Tudor Ionescu

## Doamnă președinte,

## Stimați colegi,

În fiecare an, pe 11 octombrie, sărbătorim Ziua Școlii Ardelene, instituită prin lege ca sărbătoare națională. Această zi reprezintă deopotrivă un moment omagial, dar și un prilej de reflecție asupra rădăcinilor naționalismului românesc, asupra curajului intelectual și patriotic al celor care au ridicat conștiința românilor din Transilvania aflată sub ocupație străină.

În veacul al XVIII-lea, când românii ardeleni erau considerați „tolerați” pe propriul lor pământ, într-o Transilvanie aflată sub dominația Imperiului Habsburgic, corifeii Școlii Ardelene – Petru Maior, Gheorghe Șincai, Samuil Micu și Ion Budai-Deleanu – au ridicat stindardul redeșteptării naționale. Ei nu au luptat cu armele, ci cu sabia

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „România nu mai are fonduri pentru sănătate, dar are bani să risipească timpul și răbdarea părinților”.

## Stimați colegi,

Astăzi nu vorbesc doar ca un deputat. Vorbesc ca un părinte. Ca tată care, la rândul lui, a stat nopți în spitale, care știe ce înseamnă teama, așteptarea și neputința.

Și vorbesc în numele unui alt părinte, care mi-a scris zilele trecute, un om care, ca mulți dintre noi, plătește contribuții și taxe, dar, când a avut nevoie de o simplă hemoleucogramă pentru copilul său, statul i-a spus: „Nu mai avem fonduri.”

Omul acela mi-a trimis mesajul său, o poveste care m-a răvășit și m-a revoltat. 12 apeluri telefonice, 6 e-mailuri, 3 drumuri la laboratoare, un copil mic de mână și același refren: „Nu mai avem locuri pe biletul de trimitere, reveniți luna viitoare.” Dar, dacă plătești, se găsește loc a doua zi.

Asta nu e o întâmplare. Este un sistem care nu mai funcționează. Plătim corect, dar, când avem nevoie de un drept elementar – sănătatea copilului –, România ne spune că s-au terminat banii.*