Tudor Ionescu

405 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 2 · marcant4 marcheri
Anti-pluralism: 1 · moderat1 marcheri
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: voce proprie

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Decizia recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene privind obligativitatea recunoașterii „căsătoriilor” homosexuale în toate statele membre UE intră în contradicție directă cu legislația României. Doctrina suveranității naționale, înscrisă în Constituția țării noastre, presupune capacitatea națiunii de a decide singură, prin referendum sau prin reprezentanții aleși, asupra unor domenii esențiale*, între care familia ocupă un loc central.

Codul civil românesc nu doar că interzice încheierea unei „căsătorii” între doi bărbați sau două femei, ci exclude și recunoașterea unor astfel de uniuni realizate în alte state. Această prevedere legislativă reflectă conceptele juridice și culturale ale societății românești privind instituția căsătoriei. Totuși, CJUE a stabilit că, pentru garantarea liberei circulații și a dreptului la rezidență, un stat membru este obligat să recunoască statutul de soț dobândit într-o altă țară*, chiar dacă propria legislație interzice asemenea forme de uniune.

Deși Curtea afirmă că nu pune în discuție competența statelor în definirea căsătoriei, decizia sa golește parțial de conținut interdicția din legislația națională.

În contextul ședinței

Refuzând să accepte politica internă ca argument pentru neacordarea dreptului de rezidență, CJUE introduce o redefinire implicită a noțiunii de „soți”, cel puțin în domeniul liberei circulații.*

Aceasta ar putea reprezenta doar începutul unei pante alunecoase, conducând treptat la solicitări suplimentare de drepturi derivate din recunoașterea acestor uniuni.

Mai mult, aplicarea hotărârii CJUE în contradicție cu normele interne riscă să genereze un conflict juridic major. România s-ar afla în situația de a opera, simultan, cu două definiții ale familiei, fapt ce ar provoca insecuritate juridică și confuzie legislativă. Domenii precum filiația, regimul fiscal, drepturile sociale, condițiile de angajare sau prevederile privind concediul parental ar fi afectate, conducând în final la o uniformizare forțată la nivelul UE într-un sector care aparține exclusiv competenței naționale.

CJUE transformă deci jurisprudența într-un instrument utilizat de instituții supranaționale, pentru impunerea unei viziuni radicale de stânga și antifamilie asupra societății.1 2 3 Curentul deconstructivist, odinioară prezent doar în disputele teoretice, s-a infiltrat vizibil în structurile europene*, influențând decizii cu impact direct asupra statelor membre.

În actualul context de instabilitate economică și politică, o astfel de abordare amplifică diviziunile din interiorul Uniunii, subminând respectul pentru competența națională și diversitatea culturală*, considerând că ordinea juridică a statelor membre este irelevantă.

Partidul SOS România se opune ferm modificării, sub presiune externă, a legislației naționale privind familia.* Solicit deci Guvernului și colegilor parlamentari să refuze în continuare recunoașterea în România a „căsătoriilor” între persoane de același sex* încheiate în alte state.

Vă mulțumesc.

Vocevoce proprie

Marker

Cadru

Justificarea îmbină apelul la un principiu constituțional (suveranitate) cu interesele politice specifice ale partidului.

„Doctrina suveranității naționale, înscrisă în Constituția țării noastre, presupune capacitatea națiunii de a decide singură... Partidul SOS România se opune ferm modificării, sub presiune externă, a legislației naționale privind familia.”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de grupuri· 0

Vocevoce proprieMarkerCadru

Utilizarea etichetelor derogatorii („viziune radicală de stânga și antifamilie”) constituie un atac la adresa unui grup ideologic.

„CJUE transformă deci jurisprudența într-un instrument utilizat de instituții supranaționale, pentru impunerea unei viziuni radicale de stânga și antifamilie asupra societății.”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de cereri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul ignoră legitimitatea cererilor adverse, concentrându-se exclusiv pe propria poziție de refuz.

„Solicit deci Guvernului și colegilor parlamentari să refuze în continuare recunoașterea în România a „căsătoriilor” între persoane de același sex”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de contraargumente· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Argumentul CJUE este menționat, dar vorbitorul nu se angajează într-o dezbatere substanțială, ci îl respinge prin etichetare.

„Totuși, CJUE a stabilit că, pentru garantarea liberei circulații și a dreptului la rezidență, un stat membru este obligat să recunoască statutul de soț dobândit într-o altă țară”

În context ↑

Calitate deliberativăpolitică constructivă· positional

Vocevoce proprieMarkerCadru

Discursul este pur pozițional, fără a oferi alternative concrete sau propuneri de mediere.

„Partidul SOS România se opune ferm modificării, sub presiune externă, a legislației naționale privind familia.”

În context ↑