Deputaților, în sumă de 702.818.000 lei, a fost aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul 2024 nr. 421/2023. După modificările intervenite în cursul anului, potrivit dispozițiilor art. 54 din Legea finanțelor publice nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, creditele definitive au fost stabilite la suma de 630.292.000 lei.

Din această sumă, 2.882.000 lei s-au repartizat Institutului Român pentru Drepturile Omului.

Din totalul plăților la finele anului 2024, cheltuielile curente au fost în sumă de 555.866.860 lei, iar cheltuielile de capital au fost 50.220.513 lei.

Cheltuielile curente, în sumă de 555.866.860 lei.

Cheltuielile de personal, în sumă de 393.730.776 lei.

Cheltuielile pentru bunuri și servicii, în sumă de 82.528.586 lei.

La „Alte transferuri”, în sumă de 144.501 lei.

Cheltuieli pentru asistență socială, în sumă de 77.862.630 lei.

De la titlul „Alte cheltuieli” s-a efectuat plata contribuției pentru persoanele cu handicap neîncadrate și a indemnizațiilor pentru internship, în sumă de 1.600.367 lei, reprezentând 69,1% din prevederi.

Cheltuielile de capital, în sumă de 50.220.513 lei.

La activitatea finanțată din venituri proprii, disponibilul din anul anterior a fost de 19.287.525 lei, veniturile obținute în 2024 au fost de 17.652.962 lei, iar cheltuielile efectuate au fost în sumă de 14.522.679 lei.

Utilizarea mijloacelor financiare s-a făcut cu respectarea prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și ale celorlalte acte normative în vigoare.

Mulțumesc.

Întreb dacă există obiecții, comentarii de ordin general. Nu.

Dacă la titlul proiectului există obiecții? Nu.

Adoptat.

La preambul? Nu.

Adoptat. La articolul unic? Nu.

Adoptat. La anexa nr. 1 dacă sunt obiecții? Nu.

Adoptată. Anexa nr. 2? Nu.

Adoptată. Am încheiat dezbaterile pe articole.

Proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.

7. Proiectul de lege pentru completarea art. 19 din Legea nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene; PL-x 533/2025; caracter ordinar.

Raport fără amendamente.

Din partea inițiatorilor, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Ovidiu Victor Ganț.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Am inițiat acest proiect împreună cu domnul senator Titus Corlățean, din mai multe motive.

În primul rând, credem că este important să întărim rolul Parlamentului în construcția democratică a statului român. Pe de altă parte, considerăm că este normal să aducem situația _de jure_ la nivelul situației _de facto_ .

Atât doamna comisar Adina Vălean, cât și doamna comisar Roxana Mînzatu au avut parte de discuții pe subiect cu comisiile de specialitate, cele pentru afaceri europene și pentru politică externă.

Pe de altă parte, este o abordare simetrică cu situația în care audiem viitorii ambasadori ai României în Comisiile pentru politică externă și, în fine, este o practică larg răspândită în statele membre ale Uniunii Europene.

De aceea, credem că este normal ca Parlamentul României să audieze candidații de comisari ai României, care urmează să ne reprezinte, eventual, după ce trec și de audierea din Parlamentul European, în Comisia Europeană.

Credem că un astfel de filtru suplimentar al Parlamentului ajută și la evitarea unor situații neplăcute cu care ne-am confruntat în anii trecuți.

De aceea, vă rog, doamnelor și domnilor deputați, să acordați un vot acestei inițiative, așa cum s-a întâmplat în Comisia pentru afaceri europene și în Comisia juridică, pentru care le mulțumesc membrilor acestor două comisii. Mulțumesc frumos.

Mulțumesc.

Comisiile sesizate în fond, pentru prezentarea raportului – Comisia pentru afaceri europene sau Comisia juridică. Cine dorește să prezinte raportul?

Dați-mi mie, că citesc eu!

Vă rog, doamnă secretar.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru completarea art. 19 din Legea nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene; PL-x 533 din 8 decembrie 2025

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 19 din Legea nr. 373/2013.

În urma dezbaterilor și a opiniilor expirate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale?

Nu există solicitări pentru intervenții.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

11. Proiectul de lege pentru instituirea anului 2026 ca Anul Iancu de Hunedoara – apărător al creștinismului, echilibru și toleranță între semințiile Europei; PL-x 528/2025; caracter ordinar.

Avem și amendamente admise.

Din partea inițiatorilor, domnul deputat Toma Ilie. Vă rog.

Mulțumesc mult, doamnă președinte. Stimați colegi,

Avem o lege care, zic eu, ne dă o lecție de viață. Ne dă o lecție de viață, că, indiferent de ce naționalitate vom fi, indiferent ce reușim sau nu reușim să facem în viața de zi cu zi, în momentele-cheie, când suntem uniți, avem posibilitatea să ne salvăm cultura, neamul și țara.

Vă mulțumesc foarte mult – pentru că sunteți semnatari de la toate partidele politice –, pentru că, indiferent de coloratura politică, ați vrut să semnați pe legea noastră, o lege care, la inițiativa primarului de Hunedoara, Dan Bobouțanu, la un eveniment, a fost preluată de către colega mea, doamna deputat Natalia Intotero, și subsemnatul și am promis comunității hunedorene că vom avea o astfel de sărbătoare, prin care să marcăm, pentru prima dată, așa, un fapt real, prin care un român, un cetățean născut la vremea respectivă în spațiul carpato-danubiano-pontic, reușește să țină piept celui mai mare imperiu, reușește să salveze creștinătatea, reușește să fie exact cum scrie în lege: echilibru și toleranță între semințiile Europei, așa cum noi, în ziua de astăzi, după 570 de ani, reușim să închegăm o Europă, o Europă unită – însă mai avem mult de lucru. Acolo s-a văzut, cu adevărat, ideea de luptă, de forță și de apărare a creștinătății.

„Atlet al lui Hristos”, cum a fost numit de Papă, la vremea respectivă, și în cinstea căruia – Ioan de Hunedoara, Iancu de Hunedoara sau cum l-au numit istoricii, fiecare la vremea lor – bat clopotele, la ora 12:00, prin bulă papală.

Este un bun exemplu. Vă rog, mâine, să ne dați un vot pozitiv. Sunt convins că o veți face.

Și poate că așa a vrut Dumnezeu: să fie un personaj istoric dintr-un județ care respiră istorie.

## Mulțumesc.

Din partea comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia pentru cultură sau Comisia pentru administrație publică.

Vă rog.

Bună ziua, doamnă președinte!

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege pentru instituirea anului 2026 ca Anul Iancu de Hunedoara – apărător al creștinismului, echilibru și toleranță între semințiile Europei, transmis cu adresa PL-x 528/2025, din 8 decembrie 2025.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea anului 2026 ca Anul Iancu de Hunedoara.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților aprobarea Proiectului de lege pentru instituirea anului 2026 ca Anul Iancu de Hunedoara – apărător al creștinismului, echilibru și toleranță între semințiile Europei, cu amendamentele admise, redate în anexa care face parte integrată din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel.

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Personalitatea lui Ioan de Hunedoara, în mod cert, este una deosebit de complexă. Trebuie să-l percepem în perspectiva a ceea ce însemna Europa în jumătatea secolului al XV-lea.

Originar dintr-o familie românească, din Corbii de Piatră, familie înnobilată în cadrul Regatului Maghiar, Ioan de Hunedoara, de la 1441 la 1456 – perioadă în care a fost voievod al Transilvaniei, iar apoi, după dezastrul cruciadei de la Varna, din 1444, va deveni ulterior și regent al Ungariei –, s-a evidențiat ca lider al frontului antiotoman.

Sub steagul de luptă al lui Ioan de Hunedoara au fost catolici și ortodocși: români, maghiari, cehi, germani, italieni, croați, slovaci, polonezi.

Armata pe care Iancu de Hunedoara a reușit să o compună, în această perspectivă, a frontului antiotoman, era una care întrunea un principiu al viziunii, al viziunii unei Europe în care valorile creștine depășesc ceea ce înseamnă granițe etnice ori culturale.

După tragedia cuceririi Constantinopolului, capitală a lumii ortodoxe, capitala Imperiului Roman, în 1453, de către turcii otomani, victoria de la 1456 de la Belgrad a lui Ioan de Hunedoara reprezintă un moment-cheie în istoria Europei și unul dintre acele puncte de cotitură ale istoriei care au permis ca Europa Centrală să nu cadă sub sabia otomanilor.

În perioada sa, să nu uităm întreg frontul diplomatic care s-a creat, faptul că a contribuit la domniile lui Vlad Țepeș, în Țara Românească, ori a lui Bogdan al II-lea, tatăl lui Ștefan cel Mare, în Moldova, și, mai presus, să nu uităm un lucru: să nu uităm că este un simbol al Transilvaniei; al Transilvaniei care a fost, este și va fi de-a pururea românească.

Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Rigman Ciprian-Doru.

## **Domnul Ciprian-Doru Rigman:**

Mulțumesc mult, doamnă președinte.

Născut într-o familie românească de cnezi hunedoreni, înnobilată pentru serviciile aduse Coroanei maghiare și dăruită, în anul 1409, cu castelul și domeniul Hunedoarei, Iancu s-a afirmat ca una dintre cele mai mari personalități ale istoriei secolului al XV-lea; după unii istorici, chiar cel mai mare luptător antiotoman al acestui secol.

Iancu a învățat meșteșugul armelor pe lângă Curtea Regală maghiară, dar și în anumite misiuni diplomatice în care a fost trimis – fie în Italia, fie în Boemia sau Cehia de astăzi.

Tatăl său se numea Voicu, iar bunicul său se numea Șerb. În atmosfera antiotomană a secolului al XV-lea, dominată de profunde sentimente antiotomane în acele timpuri, s-a ridicat această personalitate excepțională care a avut un _cursus honorum_ sau o carieră cum puțini din afara familiilor regale au mai avut.

Este un simbol al românilor din Transilvania și al românilor, în general. A preferat să folosească o tactică ofensivă, și nu una defensivă, în cadrul cruciadelor târzii. Excepționale au fost expedițiile lui militare din iarna anilor 1443-1444, Campania cea Lungă, apoi Campania de la Dunăre din 1445, care s-a soldat cu recuperarea Cetății Giurgiu, pe seama Țării Românești, condusă atunci de Vlad Dracul, tatăl lui Vlad Țepeș, și, nu în ultimul rând, marea victorie din iulie 1456 de la Belgrad, împotriva tânărului, dar excepționalului sultan Mehmed al II-lea Fatih, care cu 3 ani înainte cucerise Constantinopolul și îl transformase în capitala imperiului său, cu numele de Istanbul.

Victoria lui Iancu din 1456 a pus la adăpost Europa Centrală de pericolul otoman pentru circa 70 de ani.

A murit la 11 august 1456, la Zemun, și este înmormântat în Catedrala Romano-Catolică din Alba Iulia, sub un sarcofag...

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, doamna deputat Brigitta-Eva Zahoranszki.

## **Doamna Zahoranszki Brigitta-Eva:**

## Stimați colegi,

Proiectul legislativ privind instituirea anului 2026 ca Anul Iancu de Hunedoara ne oferă prilejul de a reafirma un principiu fundamental al memoriei istorice și al valorilor europene.

Istoria este construită prin fapte, responsabilitate și rezultate, nu prin apartenență etnică.

Ioan de Hunedoara, a cărui mamă a fost maghiară, este o personalitate a secolului al XV-lea, ale cărui acțiuni au depășit granițe, limbi și comunități. El a fost un lider format într-un spațiu multicultural, care a acționat într-un context european extrem de complex și care a reușit, prin viziune strategică și curaj, să influențeze decisiv cursul istoriei.

Victoria de la Belgrad din 1456 a reprezentat un moment esențial pentru istoria Europei, contribuind decisiv la menținerea echilibrului european.

Importanța acestei victorii este recunoscută până astăzi, inclusiv prin tradiția bătăii clopotelor, la ora 12:00, în bisericile catolice. Acest moment nu aparține unei singure comunități, ci reprezintă un reper pentru întreaga Europă.

Această inițiativă legislativă propune o abordare echilibrată și responsabilă a trecutului, în care recunoașterea meritelor se bazează pe fapte și rezultate demonstrate.

Ioan de Hunedoara este un exemplu bazat pe echilibru, solidaritate și capacitatea de a uni oameni în jurul unui scop comun.

Declararea anului 2026 ca Anul Iancu de Hunedoara creează cadrul pentru promovarea dialogului cultural, punând în lumină valori care rămân actuale: cooperarea între comunități, echilibrul, toleranța și responsabilitatea față de binele comun.

Mulțumesc.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Nemaifiind alte intervenții, nefiind amendamente... Nu, pardon, era pentru următorul proiect!

Deci, nemaifiind solicitări pentru alte intervenții, avem trei amendamente admise.

Dacă există obiecții, intervenții? Nu.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final, în varianta prezentată de comisii.

Vă mulțumesc.

Se declară închisă această parte a ședinței. Urmează ședința de interpelări.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Adrian-Felician Cozma:**

## Stimați colegi,

Continuăm cu partea a doua a ședinței noastre de astăzi, 22 decembrie 2025, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului și altor conducători

ai organelor administrației publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Ministerul vizat – Ministerul Afacerilor Externe.

Doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela, Grupul parlamentar al AUR.

Tema întrebării – „Candidatura României ca membru nepermanent în Consiliul de Securitate ONU”.

Reprezentantul Guvernului, doamna secretar de stat Clara-Alexandra Volintiru.

Vă rog, doamnă secretar de stat, aveți cuvântul.

## **Doamna Clara-Alexandra Volintiru** _– secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Bună ziua!

## Stimată doamnă deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră nr. 2.835A, având ca temă „Candidatura României ca membru nepermanent în Consiliul de Securitate ONU”, vă comunicăm următoarele.

Pregătirea unei candidaturi de succes pentru un loc de membru nepermanent al Consiliului de Securitate ONU presupune anunțarea acesteia în cadrul Grupului Est-European cu mai mult timp înainte de data alegerilor, în condițiile în care acest grup regional are 23 de state membre și îi este alocat un singur loc la fiecare 2 ani. O aplicare strictă a criteriului rotației geografice ar face ca fiecărei țări să-i revină rândul la un mandat de membru nepermanent în Consiliul de Securitate doar o dată la 44 de ani. România, în schimb, a fost membru nepermanent al Consiliului de Securitate în anii 1962, 1976-1977, 1990-1991 și 2004-2005. Președintele României a aprobat în anul 2021 ca România să-și prezinte candidatura pentru Consiliul de Securitate ONU pentru mandatul 2048-2049 la alegerile din 2047.

Citiți dumneavoastră următoarea întrebare?

Mulțumesc. Da.

Următoarea întrebare, adresată tot de către doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela, Grupul parlamentar al AUR, întrebare adresată Ministerului Afacerilor Externe, întrebarea nr. 2.871A.

Doamnă secretar de stat, aveți cuvântul.

## Stimată doamnă deputat,

Cu referire la întrebările adresate în corespondența dumneavoastră cu numărul 2.871A, având ca obiect „Cartea albă comună pentru pregătirea pentru apărare a Europei”, vă comunicăm următoarele elemente.

Procesul demarat de Uniunea Europeană de creștere a capacității defensive a statelor membre are mai multe componente, vizând în final revitalizarea industriei europene de apărare. Astfel, Cartea albă pentru apărarea europeană reprezintă cadrul programatic pentru fundamentarea acestor eforturi în viitor. Alături de setul de instrumente pentru implementarea Planului „Readiness 2030”, axat pe creșterea cheltuielilor de apărare în cadrul Pactului de stabilitate și creștere, și Regulamentul SAFE, cartea albă va duce la stimularea industriei europene de apărare, ceea ce va avea ca rezultat secundar creșterea numărului de locuri de muncă și creșterea economică a statelor membre ale Uniunii Europene.

Este esențial de subliniat că noile instrumente financiare europene dedicate acestui domeniu sunt dezvoltate astfel încât să sprijine statele membre aliate și să atingă noile ținte de capabilități stabilite de NATO și să sprijine implementarea posturii NATO pe Flancul Estic. În acest sens, România este pe deplin angajată în eforturile de dezvoltare a bazei industriei sale de apărare, inclusiv prin accesarea oportunităților oferite de inițiativele Uniunii Europene, cum sunt cele menționate în cartea albă.

Recent, Comisia Europeană a acordat României suma de 18,68 miliarde de euro, prin instrumentul SAFE, a doua cea mai mare alocare pentru state membre, pentru proiecte ce vizează dezvoltarea industriei de apărare și a infrastructurii cu dublă utilizare – _dual-use_ –, civilă și militară.

Vă mulțumesc.

Putem trece mai departe, la următoarea întrebare. Doamnă secretar de stat,

Întrebările cu numărul 3.253A și 3.263A, adresate de către doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela, Grupul parlamentar al AUR.

Vă rog.

Stimată doamnă deputat,

Ca răspuns la întrebările formulate de dumneavoastră, prin intermediul adreselor cu numărul 3.253A și 3.263A, vă comunicăm următoarele.

## Referitor la prima întrebare:

În calitatea sa de contribuitor la elaborarea Strategiei naționale de apărare a țării pentru perioada 2025-2030, Ministerul Afacerilor Externe își asumă pe de-a-ntregul obiectivele și direcțiile de acțiuni ale documentului.

Prin aprobarea sa de către Parlamentul României, strategia devine document de orientare a acțiunilor instituțiilor naționale implicate în gestionarea problematicii securității

naționale. Astfel, strategia constituie un element fundamental și pentru planificarea acțiunilor de politică externă a României.

În ceea ce privește poziționarea sa relativ la apărarea națională, Ministerul Afacerilor Externe își asumă viziunea cuprinzătoare a securității naționale cu care operează strategia, care include mai multe domenii și dimensiuni: politico-administrativ, diplomatic, de apărare, ordine publică, informații, contrainformații și securitate, educațională, culturală, de sănătate, demografică, economică și energetică, securitate cibernetică, de mediu, protecție și apărare civilă.

După cum se observă, apărarea națională este un element central al strategiei, la care MAE se raportează ca atare.

## **Domnul Adrian-Felician Cozma:**

Vă mulțumesc. Comunicați răspunsul? Doamnă deputat, doriți să luați cuvântul?

## **Doamna Cristina-Emanuela Dascălu**

**:**

Da, foarte scurt.

Vă rog, doamnă deputat Dascălu Cristina-Emanuela, Grupul parlamentar al AUR, aveți cuvântul.

Domnule președinte de ședință, Doamnă secretar de stat, Domnule secretar de stat, Dragi colegi, Doamne deputat, Domni deputați,

Mulțumesc pentru răspunsuri.

Dacă mai sunt răspunsuri, le voi lua în scris. Am să mă uit la ele, am să văd despre ce este vorba. Dacă am întrebări, le voi comunica, desigur.

Mulțumesc tuturor.

Cred că pentru mine e suficient astăzi. Am răspunsurile aici.

Deci sărbători binecuvântate celor pe care nu-i mai văd mâine!

## **Domnul Adrian-Felician Cozma:**

Mulțumim și noi. Sărbători binecuvântate!

Și pentru noi e suficient.

Înțeleg că și celelalte răspunsuri la întrebările adresate Ministerului Afacerilor Externe, respectiv 3.096A, 3.185A, vor fi comunicate în scris, da?

Trecem mai departe.

Întrebare adresată tot de către doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela, Grupul parlamentar al AUR, Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului – întrebarea nr. 2.518A, întrebarea nr. 2.665A, întrebarea nr. 2.767A, întrebarea nr. 2.905A, întrebarea nr. 3.227A.

La toate aceste întrebări veți primi răspunsul în scris am înțeles, da? Bine.

Trecem mai departe. În continuare, voi da citire solicitărilor de amânare formulate de către ministerele vizate.

Ministerul Sănătății, domnul deputat Ungureanu EmanuelDumitru, Grupul parlamentar al USR, 2.659A – se solicită amânare.

Ministerul Sănătății, domnul deputat Ungureanu EmanuelDumitru, Grupul parlamentar al USR, întrebarea nr. 2.719A. Ministerul Sănătății, domnul deputat Ungureanu EmanuelDumitru, USR, întrebarea nr. 2.721A – amânare.

Ministerul Sănătății, doamna deputat Dascălu CristinaEmanuela, Grupul parlamentar al AUR – se solicită amânare de către Ministerul Sănătății.

Același minister, doamna deputat Dascălu CristinaEmanuela, Grupul parlamentar al AUR, 2.522A – se solicită amânare, de asemenea.

Doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela – voi da citire tuturor întrebărilor, ca să rămână pe stenogramă: 2.534A, 2.535A, 2.762A, 2.852A. Toate acestea vizează Ministerul Sănătății și se solicită amânare.

Domnul deputat Petrețchi Nicolae-Miroslav, Grupul minorităților naționale, întrebarea nr. 2.739A – de asemenea, amânare.

Doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela, Grupul parlamentar al AUR, întrebare adresată Ministerului Sănătății, întrebarea nr. 2.908A – de asemenea, se solicită amânare.

Domnul deputat Ungureanu Emanuel-Dumitru, întrebarea nr. 3.175A, către Ministerul Sănătății – amânare.

Domnul deputat Ungureanu Emanuel-Dumitru are mai multe întrebări către Ministerul Sănătății. Voi citi numărul întrebărilor: 3.175A, 3.176A, 3.259A. La toate acestea se solicită amânare.

**:**

Da.

Bine. Bifăm. Mulțumesc. Poziția 52.

Și acum câteva întrebări adresate Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, din partea doamnei deputat Dascălu Cristina-Emanuela, de la Grupul parlamentar al AUR: întrebarea 3.089A – amânare; 3.091A – amânare; 3.265 – amânare; 3.092 – amânare, din partea Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

Și acum întrebare adresată de către doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela, Grupul parlamentar al AUR, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, întrebarea nr. 3.092A – se solicită amânare.

Tot o întrebare adresată de către doamna deputat Dascălu Cristina, Grupul parlamentar al AUR, Ministerului Agriculturii, întrebarea nr. 3.094A – se solicită amânare.

Tot către Ministerul Agriculturii, din partea doamnei deputat Dascălu Cristina, Grupul parlamentar al AUR – 3.267A – se solicită amânare.

Către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, din partea doamnei deputat Dascălu Cristina-Emanuela, Grupul parlamentar al AUR, întrebarea nr. 3.334A – se solicită amânare. Întrebarea adresată de către doamna Dascălu CristinaEmanuela, Grupul parlamentar al AUR, către Ministerul Educației și Cercetării, întrebarea nr. 3.192A – amânare.

Către Ministerul Educației și Cercetării, doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela, Grupul parlamentar al AUR, următoarele întrebări: 3.193A, 3.194A, 3.195A, 3.196A, 3.333A. Ministerul Educației și Cercetării solicită amânare.

Domnul deputat Munteanu Valeriu, AUR, întrebare adresată Ministerului Afacerilor Externe, întrebarea nr. 3.280A – se solicită amânare.

Doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela, Grupul parlamentar al AUR, întrebare adresată Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, întrebarea nr. 3.337A – se solicită amânare din partea ministerului.

Domnul deputat Giurgiu Adrian, Grupul parlamentar al USR, întrebare adresată Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, întrebarea nr. 3.288A – se solicită amânare.

Da. Cu răspunsuri la întrebări am finalizat.

În continuare, stimați colegi, trecem la prezentarea interpelărilor.

Interpelarea mea se intitulează „Clarificări privind numirea și activitatea consulului onorific al României în Bordeaux”.

În contextul responsabilității asumate de statul român de a asigura o reprezentare externă profesionistă, transparentă și în interesul cetățenilor români, vă solicit respectuos clarificări privind procesul de numire și activitatea consulului onorific al României în Bordeaux, domnul Michel Beylot.

Având în vedere rolul consulilor onorifici în promovarea imaginii României, în facilitarea relațiilor bilaterale și în sprijinirea comunităților românești, consider necesară evaluarea obiectivă a activității și a criteriilor care au fundamentat această numire.

Vă solicit să-mi comunicați următoarele:

– Care au fost criteriile concrete și documentate ce au stat la baza numirii domnului Michel Beylot drept consul onorific al României în Bordeaux?

– Ce activități notabile, măsurabile și relevante a desfășurat pentru România, de la momentul numirii?

Vă rog să indicați evenimente, proiecte, acțiuni concrete sau rezultate obținute în interesul cetățenilor români.

– Există o evaluare periodică a activității domniei-sale? Dacă da, vă rog să precizați data ultimei evaluări, criteriile folosite și concluziile acesteia.

Dacă nu, de ce nu a fost realizată o astfel de evaluare, având în vedere responsabilitățile publice asociate funcției?

– Care sunt beneficiile materiale reale, directe sau indirecte, de care beneficiază consulul onorific al României la Bordeaux – sprijin logistic, facilități, scutiri, avantaje de imagine, resurse, acces la resurse diplomatice?

Mulțumesc și eu.

În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat IulianAlexandru Muraru.

Nu este prezent.

Domnul deputat Maricel Popa? Nu este prezent.

Doamna deputat Aurora-Tasica Simu, neafiliată. Aveți cuvântul, doamnă deputat.

Mulțumesc, domnule președinte. Către ministrul afacerilor interne.

Stimate domnule ministru Predoiu,

Interpelarea mea vizează poziția României și impactul bugetar al implementării Pactului european privind migrația și azilul, un subiect extrem de sensibil, cu implicații directe asupra securității naționale, a bugetului public și a coeziunii sociale.

În contextul unui deficit bugetar excesiv, al măsurilor de austeritate și al presiunilor deja existente asupra sistemelor publice, cetățenii au dreptul să știe dacă România își va permite financiar și logistic acest pact și ce angajamente concrete și-a asumat Guvernul.

Vă solicit, așadar, să clarificați în mod explicit dacă România va accepta relocarea obligatorie a migranților sau va opta pentru plata contribuției financiare, de 20.000 de euro per migrant refuzat.

Care este impactul bugetar real al acestei decizii și din ce resurse va fi acoperit?

De asemenea, doresc să știu de ce România nu a negociat clauze de exceptare, așa cum au făcut alte state membre, și care a fost mandatul de negociere al Guvernului, în condițiile riscului de a transforma România într-o zonă de tampon.

Solicit explicații clare privind locațiile de cazare avute în vedere pentru migranți, capacitatea MAI de a aplica procedurile accelerate la frontieră, precum și garanțiile concrete privind securitatea cetățenilor români, în contextul deficitului de personal din MAI și al lipsei unor evaluări publice de risc.

În final, întreb direct: cine plătește pentru aceste măsuri, fondurile europene sau bugetul României, și în detrimentul căror investiții publice?

Și eu vă mulțumesc, doamnă deputat.

În continuare, îi dau cuvântul doamnei Simona-Elena Macovei Ilie, Grupul parlamentar al SOS România.

Nu este.

Domnul deputat Călin-Florin Groza, neafiliat. Domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Interpelarea mea privind riscul eliminării pilonului II al PAC și consecințele majore asupra dezvoltării rurale și a grupurilor de acțiune GAL.

În contextul discuțiilor privind reforma politicilor agricole comune după 2027, apare tot mai des ipoteza reducerii sau chiar a eliminării pilonului II – Dezvoltare rurală, printr-o posibilă comasare a măsurilor în pilonul I sau prin diminuarea finanțării destinate dezvoltării rurale.

Pentru statele membre cu o populație rurală ridicată, precum România, această schimbare ar avea efecte dezastruoase asupra echilibrului social și economic al mediului rural.

Ce evaluări de impact au fost realizate privind consecințele reducerii sau eliminării pilonului II asupra statelor cu o populație rurală numeroasă, precum România?

Ce strategie este propusă pentru protejarea finanțării GAL-urilor, în cazul în care pilonul II este restructurat sau eliminat?

Cum poate fi asigurată continuitatea investițiilor în dezvoltarea rurală, având în vedere că pilonul I nu dispune de instrumente adecvate pentru investiții structurale?

Poate fi garantat faptul că LEADER nu va fi afectat în următorul cadru financiar, indiferent de arhitectura PAC?

Ce mecanisme alternative de finanțare ar putea fi introduse pentru a evita pierderea infrastructurii instituționale deja create de GAL-uri în ultimii ani?

## Solicitare finală.

Având în vedere rolul crucial al pilonului II în reducerea decalajelor teritoriale, menținerea coeziunii sociale și succesul metodei LEADER, solicit să se clarifice public:

Mulțumesc și eu. Gând bun tuturor!

În continuare, îi dau cuvântul doamnei deputat Raisa Enachi, neafiliați.

Vă rog, doamnă deputat.

Bună seara!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelare adresată domnului premier Ilie Bolojan.

Obiectul interpelării: „Clarificarea afirmațiilor publice privind persoanele cu grad de handicap și facilitățile fiscale”. Stimate domnule prim-ministru,

Afirmațiile publice potrivit cărora „milioane de oameni exceptați au fost persoane cu handicap” sunt inexacte și riscă să producă efecte periculoase. Persoanele cu dizabilități din România nu reprezintă milioane, iar exceptările de la plata contribuțiilor au vizat, de-a lungul timpului, mai multe categorii stabilite prin lege, nu exclusiv această categorie.

În același timp, sugerarea existenței unor „mii” de certificate de handicap, nejustificate, fără date concrete, rapoarte oficiale sau controale finalizate, transferă o suspiciune generală asupra unei categorii vulnerabile, dependentă de aceste drepturi pentru o viață demnă.

Dacă există suspiciuni de abuz, acestea trebuie clar delimitate, dovedite și tratate punctual, prin mecanisme instituționale, nu prin generalizări care alimentează neîncrederea și stigmatizarea.

Statul are obligația atât de a combate abuzurile, cât și de a proteja drepturile persoanelor cu dizabilități reale.

În acest context, pentru clarificarea publică a afirmațiilor și pentru o evaluare corectă în Parlament, solicit răspunsuri la următoarele întrebări:

– Câte persoane cu grad de handicap sunt în prezent înregistrate oficial în România, defalcat pe grade de handicap?

– Care este numărul exact al persoanelor exceptate de la plata contribuției de sănătate, înainte de eliminarea facilităților, și ce categorii au fost incluse, distinct de persoanele cu grad de handicap?

## **Domnul Adrian-Felician Cozma:**

Mulțumim.

Sărbători binecuvântate, doamnă deputat!

Domnul deputat Adrian Echert, Grupul parlamentar al USR? Nu este prezent.

Domnul deputat Dragoș-Fănică Ciobotaru, Grupul parlamentar al PNL?

Nu este prezent.

Domnul deputat Marian Mina, Grupul parlamentar al PSD? Nu este prezent.

Domnul deputat Ioan Lăzăroi, Grupul parlamentar al SOS România?

Nu este prezent.

Doamna deputat Elena-Laura Toader, SOS România? Nu este prezentă.

Doamna deputat Virginia Vedinaș, SOS România? Nu este prezentă.

Domnul deputat Nini-Alexandru Pascalini, SOS România?

Nu este prezent.

Domnul deputat Mihai-Adrian Țiu, SOS România? Absent.

Domnul deputat Eugen Neață, Grupul parlamentar al PSD? Nu este.

Domnul deputat Gheorghe-Petru Pîclișan, neafiliat? Nu este.

Doamna deputat Codruța-Maria Corcheș, Grupul POT? Nu este.

Pollyanna-Hanellore Hangan, Grupul parlamentar al USR? Nu este.

Domnul deputat Tudor Ionescu, Grupul parlamentar al SOS România?

Nu este.

Doamna deputat Natalia-Elena Intotero, Grupul parlamentar al PSD?

Nu este.

Acestea fiind spuse, stimați colegi, încheiem și această fază a ședinței, dedicată interpelărilor adresate Guvernului. Să aveți o seară plăcută și cu mult spor!

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|653738]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 3/12.I.2026 conține 24 de pagini.**

Prețul: 156 lei