Stenogramă plen

Bună dimineața, stimate colege și stimați colegi! Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 10 decembrie 2025, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Pentru început, dați-mi voie să reamintesc dispozițiile regulamentare cu privire la declarațiile politice.

Acestea sau alte intervenții se prezintă în scris sau verbal. Dacă declarațiile sau intervențiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăși 3 minute.

Dacă deputatul depășește timpul alocat, președintele de ședință are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declarație sau o intervenție în aceeași ședință.

În ședința din data de 8 octombrie 2025, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a aprobat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfășurarea ședințelor Camerei Deputaților consacrate declarațiilor politice, conform următorului algoritm – deputații își vor putea susține declarațiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, și anume: patru deputați – PSD, patru deputați – AUR, patru deputați – PNL, patru deputați – USR, trei deputați – UDMR, doi deputați ai minorităților naționale, un deputat – SOS România, un deputat – POT, un deputat neafiliat.

În continuare, permiteți-mi să-l invit la cuvânt pe domnul deputat Ionel Ciunt, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește domnul deputat Nicolae-Adrian Bara.

## Doamnă președinte de ședință, Stimați colegi,

Faptul că în aceste zile se discută despre tăierea salariilor și majorarea taxelor reprezintă un semnal extrem de îngrijorător. Aceste discuții vizează, din păcate, mai multe categorii de bugetari. Îngrijorarea este cu atât mai mare cu cât tăierea salariilor la dascăli, la medici și la personalul sanitar lovește direct în sistemul de educație și sănătate.

Tăierea salariilor la bugetari, la cei care răspund de ordinea și siguranța cetățenilor, la profesori, la medici este, fără îndoială, o măsură greșită. Munca nu poate fi negociată într-o logică strict bugetară, ignorând rolul pe care fiecare profesie îl are pentru destinul acestei țări.

Tăieri de salarii în educație și sănătate generează plecări din sistem, aceasta însemnând și o calitate scăzută a actului educațional și medical. Nu putem cere rezultate mai bune atâta timp cât transmitem un semnal de nesiguranță celor care trebuie să le producă.

De asemenea, majorarea taxelor nu este o soluție pentru stabilitatea economică. Taxele majorate nu stimulează economia, o sufocă. În loc să creăm stabilitate, generăm tensiune socială.

## Stimați colegi,

România are nevoie de altceva: de un pachet de dezvoltare, nu de un pachet de austeritate. Românii au nevoie de încredere, nu de frică. Fără oameni plătiți decent, niciun domeniu strategic al României nu poate performa.

Un stat care se bazează pe austeritate își pierde oamenii, își pierde specialiștii. Direcția corectă este investiția, inclusiv în resursa umană, respectul și consolidarea domeniilor vitale, în centrul lor aflându-se educația și sănătatea.

## Mulțumesc.

Domnul deputat Nicolae-Adrian Bara.

Se pregătește doamna deputat Ecaterina-Mariana Szőke.

## Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Sunt mândru să reprezint Munții Apuseni și moții, de la această tribună. Nu doar pentru că am primit încrederea lor să îi reprezint în Parlamentul României, ci și pentru că aici m-am născut, aici am mers la școală și tot aici am învățat ce înseamnă să fii om, de la urmașii lui Horea și ai lui Avram Iancu. Tocmai de aceea nu pot rămâne nepăsător în fața unui guvern, condus de premierul liberal Ilie Bolojan, care împovărează și mai mult oamenii prin creșteri de taxe și impozite.

Ultimul pachet fiscal pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea elimină mecanismul prin care primăriile din Munții Apuseni primeau sprijin pentru reducerea cu 50% a impozitelor și taxelor locale. Aceste reduceri erau pe deplin justificate de decalajele majore de dezvoltare față de alte regiuni ale țării.

După sistarea programelor naționale de investiții care puteau reduce aceste diferențe, acum Guvernul împinge primăriile să suporte singure aceste reduceri.

- Domnule premier,

Scoateți mâinile din buzunarele moților și ale românilor! Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamna deputat Ecaterina-Mariana Szőke. Se pregătește domnul reputat Remus-Gabriel Lăpușan.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi este despre implementarea alimentației sănătoase în școli – între obligații și lipsa sprijinului real.

Doresc astăzi să atrag atenția asupra unei probleme esențiale pentru sănătatea publică și pentru viitorul copiilor noștri: implementarea noilor norme privind alimentația în unitățile de învățământ preuniversitar, stabilite prin Ordinul Ministerului Sănătății nr. 1.582/2025.

Deși aceste norme reprezintă un pas înainte, aplicarea lor în teritoriu ridică numeroase provocări, care nu pot fi ignorate.

Ordinul introduce standarde nutriționale actualizate, liste detaliate de alimente nerecomandate, reguli clare pentru alimentația copiilor preșcolari și antepreșcolari și obligații ferme pentru operatorii economici. Totodată, școlile sunt învestite cu responsabilitatea de a verifica ingredientele, compoziția, aditivii și calitatea nutrițională a meniurilor oferite elevilor. Inspectoratele sanitare pot sancționa orice abatere. Este evident că intenția este una bună: protejarea sănătății copiilor, prevenirea obezității infantile și a tulburărilor metabolice, asigurarea unei alimentații demne de secolul al XXI-lea.

Dar, stimați și onorați colegi, nu putem ignora realitatea de pe teren. Multe școli nu au specialiști capabili să analizeze compoziția alimentelor, nu au proceduri clare pentru verificarea meniurilor, iar cadrele didactice nu au fost informate suficient cu privire la noile obligații. Mai mult, grădinițele și creșele care deservesc copii de 1-3 ani se confruntă cu lipsă de resurse și infrastructură pentru a respecta regulile suplimentare, extrem de stricte, introduse pentru această grupă de vârstă.

Mulțumesc.

Domnul deputat Remus-Gabriel Lăpușan.

Se pregătește domnul deputat Florin-Bogdan Velcescu.

Doamnă președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Cumpărând românește, susținem economia națională”.

Ne aflăm într-o perioadă în care se fac foarte multe cumpărături, așa cum este firesc înainte de sărbători. Acest ritm intens de cumpărare are un impact economic major, iar, în acest context, este momentul potrivit să ne reamintim că alegerile noastre la raft pot aduce beneficii reale economiei României. Este datoria noastră, ca reprezentanți ai cetățenilor, să încurajăm și să promovăm cumpărarea de produse fabricate în România.

Cele mai recente date ale Consiliului Concurenței arată că peste 52% dintre produsele aflate astăzi în marile lanțuri comerciale sunt realizate în România. Este un procent care confirmă capacitatea producătorilor noștri de a concura, de a livra calitate și de a răspunde cererii interne. În special în zona alimentară, ponderea produselor românești este și mai ridicată, evidențiind potențialul solid al sectorului agroalimentar.

Având în vedere această resursă semnificativă, este firesc ca procentul produselor românești de pe rafturile marilor magazine să crească treptat, cu obiectivul de a ne apropia cât mai mult de 100%. Pentru a reuși, este nevoie de un efort comun: producătorii trebuie sprijiniți să își dezvolte activitatea, consumatorii pot contribui alegând produse realizate în țară, iar în instituțiile statului trebuie discutat, astfel încât să se responsabilizeze, pentru a crea politici publice care încurajează producția națională. Sărbătorile reprezintă un moment potrivit pentru a demonstra această susținere: să alegem produse românești.

## Mulțumesc.

Domnul deputat Florin-Bogdan Velcescu.

Se pregătește domnul deputat Ștefăniță-Alin Avrămescu.

## **Domnul Florin-Bogdan Velcescu:**

Am o dedicație pentru stăpânii lui Vexler, dar și pentru dumnealui.

Sper să înțelegeți mesajul și din partea subliminală.

Domnule Vexler,

Sper că e foarte clar pentru dumneavoastră și pentru stăpânii dumneavoastră de ce am ajuns în punctul ăsta, în care ne acuzați pe noi de diverse nebunii.

Nu puteți insista la infinit cu niște presupuse aberații.

Am înțeles, aveți o linie, aveți o agendă națională, internațională... OK!

Problema noastră este următoarea.

Eu nu înțeleg cum Parlamentul ăsta a reușit, în data de 8 decembrie, adică acum două zile, să mai treacă încă o dată PL-x 168 prin Senat, cu toate că președintele dumneavoastră a întors legea și se aștepta că vor fi niște modificări.

Ei bine, uite că n-a mai fost nicio modificare și ați votat încă o dată aceeași aberație.

Sper că la Camera Deputaților, când va ajunge, vă va veni mintea la cap și o să lămurim această problemă, pentru că nu e în regulă.

Am crezut că prima dată a fost o greșeală, dar se pare că este un plan bine pus la punct, nu este doar o greșeală.

Totuși, cred că aveți luciditatea necesară să înțelegeți că prima dată a fost..., așa, v-a scăpat. A doua oară va fi trădare națională. Și pentru trăgători există o singură cale – pe care nu v-o spun eu astăzi.

Mulțumesc.

Domnul deputat Ștefăniță-Alin Avrămescu. Se pregătește doamna deputat Ionelia-Florența Priescu.

Titlul declarației de astăzi: „România, într-o criză de reprezentativitate”.

Alegerile de duminică, 7 decembrie, au arătat – să spunem așa – un peisaj destul de sumbru pentru democrația românească, o reprezentativitate a celor aleși extrem de scăzută. Prezența la vot a arătat neîncrederea oamenilor, neîncrederea românilor în clasa politică.

Dacă nu înțelegem acest lucru, atunci suntem condamnați ca, pe viitor, să avem din ce în ce mai puțini oameni la vot.

Românii trebuie să știe că votul lor contează în mod real, că nu este anulat, că nu este fraudat și, mai ales, că nu este luat peste picior.

Avem în Parlament un proiect în ceea ce privește alegerea primarilor, a președinților de consilii județene în două tururi.

Dacă vrem în mod real să le arătăm românilor că votul lor este reprezentativ, că votul lor contează în mod real, haideți să trecem acel proiect, haideți să mergem cu el mai departe și să ne asigurăm că la viitoarele alegeri nu se va mai întâmpla să avem o prezență la vot de 24% într-un județ, să nu mai avem președinți de consilii județene aleși cu 40.000 de voturi, din 360.000, asta dacă vrem în mod real să avem o democrație funcțională în România. Dar acest lucru nu se va întâmpla atâta vreme cât vechile partide vor să păstreze capturate județele.

Adevărata reformă administrativă, în România, nu se poate produce decât dacă vom avea alegeri în două tururi,

atât la primari, cât și la președinți de consilii județene. Doar așa putem să schimbăm coloraturile județelor și să dăm o șansă la dezvoltare unor județe care prea mult timp au fost ținute în cătușele politice ale așa-zișilor „baroni” locali. Vă mulțumesc.

Doamna deputat Ionelia-Florența Priescu. Se pregătește domnul deputat Nicolae Mîndrescu. Nu sunt prezenți.

Domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui. Vă rog.

Se pregătește domnul deputat Alexandru Bordian.

Stimată doamnă președinte, Stimați colegi,

Vă aduc în atenție o problemă extrem de gravă; aș putea spune: o problemă de sănătate națională. Și aceasta este legată de resursa umană, de cei care intră în sistemul de sănătate – este vorba de rezidenți.

În România sunt tot mai multe semnale că există o deficiență acută de medici. O mare parte dintre aceștia, pentru că nu sunt adaptați sau nu găsesc un respect cuvenit și condiții de lucru, migrează spre alte țări, cu mai multă „căldură” pentru sistemul de sănătate.

Sunt sisteme, sunt discipline, în țară, deficitare, și le-aș numi aici, în această ordine, măcar: medicina de familie, ATI, medicina de urgență, psihiatria, epidemiologia. Sunt exemple unde problemele sunt delicate, iar rezidenții au nevoie de un sprijin real din partea societății. Este vorba de modul și de tematica examenului de rezidențiat; este vorba de posibilitatea unei noi sesiuni de rezidențiat, în vară. E vorba de prezentarea unei tematici pentru examen cu mult timp înainte, de la 6 la 12 luni, cum se întâmplă în momentul de față. Este vorba de o mai mare transparență necesară în examenul de rezidențiat. Este vorba de o mai mare îngrijire a statului, în raport cu posibilitățile și ceea ce le oferă pentru o așa problemă de sănătate.

Iată, spre exemplu, în acest an, rezidenții, după acest examen, nu au mai primit la timp – și mă tem că nici în momentul de față – ștampilele pentru a lucra mai departe în spitale.

Este o problemă extrem de gravă, extrem de gravă, pentru că este o descurajare, pe de altă parte, a tinerilor și reflectă cumva și respectul nostru față de o categorie de oameni care își aduce un aport deosebit față de societate. Asta în cazul în care, sigur, avem o criză atât de mare în sistemul medical și știm că, de foarte multe ori, calitatea lasă de dorit și toate acestea sunt corelate cu grija noastră față de ceea ce oferim acestui sistem de sănătate.

Domnul deputat Alexandru Bordian.

Titlul declarației mele politice de astăzi este „Istoria care ne unește. Salut restaurarea Complexului Monumental de la Roșcani, județul Galați, dedicat domnitorului Moldovei Ioan Vodă cel Viteaz!”.

## Stimată doamnă președinte,

Stimați colegi,

Localitatea Roșcani, comuna Băneasa, din județul Galați, este un loc de memorie națională, unde istoria noastră prinde chip în bronz și piatră. În acest loc, în anul 1976, la 2 ani de la împlinirea a 400 de ani de la bătălia de la lacul Cahul, a fost inaugurat un complex monumental dedicat domnitorului Ioan Vodă cel Viteaz, figură de demnitate, curaj și jertfă, simbol al rezistenței poporului român, care a știut să-și apere ființa în vremuri potrivnice.

Bătălia de la Cahul, din 1574, este o pagină vie a destinului comun și adesea tragic al românilor de pe ambele maluri ale Prutului. Iar Ioan Vodă cel Viteaz, domnitor al Moldovei nedivizate, este un simbol al unității noastre de neam, de limbă și de credință.

După căderea comunismului, acest ansamblu monumental, nefiind întreținut corespunzător și lăsat în paragină, ajunsese într-o stare avansată de degradare, după cum m-am putut convinge, în mod repetat, la fața locului.

Astăzi, ansamblul monumental de la Roșcani are șansa de a fi salvat și redat demnității sale. În mai 2025, autoritățile județene și locale au anunțat demararea unui amplu proiect de restaurare a ansamblului monumental de la Roșcani, cu finanțare europeană, în valoare de peste un milion de euro. Proiectul, intitulat „Istoria care ne unește”, va fi realizat în parteneriat cu autoritățile din raionul Cahul, Republica Moldova, și Asociația Euroregiunea Dunărea de Jos.

Domnul deputat Dumitru Țiplea.

Se pregătește domnul deputat Călin-Grațian Gal.

„Companiile de stat pot și trebuie să devină competitive și profitabile!”

În România s-a acreditat, într-un mod cu totul eronat și rău intenționat, falsa idee că o companie deținută integral sau majoritar de către statul român nu poate să fie nici competitivă pe piață și nici profitabilă.

Eu înțeleg perfect scopul acestui tip de propagandă, pentru că în spatele acesteia s-au ascuns ani de zile manageri neperformanți, s-au justificat pierderi uriașe pentru respectivele companii, s-au încasat constant subvenții din banii noștri, s-au majorat arbitrar prețuri finale și s-au acumulat arierate de miliarde de lei la bugetul de stat.

Da! Subliniez! O companie de stat poate și trebuie să fie competitivă și profitabilă, pentru că, în cele mai multe cazuri, statul deține companii în domenii greu accesibile firmelor private sau deține companii care gestionează monopoluri naturale.

Mai mult decât atât, avem exemple clare și certe, chiar din România, de companii de stat performante, competitive și profitabile, în sectorul energetic, în sectorul bancar, în domeniul transporturilor și așa mai departe. De asemenea, dacă ne uităm în statele dezvoltate ale Uniunii Europene, nu putem să nu constatăm că cele mai puternice, profitabile și competitive companii sunt cele de stat.

Stimați colegi,

Prin al doilea set de reforme adoptat de Guvernul Bolojan s-au pus deja în mișcare mai multe măsuri care trebuie să conducă la îmbunătățirea substanțială a managementului în domeniul companiilor de stat, la diminuarea subvențiilor nejustificate și la creșterea rapidă a competitivității acestora.

Eliminarea pierderilor și utilizarea resurselor pentru investiții în retehnologizarea companiilor de stat reprezintă veriga-cheie care va duce toate companiile românești din zona falimentului și a insolvenței în zona profitabilității și a competitivității pe piața europeană.

## Mulțumesc.

Domnul deputat Călin-Grațian Gal.

Se pregătește domnul deputat Mircea Fechet.

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Dragi colegi,

„Măsurile Guvernului Bolojan – validate de rezultatul alegerilor la Primăria Generală a Municipiului București”.

Guvernul Bolojan a preluat conducerea executivă a țării noastre într-o perioadă extrem de dificilă din punct vedere economic, motiv pentru care a trebuit să adopte o serie de măsuri de ajustare fiscal-bugetară și de reducere a cheltuielilor publice.

Deși nepopulare, măsurile s-au dovedit a fi corecte: risipa bugetară a fost stopată, ratingul de țară a fost stabilizat, PNRR a fost revizuit, fondurile europene – atrase și direcționate către obiectivele de investiții, iar deficitul bugetar a fost redus.

Mai mult, credibilitatea țării noastre a fost recâștigată pe plan extern, România devenind din nou un partener serios și de cuvânt pentru investitorii străini și instituțiile europene.

În acest context, consider că alegerile pentru funcția de primar general al municipiului București au reprezentat un exercițiu democratic prin care s-a putut verifica, clar, la urne, modul în care cetățenii percep măsurile reformatoare adoptate de Guvernul Bolojan.

Succesul de care s-a bucurat noul primar general, Ciprian Ciucu, candidatul propus de PNL și susținut de președintele partidului, Ilie Bolojan, demonstrează că oamenii înțeleg momentul dificil în care se află România și sunt solidari cu politicile Guvernului.

Oamenii nu mai vor certuri, nu mai vor dispute politice; vor măsuri și rezultate! Așteptările cetățenilor trebuie să fie validate prin reforme eficiente în administrație, investiții în economie, crearea de locuri de muncă și respect. Fac un apel către reprezentanții PSD-ului și USR-ului să înțeleagă corect semnificația votului de la Primăria Capitalei și să asigure, alături de PNL și de celelalte formațiuni ale coaliției, stabilitate pentru a adopta măsurile privind reforma administrației publice locale și de reorganizare și eficientizare a companiilor de stat.

Domnul deputat Mircea Fechet.

Se pregătește domnul deputat Ștefan Tanasă.

Doamnelor și domnilor deputați, Dragi colegi,

Rar mi-a fost dat să văd ipocrizie mai mare ca deturnarea unui abuz de mediu într-un instrument politic. S-a întâmplat în ultimele săptămâni, când voci exaltate de vâltoarea cursei electorale pentru Primăria Capitalei au lansat o teorie pe cât de falsă, pe atât de periculoasă. Așa am ajuns să aflăm că există rechini imobiliari buni și rechini imobiliari răi.

Narativul despre rechinii buni a fost împins în spațiul public de agitatori dintr-un cartier vecin cu pădurea Băneasa, care au folosit pădurea nu ca pe un ultim petic verde pe care ar trebui să-l protejeze, ci ca pe o portavoce pentru minciuni convenabile politic. Mai exact, în loc să condamne abuzul, au preferat să construiască o poveste în care vinovații dispar ca în Vestul Sălbatic și lasă în urmă o perdea de praf, cum, de altfel, fac miile de mașini care circulă zilnic pe drumul forestier deschis ilegal în pădurea din nordul Bucureștiului.

Cei care denunță abuzul au devenit, paradoxal, problema.

Faptul că mi s-a transmis că vor avea grijă ca alegerile să fie pierdute de colegul meu liberal, Ciprian Ciucu, acum noul primar al Capitalei, pentru că am susținut că pădurea Băneasa e mutilată pentru 10 bani/autoturism, spune totul despre nivelul discuției publice și despre interesele unui grup branșat politic la mimarea reformei.

Dragi colegi,

Nu, protejarea mediului nu este negociabilă. Nu este monedă de schimb electorală. Nu se face doar „ca să dea bine” în sondaje. Iar cei care lansează fumigene în care înoată rechini imobiliari buni poartă responsabilitatea morală pentru că ascund o realitate: nu avem nici până astăzi, la 5 luni de când pădurea Băneasa a fost transformată în șosea urbană, o decizie de la vârful Ministerului Mediului.

Domnul deputat Ștefan Tanasă. Se pregătește domnul deputat Andrei Gheorghiu.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Prezint astăzi o inițiativă legislativă, pe care am înregistrat-o, necesară pentru protecția copiilor, și anume interzicerea fumatului în rândul minorilor în spațiul public și interzicerea fumatului de către adulți în locurile de joacă pentru copii și pe terenurile de sport.

Deși legea interzice comercializarea tutunului către minori, realitatea ne arată că tot mai mulți copii și adolescenți încep să fumeze. În legislația actuală, consumul efectiv de către minori nu este interzis expres. Această lacună permite un fenomen care afectează dezvoltarea fizică și psihologică a copiilor, iar efectele sunt mult mai grave decât par. Expunerea copiilor la nicotină, fie că fumează, fie că inhalează fumul altora, le afectează plămânii în formare, reduce capacitatea respiratorie, crește riscul de astm, de bronșite sau chiar de cancer. Mai mult decât atât, nicotina modifică dezvoltarea creierului, afectând atenția, controlul impulsurilor și capacitatea de învățare. Vorbim despre riscuri reale, documentate, care pot marca sănătatea unui copil pentru tot restul vieții.

Și să nu uităm: copiii nu învață doar din ce li se spune, ci și din ceea ce văd. Când văd adulți fumând în spațiile lor de joacă, mesajul transmis este că acest comportament este acceptabil. Această inițiativă însă schimbă mesajul: sănătatea copiilor este prioritatea noastră, iar spațiile destinate lor trebuie protejate.

Inițiativa pe care o propun introduce clar interdicția fumatului pentru persoanele sub 18 ani în spațiul public. Este o intervenție care oferă societății instrumente necesare pentru a opri acest fenomen în creștere. Totodată, proiectul interzice și adulților fumatul în locurile de joacă pentru copii și pe terenurile de sport. Aceste spații trebuie să fie sigure și curate pentru copii. Nicio familie nu ar trebui să-și ducă copilul în parc sau la un antrenament și să-l expună la fumul altora.

Domnul deputat Andrei Gheorghiu. Se pregătește domnul deputat Brian Cristian.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarație politică: „Moțiunea de cenzură – nu împotriva guvernării, ci împotriva reformei”.

## Stimați colegi,

Extremiștii din Parlament, împreună cu câțiva complici dispuși să joace în aceeași piesă, au depus o moțiune de cenzură împotriva Guvernului și, evident, împotriva miniștrilor USR. Această moțiune de cenzură reprezintă strigătul de disperare al extremiștilor și al celor care, în umbra lor, speră să scape de schimbările care le zguduie privilegiile. Este un reflex de apărare al unui sistem corupt, în fața unor miniștri care îndrăznesc să facă ordine.

Nu vorbim despre opoziție democratică. Vorbim despre o încercare de deturnare a miniștrilor USR, prin zgomot, prin minciună, prin panică. Moțiunea aceasta este o alianță neoficială între populism, extremism și conservarea privilegiilor. Este o înțelegere tăcută între cei care se hrănesc din haos și cei care se tem de ordine.

Miniștrii USR sunt vizați pentru că, spre deosebire de predecesorii lor, nu au intrat în ministere pentru poze și discursuri. Au intrat să taie din cheltuielile inutile, să dea afară incompetenții și să facă curățenie în instituțiile capturate de ani întregi.

Asta doare, deranjează și sperie un întreg aparat sufocat de pile și incompetență. Iar extremiștii – cei care visează la o Românie izolată, slabă, scoasă din Europa și prinsă într-un patriotism de fațadă – nu fac decât să joace rolul pe care alții l-au scris pentru ei. Extremiștii nu acceptă legea. Baronii nu suportă să fie controlați. Iar PSD nu suportă ideea că, pentru prima dată în mulți ani, cineva de la guvernare nu joacă după regulile lor.

Domnul deputat Brian Cristian. Nu a ajuns.

Domnul deputat Marius Alecsandru.

Nici dânsul nu a ajuns. Domnul deputat Miklós Zoltán.

Nici dânsul nu a ajuns. Mergem la Grupul parlamentar al minorităților. Domnul deputat Silviu Feodor.

Se pregătește doamna deputat Verginia Vedinaș, de la Grupul parlamentar al SOS România.

## **Domnul Silviu Feodor:**

Declarație politică cu prilejul Zilei Internaționale a Drepturilor Omului.

Stimată doamnă președinte,

Dragi colegi,

Pe 10 decembrie sărbătorim Ziua Internațională a Drepturilor Omului – momentul în care, acum 77 de ani, Adunarea Generală a Națiunilor Unite adopta Declarația universală a drepturilor omului, documentul fondator al demnității umane moderne.

Pentru România, această zi are o încărcătură aparte: ea ne amintește nu doar de obligațiile internaționale pe care ni le-am asumat, ci și de drumul extraordinar pe care l-am parcurs de la totalitarism la democrație și stat de drept.

În urmă cu puțin peste 3 decenii și jumătate, în decembrie 1989, poporul român a plătit cu sânge dreptul de a trăi liber. Revoluția din 1989 nu a fost doar răsturnarea unui regim, ci nașterea conștiinței că drepturile și libertățile fundamentale nu sunt daruri ale puterii, ci drepturi inalienabile ale fiecărui om. De atunci și până astăzi, România a construit, cărămidă cu cărămidă, una dintre cele mai solide democrații din regiune.

Am ratificat Convenția europeană a drepturilor omului încă din 1994 și, de atunci, am transpus în legislația națională aproape toate standardele europene și internaționale în materie. Am creat instituții independente și puternice: Avocatul Poporului, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități.

Am eliminat pedeapsa cu moartea, am introdus mecanisme reale de protecție împotriva violenței domestice, prin Legea nr. 217/2003, modificată și completată de noi, colegii din acest Parlament, în ultimii ani. Am adoptat Legea privind egalitatea de șanse, am introdus cote de gen în administrația publică locală, am creat brățara electronică pentru agresorii familiali, am înființat primele centre integrate pentru victimele violenței sexuale.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Doamna deputat Verginia Vedinaș.

Se pregătește doamna deputat Bianca Gavrilă, Grupul parlamentar al POT.

Atunci, domnul deputat Cristian Cîmpan.

Doamnă președinte,

Dragi puțini colegi care sunteți prezenți în sală,

Declarația mea politică se intitulează „Reducerea deficitului bugetar nu trebuie să fie o povară pe umerii mediului privat”.

Trăim un moment crucial, în care necesitatea reducerii deficitului bugetar este incontestabilă. Însă această ajustare nu poate și nu trebuie realizată pe seama mediului privat, motorul real al dezvoltării economice, al investițiilor și al locurilor de muncă, și nici prin aducerea românilor sub nivelul subzistenței.

Mediul privat nu este un inamic al statului.

De aceea, afirmăm cu toată responsabilitatea că reducerea deficitului trebuie să înceapă cu statul, nu cu mediul privat și cu puținele, redusele venituri ale românilor.

Antreprenorii, dragii mei, nu cer privilegii, ci predictibilitate, stabilitate și respect. Un sistem fiscal coerent, care să nu se schimbe de la o lună la alta. O legislație clară, care să nu îi transforme în potențiali infractori pentru orice greșeală de interpretare. Cer un stat partener, nu un stat contabil, care caută mereu de unde să mai strângă bani.

Când mediul privat este pus la zid, întreaga economie suferă. Se reduc investițiile, se pierd locuri de muncă, scad colectarea la buget și competitivitatea României.

În locul unei politici fiscale punitive, avem nevoie de o strategie de dezvoltare:

- care încurajează investițiile și inovația;

- care stimulează exporturile și producția internă;

- care susține IMM-urile, coloana vertebrală a economiei;

- care creează un climat favorabil capitalului autohton și

Domnul deputat Cristian Cîmpan.

Se pregătește doamna deputat Dumitrița Albu.

Declarație politică: „Desființarea Agenției Naționale pentru Zootehnie, un atac direct asupra agriculturii României”.

## Stimați colegi,

Astăzi nu vorbim despre o simplă reorganizare administrativă, vorbim despre desființarea Agenției Naționale pentru Zootehnie „Prof. Dr. G.K. Constantinescu”, printr-o

ordonanță de urgență care rupe o instituție fundamentală pentru agricultura României.

Articolul 5[1] din proiect prevede desființarea Agenției Naționale pentru Zootehnie prin divizare totală, preluarea activității, a personalului și retragerea creditelor bugetare neutilizate. În realitate, această operațiune înseamnă pulverizarea unei instituții care asigură baza științifică, genetică și economică a zootehniei românești.

Agenția Națională pentru Zootehnie nu este un birou. Agenția Națională pentru Zootehnie este instituția care gestionează registrele genealogice, programele de ameliorare, controlul performanțelor, autorizarea fermelor de reproducție și standardele de calitate recunoscute la nivel european. Prin această decizie, statul rupe continuitatea unui sistem construit în zeci de ani.

Guvernul mută activități esențiale dintr-o instituție unitară în structuri disparate. Minister, direcții agricole, structuri suport. Aceasta nu este reformă. Aceasta este dezintegrare instituțională. Ameliorarea genetică nu funcționează fragmentat. Controlul performanțelor nu se face pe bucăți. Trasabilitatea nu se poate garanta prin improvizație.

Consecințele sunt grave și ireversibile. Se pierde continuitatea în ameliorare. Se compromit registrele genealogice. Fermierii devin vulnerabili. România își pierde credibilitatea în fața partenerilor externi. Exporturile sunt puse în pericol. Progresul genetic este blocat pentru generații.

Mulțumesc.

Doamna deputat Dumitrița Albu. Se pregătește domnul deputat Alexandrin Moiseev.

## Mulțumesc.

Declarația mea politică se intitulează „Românii din diaspora, victime ale inerției administrative”.

De prea mulți ani, problemele românilor care au muncit în străinătate sunt tratate ca subiecte secundare, deși ele afectează direct viețile a sute de mii de oameni. Una dintre cele mai dureroase dintre acestea este dificultatea obținerii pensiei pentru perioadele lucrate în alte state europene. Lipsa unei administrări eficiente și întârzierile repetate arată un sistem care nu ține pasul cu realitățile actuale și care, din păcate, nu reușește să ofere cetățenilor predictibilitatea de care au nevoie.

Comunitățile românești din Italia, Spania, Germania sau Franța numără sute de mii de persoane. Mulți ajung acum la vârsta pensionării și depind de aplicarea corectă a mecanismelor europene stabilite prin regulamentele nr. 883/2004 și nr. 987/2009, care permit totalizarea stagiilor de cotizare și împărțirea pensiei între statele membre. Casa Națională de Pensii Publice contribuie la acest proces prin documente precum formularul P1, menit să confirme perioadele lucrate în România.

În teorie, cadrul european este solid. În practică însă, procedurile rămân lente, neuniforme și greu de urmărit de către cetățeni. În spațiul public au fost prezentate numeroase situații în care soluționarea unui dosar a durat un an sau chiar mai mult, din cauza diferențelor de reglementări și a comunicării anevoioase între instituții. Pentru mulți români aceste întârzieri înseamnă luni întregi de incertitudine.

Deși în trecut s-au făcut pași spre îmbunătățirea colaborării cu autoritățile din state precum Italia și Spania, ritmul actual nu este suficient pentru a face față volumului în creștere al cererilor. Tot mai mulți români se apropie de vârsta pensionării, iar sistemul are nevoie de ajustări, pentru a preveni acumularea de întârzieri.

Domnul deputat Alexandrin Moiseev.

Se pregătește domnul deputat Petru-Bogdan Cojocaru.

Vă mulțumesc frumos, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,

Astăzi, 10 decembrie, celebrăm Ziua Internațională a Drepturilor Omului, o zi care ne obligă să privim cu responsabilitate către oamenii pe care îi reprezentăm. Drepturile fundamentale nu sunt noțiuni abstracte, ci realități care trebuie simțite în fiecare comunitate, în fiecare casă, în fiecare destin al unui cetățean român.

Ca reprezentant al județului Botoșani, simt cu atât mai mult nevoia să legăm valorile acestei zile de realitățile trăite de botoșăneni. În Botoșani, dreptul la demnitate se vede în ochii copiilor care merg kilometri întregi pentru a ajunge la școală, în familiile care se luptă cu sărăcia, în satele unde accesul la servicii medicale încă este o provocare, iar infrastructura precară îi face pe oameni să simtă că statul îi ocolește.

Dreptul la educație nu poate fi garantat cu școli care încă își așteaptă renovarea. Dreptul la sănătate nu poate fi respectat când pacienții din nordul Moldovei trebuie să

străbată zeci de kilometri pentru investigații elementare. Dreptul la muncă decentă nu poate fi o promisiune vagă, într-un județ în care investițiile ajung prea greu, iar mulți tineri aleg să plece pentru că nu văd perspective acasă.

În Botoșani, drepturile omului capătă chipul foarte concret al oamenilor simpli: al bătrânilor care trăiesc din pensii modeste, al femeilor care își cresc singure copiii, al persoanelor cu dizabilități care întâmpină bariere birocratice, al celor care, de multe ori, nu sunt auziți sau văzuți de instituțiile statului.

Este de datoria noastră, ca legislatori, să demonstrăm că drepturile fundamentale nu depind de adresă sau de distanța față de București. România este una singură, iar botoșănenii au dreptul la aceleași standarde ca orice cetățean european.

Domnul deputat Petru-Bogdan Cojocaru.

Se pregătește doamna deputat Simona Bucura-Oprescu.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Declarația de astăzi se intitulează „Domnule prim-ministru Ilie Bolojan, proiectele Iașiului trebuie să aibă finanțare în anul 2026”.

Ne apropiem de discuțiile pentru bugetul național. În ultimii ani, PSD a impus un ritm alert pentru marile investiții ale Iașiului și ale Moldovei. Acest ritm trebuie menținut și anul viitor, iar proiectele majore au nevoie să se regăsească cu finanțări corespunzătoare.

Ieșenii așteaptă de prea mult timp o serie de investiții realizate de multă vreme în alte zone ale țării. Și nu este vorba doar despre așteptări; investițiile în infrastructură sunt necesare pentru dezvoltarea întregii zone.

Pentru bugetul național de anul viitor, Autostrada Moldovei – A7 are nevoie de fondurile necesare pentru a se finaliza până la Pașcani, dar și pentru a continua spre Suceava și apoi până la Siret. Mare parte din finanțare este asigurată cu fonduri europene, dar nu trebuie să uităm de cofinanțări sau alte tipuri de cheltuieli care nu sunt eligibile. Acest proiect nu se poate bloca!

Autostrada Unirii – A8 are nevoie de fonduri pentru a continua lucrările într-un ritm corect, acolo unde acestea au fost demarate. Podul de la Ungheni este parte a Autostrăzii Unirii și reprezintă legătura cu Republica Moldova. Lucrările sunt în plină desfășurare și au nevoie de fonduri importante anul viitor. Conform contractului, podul ar trebui să fie gata în prima parte a anului 2027, ceea ce înseamnă că anul viitor se vor executa cele mai importante lucrări.

Spitalul Regional de Urgență, un proiect despre care se discută de foarte mult timp, are deja constructorul desemnat. Lucrările pregătitoare au fost deja realizate, iar anul viitor trebuie să fie un an plin pentru acest obiectiv. Nu putem permite blocarea sau amânarea lucrărilor din lipsă de fonduri alocate de la bugetul de stat.

## Mulțumesc.

Doamna deputat Simona Bucura-Oprescu.

Se pregătește doamna deputat Ionelia-Florența Priescu.

## Doamnă președinte de ședință,

## Onorată asistență,

## Dragi colegi,

Nu am fost și nu voi fi niciodată de acord cu acte normative care blochează dezvoltarea comunităților și afectează în mod direct drepturile oamenilor.

Nu poți opri investiții, bloca turismul sau opri planurile de dezvoltare locală doar pentru a justifica aruncarea banilor publici pe servicii de consultanță care au apărut peste noapte și care introduc noi zone de protecție strictă a mediului.

Concret, a fost pus în transparență un proiect de ordonanță de urgență care desenează pe hartă, din birou, zone ce pot paraliza viitorul unor localități și județe întregi. Este vorba despre proiectul care modifică Ordonanța de urgență nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate și introduce conceptul de „zone prioritare pentru biodiversitate”. Aceste zone au fost determinate fără consultarea reală a administrației publice locale, a comunităților afectate și fără evaluări de impact asupra dezvoltării.

## Practic, actul normativ:

– poate bloca dezvoltarea urbanistică și investițiile în teritorii largi;

– poate afecta dreptul de proprietate, destinația și folosința terenurilor de către proprietari;

– adaugă un nivel nou de protecție, peste reglementările deja existente.

Alături de colegii mei parlamentari din PSD Argeș, de președintele consiliului județean și de prefectul județului Argeș am analizat în detaliu ordonanța, împreună cu primari, reprezentanți ai mediului de afaceri și ai instituțiilor deconcentrate.

Concluzia dezbaterii a fost clară: nu susținem în forma actuală ordonanța! Nu putem accepta o reglementare făcută pe genunchi, cu efecte negative pentru generații întregi.

Mulțumesc.

Doamna deputat Ionelia-Florența Priescu?

Nu a ajuns.

Domnul deputat Nicolae Mîndrescu.

Se pregătește doamna deputat Andra-Claudia Constantinescu.

## Doamnă președinte,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „România este împinsă deliberat în sărăcie”.

Astăzi trebuie spus răspicat ceea ce milioane de români simt în fiecare zi: Guvernul acesta a devenit cel mai mare dușman al clasei de mijloc și al mediului privat românesc.

Nu vorbim despre incompetență sau nepricepere; vorbim despre un atac sistematic, calculat, împotriva oamenilor care muncesc, care produc, care țin această țară în picioare. În ultimele luni, cei aflați la putere au ales să-și acopere propria risipă, propriile salarii speciale și propriile privilegii cu banii oamenilor cinstiți.

Rezultatul? Românii devin tot mai săraci, iar clasa de mijloc este distrusă bucată cu bucată.

În timp ce guvernanții sufocă firmele mici, românii sunt obligați să plătească prețuri duble la alimente, facturi astronomice la energie și dobânzi uriașe la bănci. Salariile au rămas mici, inflația reală este mult peste cifrele cosmetizate, iar familiile ajung să trăiască de la o lună la alta. Asta nu este economie. Asta este o politică antiromânească. Cine are de câștigat? Multinaționalele protejate, clanurile politice conectate la contracte publice, bugetarii de lux cu salarii obscene. Cine pierde? Micul antreprenor, profesorul, tânărul care muncește cinstit, familia cu trei copii, care nu mai face față facturilor.

Guvernul nu vrea clasa de mijloc, nu vrea antreprenori români, nu vrea independență economică. Un popor sărac este un popor controlabil. Asta este adevărata strategie. România are nevoie de curaj, de muncă, de producție, de capital românesc. Nu de o conducere care își tratează cetățenii ca pe o sursă de bani nesfârșită.

Doamna deputat Andra-Claudia Constantinescu. Se pregătește domnul deputat Marius Alexandru.

Vă mulțumesc.

Declarația mea politică se intitulează „Dezastru în România”.

## Stimați colegi,

Românii cinstiți muncesc, plătesc taxe și țin pe umerii lor o țară întreagă, iar răsplata pe care o primesc de la actuala guvernare este tot mai crudă: austeritate, tăieri, taxe crescute și o viață din ce în ce mai grea.

Așa se întâmplă când puterea este deținută de personaje cu pregătire îndoielnică, cu diplome obținute pe la marginea sistemului academic, acuzați în mod repetat de lipsă de competență și integritate, care au transformat administrația într-un spațiu al risipei și al neperformanței. Lipsa de profesionalism a fost înlocuită cu haos, iar banul public, în loc să fie folosit pentru spitale, școli, grădinițe, infrastructură și dezvoltarea reală a României, a fost direcționat către contracte discutabile, firme de partid și lucrări făcute în bătaie de joc.

De parcă nu era suficient că situația internă se degradează constant din cauza unei clase politice care își bate joc de națiune și care, metaforic vorbind, pare dispusă să taxeze până și aerul respirat, luna trecută, Președintele neales al României a făcut, în opinia mea, cea mai gravă declarație de până acum: a afirmat cu o seninătate uluitoare că România va tăia fonduri de la sănătate și educație pentru a finanța industria de apărare și sprijinirea Ucrainei. Este esențial să fie spus limpede: România nu se află în război.

Nu putem ignora cheltuielile masive și netransparente către Ucraina. Aceste fonduri, vitale pentru români, trebuie folosite prioritar pentru crizele interne și sistemele publice deficitare, nu pentru cauze străine interesului național. Domnul Nicușor Dan trebuie să înțeleagă că este Președintele României, nu al Ucrainei.

Domnul deputat Marius Alecsandru. Se pregătește domnul deputat Miklós Zoltán.

Bună dimineața, doamnă președinte! Bună dimineața, dragi colegi!

Tema declarației de astăzi: „Buzoienii nu au nicio vină, ei sunt doar o victimă a caracatiței Ciolacu!”.

Pe lângă alegerile de la Primăria Generală a Capitalei, pe 7 decembrie au fost alegeri și pentru președinția Consiliului Județean Buzău, județ în care locuiesc.

Mă așteptam ca Marcel Ciolacu, după toate nenorocirile pe care le-a făcut României, să fie trimis acasă de către electorat. Așa părea că se va întâmpla și după mai toate discuțiile pe care le purtam cu buzoienii, mergând prin tot județul, în campanie.

Dar se pare că buzoienii de dreapta, oripilați de toate aceste combinații și de încrengăturile Nordis, au ales, într-o mare proporție, să nu meargă la vot, considerând că așa penalizează această stare de fapt.

Nimic mai greșit!

Nu poți să-ți dorești schimbarea doar de pe canapeaua din sufragerie! Trebuie să mergi la vot și să-ți exerciți dreptul câștigat cu prețul multor vieți omenești!

Nu poți veni cu argumentul că „orice ai face, tot el câștigă!”.

Înțeleg că buzoianul a ajuns la această concluzie, după ce a constatat că Ciolacu a avut puterea să anuleze alegerile, atunci când nu i-a convenit rezultatul, că a cerut renumărarea voturilor și nu a plătit nimeni pentru această cheltuială suplimentară, care nu avea niciun temei legal, ba din contră, mai mult decât atât, a mai și câștigat alegerile la Buzău.

Marcel Ciolacu a apelat la tot arsenalul de manipulare și intimidare, a făcut întâlniri în secret cu directorii de școli, cu directorii de spitale și instituții, cu inspectorii școlari, cu reprezentanții bisericii, cu toți primarii PSD, cu fermierii din Buzău, cu antreprenorii aserviți politic și a avut grijă să-și activeze toate încrengăturile, astfel încât Buzăul să nu aibă nicio scăpare.

Domnul deputat Miklós Zoltán. Se pregătește domnul deputat Ștefan Bouda. Văd că nu a ajuns.

Doamna deputat Andreea-Petronela Cîmpianu.

14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 167/24.XII.2025

## **Domnul Miklós Zoltán:**

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarație politică: „Stop violenței verbale antimaghiare din stadioane!”.

Doamnelor și domnilor deputați,

Astăzi nu voi vorbi în fața dumneavoastră cu diplomația specifică parlamentarilor UDMR. Azi vă voi vorbi cu vocea directă a unei comunități care s-a săturat.

Da, dragi colegi, noi, comunitatea maghiară din România, ne-am săturat până peste cap de batjocura și umilința la care suntem supuși, zi de zi, din cauza agresivității și a xenofobiei de la evenimentele sportive.

Avem de-a face, din păcate, cu noi și noi episoade din șirul infinit al violenței verbale, fenomen la care autoritățile rămân indiferente.

De ani de zile, în tribunele din România se strigă, fără niciun fel de rușine: „Afară cu ungurii din țară!”, „Bozgori!” și alte mizerii, care nu au ce căuta într-o democrație.

De această dată, suporterii de fotbal ai Universității Cluj au făcut acest lucru, cu ocazia meciului pe care echipa lor l-a disputat la Sfântu Gheorghe.

La acest climat toxic se adaugă un fenomen care a devenit, din păcate, regulă: după meciurile disputate la Sfântu Gheorghe și la Miercurea Ciuc, grupuri de ultrași rup steaguri secuiești și maghiare de pe casele private ale oamenilor. Aceste acte reprezintă vandalism, instigare la ură și atac la identitatea unei comunități, întrucât respectul față de simbolurile celuilalt este baza conviețuirii pașnice.

Noi, maghiarii din România, ne-am săturat de faptul că ura față de comunitatea noastră este tratată ca un simplu „folclor de stadion”. Ei bine, nu este folclor. Este xenofobie în toată regula. Este violență. Este încălcarea flagrantă a legii. Nu mai acceptăm ca aceste manifestări să fie acoperite cu scuza: „Așa sunt suporterii, se mai întâmplă!”

Mulțumesc.

Nefiind în sală doamna Andreea-Petronela Cîmpianu, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Tudor Ionescu.

Se pregătește doamna deputat Bianca Gavrilă.

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Decizia recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene privind obligativitatea recunoașterii „căsătoriilor” homosexuale în toate statele membre UE intră în contradicție directă cu legislația României. Doctrina suveranității naționale, înscrisă în Constituția țării noastre, presupune capacitatea națiunii de a decide singură, prin referendum sau prin reprezentanții aleși, asupra unor domenii esențiale, între care familia ocupă un loc central.

Codul civil românesc nu doar că interzice încheierea unei „căsătorii” între doi bărbați sau două femei, ci exclude și recunoașterea unor astfel de uniuni realizate în alte state. Această prevedere legislativă reflectă conceptele juridice și culturale ale societății românești privind instituția căsătoriei. Totuși, CJUE a stabilit că, pentru garantarea liberei circulații și a dreptului la rezidență, un stat membru este obligat să recunoască statutul de soț dobândit într-o altă țară, chiar dacă propria legislație interzice asemenea forme de uniune.

Deși Curtea afirmă că nu pune în discuție competența statelor în definirea căsătoriei, decizia sa golește parțial de conținut interdicția din legislația națională. Refuzând să accepte politica internă ca argument pentru neacordarea dreptului de rezidență, CJUE introduce o redefinire implicită a noțiunii de „soți”, cel puțin în domeniul liberei circulații. Aceasta ar putea reprezenta doar începutul unei pante alunecoase, conducând treptat la solicitări suplimentare de drepturi derivate din recunoașterea acestor uniuni.

Mai mult, aplicarea hotărârii CJUE în contradicție cu normele interne riscă să genereze un conflict juridic major. România s-ar afla în situația de a opera, simultan, cu două definiții ale familiei, fapt ce ar provoca insecuritate juridică și confuzie legislativă. Domenii precum filiația, regimul fiscal, drepturile sociale, condițiile de angajare sau prevederile privind concediul parental ar fi afectate, conducând în final la o uniformizare forțată la nivelul UE într-un sector care aparține exclusiv competenței naționale.

Doamna deputat Bianca Gavrilă? Doamna deputat Gabriela Porumboiu? Doamna deputat Plopeanu Rodica.

Se pregătește domnul deputat Gheorghe-Petru Pîclișan.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Sunt întrebată pe cine punem în loc după ce dăm jos Guvernul Bolojan. Este simplu: punem specialiști. Oameni care înțeleg economia, oameni care știu că, atunci când ridici TVA, scade puterea de cumpărare, iar soluția unui stat responsabil este să reducă TVA, să stimuleze consumul, să încurajeze producția și să lase economia să respire.

Aceștia sunt oamenii de care România are nevoie. Nu de teorie și nu de promisiuni, ci de profesioniști cu soluții reale.

Votez moțiunea de cenzură pentru că acest guvern a eșuat în absolut orice domeniu. A eșuat în sănătate, unde spitalele nu au avut nici pe departe resursele necesare. A eșuat în educație, unde copiii și profesorii se lovesc de aceleași probleme an de an. A eșuat în siguranță, unde oamenii cer protecție, dar statul întoarce capul. A eșuat în economie, unde cea mai vizibilă decizie a fost să crească taxele și să pună presiune pe familii, pe firme și pe fiecare român care muncește cinstit.

Un guvern care eșuează peste tot nu are cum să conducă România. Pentru că România nu mai are timp de experimente, nu mai are răbdare pentru greșeli repetate și nu mai poate trăi cu decizii care lovesc direct în nivelul de trai.

Țara are nevoie de oameni care înțeleg cifrele și realitatea. De oameni care știu că economia se ridică prin măsuri corecte, nu prin taxe tot mai mari.

Iar românii simt aceste eșecuri în fiecare zi. În prețurile care cresc fără oprire. În facturile care devin tot mai greu de plătit. În afacerile care se închid. În familiile care nu mai fac față cheltuielilor. Toate aceste lucruri arată că acest guvern a pierdut legătura cu realitatea, a pierdut legătura cu oamenii și cu nevoile lor.

Doamnul deputat Gheorghe-Petru Pîclișan. Se pregătește doamna deputat Mariana Vârgă.

„Cer public demisia Președintelui României pentru încălcarea Constituției”

Spun asta fără ezitare, pentru că ceea ce s-a întâmplat la Palatul Cotroceni nu este doar o greșeală, nu este o scăpare, nu este o neatenție. Este un abuz în formă continuată, o sfidare directă la adresa statului român și o insultă la adresa tuturor românilor care respectă legea.

Președintele României a transformat instituția supremă a națiunii, chiar în ziua de 1 Decembrie, în platou electoral pentru USR. Biroul Electoral Central a confirmat negru pe alb ceea ce toți au văzut. Clipul filmat în Palatul Cotroceni încalcă legea și regulile fundamentale ale neutralității

instituționale. În loc să fie președintele tuturor românilor, Nicușor Dan a ales să devină actorul de serviciu al unui partid politic.

Și aici nu mai vorbim doar despre un videoclip. Vorbim despre felul în care se instaurează, încet, dar periculos, ideea că statul e proprietatea celor aflați la putere, că instituțiile sunt decor, că regulile pot fi ocolite pentru un avantaj politic.

Dacă Palatul Cotroceni poate fi folosit în campanie, ce mai rămâne sacru în România? Ce mai rămâne neatins?

Românii au dreptul să se întrebe cât de adânc merge acest dispreț față de lege. Pentru că, dacă astăzi președintele își filmează campania în sediul instituției prezidențiale, mâine ce urmează? Să folosească Guvernul pentru spoturi electorale? Parlamentul ca studio? Drapelul și imnul ca recuzită pentru partide?

Nu. România nu este o platformă electorală. România nu este un decor digital. România nu este un accesoriu pe care președintele îl poate folosi după bunul-plac.

Doamna deputat Mariana Vârgă? Doamna deputat Raisa Enachi. Mulțumesc.

Bună dimineața! Mulțumesc frumos, doamnă președinte.

Subiectul declarației politice: „Certej, adevărul pe care România refuză să-l spună”.

Stimați colegi,

De prea multe ori, în România, subiectele sensibile sunt lăsate să se macine încet, să se încarce de tensiuni până când se transformă în conflicte deschise și, inevitabil, ajung în instanță.

Cazul Roșia Montană rămâne exemplul cel mai grăitor – un proiect uriaș, discutat timp de peste două decenii, care a divizat comunități și a pus la încercare însăși capacitatea statului de a-și proteja suveranitatea economică.

La Certej, ca în multe alte zone ale țării, povestea este aceeași: avem aur în pământ, zăcăminte cunoscute de zeci de ani, oameni care au muncit o viață întreagă în minerit și o tradiție pe care nimeni nu o poate contesta. Și totuși, când trebuie luată o decizie fermă, ajungem la același blocaj, licențe lăsate să expire, hotărâri de Guvern suspendate în aer, procese împotriva statului și nicio explicație clară și onestă oferită oamenilor despre ce se dorește de fapt cu aurul României. De fiecare dată când ajungem în acest punct, discuția alunecă spre investitori, tehnologii, studii și promisiuni. Însă întrebarea de fond este alta: de ce statul român nu își asumă exploatarea propriilor resurse, de ce să rămânem dependenți de inițiativa altora, de ce să nu investim în noi, de ce să nu păstrăm noi controlul și de ce să nu decidem noi în interesul celor care trăiesc aici, nu al celor care pot pleca oricând?

Ni se spune că tehnologiile sunt sigure, că nu se va folosi cianură, că vor fi locuri de muncă. Dar experiența României ne-a arătat că promisiunile nu țin loc de garanții și că vorbele nu țin loc de responsabilitate. Iar, atunci când decizia finală nu este a statului român, nici responsabilitatea nu mai este pe deplin asumată.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Domnul deputat Dumitru Coarnă? Nu este.

Lista fiind epuizată...

Da, vă rog.

Păi, v-am citit de trei ori! N-ați fost prezentă.

Vă rog.

Poftim?

Da, nu mai sunt colegi în sală, vă dau cuvântul. Vă rog.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Cine garantează securitatea energetică a poporului român?”.

În Monitorul Oficial al României din 5 decembrie 2024 a fost publicată Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Strategiei energetice a României 2025-2035.

În această strategie se stabilește ca obiectiv strategic național dezvoltarea durabilă a sectorului energetic național, mai exact securitatea și eficiența energetică.

Guvernul României prin această strategie ne asigură de accesul la energie electrică și termică pentru toți consumatorii, în special pentru consumatorii vulnerabili, și reducerea sărăciei energetice.

Întrebarea mea este: cum se va realiza acest obiectiv dacă noi în strategia de țară privind energia am inserat ca obiectiv principal susținerea securității energetice a Republicii Moldova?

România poate și trebuie să asigure energie electrică pe termen scurt și mediu pentru Republica Moldova, dar aceasta nu trebuie făcută în detrimentul poporului român.

Care sunt obiectivele strategice benefice pe energie pentru România?

Este necesar ca, prin stabilirea unui contract-cadru pe termen scurt, capacitățile disponibile de energie a Republicii Moldova să fie furnizate prin Hidroelectrica, Nuclearelectrica, parcuri solare/eoliene, dar nu în detrimentul și în defavoarea strategiei energetice cu privire la națiunea română.

Pentru cetățenii români cine asigură stabilitatea energetică?

În perioadă de criză, noi trebuie să ne ocupăm mai întâi de România, să ne asigurăm că românii sunt în siguranță și apoi să-i ajutăm pe alții.

Așa trebuie să se desfășoare această strategie.

## Mulțumesc.

În continuare, dați-mi voie să dau citire listei colegelor și colegilor care au depus declarații politice în scris: LiviuBogdan Ciucă, Mircea-Vasile Govor, Romeo-Daniel Lungu, Georgeta-Carmen Holban, Ion Samoilă, Ion-Alin Tomoescu, Virgil Alin Chirilă, Ștefan Țintă, Răzvan-Iulian Ciortea, SilviuTitus Păunescu, Andrei-Cosmin Gușă, Sorin-Titus Muncaciu, Valeriu Munteanu, Dorel Vulpoiu, Lidia Vadim-Tudor, DanielRăzvan Biro, Petre Pușcașu, Petru-Gabriel Negrea, CristinaEmanuela Dascălu, Cosmin Hristu, Ramona-Ioana Bruynseels, Florin-Claudiu Roman, Ioan Balan, RăzvanOlimpiu Cadar, Marian Crușoveanu, Vetuța Stănescu, Adrian Mocanu, Iulian-Alexandru Muraru, Bogdan-Iulian Huțucă, Aneta Matei, Simona-Geanina Pistru-Popa, Moș PatriciaSimina-Arina, Vasile Nagy, Florin Caragață, Ioan Lăzăroi, Simona-Elena Macovei Ilie, Sorin Oltenașu, Elena-Laura Toader, Mihai Țiu.

Declar închisă această parte a ședinței. Ne vedem la ora 10:00.

## PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

## Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența un număr de 175.

Ședința se desfășoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezență, fizic și online.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Reamintesc că, potrivit programului de lucru, până la ora 11:00 dezbatem inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi; votul final – prezență fizică și online – este programat pentru ora 11:30; la încheiere au loc ședința Biroului permanent și ședința Comitetului liderilor. Întreb liderii de grup dacă în legătură cu ordinea de zi există observații.

Nu.

Înainte de a intra în ordinea de zi, permiteți-mi să spunem la mulți ani colegilor noștri Radu-Marin Moisin și Ciprian Pandea, din partea Grupului parlamentar al PNL.

La mulți ani, să fiți sănătoși!

5. Proiectul de lege pentru modificarea art. 32 alin. (7) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale; PL-x 655/2023; caracter ordinar.

Raport fără amendamente. Dacă din partea inițiatorilor? Da, domnul deputat Miklós Zoltán. Vă rog.

Mulțumesc frumos. Stimați colegi, Stimate colege,

Inițiativa legislativă prevede faptul că orice entitate cu punct de lucru trebuie să se înregistreze la organul fiscal din localitatea unde se desfășoară efectiv activitatea, chiar dacă are un singur angajat, nu doar de la cinci angajați în sus, cum se întâmplă în prezent. Inițiativa are la bază principiul echității și al justeții.

Măsura, simplă în aparență, are două consecințe importante.

Indiferent de numărul angajaților, impozitul pe venit generat de angajați va rămâne la bugetul localității unde se derulează concret activitatea, dispărând avantajul circumstanțial al localității unde firma își are sediul social.

Și, doi, odată cu creșterea veniturilor proprii ale comunelor, dependența de subvenții din sume defalcate de TVA, prevăzute anual prin Legea bugetului de stat, pentru a asigura atingerea unui plafon minim, va scădea.

Practic, comunele devin mai autonome și se reduce presiunea asupra resurselor bugetului central.

Mai mult, în lipsa acestei modulări fiscale, nu vom avea o imagine fidelă asupra sustenabilității financiare a fiecărei localități, astfel că viitoarea reformă administrativă s-ar baza pe premise false și ar putea prejudicia comunitățile locale, a căror problemă nu este imposibilitatea acoperirii nevoilor de finanțare, ci un mecanism fiscal care le dezavantajează grav.

Mulțumesc frumos colegilor care au susținut acest proiect de lege în comisii și vă invit pe toți să susțineți această inițiativă.

Vă mulțumesc frumos.

Mulțumesc și eu.

Din partea comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia pentru administrație publică. Vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

În temeiul prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege pentru modificarea art. 32 alin. (7) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale; PL-x 655/2023.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 32 alin. (7) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, în sensul reglementării obligației oricărei persoane, subiect al unui raport juridic fiscal, de a solicita înregistrarea fiscală a entității respective, ca plătitoare de salarii și de venituri asimilate salariilor, la organul fiscal din subordinea Agenției Naționale de Administrare Fiscală în a cărei rază teritorială se află adresa unde se desfășoară efectiv activitatea acelei entități, în măsura în care, în cadrul acesteia, activează cel puțin o persoană care realizează venituri din salarii.

Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a Proiectului de lege pentru modificarea art. 32 alin. (7) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Dezbateri generale, domnul deputat Dimitriu AlexandruPaul, din partea Grupului parlamentar al USR.

Aș vrea să-i felicit pe colegii inițiatori. Proiectul este unul foarte bun.

Vă dau un exemplu. Inclusiv în sectorul 5 va avea impact, pentru că aici sunt foarte puține societăți care au sedii, în schimb sunt foarte multe puncte de lucru care, din nefericire, nu plăteau impozitele la sectorul 5.

Cred că trebuie să ne gândim la o distribuție echitabilă în ceea ce privește veniturile pentru unitățile administrativteritoriale, astfel încât să ne asigurăm că nu se mai duc astfel de primării cu mâna întinsă la Guvern pentru a lua fonduri, pentru că le este insuficient bugetul.

Totodată, cred că ar trebui să ne gândim în viitor – și vă propun o dezbatere pe această temă – dacă nu cumva ar trebui inclusiv statul să plătească impozit pe proprietate către primăriile de pe raza teritorială pe care sunt aceste proprietăți. Și aș vrea să vă dau un exemplu în ceea ce privește sectorul 5. Sectorul 5 trebuie să plătească curățenie, amenajare spații inclusiv pentru Palatul Parlamentului, Palatul Cotroceni, ministere. În schimb, aceste ministere nu plătesc impozit pe proprietate la Primăria Sectorului 5. Și, atunci, se pune întrebarea, evident, dacă locuitorii sectorului 5 sunt cei care ar trebui să plătească pentru această administrare a proprietăților, în ceea ce privește instituțiile care sunt de interes național și care sunt centrale.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al AUR, domnul deputat Popovici Florin-Cornel.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,

Discutăm astăzi despre un proiect de lege, PL-x 655/2023, punctual, dar cu impact real asupra echității fiscale, așa cum au spus și antevorbitorii mei.

În forma sa actuală, legea prevede că doar entitățile care au minimum cinci angajați într-un sediu secundar au obligația de a se înregistra fiscal acolo unde se desfășoară efectiv activitatea.

Acest prag de cinci persoane, stabilit în urmă cu mai bine de 15 ani, nu mai corespunde realităților economice și administrative de azi. Avem mii de sedii secundare cu unu, doi sau trei angajați care generează activitate economică într-o localitate, dar impozitul aferent salariilor este declarat în altă parte, ceea ce pune presiune pe bugetele locale și creează inechități, evident, pentru comunități.

Modificarea propusă simplifică această situație. Obligația de înregistrare fiscală se aplică pentru orice sediu unde cel puțin o persoană realizează venituri din salariu.

Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social au emis avize favorabile, subliniind necesitatea corelării legislației cu realitățile economice actuale și cu procesele de digitalizare care permit astăzi o administrare fiscală mult mai eficientă.

Această modificare va permite autorităților locale să primească resursele fiscale care li se cuvin în mod legitim, acolo unde se desfășoară efectiv activitatea economică. Vorbim despre venituri care pot susține investiții locale, servicii publice și infrastructuri, în comunități care au nevoie de ele.

Există, desigur, provocări de implementare, în special pentru ANAF și pentru entitățile cu structuri complexe, dar acestea pot fi depășite prin norme metodologice clare și printr-o perioadă de tranziție rezonabilă.

Doamna deputat Ciocan Doinița, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Partidul Social Democrat susține acest PL-x 655/2023, pentru că, în esență, corectează o nedreptate veche. Impozitul pe salarii, pe venituri, trebuie să rămână acolo unde se desfășoară activitatea și nu doar acolo unde este sediul social.

Ce schimbă, în esență, această lege? Modifică art. 32 alin. (7) din Legea nr. 273/2006, Legea finanțelor publice locale, astfel încât impozitul pe veniturile din salarii să se vireze către bugetele locale ale comunităților unde oamenii lucrează, și nu în alt oraș, acolo unde societatea respectivă are sediul social.

De ce este nevoie de această lege? Pentru că, până acum, mii de localități pierd anual sume importante, deoarece firmele au sediul social într-un oraș mai mare, iar activitatea și angajații sunt într-o altă localitate, mai mică. Comunitățile mici suportă costul cu infrastructura, cu serviciile publice, cu utilitățile, fără însă să primească partea corectă din veniturile fiscale, situație inechitabilă, mai ales pentru localitățile mici – zona rurală, orașele mici –, care trebuie să asigure servicii pentru angajați, dar nu primesc veniturile înapoi.

Ce înseamnă acest proiect de lege? Înseamnă mai mulți bani pentru bugetele locale, investiții mai mari în comunități și în serviciile publice locale, o distribuție corectă a resurselor fiscale, eliminarea unei surse de pierderi bugetare create artificial, simplificarea și clarificarea procedurii de înregistrare fiscală.

Este o lege fără impact negativ asupra bugetului consolidat, pentru că nu schimbă baza de impozitare, nu modifică cotele; doar redistribuie corect banii acolo unde se muncește efectiv.

## Mulțumesc.

Nemaifiind alte solicitări, nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

8. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2012 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare și societățile de administrare a investițiilor, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 297/2004 privind piața de capital, precum și a Legii nr. 74/2015 privind administratorii de fonduri de investiții alternative; PL-x 449/2025; caracter ordinar; procedură de urgență.

Nu avem amendamente.

Din partea inițiatorului, Guvernul României. Vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul György Attila** _– subsecretar de stat în Ministerul Finanțelor_ **:**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Prin proiectul de act normativ asigurăm transpunerea, la nivel național, a prevederilor Directivei nr. 927/2024 a Parlamentului European și a Consiliului. Suplimentar transpunerii au fost introduse în proiectul de lege și o serie de prevederi ce clarifică unele aspecte ale cadrului de reglementare în vigoare.

Vă rugăm să fiți de acord cu proiectul inițial. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea comisiilor sesizate în fond, domnul președinte al Comisiei pentru politică economică.

Aveți cuvântul pentru prezentarea raportului.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu proiectul de lege.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, proiectul de lege, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

Dezbateri generale, domnul deputat Lăpușan RemusGabriel, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Noi dezbatem aici o directivă europeană care privește delegarea, administrarea riscului de lichiditate, raportări pe FIA, care sunt fondurile de investiții alternative. Această directivă se adresează și piețelor mature – și cred că este foarte important să înțelegem acest lucru – din Europa de Vest, dar se adresează și piețelor în dezvoltare, așa cum este piața din România.

Nu doar bugetul de stat este cel care trebuie să producă dezvoltare. Există forme alternative care produc dezvoltare, iar acestea sunt reprezentate și de fondurile de investiții alternative.

De aceea, cred că – educație financiară – discuții pe acest subiect ar trebui să avem cu toate instituțiile statului implicate, inclusiv cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, pentru că este o zonă în care, în acest moment, în România, există o paletă largă de dezvoltare. Și cred că, așa cum alte țări au folosit această paletă de dezvoltare, ar trebui să o facem și noi.

Aș putea să vă dau câteva exemple care să ne ajute în acest subiect. Bursa de Valori București a avut, în primele 9 luni ale anului, un salt de 27%, iar dacă luăm în calcul și dividendele, a avut un salt de peste 34%. Deci se poate ca în zonele alternative, încă o dată vă spun, să existe acest salt, care poate să aducă dezvoltare României.

Bursa este a treia, ca mărime, din Europa de Est, deci ar trebui ca educația financiară să se îndrepte spre cei peste 100.000 de cetățeni din România care au în bănci valori de peste 90 de miliarde de lei și trebuie aduși în zona în care cu toții să producem valoare alternativă, pentru că niciodată doar cu banii de la bugetul de stat nu o să putem face dezvoltarea necesară pe a avea ceea ce există în acest moment în Europa de Vest.

Doamna deputat Grosu Veronica, Grupul parlamentar al AUR.

## **Doamna Veronica Grosu:**

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Intervin astăzi pentru a sublinia de ce acest proiect de lege este nu doar oportun, ci absolut necesar pentru funcționarea corectă și predictibilă a pieței de capital din România.

Ne aflăm astăzi în fața unui proiect de lege care impune modernizarea a trei piloni juridici ai pieței financiare. Este vorba de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 32/2012, de Legea nr. 297/2004 și de Legea nr. 74/2015.

Această modernizare nu este un moft; este o obligație pe care România o are față de Uniunea Europeană și, mai important, față de cetățenii și companiile care au nevoie de o piață financiară sigură, supravegheată și aliniată standardelor europene.

Directiva europeană nr. 927/2024, pe care o transpunem astăzi, reprezintă noua arhitectură europeană în domeniul administrării investițiilor; impune reguli clare pentru delegarea funcțiilor, raportarea riscurilor, lichiditatea fondurilor și activitatea administratorilor.

Nu putem lăsa România în afara acestui cadru, pentru că absența transpunerii înseamnă haos normativ, risc sistemic și procedură de infringement.

Proiectul aduce o noutate vitală, mai exact reglementarea fondurilor care acordă împrumuturi. Până acum această activitate se desfășura în zona gri, cu riscuri pentru investitori, pentru companii și pentru stabilitatea financiară. Legea introduce limite de expunere, impune reguli clare de creditare și obligativitatea raportării la ASF și la centrarea riscului de credit.

O măsură pe care astăzi noi o susținem ferm este interdicția acordării de împrumuturi către consumatori, pentru că protecția cetățenilor este și trebuie să rămână prioritară.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

## Mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

3. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2024 privind reglementarea unor măsuri pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, inclusiv reglementări necesare pentru îndeplinirea jaloanelor și țintelor din cadrul Planului național de redresare și reziliență al României, precum și pentru completarea art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 127/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri bugetare; PL-x 514/2024; caracter ordinar.

Avem amendamente admise, dar și un amendament respins.

Din partea inițiatorului, Guvernul României? Nu este.

Am să rog reprezentantul comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanțe, Comisia pentru industrii sau Comisia juridică, pentru prezentarea raportului.

Prezentarea raportului, Comisia pentru buget, finanțe...

Vă rog, domnule președinte Huțucă.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2024 privind reglementarea unor măsuri pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, inclusiv reglementări necesare pentru îndeplinirea jaloanelor și țintelor din cadrul Planului național de redresare și reziliență al României

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri pentru prelungirea contractelor de achiziție publică/contractelor sectoriale/acordurilor-cadru care au asigurate sursele de finanțare, parțial sau integral, din Planul național de redresare și reziliență al României, ca urmare a prelungirii duratei contractelor de finanțare aferente, în conformitate cu termenele stabilite în cuprinsul acestora.

Se instituie posibilitatea ca durata contractelor de achiziții și a acordurilor-cadru să poată fi prelungită în corelare cu durata care rezultă din actele adiționale la contractele de finanțare, prin raportare la contractele, ordinele sau, respectiv, deciziile de finanțare încheiate, atunci când durata contractelor avută în vedere în etapa demarării procedurilor de achiziții publice/sectoriale nu mai reflectă realitatea în care urmează a fi implementate proiectele, iar discontinuitățile în aprovizionarea cu materialele și echipamentele necesare, din cauza situației geostrategice pe rutele de aprovizionare, riscă finalizarea țintelor și jaloanelor din PNRR pentru care au fost încheiate respectivele contracte.

Se prevede, în cazul acelorași proiecte, exceptarea de la obligația ordonatorilor principali de credite, coordonatori de reforme și/sau investiții sau beneficiari, de a solicita lunar retragerea creditelor bugetare deschise și neutilizate la finalul lunii precedente, astfel încât soldul cumulat al deschiderii de credite bugetare să nu depășească 2%, și exceptarea de la blocarea deschiderilor de credite bugetare.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt solicitări pentru dezbateri generale. Trecem la amendamentele admise.

Avem șapte amendamente admise. Dacă există intervenții? Nu.

Adoptate.

Și un amendament respins.

Dacă dorește cineva să-l susțină? Nu.

Adoptat.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Doriți să interveniți, domnule Alecu Robert?

Aveți amendament?

Păi, s-au încheiat dezbaterile!

Poftim?

## **Domnul Robert Alecu**

**:**

Am solicitat înainte...

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Am întrebat... cine dorește să ia cuvântul. Nu v-ați înscris.

**Domnul Robert Alecu**

**:**

Pe procedură, pentru că...

Pe procedură, vă rog! Ce procedură?

## Porniți-mi microfonul!

Întrucât sunteți tare riguroși când vine vorba de aplicarea regulamentului, vreau să menționez faptul că nu este prezent un reprezentant al Guvernului la această dezbatere și, conform art. 95 alin. (3), nu se poate dezbate și nu se poate supune votului până când președintele nu cheamă un reprezentant al Guvernului și așa mai departe.

Vă rog să acționați în consecință! Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

4. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, pentru completarea Legii minelor nr. 85/2003, precum și pentru completarea art. 14 din Legea nr. 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane și serviciile funerare; PL-x 201/2025; caracter organic. Avem amendamente admise, dar și amendamente respinse.

Dacă din partea inițiatorilor dorește să ia cuvântul cineva? Nu.

Prezentarea raportului, din partea comisiilor sesizate în fond.

Comisia pentru industrii.

Domnule președinte Bende, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, pentru completarea Legii minelor nr. 85/2003, precum și pentru completarea art. 14 din Legea nr. 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane și serviciile funerare

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate, prin adresa PL-x 201/2025, cu dezbaterea pe fond a proiectului de lege.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, cele trei comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea PL-x 201/2025, cu amendamentele admise, redate în anexa nr. 1, și amendamentele respinse, redate în anexa nr. 2.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

## Mulțumim și noi.

Dezbateri generale, domnul deputat Năcuță Sorin, din partea Grupului parlamentar al PNL.

## Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Am să vorbesc și în calitate de inițiator al acestui proiect. Stimați colegi,

Proiectul se referă, în principal, la o corectare a unei situații dificile pentru administratorii cimitirelor și administrațiile locale, aceea de licitare a terenurilor pentru locurile de veci. Această prevedere a fost introdusă prin aprobarea Codului administrativ.

Majoritatea regulamentelor de administrare și de atribuire a locurilor de veci au fost întocmite înainte de adoptarea acestui Cod administrativ și multe administrații acceptă sau, mă rog, fac această repartizare, încălcând legislația.

Proiectul de lege prevede corectarea acestei situații, prin derogarea de la licitația publică, cu cel puțin două persoane, în cazul atribuirii locurilor de veci, pentru că este o situație hilară.

Mulțumesc colegilor din Grupul parlamentar al PNL pentru susținere și vă invit să votați această inițiativă.

## Mulțumesc.

Am să îl invit la cuvânt pe domnul președinte Bende Sándor, pentru a prezenta unele explicații.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Este vorba de o eroare materială.

- La art. 38[2] alin. (1), sintagma „prin excepție” se modifică

- și vom folosi „prin derogare”.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Nemaifiind alte solicitări pentru intervenții, trecem la dezbaterea amendamentelor.

Avem 20 de amendamente admise.

- Dacă există intervenții, obiecții? Nu.

Adoptate.

Și cinci amendamente respinse.

Dacă dorește cineva să le susțină? Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

6. Proiectul de lege pentru modificarea art. II din Legea nr. 32/2025 pentru modificarea art. 10 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991; PL-x 491/2025; caracter ordinar; avem și amendamente admise.

Dacă din partea inițiatorilor dorește să ia cuvântul cineva? Domnul Kolcsár Károly, vă rog.

## **Domnul Kolcsár Anquetil-Károly:**

## Doamnă președinte, Stimați colegi,

Proiectul de lege vizează sectorul agricol și are ca obiect de reglementare prorogarea termenului până la data de 1 ianuarie 2028 a obligativității elaborării amenajamentelor pastorale, precum și înființarea unui registru național pentru evidența pășunilor.

La prima vedere, proiectul de lege pare unul simplu, însă, în fond, este foarte urgent și important. Dacă nu adoptăm anul acesta acest proiect, atunci majoritatea fermierilor riscă să nu-și încaseze subvenția pe pășunile aferente exploatate. Acest fapt este un lucru foarte rău, deoarece în situațiile actuale, când inputurile au crescut, fermierii nu-și mai pot susține activitatea.

Ne pasă de agricultura autohtonă și, din acest motiv, Grupul UDMR a inițiat acest proiect de lege.

Iar pe această cale solicit Ministerului Agriculturii ca în bugetul din anul 2026 să aloce fondurile necesare elaborării amenajamentelor pastorale.

Iar pe această cale vă rog, stimați colegi, ca, indiferent din ce grup politic facem parte, să susțineți acest proiect de lege.

Vă mulțumesc anticipat, atât în numele inițiatorilor, cât și în numele fermierilor.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Din partea comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia pentru agricultură, domnule președinte Ciunt, vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și Comisia pentru mediu și echilibru ecologic au fost sesizate, spre dezbatere, pe fond, cu Proiectul de lege pentru modificarea art. II din Legea nr. 32/2025 pentru modificarea art. 10 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, transmis cu adresa PL-x 491/2025.

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. II din Legea nr. 32/2025. De asemenea, inițiativa vizează înființarea Registrului electronic pentru monitorizarea regimului de organizare, administrare și exploatare a pajiștilor, gestionat de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii comisiilor au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise.

Prin obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

## Mulțumesc.

Dezbateri generale, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Scarlat George.

## **Domnul George Scarlat:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Stimați colegi,

Vreau să încep prin a mulțumi tuturor colegilor din Comisia pentru agricultură, precum și din Comisia pentru mediu, întrucât unul din amendamentele aduse acestui proiect de lege de modificare a Ordonanței nr. 34 privind organizarea și administrarea pajiștilor și pășunilor a fost susținut în unanimitate.

Prin acest proiect de lege și prin această modificare adusă Ordonanței nr. 34 sper să îndreptăm o mare nedreptate făcută fermierilor care dețin cu adevărat animale și sunt fermieri activi _versus_ acei utilizatori de pajiști și pășuni care aveau ca țintă doar subvențiile pe aceste suprafețe.

Din păcate, statul român, din 2015, când a avut Ministerul Agriculturii obligația de a urmări aceste amenajamente pastorale, din nefericire, și noi, aici, în Parlament, am prorogat și am acceptat tacit perpetuarea acestei nedreptăți.

Riscăm, ca stat, ca, peste ani de zile, Comisia Europeană să se îndrepte împotriva noastră pentru a plăti pentru această regulă nebifată de România cu privire la această țintă de a întreține cele 4,5 milioane de hectare, din 2007, când am aderat la Uniunea Europeană și, din nefericire, beneficiari ai acestor suprafețe nu sunt fermierii. De aceea, consecința – scăderea efectivelor de animale din țară – a fost și din această cauză, că aceste suprafețe nu sunt deținute și exploatate de fermieri.

Vă rog și vă cer tuturor să susținem acest proiect de lege. Încă o dată mulțumindu-le tuturor colegilor din cele două comisii, Grupul Partidului Național Liberal, așa cum am spus-o întotdeauna, va susține activitatea fermierilor.

Domnul deputat Marussi George-Nicolae, din partea Grupului parlamentar al USR.

## **Domnul George-Nicolae Marussi:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Este o inițiativă bună; vom vota și noi, dar cred că trebuie menționat că, de prea multe ori, ne stabilim niște termene pe care ulterior suntem în situația să le amânăm.

Este foarte bine că ne propunem un nou registru național pentru pajiști, dar riscăm să ajungem în aceeași situație în care suntem cu Registrul agricol național, care este reglementat din 2018 că este obligatoriu, dar nu se respectă, și în forma legii, deși spunem că acest registru este obligatoriu, în paragraful următor se spune că este la alegerea consiliului local dacă menține acest registru electronic sau îl menține pe hârtie.

Sperăm ca, fiind în anul 2025, să putem trece la digitalizarea acestui sector.

Mulțumesc.

Tot la dezbateri generale, domnul deputat Ciunt Ionel, din partea Grupului parlamentar al PSD.

## **Domnul Ionel Ciunt:**

## Stimați colegi,

Pentru reglementările care prevăd amenajarea pajiștilor, amenajamentelor pastorale, termenul de astăzi, prevăzut de legislația în vigoare, este 1 ianuarie 2026.

Realizarea acestor amenajamente pastorale presupune măsurători, hărți, un dosar destul de complicat din punctul de vedere al realizării acestor proiecte și mai înseamnă și cheltuieli pentru UAT-uri și pentru utilizatorii acestor pajiști.

Pentru ca fermierii să nu piardă subvențiile privind pășunatul, este nevoie de prelungirea acestui termen și, așa cum am propus, prelungirea termenului până la 1 ianuarie 2028.

Grupul parlamentar al PSD va vota acest proiect de lege.

Și rog toți colegii parlamentari care doresc ca fermierii să nu piardă subvențiile să voteze acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul deputat Velcescu Florin-Bogdan, Grupul parlamentar al AUR.

## **Domnul Florin-Bogdan Velcescu:**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

În comisie am dezbătut; am înțeles, e în regulă, vom vota acest punct de pe ordinea de zi, Grupul AUR va susține această lege, susținem fermierii, dar am vrea să înțelegem de ce am ajuns iarăși în situația de a da aprobare așa, pe ultima sută de metri, cu sabia lui Damocles deasupra capului, că pierdem subvențiile.

Am avut aceeași discuție anul trecut pe vremea asta. Aceeași aprobare, doar că acum a venit un pic modificată, cu acest registru electronic. Registru electronic care nu va funcționa, să ne înțelegem. Este o fanfară frumoasă, așa, în fața Bruxelles-ului. La fel ca aplicația RUTI – în loc să avem Legea lobbyului, avem aplicația RUTI –, așa și aici.

Nu-și dorește nimeni să piardă subvenția; este evident că agricultura română, dacă a rămas fără subvenții europene, a dispărut, dar cred că ar trebui să nu mai ajungem în situații din astea, de a semna și de a vota sub presiune și sub iminenta pierdere a fondurilor europene. Cred că se putea face discuția asta prin vară, prin toamnă, în primăvară.

Să vedem dacă există acest registru electronic și dacă va funcționa.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Doamna deputat Ene Gabriela-Corina, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Doamna deputat Ene Gabriela-Corina, din partea Grupului parlamentar al PSD.

A fost o eroare.

Domnul deputat Ciubuc Ciprian, neafiliat.

## **Domnul Ciprian Ciubuc:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Grupul deputaților independenți va susține acest proiect de lege.

Într-adevăr, fermierii trebuie să încaseze subvențiile pentru pășunile concesionate de la primării, care sunt în întârziere, dar vreau să atrag atenția în legătură cu o problemă care se perpetuează sub administrația primarilor PSD, PNL, chiar și UDMR.

Stimați colegi,

Trebuie să înțelegem că agricultura românească este despre mâncare bio și mâncare tradițională românească. Cu toții știm ce ne este livrat astăzi în supermarketurile din România și produsele românești bio sunt, practic, greu accesibile pentru toți cetățenii români de la orașe.

În momentul în care noi susținem, prin primari, că vorbim – primari ai PSD, PNL, UDMR sau USR –, susținem vânătorii de subvenții și dăm pășunile, concesionăm pășunile la niște „fermieri” de carton, care își cumpără animale în anul în care concesionează pășunile, iar în anul următor, calendaristic, ei încasează doar subvenția și vând animalele sau, cu aceleași animale, concesionează mai multe pășuni – chiar sunt cazuri, și în mai multe județe – înseamnă că ne dăm... singuri ne sabotăm economia și mâncarea românească.

Deci, dacă aceste practici nu vor înceta și nu vom înțelege că concesionarea pășunilor trebuie făcută echidistant, corect și just, iar cei care încasează subvenții trebuie să fie adevărații crescători de animale și nu vânătorii de subvenții care sunt apropiați ai PSD, PNL și partidelor care conduc primăriile...

Mulțumesc.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc și eu. Trecem la dezbaterea pe articole. Avem șase amendamente admise. Dacă există intervenții, obiecții?

Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final. Stimate colege,

Stimați colegi,

Alături de noi, la balcon, avem un grup de invitați: doamna Alessandra Stoicescu, însoțită de un grup de studenți de la SNSPA.

Bine ați venit la Camera Deputaților, Parlamentul României!

10. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului-cadru dintre Guvernul României și Organizația pentru Cooperare Comună în Domeniul Armamentului (OCCAR) pentru participarea României la programe gestionate de OCCAR, semnat la București la 8 octombrie 2025; PL-x 481/2025; caracter ordinar, raport fără amendamente.

Reprezentantul Guvernului nu a ajuns încă; îl așteptăm. Am să rog reprezentantul comisiilor sesizate în fond – de fapt, al comisiei sesizate în fond, că este vorba doar de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională –, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Mulțumesc frumos, doamnă președinte de ședință.

Raport asupra Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului-cadru dintre Guvernul României și Organizația pentru Cooperare Comună în Domeniul Armamentului (OCCAR) pentru participarea României la programe gestionate de OCCAR, semnat la București la 8 octombrie 2025

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu acest proiect, trimis cu adresa PL-x 481 din 17.11.2025 și înregistrat la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională sub nr. 7C-14/324 din 17.11.2025.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea cadrului legal pentru participarea României, în calitate de stat terț, la programele în domeniul dotării cu armament gestionate de Organizația pentru Cooperare Comună în Domeniul Armamentului – OCCAR –, organizație internațională care facilitează și gestionează programe complexe de cooperare în domeniul echipamentelor pentru apărare. Totodată, organizația asigură interoperabilitatea programelor și echipamentelor sale de apărare prin standarde comune și strânsa colaborare cu organizații precum Agenția Europeană de Apărare, NATO ETSI și Software Defined Radio Forum. În calitate de stat terț, care nu este parte la Convenția OCCAR, România va putea participa la programele OCCAR prin acorduri de securitate, licitații contractuale și acorduri oficiale de integrare în programe, sub condiția aderării la normele și cerințele OCCAR. Interesul imediat al părții române în raport cu OCCAR este reprezentat de achiziția de corvete, întrucât România, reprezentată de Ministerul Apărării Naționale, participă, prin intermediul Statului Major al Forțelor Navale, la proiectul PESCO European Patrol Corvette, în cadrul căruia statele membre ale Uniunii Europene implicate planifică, în mod colaborativ, activitățile majore aferente proiectării și dezvoltării industriale ale noilor corvete. Semnarea acordului-cadru nu creează niciun angajament financiar sau în natură din partea României. Angajamentele financiare și bugetele vor fi definite în cadrul aranjamentelor și/sau înțelegerilor tehnice aferente fiecărui program individual la care Guvernul va participa.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

pentru statul român, dar care setează niște borne, din punct de vedere legislativ, pentru a mai face niște achiziții dubioase.

Eu nu-mi aduc aminte, cât era domnul Moșteanu, să fi văzut licitații publice pe armament; am văzut numai direcționări. Și majoritatea, către Franța.

Oare de-acum încolo o să crească aceste direcționări, o să vină și mai multe contracte direcționate din Franța? Întreb și eu așa, pentru Macron, că pe Nicușor nu pot să-l întreb, că l-am văzut ieri – săracul, era tot doar un zâmbet; atât s-a putut.

Mulțumesc.

...un raport de adoptare. Mulțumesc.

Domnul Năcuță Sorin, dezbateri generale, din partea Grupului parlamentar al PNL.

## **Domnul Sorin Năcuță:**

## Stimați colegi,

Prin acest proiect se creează oportunitatea pentru România de a se integra în programe strategice europene, prin participarea țării noastre la activități gestionate de Organizația pentru Cooperare Comună în domeniul Armamentului – OCCAR.

Consider că este un pas necesar pe care trebuie să-l facem și să evităm, astfel, izolarea industriei naționale de profil, dar și să asigurăm modernizarea forțelor navale, în contextul actual geopolitic extrem de tensionat.

Concret, dacă România se va poziționa ca parte activă a cooperării europene în domeniul apărării, vom putea accesa finanțare europeană prin Fondul European de Apărare, cu impact redus asupra bugetului național, vom moderniza forțele navale prin corvete, vom integra industria de apărare românească în lanțurile de producție europene și vom putea asigura transferul de tehnologie, fără de care nu am conta în mod real în această piață.

Având în vedere aceste aspecte, Grupul Partidului Național Liberal din Camera Deputaților susține adoptarea acestui proiect și reafirmăm angajamentul ferm de creștere a capabilităților de apărare ale României.

## Mulțumesc.

Domnul Velcescu Florinel... Florin-Bogdan, din partea Grupului parlamentar al AUR.

Nu era o problemă nici cu „Florinel”, dar e Florin.

După episodul de bromance pe care l-am văzut ieri, în presă, între Nicușor și Macron, o să trebuiască să vă obișnuiți cu astfel de proiecte-cadru, de programe, autostradă pentru tot ce înseamnă militar, pentru ce înseamnă cheltuieli militare.

Ce nu-mi e mie foarte clar: cum încep să vină în avalanșă aceste programe-cadru, care aparent n-au nicio obligație

Mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Pe procedură, domnul lider Rodeanu, vă rog.

## Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Vin în fața dumneavoastră cu propunerea de a prelungi programul de lucru până la dezbaterea PL-x 488/2025 _[Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2025 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1.106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) prin consolidarea industriei europene de apărare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative]_ , aflat pe ordinea de zi la 13 marginal.

Menționez că nu am obținut consens în discuțiile cu liderii și va fi necesar votul.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

## Mulțumesc.

Da, o persoană ne anunță că nu-i funcționează cartela.

Rugăm stafful să vă ajute.

Deci propunerea a fost adoptată.

11. Proiectul de lege pentru aprobarea Contractului de finanțare – Autostrada A1 Cofinanțare aferentă fondurilor de coeziune ale UE – dintre România și Banca Europeană de Investiții, semnat la București la 8 octombrie 2025; PL-x 480/2025; caracter ordinar; procedură de urgență; raport fără amendamente.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat, din partea Guvernului României.

## Mulțumesc.

Prin proiectul de lege vă rugăm să ratificați Contractul de finanțare pentru autostrada A1, în valoare de 500 de milioane de euro, împrumut care se va trage în maximum 10 tranșe și va fi acordat pe o perioadă de până la 27 de ani.

Mulțumim.

Mulțumesc.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru buget, finanțe, domnule președinte Huțucă, vă rog.

## Vă mulțumesc.

Raport asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Contractului de finanțare – Autostrada A1 Cofinanțare aferentă fondurilor de coeziune ale UE – dintre România și Banca Europeană de Investiții, semnat la București la 8 octombrie 2025

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Contractului de finanțare – Autostrada A1 Cofinanțare aferentă fondurilor de coeziune ale Uniunii Europene, dintre România și Banca Europeană de Investiții, pentru un împrumut de 500 de milioane de euro acordat României de Banca Europeană de Investiții, pentru construcția autostrăzii Sibiu-Pitești, parte a Rețelei transeuropene de transport.

În urma examinării proiectului de lege, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaților un raport prin care se propune adoptarea proiectului de lege, în forma prezentată de Guvern.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc.

Dezbateri generale, domnul deputat Vela Ion-Marcel. Domnul deputat Vela?

O eroare.

Nefiind...

Doamna deputat Grosu Veronica?

Vă rog, AUR.

## **Doamna Veronica Grosu:**

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Acest proiect de lege ne solicită aprobarea Contractului de finanțare semnat cu Banca Europeană de Investiții pentru autostrada A1 Sibiu-Pitești.

Nimeni nu contestă importanța strategică a acestui proiect; autostrada este vitală pentru conectivitatea României, pentru economia națională și pentru competitivitatea noastră în regiune.

Așadar, scopul proiectului este în întregime legitim.

Din păcate, proiectul conține vicii de tehnică legislativă, contrare Legii nr. 24/2000:

– art. 4 permite utilizarea tranșelor pentru finanțarea deficitului bugetar fără a garanta destinația exclusivă pentru autostrada A1;

– art. 6 permite Guvernului să modifice oricând contractul, fără revenire la Parlament, subminând controlul legislativ asupra datoriei publice;

– nota de fundamentare nu explică ordinea procedurală, impactul asupra sistemului financiar, costurile totale sau motivul pentru care documentul a fost semnat fără aprobarea noastră.

Aceste deficiențe sunt reale, sunt grave și nu pot fi trecute cu vederea.

Un vot favorabil necondiționat ar valida o practică periculoasă: Guvernul semnează mai întâi, Parlamentul aprobă ulterior, iar controlul legislativ devine formal.

În același timp, un vot împotrivă ar afecta calendarul lucrărilor și relația cu BEI.

Din acest motiv, poziția cea mai responsabilă, dragi colegi, vă revine.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

## Mulțumesc.

Nefiind amendamente, nemaifiind soli...

Domnule deputat Câciu, doriți să interveniți la acest proiect?

Vă rog.

Mulțumesc mult, doamnă președinte de ședință.

Grupul parlamentar al PSD va susține acest proiect și recomandă Guvernului să vină de fiecare dată cu toate acordurile de împrumut pe care România le face, inclusiv... Din păcate, nu mai poate să vină cu acordul pe PNRR, dar ar fi putut să vină cu cel renegociat, să aprobăm împrumutul din PNRR rămas și împrumutul din SAFE.

Și, pentru colegii noștri care nu susțin investițiile în infrastructura mare, le doresc să meargă cât mai grabnic pe această autostradă care va fi și ea gata, așa cum merg pe celelalte autostrăzi și drumuri expres care au fost făcute. E adevărat, s-a realizat și deficit, e adevărat, s-au realizat și împrumuturi, dar acum toată lumea face două ore până la Craiova.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

13. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2025 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1.106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) prin consolidarea industriei europene de apărare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 488/2025; caracter organic; procedură de urgență; avem și amendamente admise.

Din partea Guvernului României?

Comisia pentru industrii sau Comisia pentru apărare. Comisia pentru apărare, prezentarea raportului, vă rog.

## Vă mulțumesc, doamnă președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 118 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru industrii și Comisia pentru apărare au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2025 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1.106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) prin consolidarea industriei europene de apărare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Proiectul vizează implementarea unui mecanism temporar care oferă asistență financiară statelor membre, permițându-le să realizeze investiții publice urgente și majore în sprijinul industriei de apărare, ca răspuns la actuala criză. Guvernul stabilește prin acest OUG cadrul legislativ, instituțional și operațional necesar accesării și gestionării fondurilor dedicate modernizării, inovării și creșterii capacităților industriale de apărare, în acord cu angajamentele comune la nivel european.

Comisiile au dezbătut acest proiect în ședințe separate și, în urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege pentru aprobarea acestei ordonanțe, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Camera Deputaților este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Vă rog să propuneți un timp pentru amendamente.

Două minute propun pentru...

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Două minute.

Vă rog să vă pregătiți.

## **Domnul Robert Alecu**

**:**

Procedură!

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

195 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă. Adoptat. Dezbateri generale.

## **Domnul Robert Alecu**

**:**

Procedură, doamnă președinte, până la...

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

## Sunteți neafiliat.

Deocamdată, la dezbateri generale, domnul deputat Năcuță Sorin.

## **Domnul Robert Alecu**

**:**

## Doamnă președinte,

N-aveți voie să dați drumul la dezbateri până când nu este prezent reprezentantul Guvernului. Păi, ce facem aici?

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Vă rog, domnule Năcuță.

## **Domnul Robert Alecu**

**:**

Nu mai dați drumul la dezbateri până când nu este prezent reprezentantul Guvernului.

Dați-mi microfonul pe procedură, am solicitat înaintea domnului deputat.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Deci ați fost înscris la cuvânt după domnul Năcuță; așteptați, am să vă dau cuvântul.

Așteptați să vă dau cuvântul, da?

## Stimați colegi,

Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei ne arată cât de fragilă este stabilitatea regională și cât de expuși suntem în fața unor astfel de provocări.

De aceea, este important ca statele europene să acționeze unitar și să fie pregătite să își apere valorile și securitatea proprie.

În acest context, dezbatem un proiect necesar și vital pentru securitatea României și pentru îndeplinirea angajamentelor țării noastre care rezultă din statutul de membru NATO și UE.

Prin adoptarea acestui proiect de lege vom putea contribui la stabilitatea regională și ne vom putea consolida capacitatea de apărare.

Instrumentul „Acțiunea pentru securitatea Europei” – SAFE – ne oferă o șansă unică, creând oportunitatea de a investi rapid și eficient în industria națională de apărare, pentru a moderniza capacitățile de producție și pentru a asigura echipamentele necesare armatei române.

Considerați aceste argumente și ca un răspuns pentru cei care au întrebări și îndoieli privind participarea României la aceste programe europene de securitate.

Este, așadar, momentul să demonstrăm că suntem pregătiți să acționăm ferm și responsabil.

Prin votul nostru de astăzi dăm un semnal clar că România este pregătită să își apere cetățenii și să își îndeplinească angajamentele de securitate față de partenerii noștri strategici.

Mulțumesc.

Domnul deputat Câciu Adrian, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Sunt convins că onor Guvernul, în inteligența sa, va veni cu o completare la această ordonanță. Este exact despre ceea ce discutam la punctul anterior.

Am înțeles, se face o procedură internă, șeful Cancelariei devine dirijorul planului de înzestrare a României. Dar ce să vezi? Banii sunt împrumutați de România.

Dacă tot vrem să fim consecvenți și aprobăm de către Parlament contractele de finanțare care au la bază împrumuturi luate de România de la diverși finanțatori internaționali, inclusiv, dacă e cazul, și de la Comisia Europeană, cred că ar fi fost corect să avem o anvelopă totală a acestui plan de înzestrare, iar acea anvelopă care reprezintă împrumut să fie aprobată de Parlamentul României.

Mai mult decât atât, până la 30 noiembrie, România trebuia să trimită planul de finanțare la Comisia Europeană. Nu avem la acest moment, când vom vota... Și vom susține, până la urmă e o ordonanță care reprezintă o procedură, nu asta e problema, dar atrag atenția Guvernului să vină cu planul de finanțare și să-l supună spre aprobare Parlamentului României, pentru că e vorba de 16 miliarde de euro, iar, dacă cineva se va întreba de deficitul din anii viitori, eu zic că ar fi bine să nu se mai întrebe, dacă primim răspunsurile utile de la Guvern.

Mulțumesc.

Doamna deputat Vedinaș Verginia, Grupul parlamentar al SOS România.

## **Doamna Verginia Vedinaș:**

## Doamnă președinte,

## Dragi colegi,

Cunoaștem, ca teoretician al dreptului, care este raportul dintre dreptul european, dreptul Uniunii Europene, și dreptul național, inclusiv din perspectiva regimului juridic al regulamentelor Uniunii Europene.

Nu putem însă accepta faptul că, sub masca acestei subordonări în plan normativ, suntem puși în situația să adoptăm acte normative chiar dacă efectele lor sunt distructive pentru România și pentru cetățenii ei.

Cum spunea un om politic trecut în eternitate, țara asta cade pe noi, ne confruntăm cu probleme care sunt greu de cuprins cu mintea și de acceptat în realitate, și noi adoptăm ordonanțe de urgență prin care împovărăm cu miliarde de lei viitorul acestei țări.

Vă rog să priviți conținutul acestei ordonanțe și veți constata că, prin măsurile care sunt dispuse, practic, singurul responsabil în derularea acestui program este Guvernul, prin Cancelaria Prim-Ministrului, care, potrivit Codului administrativ, e o structură fără personalitate juridică, dar

devine dintr-odată o suprastructură care negociază cu Uniunea Europeană, care negociază și transmite, comunică CSAT-ului etc.

Unde e Parlamentul în această procedură și în acest program? Pentru că apare numai așa, printr-un articol, art. 11, că Parlamentul va aproba prin comisii nu știu ce chestiuni.

Deci, pentru aceste considerente, ne vom abține de la votarea acestei ordonanțe.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul deputat Coleșa Ilie-Alin, Grupul parlamentar al AUR.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Suntem de acord în mare parte cu cei doi antevorbitori, care au punctat probleme din acest program, SAFE, care este un program de împrumut, la nivelul Uniunii Europene, de 150 de miliarde de euro, parte dintr-un program mult mai mare, de 800 de miliarde de euro, numit ReARM. Din acești primi bani, de 150 de miliarde de euro, aceste împrumuturi, România ia aproape 17 miliarde de euro – raportat la PIB, acesta fiind cel mai mare împrumut din Uniunea Europeană.

Putem face o paralelă foarte bună între modul de cheltuire al acestor bani și modul de cheltuire al banilor în timpul pandemiei. Sunt proceduri ilegale, lipsa legitimității, lipsa transparenței, motiv pentru care, pentru prima dată în istorie, Parlamentul European a dat în judecată Comisia Europeană la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

N-avem nicio garanție că acești bani împrumutați, aproape 5% din PIB, 17 miliarde de euro, vor rămâne în România; nicio garanție că produsele, armele cumpărate prin împrumuturi vor fi produse în România. Contractele de sub 10 miliarde de euro vor fi prin atribuire directă, deci nu știm ce anume se va cumpăra din acești bani și dobânda care se va plăti pentru ei.

Nouă state membre din Uniunea Europeană au refuzat acest mecanism.

În condițiile în care datoria externă a României a ajuns la pragul maxim acceptat, de 60%, principalele surse de finanțare a acestui program sunt aceste împrumuturi netransparente și încălcarea regulilor elementare privind disciplina fiscală. Suntem la un deficit anual de aproape 30% din venituri. Cu aceste împrumuturi vom ajunge la aproape 50% din venituri.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Am să invit acum reprezentantul Guvernului, care a ajuns între timp – mulțumim domnului secretar de stat de la Ministerul Apărării –, pentru prezentarea punctului de vedere.

Vă rog.

La SAFE. SAFE. PL-x 488/2025. ## **Domnul Eduard Bachide** _– secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Sunt Eduard Bachide, secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale.

OUG nr. 62/2025 stabilește măsurile punerii în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1.106 al Consiliului de instituire a instrumentului „Acțiunea pentru Securitatea Europei” – SAFE, fiind stabilite responsabilitățile autorităților publice implicate și actele juridice prin care sunt definite cerințele de cooperare rezultate din negocierea dintre Cancelaria Prim-Ministrului și statele eligibile potrivit prevederilor Regulamentului (UE) 2025/1.106.

De asemenea, pentru proiectele propuse prin SAFE, Parlamentul, prin Comisiile reunite pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, se pronunță cu privire la solicitarea de aprobare prealabilă în termen de 20 de zile de la primirea acesteia.

Proiectul OUG a fost avizat prin Hotărârea CSAT nr. 119 din 17.11.2025.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

La dezbateri generale a mai solicitat cuvântul domnul Alecu Robert, neafiliat.

Nu la dezbateri generale; pe procedură. Doamnă președinte de ședință,

Vă reamintesc că simplul fapt că stați pe acel scaun nu vă dă dreptul să organizați și să aplicați regulamentul cum binevoiți.

La dezbateri pentru proiecte de aprobare ale ordonanțelor de Guvern este obligatorie prezența reprezentantului Guvernului, conform regulamentului...

Articolul, vă rog!

...iar dumneavoastră aveți obligația...

Articolul! Dați articolul!

Art. 95 alin. (3). Iar...

Și...

Iar dumneavoastră...

...vă rog să citiți...

...aveți obligația să așteptați...

...cu atenție regulamentul...

...prezența reprezentantului...

...că aceste propuneri vin...

...și până atunci să amânați...

...din partea liderului sau viceliderului...

...să amânați dezbaterea.

...unui grup parlamentar. Dumneavoastră sunteți neafiliat. Vă rog să citiți cu atenție regulamentul.

Eu fac o...

Mulțumesc.

...fac referire la o prevedere...

Domnul Rodeanu...

## **Domnul Robert Alecu:**

....regulament...

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

...din partea Grupului USR.

Vă rog să citiți cu atenție regulamentul și să fiți mai calm.

Vă rog, domnule lider.

Vă rog.

## **Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

De fiecare dată când, de la tribuna Parlamentului, de aici, se vorbește despre dotarea armatei, despre înzestrare, despre proiecte strategice, despre avize favorabile din partea CSAT, se creează așa o stare de nervozitate...

și vin să se expună tot felul de motive, de presupuse elemente, erori în zona de tehnică legislativă, plus exagerarea elementului de îndatorare, împrumuturi și toate celelalte...

, care cumva sunt îmbinate și vin în zona acestor proiecte.

Nu! Vorbim astăzi despre un alt proiect; vorbim despre SAFE, un mecanism european prin care statele membre UE...

cooperează, se sprijină reciproc, se înarmează, se dotează și acoperă o parte din investițiile...

critice pe mai multe domenii.

Da, România este favorizată în acest program. Primim sprijin pe una dintre cele mai mari sume alocate către membrii Uniunii Europene, participanți la acest program.

Mie îmi pare sincer rău că a plecat domnul secretar de stat de la Ministerul Transporturilor, pentru că ați fi putut discuta cu dumnealui, să vedeți ce înseamnă acest SAFE pentru proiectele mari...

de infrastructură...

rutieră din România, cât de mult sprijină zona de autostrăzi, de drumuri expres.

Dincolo de toate, vorbiți cu dumnealui...

și vă va oferi datele exacte.

În plus, în raport este chiar și un amendament propus de Ministerul Transporturilor, prin care aceste proceduri de achiziție pe proiectare și execuție, în zona de proiecte pe mobilitate militară, tronsoane de autostradă și drum expres sunt făcute în procedură accelerată, astfel încât banii să intre cât mai repede în România, iar aceste tronsoane să fie gata cât mai repede.

Dar, dincolo de toate, nu vorbim doar de dotarea Armatei Române; vorbim de infrastructuri economice care generează și acoperă nevoile Armatei Române, dar și ale aliaților.

Adică prin SAFE..., dacă discutăm de SAFE, discutăm despre proiecte economice, capacități de producție, aici, în țară, a necesarului de acoperit în zona militară.

Deci votul dumneavoastră arată foarte multe și în ceea ce privește partidele...

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc. Trecem la dezbaterea pe articole. Avem 19 amendamente admise.

Dacă există obiecții de la marginal 1 la marginal 9? Nu.

Adoptate. De la 10 la 19? Nu. Adoptate.

## **Domnul Dumitru Coarnă**

**:**

M-am înscris și eu.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Nu poate să intre pe procedură.

## **Domnul Dumitru Coarnă**

**:**

Vorbeam de colegul de la neafiliați.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Da, dar a fost o persoană de la neafiliați care a vorbit, conform regulamentului.

## **Domnul Dumitru Coarnă**

**:**

Am înțeles, am înțeles, dar el s-a referit la altceva. S-a dus la procedură, la altă discuție, nu pe fondul legii; aia era discuția.

El a cerut pe procedură, dumneavoastră ați explicat...

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

La explicarea votului.

**Domnul Dumitru Coarnă**

**:**

Dar de ce, dacă regulamentul îmi permite?

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Am dat cuvântul unui coleg pentru...

**Domnul Dumitru Coarnă**

**:**

Pe procedură.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Nu pe procedură; nu există procedură. ( _Vociferări.)_

**Domnul Dumitru Coarnă**

**:**

El de la început a zis că intervine pe procedură.

## **Domnul Victor Ovidiu Ganț**

**:**

El voia, dar nu poate pe procedură, că nu e lider sau vicelider. Ce procedură?

**Domnul Dumitru Coarnă**

**:**

Știu că nu poate. Tocmai d-aia...

**Domnul Victor Ovidiu Ganț**

**:**

Păi, și-atunci?

Și-atunci a intrat pe dezbateri generale.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de lege rămâne la votul final.

**Domnul Dumitru Coarnă**

**:**

De la neafiliați...

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

## Poftim?

## **Domnul Dumitru Coarnă**

**:**

Colegul meu a intrat pe procedură, de la...

**Domnul Dumitru Coarnă**

**:**

Dar noi suntem Parlament, să dezbatem...

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Suntem în Parlament să dezbatem...

**Domnul Dumitru Coarnă**

**:**

Ce Parlament suntem?

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Și vă rog să... **Domnul Dumitru Coarnă**

**:**

Ce? Asta e dictatură sau ce?

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

...fim cu toții...

**Domnul Dumitru Coarnă**

**:**

Păi, da, suntem cu toții, dar...

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

...colegi și să respectăm regulamentul.

**Domnul Dumitru Coarnă**

**:**

Eu sunt coleg.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Trebuia să aveți această discuție cu colegul dumneavoastră.

Dumneavoastră sunteți un parlamentar cu experiență... ( _Vociferări.)_ Da...

**Domnul Dumitru Coarnă**

**:**

Colegul meu a intervenit pe procedură...

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

...știți că un parlamentar neafiliat...

**Domnul Dumitru Coarnă**

**:**

Colegul meu...

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

...nu poate să solicite...

**Domnul Dumitru Coarnă**

**:**

E greșit.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

...ceea ce a solicitat.

**Domnul Dumitru Coarnă**

**:**

E greșit.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

În consecință, fiind și dumneavoastră neafiliat, fiind acolo, împreună, puteați să-i atrageți atenția...

**Domnul Dumitru Coarnă**

**:**

Nu e împreună, că nu stăm unul lângă altul, ca să...

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Păi, sunteți acolo toți...

**Domnul Dumitru Coarnă**

**:**

Nu suntem toți...

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

...unul lângă celălalt.

**Domnul Dumitru Coarnă**

**:**

Nu suntem toți unul lângă celălalt.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Da.

Mulțumesc.

O să vă așteptăm...

**Domnul Dumitru Coarnă**

**:**

Respectați legea...

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Respectăm...

**Domnul Dumitru Coarnă**

**:**

Dar de ce vă e teamă?

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Respectăm Regulamen...

**Domnul Dumitru Coarnă**

**:**

Dar de ce vă e teamă de două minute...

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Nu ne este teamă...

**Domnul Dumitru Coarnă**

**:**

De ce?

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Nu ne este teamă...

**Domnul Dumitru Coarnă**

**:**

Citesc pe dumneavoastră...

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Vă invităm...

**Domnul Dumitru Coarnă**

**:** ...frica și teama.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Nu e adevărat...

**Domnul Dumitru Coarnă**

**:**

Ei, nu!?

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

...n-avem de ce să ne fie teamă, decât de...

**Doamna Patricia-Simina-Arina Moș**

**:**

...respectarea regulamentului.

Da.

Stimați colegi,

Dați-mi voie să dau citire inițiativei legislative înregistrate la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, pentru care termenul de dezbatere și vot final este depășit: Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 1/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe; Pl-x 247/2025. Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată.

Ne vedem peste 10-15 minute, la ședința de vot final. Mulțumesc.

PAUZĂ

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Rog liderii de grup să-și invite colegii în sală. Sistemul de vot a fost resetat, deci suntem pregătiți pentru votul final.

Stimate colegi, Stimați colegi, Începem ședința de vot final.

Vă propun să facem un vot de control pentru verificarea cvorumului.

Adoptat.

2. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2012 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare și societățile de administrare a investițiilor, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 297/2004 privind piața de capital, precum și a Legii nr. 74/2015 privind administratorii de fonduri de investiții alternative; PL-x 449/2025; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru buget și Comisia pentru politică economică propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Camera decizională.

Adoptat.

3. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2024 privind reglementarea unor măsuri pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, inclusiv reglementări necesare pentru îndeplinirea jaloanelor și țintelor din cadrul Planului național de redresare și reziliență al României, precum și pentru completarea art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 127/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri bugetare; PL-x 514/2024; lege ordinară.

Comisia pentru buget, Comisia pentru industrii și Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Camera decizională.

4. Proiectul de lege pentru modificarea art. 10 alin. (2) din Ordonanța de urgență nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, privind modificarea art. II din Legea nr. 32/2025 pentru modificarea art. 10 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, precum și pentru înființarea Registrului electronic pentru monitorizarea regimului de organizare, administrare și exploatare a pajiștilor; PL-x 491/2025; lege ordinară.

Comisia pentru agricultură și Comisia pentru mediu propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Camera decizională.

Explicarea votului, domnul deputat Matieș CălinGheorghe, Grupul parlamentar al AUR.

## **Domnul Călin-Gheorghe Matieș:**

Mulțumesc mult, doamnă președinte.

Stimați colegi, Încă o dovadă că încercăm să păcălim Comisia Europeană.

Registrul pajiștilor și această sarcină a Comisiei Europene vin de vreo câțiva ani. Registrul pajiștilor trebuie să cuprindă mult mai mult decât proprietate, contract de închiriere și încărcătura de animale. Trebuie să cuprindă, conform Comisiei Europene, și calitatea solului, și speciile de plante, și arbuștii care sunt acolo, și clădirile care sunt acolo.

Ceea ce facem acum – păcălim.

Mai mult de atât, îi dăm putere primarului să-l amendeze pe fermier cu 500 lei, dacă el nu-și depune într-un asemenea registru – o făcătură –, pentru că toate datele le are statul român.

Doar că vorbim de digitalizare. Unde e digitalizarea? Încărcătura o are DSV-ul.

APIA are toate situațiile terenurilor cu proprietate și contract, că atunci când dă subvenție ține cont de aceasta, doar că facem o struțo-cămilă, așa, numai de dragul de a face proiecte de lege.

De aceea, Grupul AUR s-a abținut la acest proiect de lege.

Mulțumesc.

Explicarea votului, domnul deputat Stoica Alin-Bogdan, Grupul parlamentar al USR.

## **Domnul Alin-Bogdan Stoica:**

Doamnă președinte și stimați colegi,

Salutăm aderența domnilor de aici, din stânga, la Uniunea Europeană și la faptul că, iată, cele mai bune reforme sunt făcute în România cu ajutorul Uniunii Europene. Iar aderența la valorile europene a acestui grup ne bucură și vă mulțumim.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc.

5. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului-cadru dintre Guvernul României și Organizația pentru Cooperare Comună în Domeniul Armamentului (OCCAR) pentru participarea României la programe gestionate de OCCAR, semnat la București la 8 octombrie 2025; PL-x 481/2025; lege ordinară.

Comisia pentru apărare propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem prima Cameră sesizată.

6. Proiectul de lege pentru aprobarea Contractului de finanțare – Autostrada A1 Cofinanțare aferentă fondurilor de coeziune ale UE – dintre România și Banca Europeană de Investiții, semnat la București la 8 octombrie 2025; PL-x 480/2025; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem prima Cameră sesizată.

## Adoptat.

Legi organice. Adoptări.

7. Proiectul de lege pentru completarea Legii minelor

nr. 85/2003, precum și pentru completarea art. 14 din Legea nr. 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane și serviciile funerare; PL-x 201/2025; lege organică.

Comisia pentru administrație publică, Comisia pentru industrii și Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Camera decizională.

Adoptat.

8. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2025 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1.106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) prin consolidarea industriei europene de apărare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 488/2025; lege organică; procedură de urgență.

Comisia pentru industrii și Comisia pentru apărare propun adoptarea proiectului de lege.

- Suntem prima Cameră sesizată.

-

Declar închisă ședința de astăzi.

Urmează ședința Biroului permanent și a Comitetului liderilor.

## _Ședința s-a încheiat la ora 11:44._

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|653677]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 167/24.XII.2025 conține 32 de pagini.**

Prețul: 192 lei