Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·8 octombrie 2025
Camera Deputaților · MO 123/2025 · 2025-10-08
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Ion-Alin Tomoescu – intervenție consacrată sărbătoririi Zilei internaționale a profesorului – Ziua mondială a educației; – Viorica Sandu – declarație politică intitulată „Reforme cu responsabilitate socială – angajamentul Partidului Social Democrat”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Inelul verde al municipiului Cluj-Napoca, un model pentru orașele României”; – Cristina-Emanuela Dascălu – intervenție având ca temă Ziua mondială a educației; – Dragoș-Florin Coman – declarație politică având subiectul „Pentru subminarea sectorului energetic din România mulți ar trebui să răspundă, dar noi nu avem, niciodată, vinovați!”; – Ionelia-Florența Priescu – declarație politică având ca temă închiderea Complexului Energetic Oltenia; – Dumitru Țiplea – declarație politică intitulată „Statul nereformat este o piedică pentru competitivitatea antreprenorilor români!”; – Călin-Grațian Gal – declarație politică având titlul „Reformele Guvernului Bolojan – esențiale pentru diminuarea datoriei publice a României”; – Mircea Fechet – declarație politică având ca subiect munca la negru și munca la gri; – Marius-Nicolae Alecsandru – declarație politică având tema „Nu furați râul Bâsca Mare! El este al comunității!”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică intitulată „Vâlcea – județ campion la sărăcie în muncă, victimă a nepăsării locale”; – Ionel Goidescu – declarație politică având titlul „Despăgubirile restante către păgubiții FNI – obligație morală și constituțională a statului român”; – Tudor Ionescu – intervenție având ca subiect sărbătorirea Zilei Școlii Ardelene; – Cristian-Emanuel Cîmpan – declarație politică intitulată „România nu mai are fonduri pentru sănătate, dar are bani să risipească timpul și răbdarea părinților”;
· Declarații politice · Trimis la votul final
168 de discursuri
Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 136/2024 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2006 privind unele măsuri pentru facilitarea cooperării polițienești internaționale (PL-x 40/2025; rămas pentru votul final)
Bună dimineața!
Stimate colege și stimați colegi,
Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 8 octombrie 2025, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.
Pentru început, dați-mi voie să reamintesc dispozițiile regulamentare cu privire la declarațiile politice.
Declarațiile politice sau alte intervenții se prezintă în scris sau verbal.
Dacă declarațiile sau intervențiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăși 3 minute.
Dacă deputatul depășește timpul alocat, președintele de ședință are dreptul să-i retragă cuvântul.
Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declarație sau intervenție în aceeași ședință.
În data de 19 februarie 2025, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a aprobat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfășurarea ședințelor Camerei Deputaților consacrate declarațiilor politice, conform următorului algoritm.
Deputații își vor putea... vor putea susține declarațiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, și anume: trei deputați – PSD, trei deputați – AUR, trei deputați – PNL, doi deputați – USR, doi deputați – SOS România, doi deputați – POT, un deputat – UDMR, un deputat al minorităților naționale și un deputat neafiliat.
În continuare, permiteți-mi să invit la cuvânt pe domnul deputat Ion-Alin Tomoescu, din partea Grupului parlamentar al PSD.
Doamnă președinte, Doamnelor și domnilor,
Stimate cadre didactice,
În fiecare an, la data de 5 octombrie, sărbătorim Ziua internațională a profesorului – Ziua mondială a educației –, așa cum a fost asumată aceasta la nivel internațional.
În fiecare școală din județul Mehedinți există profesori care, prin dăruire, răbdare și dragoste, țin aprinsă flacăra educației. În numele lor, astăzi spunem cu respect: mulțumim!
Partidul Social Democrat a arătat prin fapte – nu prin vorbe – că susține educația și pe cei care o fac posibilă.
Am adus cea mai mare creștere salarială din ultimii ani pentru profesori, pentru ca munca lor să fie răsplătită cum se cuvine.
Am susținut modernizarea școlilor, dotarea laboratoarelor, bibliotecilor și a sălilor de clasă.
Am introdus programe sociale importante – „Masă caldă în școli”, „Bursele de merit și de ajutor social”, „Transport gratuit pentru elevi”.
Pentru PSD, educația este o prioritate națională; nu o cheltuială, ci cea mai mare investiție în viitor. Educația este cheia libertății.
Este drumul cel mai sigur către o Românie mai bună. La mulți ani tuturor celor care educă, formează și inspiră! Vă mulțumesc.
Tomoescu Alin, deputat, Mehedinți, Circumscripția nr. 27.
Mulțumesc. Doamna deputat Viorica Sandu.
Mulțumesc, doamnă președinte. Bună dimineața, stimați colegi!
Declarația mea politică de astăzi poartă titlul „Reforme cu responsabilitate socială – angajamentul Partidului Social Democrat”.
Stimate colege,
Stimați colegi,
Partidul Social Democrat a fost și rămâne partidul care apără oamenii, nu cifrele. România traversează o perioadă dificilă, în care deficitul bugetar și constrângerile financiare pun presiune pe Guvern și pe administrație. Înțelegem cu toții că este nevoie de responsabilitate fiscală, dar trebuie să fim foarte atenți; echilibrul financiar nu poate fi atins prin sacrificarea celor mai vulnerabili dintre cetățeni.
Reducerea de posturi, limitarea cheltuielilor și măsurile de austeritate riscă să lovească exact acolo unde România are nevoie de sprijin – în școli, în spitale, în serviciile sociale, în comunitățile rurale. Dacă se taie din personal fără discernământ, riscăm să închidem cabinete medicale, să lăsăm copiii fără profesori sau să blocăm sprijinul pentru persoanele vârstnice.
Nu putem accepta o austeritate oarbă, care economisește pe hârtie și crește suferința în viața reală. Reforma trebuie făcută cu cap, cu criterii de eficiență, dar și cu grijă pentru oameni. Avem obligația să protejăm serviciile esențiale și să găsim echilibrul între disciplina fiscală și dreptul fiecărui român la educație, sănătate și siguranță socială.
Fac un apel la Guvern și către colegii din coaliție – haideți să punem echitatea socială în centrul acestor reforme! Să arătăm că austeritatea nu înseamnă indiferență, ci un pas responsabil către un stat mai eficient, care continuă să fie alături de cetățenii săi.
Acesta este angajamentul Partidului Social Democrat: reforme cu responsabilitate socială, în slujba oamenilor.
Mulțumesc frumos.
Viorica Sandu, deputat de Galați.
Domnul deputat Remus-Gabriel Lăpușan.
Doamnă președinte, Doamnelor și domnilor deputați,
Declarația mea de astăzi se intitulează „Inelul verde al municipiului Cluj-Napoca, un model pentru orașele României”.
Încă din anul 2008, perioadă în care eram consilier local, am vorbit despre necesitatea realizării unui inel verde în jurul municipiului Cluj-Napoca. De atunci, situația nu s-a îmbunătățit; dimpotrivă, poluarea, traficul intens și presiunea urbană au devenit tot mai evidente. În acest context, proiectul nu mai este doar o opțiune, ci o nevoie vitală pentru comunitatea noastră.
Un inel verde în jurul Clujului ar însemna aer mai curat, reducerea poluării fonice, protejarea pădurilor Făget și Hoia,
dar și crearea unor spații dedicate activităților recreative și sportive. Nu vorbim doar de un proiect de mediu, ci de o investiție directă în sănătatea oamenilor și în calitatea vieții de zi cu zi.
Autoritățile centrale au obligația ca, în termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a Codului silvic adoptat în 2024, să elaboreze normele și metodologia pentru crearea centurilor verzi în jurul orașelor. Chiar dacă până acum nu s-au făcut pași vizibili, este important ca timpul rămas să fie folosit cu responsabilitate, astfel încât, odată ce cadrul legal va fi complet, proiectul să poată fi pus în aplicare imediat.
Beneficiile unui asemenea demers sunt multiple:
- îmbunătățirea calității aerului și protejarea biodiversității
- locale;
- reducerea presiunii asupra zonelor naturale, prin
- amenajarea de spații pentru picnic și agrement;
- creșterea atractivității turistice și ecologice a orașului.
Dar Clujul nu este singurul oraș care are nevoie de o asemenea soluție. Poluarea aerului și lipsa spațiilor verzi afectează comunități din întreaga țară. De aceea, inelul verde al Clujului poate deveni un exemplu de bună practică pentru alte municipii din România, demonstrând că se poate construi un model de dezvoltare urbană sănătoasă și durabilă.
Totodată, protejarea zonelor naturale trebuie însoțită de măsuri concrete:
- acțiuni periodice de ecologizare;
- sancționarea defrișărilor ilegale și a oricăror abuzuri
- asupra mediului;
- obligarea agenților economici să respecte standardele
- de protecție a mediului;
– colaborarea cu primăriile din comunele limitrofe pentru împădurirea terenurilor disponibile cu specii de arbori cu creștere rapidă.
Toate aceste măsuri ar contribui la creșterea suprafețelor împădurite și la o resursă mai mare de oxigen pentru întreaga zonă metropolitană.
Doamnelor și domnilor deputați,
Protecția mediului nu este un moft, ci o responsabilitate pe care o avem față de generațiile viitoare. Dacă nu acționăm, consecințele asupra sănătății populației vor fi resimțite pe termen lung. De aceea, cred cu tărie că municipiul Cluj-Napoca trebuie să facă un pas hotărât în direcția realizării acestui inel verde, arătând astfel că putem construi un oraș modern, sănătos și prietenos cu oamenii.
Inelul verde nu este doar un proiect pentru Cluj, ci un semnal că România poate alege sănătatea și viitorul înaintea poluării și indiferenței.
Vă mulțumesc.
Remus Lăpușan, deputat al PSD de Cluj.
Mulțumesc.
Grupul parlamentar al AUR, doamna deputat CristinaEmanuela Dascălu.
Distinsă doamnă președinte, Stimate colege, Stimați colegi,
Declarația mea politică este despre Ziua mondială a educației.
Ziua mondială a educației nu este doar o dată în calendar, ci o zi a reflecției asupra rostului nostru ca națiune. Astăzi, mai mult ca oricând, trebuie să ne întoarcem privirea spre cei care au modelat destine și au zidit caractere: profesorii. Profesorii României. În tăcerea lor de la catedră, în răbdarea cu care ghidează generații se ascunde forța tainică a unei țări care încă mai crede în lumină, în cultură și în înțelepciune.
Educația trebuie să fie școala sufletului românesc. Trebuie să apărăm școala de experimente ideologice și de mode trecătoare, să o reașezăm în centrul vieții naționale, acolo unde îi este locul de drept, căci un popor fără educație ancorată în valorile sale este un popor rătăcit.
Educația nu trebuie privită ca un serviciu, ci ca un act de construcție morală și culturală. De la grădiniță până la universitate, școala românească are menirea de a forma oameni liberi, responsabili, iubitori de țară și de adevăr. Profesorii trebuie sprijiniți, respectați și plătiți pe măsura rolului lor esențial.
Susținem o viziune națională asupra educației, în care limba română, istoria, tradițiile și credința sunt fundamente, nu simple opțiuni curriculare. Viitorul României se clădește prin întoarcerea la rădăcinile propriei civilizații și prin redarea demnității dascălului român.
Credem într-o școală vie, în care elevul învață nu doar să știe, ci și să fie. În fiecare sală de clasă trebuie să renască speranța că România are viitor, un viitor în care tinerii nu-și vor mai căuta rostul în alte țări, ci vor dori să construiască aici, acasă.
Educația nu este doar o prioritate declarată, ci trebuie să devină cauză națională. Parlamentul, Guvernul și întreaga societate au datoria morală de a reconstrui prestigiul școlii românești.
Fără școală, nicio reformă nu are sens și niciun viitor nu poate fi durabil!
Vă mulțumesc.
Deputat Cristina-Emanuela Dascălu, Circumscripția electorală nr. 24 Iași.
Mulțumesc.
Domnul deputat Dragoș-Florin Coman.
## Mulțumesc, doamnă președinte.
Nu pot să nu mă întreb dacă trăim într-o comedie amară sau într-un experiment cinic.
Să-l vezi pe ministrul energiei, domnul Ivan, cum descoperă cu o uimire teatrală că România a fost sabotată constant la nivel energetic... E aproape jignitor pentru inteligența acestui popor. Abia acum a descoperit și domnia-sa că românul plătește cea mai scumpă energie electrică din lume, deși ar trebui să plătească cel mai puțin, pentru că avem capacitatea de a produce mai mult decât avem nevoie și chiar pentru a exporta surplusul.
Ni se vând povești amețitoare cum că „s-au scos din producția națională” nu știu câți megawați-oră și că suntem obligați să importăm la prețuri uriașe. Cum adică „s-au scos”? Au plecat megawații singuri, de capul lor?
Nu, domnule Ivan, cineva i-a scos din sistemul energetic cu bună știință, tocmai pentru a face din România o țară cu mâna întinsă la importuri scumpe.
Acei decidenți care au subminat economia energetică a țării au nume și prenume, iar măsurile dezastruoase au semnăturile unor miniștri care au condus sectorul energetic în ultimii ani. Dacă sunteți curajos, faceți publice acele documente, pentru că românul care plătește facturi uriașe are dreptul să știe cine este vinovat. Dacă într-adevăr sunteți așa de bine intenționat, faceți publice companiile care
exportă cu 1 leu și importă cu 2.500 de lei, precum și oamenii care stau în spatele acestor tranzacții.
## Stimați colegi,
Prețurile exorbitante la energie pe care le plătesc românii și antreprenorii români ne fac mai săraci pe zi ce trece. Facturile la energie au ajuns să cântărească în coșul zilnic al unei gospodării mai mult decât alimentele, iar fermierii și antreprenorii români sunt tot mai aproape de faliment. Totul depinde astăzi de energie, de la irigații și transporturi și până la activitățile cotidiene. Ni se spune că s-a găsit soluția miraculoasă și că se vor face investiții în stocarea de energie electrică și în noi capacități de producție.
De când? Nu de acum..., ci peste câțiva ani! Așa cum ne-am obișnuit, cei care conduc destinele sectorului energetic se pricep doar la vorbe goale, nu și la fapte în interes național. Vă mulțumesc.
Dragoș-Florin Coman, deputat, Circumscripția nr. 12 Călărași.
Doamna deputat Ionelia-Florența Priescu.
Vă mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,
Ianuarie 2026, data pentru închiderea CEO, se apropie cu pași repezi și mii de angajați din Gorj, oameni care muncesc în carierele și termocentralele din Gorj, trăiesc cu spaima zilei de mâine. Li s-a promis și ei au sperat! Dar au fost mințiți!
Gorjenii au fost mințiți! Energeticienii au fost mințiți! Toți cei care sperau la soluții și la o revenire pe decizia de închidere a Complexului Energetic Oltenia au fost mințiți.
După închiderea fabricii de cablaje din Târgu Jiu, deja peste 400 de familii din Gorj se confruntă cu greutățile cauzate de pierderea locurilor de muncă. Există vreun plan pentru acești oameni? Există vreun plan pentru cei care vor urma? Prin desființarea locurilor de muncă înțelege autoproclamatul guvern proeuropean să facă reformă?
Sunt întrebări legitime și toți cei afectați sunt îndreptățiți să primească răspunsuri urgente. Dar de la cine?
Premierul Bolojan, cel care vrea să „reformeze” companiile de stat, nici măcar nu știe unde se află, pe harta României, Complexul Energetic Oltenia! Constatăm, din păcate, multă neștiință, dar și multă ipocrizie!
Același Bolojan ne vorbește despre „căpușarea” companiei, de parcă nu știe că PNL-ul, partidul care-l ține în brațe, și-a pus propriii oameni în funcțiile-cheie. Oameni ca Virgil Popescu, oameni ca Sebastian Burduja au fost plantați politic și nu au făcut absolut nimic.
Zero performanță, zero transparență, doar posturi de miniștri bine plătite, privilegii protejate pentru politicieni, dar nu și pentru românii de rând.
Zero și în dreptul ministrului energiei, Bogdan Ivan, care a mers la instituțiile europene, chipurile, să se „lupte” pentru salvarea Complexului Energetic Oltenia, dar, în realitate, ne-am ales doar cu fotografii și filmulețe care să dea impresia că a făcut ceva. Suntem în ceasul al doisprezecelea și gorjenii trebuie să cunoască adevărul!
Cerem Guvernului să spună public dacă a inițiat vreun demers real pentru salvarea Complexului Energetic Oltenia! Cerem transparență, cerem soluții și cerem alternative! Nu gafe inacceptabile, nu declarații goale și nici promisiuni mincinoase!
Fapte, domnilor guvernanți! Nu vorbe! Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Dumitru Țiplea.
„Statul nereformat este o piedică pentru competitivitatea antreprenorilor români!”
Partidul Național Liberal este și va rămâne ferm atașat economiei libere și principala voce a românilor care și-au luat destinele în propriile mâini și muncesc în economia privată.
Fermier, întreprindere de familie, întreprindere mică sau mijlocie sau doar angajat în mediul privat – aceștia sunt pilonii economiei noastre naționale și cu toții contribuie zi de zi la bunăstarea societății românești și la dezvoltare. Atâta timp cât nu vom sprijini mediul privat să crească, să se dezvolte, nu vom avea o economie performantă, profitabilă, care să asigure salarii competitive!
Noi, liberalii, suntem în permanență atenți la problemele românilor care muncesc în economia privată. Sunt aceleași probleme cărora ei trebuie să le facă față de mulți ani, de parcă nimeni nu le-ar fi auzit ofurile.
Dosarul cu șină, expresia noastră națională pentru birocrația excesivă, precum și digitalizarea încă modestă continuă să îngreuneze activitatea întregii economii.
Evaziunea fiscală ridicată, despre care toată lumea știe, dar lucruri concrete s-au făcut prea puține, pune antreprenorii onești din sectorul privat într-o situație de concurență neloială.
Cum ai putea să fii competitiv în fața unuia care nu plătește impozite și taxe, în timp ce tu ești cu toate obligațiile fiscale la zi?
Nu în cele din urmă, fondurile europene ajung încă cu mare dificultate și prin procese mult prea birocratice acolo unde economia națională chiar are nevoie.
## Stimați colegi,
Un stat reformat, debirocratizat, care oferă servicii publice de calitate este o mină de aur pentru economia privată!
Un stat nemilos cu cei care fac fraude fiscale și contrabandă este un stat care își protejează antreprenorii onești și angajații.
Un stat care utilizează rapid și strategic fondurile europene, pentru a dezvolta industrii și servicii-cheie, este un stat care își sprijină în mod real economia.
Acestea sunt numai câteva argumente pentru a face reformă temeinică în România și acestea sunt măsurile care pot ajuta economia privată să devină mai puternică.
Partidul Național Liberal s-a angajat ferm în fața românilor că va face tot ce îi stă în putere să ducă reformele până la capăt.
Vă mulțumesc.
Domnul deputat Călin-Grațian Gal.
„Reformele Guvernului Bolojan – esențiale pentru diminuarea datoriei publice a României”
## Doamnă președinte,
## Doamnelor și domnilor deputați,
România se află într-o situație bugetară și economică precară, care nu poate fi redresată fără responsabilitate și asumare din partea clasei politice.
Săptămâna trecută, într-o declarație politică am afirmat că reforma statului nu are ideologie politică.
Ieșirea din această situație este principala provocare a actualei coaliții de guvernare, care are datoria de o oferi o viziunea corectă și eficientă de reformare și de relansare a statului.
Costurile generate de starea în care se află economia țării noastre se văd în piață. În primele 6 luni ale acestui an, datoria publică a României a urcat la 57,2% din produsul intern brut. Problema este că ritmul de creștere a acestei datorii este ridicat și devine îngrijorător.
Pe termen scurt, România este obligată să adopte măsuri de corecție bugetară și de reducere a cheltuielilor, concomitent cu măsuri de relansare economică, care să permită pe termen mediu finalizarea investițiilor publice, atragerea de noi investiții, crearea de locuri de muncă și să conducă la dezvoltare economică pe termen lung.
Guvernul Bolojan a promovat deja o serie de măsuri, cuprinse în pachetele legislative 1 și 2, pentru stoparea risipei bugetare și corectarea inechităților.
De asemenea, Guvernul Bolojan a anunțat principalele măsuri din pachetul 3. Acestea vizează reducerea aparatului din instituțiile centrale și serviciile deconcentrate, interdicția cumulului pensiei cu salariul, eliminarea pensionării anticipate și reducerea perioadei de șomaj. Totodată, vor fi cuprinse proiecte de relansare și dezvoltare economică și aș aminti, în acest context, susținerea proiectelor energetice strategice, vitale pentru țara noastră.
În actualul context economic, consider că este nevoie de asumare, responsabilitate, implicare și de soluții cât se poate de ferme. Guvernul Bolojan întrunește aceste caracteristici, iar PNL este hotărât să reformeze România.
Vă mulțumesc.
Călin Gal, deputat al PNL, Circumscripția Bihor.
Domnul deputat Mircea Fechet.
Doamnelor și domnilor deputați, Stimați colegi,
Există găuri negre în economie – cu efecte de amploare, care scapă măsurătorilor oficiale – unde zeci de miliarde de lei dispar anual, drepturile oamenilor se evaporă, iar legea pătrunde prea puțin și prea rar.
Mă refer la acele domenii de activitate în care, în spatele unor angajatori care ocolesc taxele și contribuțiile către stat, se află adevărate „fabrici de sclavi”, care muncesc fără contract și sunt plătiți la mica înțelegere, de cele mai multe ori nici măcar la nivelul salariului minim pe economie.
În construcții, comerț, industria prelucrătoare și agricultură această practică s-a înțelenit pe terenul unui mit propagat, mai ales printre cei necalificați, care ajung să fie exploatați de teama de a nu rămâne în afara pieței, cu buzunarul gol. O dovedește fiecare descindere în teren a Inspecției Muncii, care scoate la lumină sute de cazuri de oameni care lucrează fără forme legale; cel mai recent, 530 de lucrători de la o fabrică de curierat din Capitală.
Munca la negru și munca la gri au devenit normă pentru unii patroni. În același timp, milioane de lucrători își riscă sănătatea și își pierd viitorul, pentru că sunt penalizați la anii de vechime și sunt condamnați la pensii simbolice. Cu toții rămân, de fapt, în grija statului, care trebuie să compenseze pagubele cauzate de patronii de sclavi.
Este o înșelătorie dublă: statul este păcălit, iar angajatul devine din ce în ce mai vulnerabil. Estimări ale unor economiști indică faptul că între 1,9 și 2 milioane de români muncesc fără forme legale. Dacă raportăm aceste numere la cele 6,7 milioane de contracte individuale de muncă, putem înțelege adevărata proporție a fenomenului: unu din patru români muncește la negru. Dublu față de media din Uniunea Europeană.
## Dragi colegi,
Munca nedeclarată rămâne o nedreptate socială, care hrănește economia subterană, pune presiune pe bugetul de stat în fiecare zi și slăbește încrederea oamenilor cinstiți, de bună-credință, angajați și antreprenori.
Salut inițiativa Guvernului de a-i sancționa mai dur pe cei care își construiesc afaceri pe spatele muncitorilor la negru și cred că astfel de măsuri trebuie să fie dublate, dincolo de controale mai dese în teren și susținute de tehnologie de ultimă generație, de sprijin real pentru ca angajații să-și cunoască și să-și ceară drepturile.
Ca liberal, cred în libertatea economică și în sprijinirea antreprenoriatului. Dar libertatea nu trebuie confundată cu abuzul, iar businessul nu trebuie să fie un paravan pentru exploatare.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Din partea Grupului parlamentar al USR, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Marius Alecsandru.
Bună dimineața, doamnă președinte! Bună dimineața, dragi colegi!
Tema declarației de astăzi: „Nu furați râul Bâsca Mare! El este al comunității!”.
Hidrocentrala Surduc – Nehoiașu II – pe hârtie energie, în realitate secetă și o mare prostie!
Am fost tare surprins să aflu, dintr-o discuție purtată față în față cu domnul fost ministru al energiei, Sebastian Burduja, că pe lista dânsului cu cele 10 hidrocentrale construite în situri protejate hidrocentrala Surduc – Nehoiașu II din județul Buzău apărea în mod eronat ca având 280 MW.
I-am explicat atunci, când era ministru, că această hidrocentrală o să aibă funcțional doar un modul de 55 MW, celelalte două module fiind abandonate, pentru că impactează semnificativ situl Natura 2000 Penteleu.
I-am transmis dânsului că acest modul rămas în discuție are doar pe hârtie 55 MW, dar în realitate el va avea o putere de 10 ori mai mică, pentru că debitele sunt de 10 ori mai mici decât cele folosite în proiectare.
Mai mult decât atât, în urmă cu două săptămâni am obținut date oficiale de la Apele Române, din care am constatat că debitele în ultimele 30 de zile au fost chiar cu mult mai mici decât cele folosite în proiectare, respectiv de 0,7 metri cubi pe secundă, deci de 20 de ori mai mici.
Și, atunci, de ce să punem în funcțiune o astfel de construcție aberantă, care nu aduce nicio contribuție majoră la coșul național energetic? În plus, nenorocește și o comunitate de 5.000 de oameni din 6 sate, pe o distanță de 42 km, comunitate care s-a așezat în această zonă geografică acum câteva sute de ani, tocmai pentru avantajele pe care le oferă râul.
Ceea ce nu știa domnul Burduja și nici domnul Bogdan Ivan, căci dânsul oricum nu știe nici în ce se măsoară energia, este faptul că râul Bâsca Mare va fi trecut prin munte, printr-un tunel de 16 km, lăsând această comunitate fără apă.
De asemenea, toți politicienii susținători ai proiectului, cu care am discutat, nu știau că această hidrocentrală nu are acumulare, barajul fiind propriu-zis un stăvilar care doar deviază cursul râului și îl forțează să intre prin acest tunel construit în munte și, astfel, nu ajută nici la rezolvarea dezechilibrelor din rețea și nici la protecția împotriva viiturilor, cum susțin fals unii.
Diana Buzoianu a fost singurul politician care a venit în comunitate să cunoască problemele reale cu care se confruntă cetățenii. A demonstrat că este politicianul căruia îi pasă de oameni, că înțelege că menirea unui politician este să lucreze pentru mai binele cetățeanului, și nu pentru interesele ascunse ale găștilor din spatele politicienilor.
Întâlnirea ministrului mediului cu cetățenii din comuna Gura Teghii, județul Buzău, a demonstrat că, venind la „firul ierbii”, comunitățile constată și ele că, într-adevăr, există și politicieni care se luptă pentru drepturile lor și ei trebuie apreciați la adevărata lor valoare.
Marius Alecsandru, deputat de Buzău. Mulțumesc.
Mulțumesc.
Continuăm cu domnul deputat Andrei Gheorghiu.
## Mulțumesc, doamnă președinte.
„Vâlcea – județ campion la sărăcie în muncă, victimă a nepăsării locale”
Stimați colegi,
Județul Vâlcea se află pe ultimul loc din țară la nivel de salarizare. O performanță negativă, obținută nu din lipsa oamenilor harnici sau a potențialului economic, ci din lipsa de viziune a celor care conduc acest județ.
Președintele Consiliului Județean Vâlcea și primarul municipiului Râmnicu Vâlcea s-au instalat confortabil în fotoliile puterii, dar au uitat de misiunea lor: să aducă dezvoltare comunității. În loc să creeze oportunități, să atragă investiții și să modernizeze infrastructura, au transformat Vâlcea într-un județ blocat, captiv intereselor de partid și micilor combinații locale. În timp ce alte județe atrag investiții, creează locuri de muncă și cresc nivelul de trai, la noi totul s-a oprit la combinații.
Rezultatul? Oamenii muncesc pe cele mai mici salarii din România, în timp ce politicienii locali se laudă cu proiecte de fațadă. Avem 0 km de autostradă, 0 km de drum expres, drumuri neterminate, parcuri industriale doar pe hârtie și un turism care supraviețuiește din inerție.
Domnilor baroni de la PSD,
Pentru asta ați cerut votul vâlcenilor? Ca să îi faceți „campioni la sărăcie în muncă”? Ca să îi țineți pe oameni dependenți de ajutoare și să îi țineți fără un viitor decent?
Vâlcea are resurse, are oameni capabili, are potențial. Ceea ce nu are – și asta este drama – sunt liderii competenți. Liderii de astăzi au preferat să fie administratori ai stagnării, nu constructori ai dezvoltării.
Salariile mici din Vâlcea nu sunt un accident statistic; sunt consecința unei guvernări locale falimentare. Și cât timp vom tolera nepăsarea și lipsa de viziune vom rămâne ultimii în statistici și ultimii în șanse de dezvoltare.
Vâlcea merită mai mult. Oamenii de aici merită salarii decente, locuri de muncă bine plătite și lideri care să le respecte munca, nu să-i condamne la umilință, la ultimul loc pe țară la salarizare. Merită o administrație care să investească în industrie, în educație, în infrastructură, nu în imagine personală. Județul Vâlcea a ajuns să fie campion la sărăcie. Și pentru asta responsabili sunteți dumneavoastră, domnilor baroni locali!
Vă mulțumesc.
Continuăm.
Grupul parlamentar al SOS România, domnul deputat Ionel Goidescu.
Stimată doamnă președinte, Stimați colegi,
În urmă cu peste două decenii, România era zguduită de una dintre cele mai mari înșelătorii financiare din istoria postdecembristă – colapsul Fondului Național de Investiții. O escrocherie de proporții, girată de complicitatea tăcută sau activă a unor instituții ale statului, care a ruinat viețile a peste 300.000 de cetățeni.
Astăzi, în 2025, încă mai sunt oameni – mulți dintre ei vârstnici, bolnavi sau decedați între timp – care așteaptă să li se facă dreptate. Decizii judecătorești definitive și irevocabile au stabilit că statul român trebuie să îi despăgubească. Și totuși guvernările care s-au succedat nu au fost capabile sau nu au dorit să rezolve această problemă.
În județul Brașov, ca în toată țara, primesc scrisori, aud oameni în audiențe care îmi spun același lucru: „Statul ne-a promis, justiția ne-a dat dreptate, dar Guvernul nu plătește.”
Această lipsă de voință politică este o rușine națională.
## Domnule prim-ministru,
Prin întrebarea oficială pe care v-am adresat-o astăzi, vă cer public să vă asumați responsabilitatea pe care o aveți față de acești oameni. Nu mai amânați! Nu mai invocați „priorități bugetare”, în timp ce alocați miliarde pentru sinecuri, fonduri de rezervă netransparente și contracte cu dedicație!
Este o datorie morală, legală și constituțională să reparați acest abuz istoric. Dacă nu pentru noi, atunci pentru memoria celor care au murit așteptând dreptatea promisă.
Partidul SOS România va continua să lupte pentru adevăr, pentru justiție și pentru fiecare român căruia i s-a furat speranța.
Ionel Goidescu, Circumscripția electorală nr. 8 Brașov.
spiritului, cu puterea cuvântului scris și a credinței neclintite. Au demonstrat Europei întregi că românii sunt un popor cu rădăcini adânci, cu o limbă de origine latină și cu o istorie demnă de respect.
Școala Ardeleană a fost mai mult decât o simplă mișcare culturală, contribuind decisiv la temelia doctrinară a naționalismului românesc. Într-o epocă a dominației străine, când identitatea noastră era negată, acești învățați au adus dovada științifică a continuității românilor pe teritoriul fostei Dacii, au introdus grafia latină în limba română, în locul celei chirilice, au redat demnitatea unui neam oprimat și au așezat în centrul conștiinței colective ideea de unitate națională.
Prin lucrările lor – gramatici, traduceri, cronici, tratate istorice –, au clădit fundamentul unei identități culturale solide. Au adus cartea în sate, au luminat mințile și au ridicat sufletele. În jurul ideilor lor s-a născut spiritul de rezistență românească care a făcut posibilă emanciparea politică de mai târziu, Revoluția de la 1848, Unirea Principatelor și, mai târziu, Marea Unire de la 1918.
Astăzi, într-o lume în care globalismul tinde să șteargă specificul național, iar identitatea națională este relativizată, moștenirea Școlii Ardelene devine mai actuală ca oricând. Ei ne-au învățat că un popor fără conștiință națională este un popor pierdut, că, fără credință, fără limbă, fără istorie, un neam se destramă. Naționalismul pe care ni l-au lăsat nu este unul al urii și al subjugării altor neamuri, ci unul al iubirii propriului neam, al demnității și al datoriei față de strămoși.
România de astăzi are nevoie să reînvie spiritul Școlii Ardelene: respectul pentru carte, pentru istorie, pentru tradițiile noastre. Să ne reamintim că forța noastră, ca popor, vine din credința în Dumnezeu, din mândria de a fi români, din cultul adevărului istoric.
Cinstind memoria fondatorilor Școlii Ardelene, cinstim temelia pe care s-a ridicat națiunea română modernă. Ei au fost apostolii românismului, părinții conștiinței noastre naționale și purtătorii flăcării identității românești în vremuri de întuneric.
Să nu-i uităm și să le urmăm exemplul! Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Grupul parlamentar al POT, domnul deputat Cristian Cîmpan.
Domnul deputat Tudor Ionescu, SOS România.
## Doamnă președinte,
## Stimați colegi,
În fiecare an, pe 11 octombrie, sărbătorim Ziua Școlii Ardelene, instituită prin lege ca sărbătoare națională. Această zi reprezintă deopotrivă un moment omagial, dar și un prilej de reflecție asupra rădăcinilor naționalismului românesc, asupra curajului intelectual și patriotic al celor care au ridicat conștiința românilor din Transilvania aflată sub ocupație străină.
În veacul al XVIII-lea, când românii ardeleni erau considerați „tolerați” pe propriul lor pământ, într-o Transilvanie aflată sub dominația Imperiului Habsburgic, corifeii Școlii Ardelene – Petru Maior, Gheorghe Șincai, Samuil Micu și Ion Budai-Deleanu – au ridicat stindardul redeșteptării naționale. Ei nu au luptat cu armele, ci cu sabia
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „România nu mai are fonduri pentru sănătate, dar are bani să risipească timpul și răbdarea părinților”.
## Stimați colegi,
Astăzi nu vorbesc doar ca un deputat. Vorbesc ca un părinte. Ca tată care, la rândul lui, a stat nopți în spitale, care știe ce înseamnă teama, așteptarea și neputința.
Și vorbesc în numele unui alt părinte, care mi-a scris zilele trecute, un om care, ca mulți dintre noi, plătește contribuții și taxe, dar, când a avut nevoie de o simplă hemoleucogramă pentru copilul său, statul i-a spus: „Nu mai avem fonduri.”
Omul acela mi-a trimis mesajul său, o poveste care m-a răvășit și m-a revoltat. 12 apeluri telefonice, 6 e-mailuri, 3 drumuri la laboratoare, un copil mic de mână și același refren: „Nu mai avem locuri pe biletul de trimitere, reveniți luna viitoare.” Dar, dacă plătești, se găsește loc a doua zi.
Asta nu e o întâmplare. Este un sistem care nu mai funcționează. Plătim corect, dar, când avem nevoie de un drept elementar – sănătatea copilului –, România ne spune că s-au terminat banii.
Și nu, nu e vina medicilor, a asistentelor sau a personalului din laboratoare. Ei sunt la fel de neputincioși în fața unui sistem rigid, birocratic și lipsit de transparență. Este vina unei administrații care trăiește din cifre și tabele, dar a uitat că în spatele fiecărui CNP e un copil, un părinte, o viață.
Am preluat această poveste nu ca pe un simplu caz, ci ca pe simbol al unui eșec colectiv.
Când părinții ajung să roage statul pentru analizele copiilor, nu mai vorbim despre lipsă de fonduri, ci despre lipsă de respect și viziune.
Soluția e simplă, dacă există voință.
În primul rând, transparență zilnică: un portal public CNAS unde fiecare cetățean poate vedea ce laboratoare mai au fonduri și câte bilete pot prelua.
Doi, termen garantat: analizele uzuale – efectuate în maximum 72 de ore de la biletul de trimitere.
Și trei, fonduri protejate pentru copii și pacienți cronici, care nu pot aștepta birocrația.
Cer Ministerului Sănătății și CNAS să trateze aceste propuneri nu ca pe un moft, ci ca pe o urgență națională. Pentru că nu putem vorbi despre prevenție, digitalizare sau „România educată” în timp ce părinții așteaptă după un plafon și copiii așteaptă după o analiză banală.
„Nu mai avem fonduri” nu este o propoziție administrativă. E o propoziție care doare. E un verdict rostit împotriva propriei noastre responsabilități.
Ca părinte, ca român și ca parlamentar, nu pot rămâne tăcut.
Voi duce această problemă în comisii, în plen și în spațiul public, până când părinții României nu vor mai fi nevoiți să cerșească un drept pentru care au plătit deja.
România nu are nevoie de scuze. Are nevoie de un sistem care funcționează pentru oameni, nu împotriva lor. Vă mulțumesc.
Cristian Cîmpan, deputat POT de Bihor.
Doamna deputat Maria Cernit.
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.
Declarația mea de astăzi este despre tineri, despre tinerii României – „Tinerii – generația speranței, nu a sacrificiului”.
Avem tineri cu studii superioare care lucrează pe salarii de nimic. Avem tineri care fug din țară nu pentru că vor, ci pentru că aici li se închid o grămadă de uși. Avem tineri care visează la o viață decentă și primesc în schimb umilință, birocrație nesfârșită și nepăsare.
Cât timp vom mai accepta ca tinerii acestei țări – tinerii educați, muncitori, ambițioși – să trăiască pe salariul minim?
Cât timp vom mai închide ochii la faptul că România își condamnă propria generație tânără la umilință și neputință?
România are una dintre cele mai mari rate de tineri NEET din Uniunea Europeană. Asta înseamnă mii de tineri care nu mai muncesc și nu mai învață, pentru că statul nu le-a oferit nicio perspectivă. Este o pierdere uriașă – o pierdere de energie, de inteligență, de viitor. Nu putem construi o Românie puternică cu salarii de umilință! Nu putem vorbi despre progres cât timp tinerii trăiesc cu frustrare și amăgiri. Vrem o țară care să își respecte tinerii!
O țară care să vină cu oferte reale – cu salarii decente, cu locuri de muncă stabile, cu programe de ucenicie plătite, cu facilități pentru angajatorii care au curajul să dea o șansă celor sub 30 de ani.
Nu vorbe! Nu promisiuni goale! – ci fapte, măsuri și soluții!
Tinerii sunt viitorul, dar și prezentul. Ei sunt forța care poate schimba România de acum și cea de mâine. Au energie, curaj și idei – exact ce lipsește României.
Merităm o Românie care să investească în generația tânără, nu să o irosească. O Românie care nu se teme de schimbare, ci care o îmbrățișează. O Românie frumoasă, vie, curajoasă – construită de tineri.
A venit vremea ca România să le dea tinerilor locul pe care îl merită: nu la marginea economiei, ci în centrul ei; nu la coada pieței muncii, ci în fruntea progresului; nu în exil, ci acasă, aici, în țara lor. Pentru că fără tineri România nu are viitor. Dar cu tineri respectați, plătiți corect și ascultați România are totul.
Doamne-ajută! Maria Cernit, deputat POT de Constanța. Mulțumesc.
Mulțumesc.
Grupul parlamentar al minorităților, domnul deputat Ovidiu Victor Ganț, vă rog.
Vă mulțumesc frumos. Stimată doamnă președinte, Doamnelor și domnilor deputați,
Pe 3 octombrie am sărbătorit, alături de cetățenii Republicii Federale Germania, Ziua unității germane, _Tag der Deutschen Einheit_ .
Am fost alături de prietenii noștri din Germania pe baza relațiilor excepționale dintre țările noastre, care au cunoscut o dezvoltare fără precedent în ultimii ani.
Cel mai important eveniment recent a fost semnarea de către România și Germania a unui plan comun de acțiune pe multiple planuri în următorii ani, un adevărat „parteneriat strategic”, așa cum numim noi acest gen de documente. Este rezultatul eforturilor politicienilor și al celor responsabili din ministere și instituții pentru toate aceste domenii, lucru pentru care merită felicitări mai ales diplomația românească, în primul rând Ambasada României de la Berlin.
Schimburile comerciale au atins în 2024 un nivel fără precedent – de peste 42 de miliarde de euro –, iar investițiile germane în economia românească continuă să crească, inclusiv în industria noastră de apărare, confirmând faptul că Germania este cel mai important investitor străin din economia României.
Aceasta denotă excelenta noastră colaborare și în plan multilateral, atât în cadrul NATO, cât și în Uniunea Europeană. O dovadă suplimentară o constituie și vocea tranșantă a Germaniei în ceea ce privește aderarea țării noastre la OECD, ambasadoarea Germaniei în România, doamna Angela Ganninger, afirmând public în repetate rânduri sprijinul Germaniei în acest sens. Un demers important în sensul întăririi relațiilor bilaterale l-a constituit vizita la Berlin a Președintelui României, domnul Nicușor Dan, pe care am avut onoarea să îl însoțesc. A fost un nou gest de susținere de către minoritatea germană din România a relațiilor dintre cele două țări, o prioritate politică pentru noi, pe care o punem în practică cu consecvență de la Revoluția din 1989 până în prezent și pe care o vom continua și în viitor, în beneficiul României.
Cu această ocazie, le doresc prietenilor și partenerilor noștri din Germania pace și prosperitate.
La mulți ani Germaniei, în strânsă prietenie și colaborare cu România!
Vă mulțumesc frumos.
Mulțumesc.
Domnul deputat Robert Alecu, neafiliat.
Doamnă președinte de ședință, Stimați colegi,
Titlul declarației mele politice de astăzi este „Cine modelează mintea copiilor modelează viitorul țării”.
România este o națiune născută din credință, întemeiată pe familie și înrădăcinată în tradițiile sale.
Aceasta este identitatea noastră profundă, construită de-a lungul secolelor în jurul bisericii, al satului, al limbii și al valorilor morale, care au ținut acest popor unit în fața oricărei furtuni istorice.
Astăzi, această identitate este pusă sub presiune.
În numele modernizării, al progresului sau al așa-numitei „corectitudini”, ni se propun un model străin, ideologii fără noimă, concepte care răstoarnă învățămintele bunului-simț și regulile firești ale educației.
În școală, locul unde ar trebui să cultivăm mintea și sufletul copilului român, se insinuează tot mai des ideea că valorile tradiționale ar fi „depășite”, iar credința – „incomodă”.
Nu vorbim aici despre libertate, ci despre confuzie impusă prin autoritate. Despre o pedagogie care înlocuiește discernământul cu directive ideologice. Despre o educație care riscă să devină instrument de uniformizare culturală, nu de formare a caracterului.
România are dreptul și datoria să își apere copiii de orice formă de manipulare travestită în progres. Educația nu poate fi ruptă de cultura și credința poporului care o naște.
Nu putem accepta ca familia naturală, rolul părintelui sau sensul firesc al omului să fie transformate în simple experimente sociale – în încercări de a rescrie natura însăși.
Națiunea noastră a supraviețuit imperiilor, dictaturilor și experimentelor sociale pentru că a știut să-și păstreze busola morală.
Astăzi, această busolă trebuie apărată din nou – nu cu lozinci, ci cu luciditate și hotărâre, pentru că adevărul nu se negociază.
Fac apel la toți cei care mai cred în România profundă – părinți, profesori, preoți, intelectuali și oameni politici – să nu lase educația copiilor pradă ideologiilor.
O țară care își pierde rădăcinile nu își mai poate regăsi drumul, iar un popor care își uită credința nu mai are ce apăra.
România creștină, România familiilor ei, România demnă trebuie să rămână vie.
Iar rolul nostru, aici, în Parlament, este să o apărăm cu demnitate, cu curaj și cu frică de Dumnezeu. Vă mulțumesc.
Grupul parlamentar al PSD, doamna deputat Doinița Ciocan.
Domnul deputat Marius-Adrian Isac. Vă rog.
Mulțumesc mult, doamnă președinte.
„Caraș-Severin: între criză și șansa unei dezvoltări verzi” Stimați colegi,
Într-o perioadă în care românii simt din plin presiunea scumpirilor, a taxelor majorate și a reducerilor bugetare, poate părea nepotrivit să vorbim despre tranziție verde și investiții sustenabile. Dar tocmai acum, în aceste condiții dificile, județe precum Caraș-Severin pot arăta că dezvoltarea economică și protecția mediului nu se exclud, ci pot merge împreună.
Caraș-Severinul nu mai are industrie grea, minele s-au închis, iar tinerii au plecat. Avem însă păduri, ape, terenuri nepoluate și oameni pricepuți. Asta poate deveni un avantaj dacă avem curajul să schimbăm modul în care privim economia locală, și anume nu prin subvenții sau salarii de la stat, ci prin investiții verzi care creează locuri de muncă.
Vor veni ani grei pentru administrațiile locale – bugete mai mici, costuri mai mari. Dar există bani europeni, prin Fondul pentru Tranziție Justă, pentru regenerarea fostelor zone miniere, pentru parcuri industriale verzi, energie regenerabilă și infrastructură locală eficientă energetic. Aici trebuie să ne concentrăm. Nu pe vorbe frumoase, ci pe proiecte concrete, care aduc bani, investiții și locuri de muncă.
În Caraș-Severin avem deja localități care își refac iluminatul public pe fonduri verzi, primării care montează panouri fotovoltaice pe clădiri publice, proiecte de împădurire prin PNRR. Nu sunt soluții spectaculoase, dar sunt începuturi. Ceea ce lipsește este o strategie coerentă – un plan comun între județ, ministere și mediul privat – ca județul Caraș-Severin să devină un laborator de dezvoltare verde, cu turism ecologic, cu microhidrocentrale controlate și transparente, cu ateliere de prelucrare locală a lemnului, cu agricultură curată și lanțuri scurte de aprovizionare.
În același timp, trebuie spus foarte clar că nicio tranziție verde nu se poate face cu oameni săraci.
Dacă nu asigurăm protecția socială, salarii decente și stabilitate fiscală, totul va rămâne pe hârtie. Nu putem cere comunităților din Caraș-Severin să „gândească verde” când ele abia reușesc să își plătească facturile. De aceea, politicile publice trebuie să țină cont de echilibru, și anume:
– tranziția trebuie să fie justă;
- investițiile verzi trebuie să aducă beneficii directe pentru
- oameni;
– iar mediul nu poate fi protejat pe spinarea celor mai vulnerabili.
Caraș-Severinul poate fi un exemplu de județ care se ridică prin muncă, inovație și respect față de resursele locale. Dar pentru asta este nevoie de viziune, coerență și onestitate.
Nu de promisiuni, ci de decizii asumate. Vă mulțumesc.
Mulțumesc. Domnul deputat Maricel Popa.
Doamnă președinte, Stimați colegi,
Titlul declarației politice de astăzi este „Tragedia de la Spitalul de Copii «Sfânta Maria» din Iași – un semnal de alarmă pentru siguranța pacienților și responsabilitatea managerială”. Cât am fost președintele consiliului județean, 2016-2020, am atras peste 100 de milioane de euro pentru spitalele din județul Iași, din subordinea consiliului județean, Spitalul de Copii beneficiind de peste 30 de milioane de euro. Practic, s-au dărâmat pereții, au rămas numai stâlpii și s-a refăcut un alt spital. Spitalul de Copii „Sfânta Maria” din Iași este un spital nou – aparatură nouă, mobilier nou, instalații noi.
Evenimentele tragice petrecute la Spitalul de Copii „Sfânta Maria” din Iași, unde un focar de infecții a condus la decesul mai multor copii, au provocat o emoție profundă în societate și au ridicat întrebări grave cu privire la siguranța pacienților și la responsabilitatea managerială în sistemul sanitar.
Nu se mai poate spune, la acest spital, „din cauza instalațiilor vechi”, „din cauză că spitalul era vechi”.
Investigațiile preliminare au arătat că primele cazuri au fost raportate cu întârziere către Direcția de Sănătate Publică și că protocoalele de igienă nu au fost respectate corespunzător. Bacteria a fost identificată inclusiv într-o chiuvetă utilizată de personalul medical, de asistente și infirmiere din secția ATI, ceea ce demonstrează deficiențe grave în respectarea normelor elementare de prevenție într-un spațiu destinat celor mai vulnerabili pacienți – copiii.
Potrivit legislației în vigoare, fiecare spital are obligația de a colecta și transmite date privind infecțiile asociate asistenței medicale. Realitatea demonstrează însă că aceste raportări sunt incomplete, întârziate sau, în unele cazuri, pur și simplu, omise – voit sau... Această lipsă de transparență nu doar că împiedică o intervenție rapidă, ci subminează și încrederea oamenilor în sistemul de sănătate.
Trebuie subliniat, totodată, că aceste deficiențe nu țin doar de sistemul de raportare. Ele sunt legate și de condițiile de muncă ale personalului medical – deficit de personal, ture prelungite, lipsa resurselor pentru igienizare și prevenție.
Dar, mai ales, aici, la acest spital, era o firmă care făcea curățenie. Sunt semne de întrebare.
Această tragedie scoate în evidență atât vulnerabilități administrative, cât și responsabilități morale. Vorbim despre viețile unor copii pierdute nu din cauza unei boli incurabile, ci din cauza unui lanț de neglijențe și disfuncționalități, de spălatul pe mâini. Familii întregi au fost marcate ireversibil, iar opinia publică cere, pe bună dreptate, asumarea responsabilității.
În calitate de deputat de Iași, fac apel la Ministerul Sănătății să facă publice concluziile complete ale anchetei, să stabilească responsabilitățile manageriale și profesionale și să prezinte un plan concret de măsuri pentru prevenirea unor situații similare la nivel național. Este nevoie de reguli clare, de controale reale și de sancțiuni ferme pentru cei care ascund sau întârzie raportarea infecțiilor asociate, nosocomiale.
Vă mulțumesc.
Deputat de Iași, Maricel Popa.
Mulțumesc.
Doamna deputat Ecaterina-Mariana Szőke.
Doresc să vorbesc astăzi despre un raport recent al Ministerului Educației.
În acest raport se arată o realitate ce ar trebui să ne preocupe pe toți, indiferent de partid sau de ideologie. Statul român a cheltuit, în medie, 13.000 de euro pentru formarea unui elev pe durata celor 13 ani de școală. Asta înseamnă
aproximativ 1.000 de euro pe an, o sumă în care sunt incluse salariile cadrelor didactice, cheltuielile administrative și costurile materiale. Cu alte cuvinte, educația completă a unui copil în România valorează, bugetar, cât un autoturism de bază la mâna a doua.
Această cifră vorbește despre o lipsă de viziune și despre incapacitatea statului de a trata educația ca pe o prioritate reală. Aproape 90% din fondurile alocate merg către salarii, iar mai puțin de 10% sunt destinate investițiilor în infrastructură, materiale didactice sau resurse digitale. Așa se explică de ce multe școli funcționează încă în clădiri vechi, de ce laboratoarele sunt rareori dotate și de ce digitalizarea rămâne mai mult un slogan decât o realitate.
Nu putem vorbi despre performanță sau despre echitate educațională atunci când un elev din mediul rural învață într-o școală fără laborator, fără conexiune stabilă la internet și fără materiale moderne. Diferențele dintre mediul urban și cel rural s-au transformat, de fapt, într-o ruptură care afectează generație după generație.
România are nevoie de o redefinire profundă a modului în care finanțează educația. Nu este vorba doar despre a crește bugetul, ci despre a-l aloca inteligent. Este nevoie de un sistem în care finanțarea să urmeze elevul, dar și calitatea, în care performanța și inovația să fie sprijinite, iar resursele să ajungă acolo unde sunt cu adevărat necesare.
Dacă statul român continuă să investească în educație echivalentul prețului unei mașini folosite, atunci și motorul societății va funcționa în consecință și nu trebuie să ne mirăm că drumurile pe care mergem, ca societate, sunt tot mai înguste. Pentru că, nu-i așa?, educația completă a unui elev din România ar trebui să coste mai mult decât o mașină la mâna a doua.
Vă mulțumesc.
## Mulțumesc.
Grupul parlamentar al AUR, domnul deputat TiberiuClaudiu Barstan.
Declarația mea politică este despre tragedia copiilor de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Sfânta Maria” din Iași și responsabilitatea autorităților.
Doamnă președinte,
Stimați colegi,
Astăzi, Parlamentul României are datoria morală de a privi direct în ochi una dintre cele mai mari tragedii medicale din ultimii ani: șapte copii au murit la Spitalul de Copii din Iași, după infectarea cu bacteria _Serratia marcescens_ . În ultimele 3 săptămâni, nouă copii au fost diagnosticați cu această infecție, iar șapte dintre ei și-au pierdut viața.
Din informațiile apărute în presă aflăm detalii revoltătoare. O fetiță de 3 luni a fost diagnosticată cu bacteria, pe 7 septembrie, și transferată la București o săptămână mai târziu. Direcția de Sănătate Publică Iași a fost informată abia pe 15 septembrie, timp în care alți doi copii s-au infectat, iar unu a murit. DSP a reacționat și mai târziu, după 4 zile, pe 19 septembrie. În tot acest timp viața copiilor a fost pusă în pericol de indiferență și mușamalizare.
Spitalul a primit o amendă de doar 50.000 de lei pentru nerespectarea protocoalelor, epidemiologul și un medic ATI au fost sancționați cu 10.000 de lei fiecare. Managerul interimar a fost demis, dar rămâne director medical. Întreb: cum putem vorbi de responsabilitate reală când măsurile luate sunt mai degrabă cosmetice decât decisive? Mai grav, conducerea DSP Iași a evitat să dea explicații publice, nu a fost prezentă la spital nici măcar când a venit ministrul sănătății și a preferat să fugă de presă prin ușa din spate. Aceasta nu este atitudinea unor oameni care au pe umeri sănătatea publică, ci a unor funcționari rupți de realitate, lipsiți de empatie și de simț al datoriei.
- Domnule ministru al sănătății,
- Domnule prim-ministru,
## Dragi colegi,
Nu putem să închidem ochii și să ne prefacem că această tragedie este un caz izolat. Infecțiile nosocomiale sunt subraportate sistematic, iar fiecare spital știe, dar ascunde adevărul. DSP-urile sunt instituții slabe, adesea, conduse politic, incapabile să prevină și să intervină eficient.
Fac apel la o reformă profundă a sistemului de sănătate publică, care să includă:
- un mecanism real și transparent de raportare a
- infecțiilor nosocomiale;
- responsabilizarea penală a celor care ascund date;
- audituri independente în spitalele publice;
- depolitizarea direcțiilor de sănătate publică;
- investiții în infrastructura de igienă și control al infecțiilor.
Astăzi vorbim despre copii care au murit în chinuri, copii internați pentru probleme tratabile, care au fost condamnați de un sistem nefuncțional. Mâine poate fi oricare alt spital, oricare alt copil.
Dumnezeu să-i odihnească pe cei mici, iar familiilor lor să le dea putere!
Responsabilitatea noastră, ca reprezentanți ai Parlamentului, nu este doar să ne exprimăm compasiunea, ci să transformăm această durere într-o schimbare reală. Dacă acceptăm nepăsarea și mușamalizarea, atunci vom fi complici la următoarele tragedii.
Tiberiu-Claudiu Barstan, deputat AUR. Mulțumesc.
Domnul deputat Dumitru Tilea.
## Mulțumesc, doamnă președinte.
Declarația mea politică se intitulează „Accidentele rutiere din județul Teleorman se mențin la cotă ridicată”.
## Stimați colegi,
În anul 2024 existau în județul Teleorman 55.805 autoturisme, adică 37,9% din locuitorii județului cu vârsta de peste 18 ani, Teleormanul fiind printre ultimele locuri din țară ca deținători de autoturisme.
Cu toate acestea, pe primele 3 luni ale anului 2025, în Teleorman au avut loc 71 de accidente rutiere, comparativ cu 107 accidente rutiere în aceeași perioadă a anului 2024.
Dintre acestea, cinci accidente au fost grav soldate cu decese și răniți, iar în anul 2023, în județ, au fost un număr foarte mare de accidente, 523, cu victime rutiere.
Media în Uniunea Europeană, în anul 2023, a mortalității rutiere a fost de 46 de decese la un milion de locuitori, iar în România, în aceeași perioadă, au fost 86 de decese la milionul de locuitori, România fiind pe primul loc la acest capitol.
În județul Teleorman, în urma calculelor, rezultă aproximativ 106 persoane decedate la milionul de locuitori, o cifră impresionantă.
Să luăm câteva exemple de accidente produse în Teleorman:
– un accident grav a avut loc pe DN 52 Turnu Măgurele – Alexandria; șoferul vinovat de accident avea 22 de ani;
– un șofer din Zimnicea, de 25 de ani, a provocat un accident grav soldat cu patru victime;
– un șofer tânăr, de 19 ani, a decedat după ce mașina condusă de el a intrat într-un camion.
Și exemplele ar putea continua, dar se observă că un procent foarte mare, în cazul accidentelor rutiere din județ, îl au tinerii cu vârsta sub 30 de ani.
Cauzele accidentelor produse în județul nostru sunt multiple, începând de la viteza excesivă și neadaptarea ei la condițiile de drum, continuând cu depășirile riscante, consumul de alcool, consumul de substanțe interzise, precum și necunoașterea legislației rutiere.
Ținând cont de cele prezentate mai sus, tragem concluzia că o măsură necesară este prevenția și că este de dorit să se intensifice acțiunile poliției rutiere teleormănene pe drumurile publice.
Cu această ocazie vă invit, dragi colegi, să nu uităm și de rezerviștii militari.
- Vă mulțumesc.
Dumitru Tilea, deputat în Circumscripția nr. 36 Teleorman.
## Mulțumesc.
Domnul deputat Petru-Gabriel Negrea.
## Doamnă președinte,
## Stimați colegi,
România trece printr-o criză demografică fără precedent. Este o criză tăcută, dar devastatoare, care ne golește satele, ne îmbătrânește orașele și ne condamnă viitorul. În ultimii 30 de ani, peste șase milioane de români au părăsit țara, iar aproape o treime dintre ei provin din județele Moldovei, implicit din județul Suceava.
În nordul țării sunt tot mai multe comune în care populația scade de la un an la altul. Clasele de elevi se restrâng, unele școli funcționează cu efective minime, iar tinerii medici și profesori preferă să plece spre orașe mai mari sau peste hotare.
Astăzi, un copil din patru se naște în străinătate. Este poate cel mai dureros semn al unei Românii care își pierde viitorul. Fiecare copil născut în afara granițelor este o rană deschisă în trupul națiunii. Fiecare român plecat în străinătate este o pierdere pentru economia națională.
În timp ce tinerii noștri pleacă, suntem obligați să aducem muncitori străini din Nepal, Sri Lanka sau Bangladesh. În 2024, numărul lor a depășit 150.000, semn clar că am pierdut echilibrul între economie și demografie.
Această realitate lovește direct mediul de afaceri. Antreprenorii locali se confruntă cu o lipsă cronică de personal calificat, iar satele se transformă în comunități fără viață economică. În loc să ne axăm pe producție, ne susținem economia din banii trimiși de românii plecați și din mărfuri aduse din import.
Dacă nu acționăm acum, în două decenii, România riscă să scadă sub 15 milioane de locuitori. Vom fi o țară fără tineri, fără energie și fără viitor.
Fac apel la Guvernul României să adopte urgent o strategie națională pentru redresare demografică, care să includă:
– măsuri pentru întoarcerea românilor din diaspora și reintegrarea lor economică; – sprijin real pentru familiile cu copii, prin reduceri fiscale și acces la servicii publice de calitate;
– programe de locuințe și locuri de muncă pentru tinerii din mediul rural.
Nu putem construi o națiune puternică pe o fundație demografică în colaps. România nu poate fi salvată prin împrumuturi, ci prin oameni.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe.
Vă mulțumesc. Doamnă președinte,
Doamnelor și domnilor colegi,
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „De ce are oare nevoie România mai mult ca niciodată astăzi?”.
Am putea să vorbim mult despre problemele economice, sociale, politice, cu care se confruntă România. Dar, poate, dincolo de tot ceea ce se vede, dincolo de orice perdea de fum ar putea unii politicieni să creeze în jurul unor probleme, dincolo de chestiunile grave, reale, care se întâmplă la nivelul societății românești, în ultimii ani, cred că ar trebui să accentuăm un anumit aspect – criza morală.
Care sunt, oare, valorile pe care se întemeiază societatea noastră?
Niciodată o societate nu poate să evolueze atunci când lasă să se dezvolte în mijlocul său ura, dezbinarea, invidia și setea de răzbunare.
Cred că este foarte important să luăm în calcul ceea ce reprezintă acel miez lăuntric dătător nu doar de speranță și de energie, ci însuși motorul care poate să ducă la evoluția unei societăți și poate să facă să meargă lucrurile înainte.
Cred că de mai mulți ani chiar, nu puțini, România se confruntă cu o criză morală. O criză în care vedem nonvalorile prezentate de valori, o criză în care vedem lipsă de respect față de virtute și mai ales o criză în care adesea confundăm patriotismul cu ceva ce este de-a dreptul opus patriotismului, munca onestă cu ascensiunea fulminantă pe căi obscure și, nu în ultimul rând, facem o mare confuzie între viclenie și inteligență.
Cred că România de astăzi, pentru a fi națiunea pe care ne-o dorim cu toții, trebuie să se reîntoarcă la valorile fundamentale.
Și atunci când vorbim de valori fundamentale vorbim de demnitate, onestitate, empatie, solidaritate, omenie, vorbim de morala creștină, vorbim de tot ceea ce înseamnă iubirea de țară, atașamentul față de strămoși, respectul pentru vârstnici, ajutorul celor aflați în suferință. Toate acestea sunt lucrurile care ne pot face cu adevărat să fim o națiune demnă, matură și puternică.
Cred că, mai presus decât orice, România este chemată să fie responsabilă. Și România este chemată să înțeleagă importanța pe care o au în chip esențial în societate educația, cultura, știința, cunoașterea, respectul și iubirea aproapelui, că doar suntem creștini.
România să fie puternică!
Mulțumesc. Doamna deputat Vetuța Stănescu.
Doamnă președinte de ședință,
Stimați colegi,
„Reorganizarea Complexului Energetic Valea Jiului, între responsabilitate și adevăr”.
Valea Jiului are o identitate economică strâns legată de tradiția sa industrială, fiind, timp de decenii, un centru major al exploatării cărbunelui și al producției de energie electrică și termică. Aceste activități au constituit fundamentul prosperității locale înainte de 1989, susținute de politica națională, orientată spre independența energetică.
În ultimele două decenii însă, transformările economice profunde, închiderea minelor și restructurările succesive au generat pierderea locurilor de muncă și un accentuat declin demografic.
Tranziția de la o economie monoindustrială către una diversificată s-a dovedit un proces dificil și de durată, marcat de obstacole economice, sociale și instituționale. Deși numeroase inițiative de revitalizare au fost încercate, fără rezultate semnificative, Valea Jiului rămâne o zonă cu un potențial considerabil, care poate fi valorificat prin folosirea eficientă a resurselor locale, prin investiții sustenabile și prin politici coerente, menite să creeze un cadru favorabil dezvoltării economice pe termen lung.
Regiunea suferă de disparități majore de dezvoltare față de restul Regiunii Vest: infrastructură deficitară, șomaj ridicat, migrație accentuată, declin demografic. Este nevoie de o tranziție echilibrată de la economia minieră la una verde și diversificată, implicând activ populația locală, administrația și mediul de afaceri.
Inima regiunii o reprezintă Complexul Energetic Valea Jiului. Declarațiile recente ale prim-ministrului Ilie Bolojan privind necesitatea unei reorganizări profunde a complexului exprimă un adevăr pe care comunitățile îl simt de ani de zile. Fără reformă și disciplină economică, compania riscă să dispară și să lase în urmă doar datorii și promisiuni neîmplinite.
Exploatările miniere se află într-un proces de închidere etapizat, aprobat la nivel european, iar Guvernul sprijină acest demers prin ajutoare de stat substanțiale, destinate asigurării în condiții de siguranță a zăcămintelor și reconversiei economice a regiunii. Aceste fonduri nu reprezintă simple sume pentru menținerea activității, ci instrumente pentru o închidere controlată, sigură și transparentă, care să permită trecerea ordonată spre o nouă etapă de dezvoltare.
În acest context, reorganizarea complexului minier nu mai este o chestiune politică, ci o responsabilitate administrativă și morală. Lipsa unei acțiuni rapide și coordonate ar putea conduce la pierderea fondurilor disponibile sau, și mai grav, la utilizarea lor ineficientă, din cauza unui management deficitar. O asemenea situație ar reprezenta o nouă nedreptate adusă Văii Jiului, o regiune care a contribuit decisiv la economia României timp de zeci de ani.
Soluția nu constă în menținerea unor structuri ineficiente și costisitoare, ci în crearea unui sistem administrativ modern și responsabil.
Ca parlamentar de Hunedoara, susțin direcția anunțată de premierul Ilie Bolojan. Este timpul ca Valea Jiului să iasă din cercul promisiunilor populiste și să înceapă un nou capitol, bazat pe adevăr și seriozitate.
Vă mulțumesc.
Deputat al PNL Hunedoara, Vetuța Stănescu.
Mulțumesc.
Grupul parlamentar al USR, domnul deputat Vlad Șendroiu.
Mulțumesc, doamnă președinte. Dragi colegi,
Oare chiar nu am învățat că, dacă ne jucăm cu democrația, ne ardem? Și ne ardem rău!
Cea mai mare greșeală făcută anul trecut de colegi care ne vorbesc și încearcă să ne dea lecții despre democrație, de la această tribună, a fost că s-au jucat cu alegerile așa cum au vrut ei. Le-au mutat, le-au comasat, au schimbat regulile în timpul campaniei, pentru că – nu-i așa? – unii s-au crezut prea puternici și prea veșnici și au crezut că își pot bate joc de democrație și de voturile oamenilor fără să îi coste. Dar i-a costat și ne-a costat pe noi toți.
De aceea vă cer, dragi colegi, să nu repetăm greșelile care au aruncat țara în aer anul trecut.
Organizarea alegerilor nu se negociază. Alegerile sunt esența democrației pentru care, în decembrie 1989, au murit oameni în stradă, la Timișoara. Nu are nimeni – și niciun partid – dreptul să folosească organizarea alegerilor pentru șantaj politic, pentru înțelegeri politice sau pentru orice fel de combinație politică.
Eu mă întreb: oare vă este frică de vocea bucureștenilor? Vă e frică să veniți înaintea oamenilor cu un program și un plan concret, prin care să le rezolvați problemele?
Trebuie să înțelegem și să acceptăm – cu cât ne împotrivim mai mult democrației, cu atât groapa pe care ne-o săpăm singuri devine mai adâncă.
Termenul legal a fost deja depășit încă din septembrie, iar Bucureștiul are nevoie de un primar ales direct de oameni, nu de înțelegeri politice. Orice prelungire a interimatului slăbește și încrederea oamenilor în democrație, și capacitatea Capitalei de a rezolva problemele presante cu care cetățenii se confruntă.
E timpul să nu ne mai jucăm cu viețile oamenilor și cu democrația; e timpul să lăsăm bucureștenii să decidă în ce direcție vor să meargă.
Vă mulțumesc.
Vlad Șendroiu, deputat de Timiș.
## Mulțumesc.
Domnul deputat Brian Cristian?
Nu a ajuns.
Grupul parlamentar al SOS România, doamna deputat Andreea-Petronela Cîmpianu?
Nu a ajuns.
Grupul parlamentar al minorităților, domnul deputat Ștefan Bouda.
Ștefan Bouda
#79796Mulțumesc, doamnă președinte.
Declarația mea de azi se intitulează „Demolați clădirea Cathedral Plaza”.
Cathedral Plaza este un bloc ilegal de 19 etaje din centrul Bucureștiului, situat la intersecția străzilor General Berthelot și Luterană, care nu a fost niciodată dat în folosință.
Curtea de Apel Suceava a decis, la 12 iulie 2011, în urma unui proces care a durat 5 ani de zile, că imobilul Cathedral Plaza este construit ilegal.
Primarul de atunci, Sorin Oprescu, a tergiversat demolarea imobilului până în 2015.
În data de 11 septembrie 2015 Curtea de Apel Ploiești a respins definitiv și irevocabil cererea de suspendare a executării silite privind desființarea Cathedral Plaza, formulată de primarul Oprescu.
Blocul Cathedral Plaza are o înălțime de 75 de metri și o suprafață totală construită de 23 de metri pătrați.
Construcția s-a încheiat în 2010, dar clădirea nu a fost niciodată recepționată, fiind abandonată.
După 12 ani de la ridicarea blocului, Primăria București a emis, în luna iulie, în sfârșit, în 2022 ordinul de demolare.
Arhiepiscopia Romano-Catolică de București a dat în judecată autoritățile implicate în procesul de avizare, considerând că este încălcată Legea nr. 50/1991, deoarece:
– autorizația a fost emisă fără expertiza tehnică a catedralei, înainte de începerea lucrărilor, așa cum prevedeau avizele MCC și ale ISCIMB;
– absența unui acord în forma autentică din partea Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București, așa cum prevede legea, cerând prin ordonanță prezidențială oprirea lucrărilor în șantier.
Instanța a respins de două ori cererea Arhiepiscopiei Romano-Catolice de la București.
În iulie 2022, primarul general al Bucureștiului la acea vreme, Nicușor Dan, a semnat decizia de demolare a clădirii, după ce primarii precedenți au evitat subiectul.
Primarul sectorului 1 de atunci, Clotilde Armand, și-a arătat susținerea pentru demolarea clădirii.
Arhiepiscopia a afirmat, în dese rânduri, că această construcție aduce grave prejudicii Catedralei Sfântul Iosif, din următoarele motive: Catedrala „Sfântul Iosif” din București, monument istoric și de arhitectură de peste 125 de ani, este pusă în pericol de construirea unei clădiri de 75 de metri înălțime, la mai puțin de 10 metri distanță. Un proiect dezastruos – 19 etaje, parter, patru niveluri subterane – schimbă radical ambientul arhitectural în centrul Bucureștiului și afectează grav Catedrala „Sfântul Iosif”.
Cer de urgență actualului primar al Capitalei să pună în aplicare hotărârea judecătorească și să înceapă deîndată demolarea acestei clădiri, până nu va aduce grave deteriorări atât catedralei, cât și, mai ales, trecătorilor și să pună viața în pericol a multor oameni, prin degradarea constantă și posibilitatea desprinderii anumitor elemente din construcția acesteia.
Bouda Ștefan, deputat, minorități. Vă mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
## Mulțumesc.
În continuare, stimate colege și stimați colegi, permiteți-mi să dau citire listei colegelor și colegilor care nu au reușit să susțină declarațiile politice verbal și au depus aceste declarații și intervenții în scris.
Din partea Grupului parlamentar al PSD: Doinița Ciocan, Alexandrin Moiseev, Vlad-Florentin Drinceanu, Marian Mina, Liviu-Bogdan Ciucă, Petru-Bogdan Cojocaru, Voicu Vușcan, Cătălin-Viorel Mîndroc, Marius-Constantin Budăi, AlexandruMihai Ghigiu, Georgeta-Carmen Holban, Ștefan Țintă, Nicolae-Adrian Bara, Virgil Alin Chirilă, Răzvan-Iulian Ciortea, Ștefan-Alexandru Băișanu.
Din partea Grupului parlamentar al AUR: Daniel-Cătălin Ciornei, Samuel-Virgil Miclău, Nicolae Mîndrescu, Silviu-Titus Păunescu, Ștefăniță-Alin Avrămescu, Andrei-Cosmin Gușă, Andra-Claudia Constantinescu, Fabian-Cristian Radu, Dorel Vulpoiu, Valeriu Munteanu, Diana Enache, Sorin-Titus Muncaciu, Petre Pușcașu.
Grupul parlamentar al PNL: Florin-Claudiu Roman, Ioan Balan, Simona-Geanina Pistru-Popa, Marian Crușoveanu, Aneta Matei, Adrian Mocanu, Iulian-Alexandru Muraru, Bogdan-Iulian Huțucă, Răzvan-Olimpiu Cadar.
Grupul parlamentar al USR: Brian Cristian.
Grupul parlamentar al SOS România: Andreea-Petronela Cîmpianu, Vasile Nagy, Florin Caragață, Sorin-George Oltenașu, Laura Toader, Ioan Lăzăroi.
Grupul parlamentar al minorităților: Nicolae Păun.
Neafiliați: Aurora-Tasica Simu, Dumitru Coarnă, Dumitrița Albu, Monica Ionescu, Radu-Mihail Ionescu, Pîclișan Gheorghe-Petru și Raisa Enachi.
În câteva momente vom continua lucrările de plen.
A fost sesizată o defecțiune tehnică și ne-au rugat colegii de la Tehnic să poată să remedieze această defecțiune, pentru a putea începe lucrările la ora 10:00, de plen, conform deciziei Biroului permanent.
Mulțumesc.
## PAUZĂ
DUPĂ PAUZĂ
## Doamnelor și domnilor deputați,
Continuăm ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența un număr de 165 de colege și colegi.
Ședința se desfășoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezență, fizic și online.
Ordinea de zi a fost distribuită.
Reamintesc că, potrivit programului de lucru, până la ora 11:00 dezbatem inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi; votul final – prezență fizică și online – este programat pentru ora 11:30; după încheiere, au loc ședința Biroului permanent și ședința Comitetului liderilor.
## Stimate colege și stimați colegi,
Întreb liderii de grup dacă există obiecții cu privire la ordinea de zi.
Nu.
## Începem lucrările.
1. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 319/2024 privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Convenției privind combaterea coruperii funcționarilor publici străini în cadrul operațiunilor economice internaționale, adoptată la Paris la 21 noiembrie 1997, precum și pentru completarea Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală; PL-x 286/2025; caracter organic; procedură de urgență.
Are cuvântul reprezentantul inițiatorului, Guvernul României.
Guvernul României!
Nu este.
Comisia sesizată pentru prezentarea raportului, Comisia juridică.
Domnule președinte Ciucă, vă rog.
## Doamnă președinte,
Vă mulțumesc foarte mult.
Doamnelor și domnilor colegi,
Voi prezenta raportul asupra acestui Proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 319/2024 privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Convenției privind combaterea coruperii funcționarilor publici străini în cadrul operațiunilor economice internaționale, adoptată la Paris la 21 noiembrie 1997, precum și pentru completarea Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală.
Am fost sesizați regulamentar.
Senatul a adoptat proiectul de lege în ședința din 22 septembrie 2025.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil.
Camera Deputaților este Camera decizională.
În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea acestui proiect de lege, în forma adoptată de Senat.
În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.
## Mulțumesc.
Dezbateri generale, domnul deputat Șerban George Cătălin, Grupul parlamentar al PNL.
## **Domnul George Cătălin Șerban:**
## Distinși colegi parlamentari,
Prezentul proiect de lege supus dezbaterii și aprobării Camerei Deputaților este parte a demersului de atingere a obiectivului aderării României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică până în anul 2026.
În contextul evaluării gradului de conformitate a legislației naționale cu standardele Convenției antimită, au fost formulate recomandări pentru alinierea suplimentară a cadrului normativ la principiile și prevederile Convenției antimită, astfel încât se impun modificarea și completarea Legii nr. 319/2024, dar și a Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală.
Sunt vizate modificări ale conținutului constitutiv al infracțiunii de mituire a funcționarilor publici străini, măsuri privind confiscarea produsului infracțional, stabilirea unor competențe speciale în portofoliul DNA, transferul procedurii penale în situația de refuz al extrădării, dar și norme privind cazuri speciale de acordare a asistenței juridice internaționale.
## Distinși colegi,
Aderarea României la OCDE constituie un obiectiv strategic major, care va aduce avantaje incontestabile într-un cadru de conformitate și transparență: încredere economică crescută, atragerea investițiilor străine directe, îmbunătățirea accesului la finanțare, acces consolidat al mediului de afaceri românesc la piețele externe.
Toate aceste avantaje sunt pe deplin rezonante cu viziunea liberală privind dezvoltarea economică, stimularea întreprinzătorilor și a investițiilor în România. De aceea, Partidul Național Liberal va susține acest proiect de lege și va avea aceeași raportare la orice demers legislativ cu o astfel de finalitate.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Nemaifiind alte solicitări pentru intervenții, nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.
18. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Un set cuprinzător de instrumente ale UE pentru un comerț electronic sigur și sustenabil – COM(2025) 37; PHCD 70/2025.
Proiectul de hotărâre a fost distribuit.
Are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene.
Reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene! Vă rog.
Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru industrii și servicii, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctele de vedere ale Ministerului Finanțelor și Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:
– și-a exprimat susținerea pentru obiectivele Planului de acțiune european privind comerțul electronic sigur și sustenabil în cadrul Uniunii Europene;
– a susținut combaterea contrafacerii și respectarea normelor privind siguranța produselor utilizând sistemul de alertă rapidă pentru produsele periculoase, gestionat de Comisia Europeană – Safety Gate;
– a recomandat realizarea de campanii de informare publică în legătură cu practicile neloiale, înșelătoare, în special pentru utilizatorii fără experiență în achiziționarea de produse prin comerț electronic;
– a susținut adaptarea Directivei privind soluționarea alternativă a litigiilor, astfel încât legislația să fie adecvată erei digitale, inclusiv atunci când în litigii sunt implicați comercianți din afara Uniunii.
Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din 30 septembrie 2025 și a fost adoptată cu majoritate de voturi.
Supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.
Mulțumesc. Intervenții.
Domnul vicepreședinte Adrian-Felician Cozma.
## **Domnul Adrian-Felician Cozma:**
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,
Comisia Europeană propune prin acest document un set cuprinzător de măsuri, la nivelul Uniunii Europene, pentru a răspunde provocărilor generate de creșterea rapidă a comerțului electronic și de importurile de produse de mică valoare.
Această inițiativă urmărește să asigure condiții de concurență echitabile, protejând în același timp consumatorii, mediul și întreprinderile europene.
Volumul tot mai mare de bunuri importate direct de consumatori prin platforme online a evidențiat necesitatea unor controale mai stricte la nivel vamal, fiscal și de siguranță, precum și a unor standarde ridicate de durabilitate.
În acest context, Comisia propune reforme structurale importante, cu accent pe reforma vamală și pe consolidarea măsurilor de protecție a mediului.
Se propun acțiuni coordonate pentru aplicarea riguroasă a legii, dar și pentru promovarea unor instrumente digitale moderne, precum pașaportul digital al produsului și utilizarea inteligenței artificiale pentru depistarea bunurilor ilegale.
În paralel, educarea și informarea consumatorilor, precum și sprijinirea întreprinderilor legitime rămân priorități pentru a garanta că produsele oferite pe piața europeană sunt sigure și conforme.
Aceste eforturi vor fi susținute de un dialog permanent cu partenerii internaționali și de o monitorizare atentă a practicilor comerciale ale țărilor terțe, pentru a proteja piața europeană de concurența neloială.
Având în vedere cele menționate anterior, Partidul Național Liberal va vota pentru adoptarea proiectului de opinie elaborat de Comisia pentru afaceri europene.
Vă mulțumesc.
Domnul deputat George-Nicolae Simion. Vă rog, domnule președinte.
## **Domnul George-Nicolae Simion:**
Ce frumos citește domnul Felician! Felicitări!
Noi vom vota pentru această comunicare; este o poziționare logică, rațională față de atacul altor state, altor puteri mondiale față de spațiul unic european, față de piața europeană.
Am văzut unele măsuri timide luate și de Guvernul României. Sunt platforme online – de tip Shein, de tip Trendyol – care efectiv distrug competitivitatea în spațiul european.
Ar fi fost bine ca Uniunea Europeană să aibă aceeași poziție de protecție a pieței interne europene și când vine vorba de alte produse; vedeți acordul recent Mercosur, împotriva căruia România trebuie să ia atitudine, acord care va distruge agricultura din România.
Dacă avem un spațiu unic, dacă avem un spațiu comercial și o uniune vamală, această uniune trebuie să protejeze în primul și în primul rând producătorii din spațiul european.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Nemaifiind alte solicitări, trecem la dezbaterea proiectului de hotărâre.
Dacă sunt obiecții la titlu? Nu.
Adoptat. La preambul? Nu.
Adoptat.
La articolul unic, observații? Nu.
Adoptat. Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.
19. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Uniunea economiilor și a investițiilor – O strategie de stimulare a prosperității cetățenilor și a competitivității economice în UE – COM(2025) 124; PHCD 71/2025.
Proiectul de hotărâre a fost distribuit.
Are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene.
Vă rog.
Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctul de vedere al Ministerului Finanțelor, fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:
– și-a exprimat susținerea pentru strategia de realizare a unei uniuni a economiilor și a investițiilor;
– și-a exprimat sprijinul pentru mobilizarea investițiilor suplimentare în scopul menținerii competitivității economiilor din Uniune și a recomandat abordarea cauzelor volumului scăzut al finanțării investițiilor din fonduri private, precum și a obstacolelor cu care se confruntă investitorii individuali;
– a propus ca strategia europeană de alfabetizare financiară să includă standarde comune minime pentru educația financiară în toate sistemele educaționale din Uniune și o platformă digitală europeană comună pentru educație financiară;
– a propus înființarea unui fond european de capital de risc finanțat din bugetul Uniunii Europene și contribuții ale statelor membre pentru sprijinirea ecosistemului de start-upuri la nivel european;
– a solicitat accelerarea armonizării complete a legislațiilor naționale privind dreptul societăților, insolvența și drepturile acționarilor, pentru eliminarea fragmentării juridice;
– a subliniat necesitatea ca uniunea economiilor și investițiilor să includă măsuri specifice pentru regiunile mai puțin dezvoltate din Uniune.
Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din 30 septembrie 2025 și a fost adoptată cu majoritate de voturi.
Supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene. Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Nefiind solicitări pentru intervenții, trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.
Dacă sunt obiecții la titlu? Nu.
Adoptat.
La preambul? Nu.
Adoptat. La articolul unic? Nu sunt obiecții.
## Adoptat.
Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.
20. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local; PL-x 378/2024; caracter ordinar; procedură de urgență.
Are cuvântul reprezentantul inițiatorului, Guvernul României. Vă rog.
## **Domnul Viorel Băltărețu** _– secretar de stat în Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului_ **:**
## Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați deputați,
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, în scopul optimizării procesului de implementare a proiectelor de construire, modernizare, extindere și reconversie a capacităților de producție și/sau servicii pentru apărare de interes strategic pentru securitatea națională. Potrivit proiectului, se completează cadrul legal al exproprierii pentru cauză de utilitate publică, adăugând la rațiunile de expropriere implementarea proiectelor de construire, modernizare, extindere și reconversie a capacităților de producție și/sau servicii pentru apărare, de interes strategic pentru securitatea națională. Totodată, pe lista reprezentanților expropriatorului, care este statul român, este adăugat Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, prin operatorii economici din industria națională de apărare care funcționează sub autoritatea sa, pentru lucrările prevăzute în titlul actului normativ. Vă mulțumesc.
## Mulțumesc.
Prezentarea raportului, Comisia juridică, domnule președinte Ciucă, vă rog.
## Doamnă președinte,
Domnilor colegi,
Voi prezenta raportul privind proiectul de lege amintit. Suntem Camera decizională.
Senatul a adoptat acest proiect de lege în ședința din 18 iunie 2024.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării a avizat proiectul de ordonanță de urgență.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect.
În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu unanimitate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, în forma adoptată de Senat.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.
## Mulțumesc.
Dezbateri generale.
Îi dau cuvântul domnului vicepreședinte Adrian-Felician Cozma, Grupul parlamentar al PNL.
## **Domnul Adrian-Felician Cozma:**
## Mulțumesc.
Stimați colegi,
Modificarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică s-a produs într-un moment oportun pentru dezvoltarea industriei naționale de apărare.
Prin intervențiile legislative aduse legii, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului dobândește prerogativele necesare inițierii și desfășurării procedurilor de expropriere pentru cauză de utilitate publică exclusiv în scopul realizării de proiecte de construire, modernizare, extindere și reconversie a capacităților de producție sau servicii pentru apărare de interes strategic la nivel național de către operatori economici din industria națională de apărare.
Îmi exprim speranța că în contextul noului instrument financiar, SAFE, Ministerul Economiei va valorifica această oportunitate și pentru relansarea industriei naționale, în general, și a industriei naționale de apărare, în mod particular.
Grupul parlamentar al PNL va vota pentru acest proiect de lege. Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Doamna Vedinaș Verginia, din partea Grupului parlamentar al SOS România.
## **Doamna Verginia Vedinaș:**
## Vă mulțumesc, doamnă președinte. Domnilor colegi,
Mă voi referi la un aspect de procedură, nu neapărat la unul de fond, pentru că, de principiu, atunci când este vorba despre un proiect care vizează securitatea națională, această valoare supremă pentru orice stat, este evident că îmbrățișăm orice modalitate normativă de slujire a lui.
Am însă anumite semne de întrebare, pe care vi le supun atenției cu o solicitare expresă, și anume cele cu privire la caracterul legii. S-a susținut aici – și din documentația pe care am primit-o – că ar fi vorba despre o lege ordinară.
Vă rog să aveți în vedere faptul că obiectul de reglementare al acestei legi poate să afecteze unul din drepturile fundamentale, cele mai importante sau printre cele mai importante drepturi economice, și anume dreptul de proprietate și regimul exproprierii pentru cauză de utilitate publică, a cărei esență este până la urmă restrângerea exercițiului dreptului fundamental pe care l-am menționat.
Pentru aceste considerente, apreciez că nu avem de-a face cu o lege ordinară, ci cu o lege organică, în contextul în care reglementarea în ansamblul său afectează dreptul de proprietate, dreptul fundamental de proprietate, concretizează o restrângere a exercițiului acestui drept. Și, pentru aceste considerente, punctul meu de vedere, care vreau să rămână menționat, este acela că avem de-a face cu o lege organică, nu ordinară.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Domnul deputat Câciu Adrian, Grupul parlamentar al PSD.
## **Domnul Adrian Câciu:**
Mulțumesc mult, doamnă președinte de ședință. Un proiect foarte bun – mă bucur că probabil toți colegii vor vota acest proiect – investiții în industria de apărare și clarificarea modului în care Ministerul Economiei se poate implica și realiza exproprieri de utilitate publică.
Ceea ce mi-aș dori în schimb, exact cum a precizat și colegul meu, domnul Cozma, este ca Guvernul să fie mai rapid și mai transparent, să stabilim foarte clar și să știm noi, Parlamentul, care sunt proiectele de investiții pe industria de apărare. Mai avem o lună și nu știm încă care sunt acele proiecte, așa cum nu știm încă ce s-a scos din PNRR, de am pierdut 7 miliarde de euro.
O transparență mai mare a Guvernului ar fi utilă. De ce? Pentru că nu vreau să trăim din nou în 2021, când nimeni nu știa cum arată PNRR-ul. Așa vrem să știm și cum va arăta SAFE-ul.
Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Nemaifiind alte solicitări, nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.
21. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2022 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat IMM INVEST PLUS și a componentelor acesteia – IMM INVEST ROMÂNIA, AGRO IMM INVEST, IMM PROD, GARANT CONSTRUCT, INNOVATION și RURAL INVEST; PL-x 523/2022; caracter ordinar; procedură de urgență.
Avem și amendamente admise.
Rog reprezentantul Guvernului să își prezinte intervenția.
## **Domnul György Attila** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor_ **:**
## Vă mulțumesc. Bună ziua!
Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2022 s-a aprobat Schema de ajutor de stat IMM INVEST PLUS, cu componentele sale – IMM INVEST ROMÂNIA, AGRO IMM INVEST, IMM PROD, GARANT CONSTRUCT, INNOVATION și RURAL INVEST, elaborată în baza cadrului temporar de criză pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.
Vă rugăm să fiți de acord cu legea de aprobare a ordonanței.
Mulțumim.
## Mulțumesc.
Dau cuvântul comisiilor sesizate în fond.
Din partea Comisiei pentru buget, vă rog, doamna deputat Viorica Sandu.
În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 118 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, Comisia pentru antreprenoriat și turism și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2022 privind aprobarea schemei de ajutor de stat IMM INVEST PLUS și a componentelor acesteia.
Ordonanța de urgență a Guvernului care face obiectul proiectului de lege supus dezbaterii reglementează instituirea Programului IMM INVEST PLUS, care facilitează accesul la finanțare al firmelor, necesară realizării proiectelor de investiții și pentru continuarea activității. Programul va fi implementat sub forma unei scheme de ajutor de stat, în baza căreia se vor acorda garanții și granturi, care vor acoperi o parte din costurile de finanțare a creditelor contractate.
Acest proiect este bazat pe cadrul temporar de criză pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei, ca urmare a agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei. Contractele de finanțare se vor acorda după decizia de autorizare a Comisiei Europene. Programul IMM INVEST PLUS va putea fi accesat până la 31 decembrie 2022, iar plata dobânzilor se va face în maximum 13 luni de la data acordării creditului. Prin aceste programe, mediul de afaceri beneficiază de un plafon total al garanțiilor de 7,5 miliarde de lei și de un buget al granturilor de maximum 900,68 milioane de lei. Proiectul vizează sprijinirea accesului la lichidități a întreprinderilor mici și mijlocii, a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie și a întreprinderilor mari a căror activitate economică a fost afectată de conflictul armat din Ucraina, precum și încurajarea și stimularea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie și a UAT-urilor care realizează proiecte de investiții în sectorul construcțiilor.
În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor patru comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2022 privind aprobarea schemei de ajutor de stat IMM INVEST PLUS și a componentelor acesteia, cu amendamentele admise care se regăsesc în anexa la prezentul raport.
Vă rog să propuneți și un timp pentru dezbaterea pe articole.
Două minute.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Două minute.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Ion-Alin Tomoescu – intervenție consacrată sărbătoririi Zilei internaționale a profesorului – Ziua mondială a educației; – Viorica Sandu – declarație politică intitulată „Reforme cu responsabilitate socială – angajamentul Partidului Social Democrat”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Inelul verde al municipiului Cluj-Napoca, un model pentru orașele României”; – Cristina-Emanuela Dascălu – intervenție având ca temă Ziua mondială a educației; – Dragoș-Florin Coman – declarație politică având subiectul „Pentru subminarea sectorului energetic din România mulți ar trebui să răspundă, dar noi nu avem, niciodată, vinovați!”; – Ionelia-Florența Priescu – declarație politică având ca temă închiderea Complexului Energetic Oltenia; – Dumitru Țiplea – declarație politică intitulată „Statul nereformat este o piedică pentru competitivitatea antreprenorilor români!”; – Călin-Grațian Gal – declarație politică având titlul „Reformele Guvernului Bolojan – esențiale pentru diminuarea datoriei publice a României”; – Mircea Fechet – declarație politică având ca subiect munca la negru și munca la gri; – Marius-Nicolae Alecsandru – declarație politică având tema „Nu furați râul Bâsca Mare! El este al comunității!”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică intitulată „Vâlcea – județ campion la sărăcie în muncă, victimă a nepăsării locale”; – Ionel Goidescu – declarație politică având titlul „Despăgubirile restante către păgubiții FNI – obligație morală și constituțională a statului român”; – Tudor Ionescu – intervenție având ca subiect sărbătorirea Zilei Școlii Ardelene; – Cristian-Emanuel Cîmpan – declarație politică intitulată „România nu mai are fonduri pentru sănătate, dar are bani să risipească timpul și răbdarea părinților”;
Intervenții din partea grupurilor parlamentare.
Doamna deputat Chilat Crina-Fiorela, Partidul Social Democrat.
Vă rog.
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,
Avem în dezbatere PL-x 523/2022 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2022 privind
aprobarea Schemei de ajutor de stat IMM INVEST PLUS, transparent și nediscriminatoriu, cu componentele sale, IMM INVEST ROMÂNIA, AGRO IMM INVEST, IMM PROD, GARANT CONSTRUCT, INNOVATION și RURAL INVEST, fiecare axată pe sectoare specifice ale economiei. Facilitează accesul la finanțare al firmelor pentru depășirea dificultăților economice create de războiul din Ucraina, în vederea realizării proiectelor de investiții și pentru activitatea curentă. Programul – implementat sub forma unei scheme de ajutor de stat, prin acordarea de garanții și granturi, care acoperă o parte din costurile de finanțare a creditelor contractate, atât pentru investiții, cât și pentru capitalul de lucru.
Principalele avantaje identificate ale acestei scheme sunt: furnizarea lichidităților necesare activităților economice în perioada de criză declanșată de războiul din Ucraina, acces rapid la program, prin colaborarea cu instituțiile de credit care finanțează aceste IMM-uri, menținerea locurilor de muncă, evitarea distrugerii capitalului întreprinderilor, parte fundamentală a economiei românești.
Prezentul act normativ are un impact favorabil asupra mediului de afaceri, cu un impact financiar pozitiv, prin menținerea în activitate, în funcționare, a IMM-urilor existente, dar și prin înființarea start-upurilor; cel mai accesat și apreciat program guvernamental dedicat mediului antreprenorial, confirmat de statistici și de mediul de afaceri. Inițial...
## Mulțumesc.
Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Țiplea Dumitru.
## **Domnul Dumitru Țiplea:**
Vă mulțumesc.
Componentele AGRO IMM INVEST și RURAL INVEST reprezintă o ancoră de stabilitate financiară. Aceste două instrumente răspund direct unor nevoi acute ale fermierilor, ale procesatorilor agricoli și antreprenorilor din mediul rural, nevoii de capital de lucru și investiții pentru a continua producția, accesarea creditelor garantate de stat cu costuri reduse pentru a dezvolta afaceri, a crea locuri de muncă și a ridica nivelul comunităților.
O altă componentă foarte importantă care trebuie avută în vedere de către MADR: trebuie să fie un sistem funcțional de gestionare a riscurilor din agricultură, ca parte componentă a arhitecturii de garantare-creditare.
Impactul este unul direct și cuantificabil. Zeci de mii de firme susținute, locuri de muncă protejate, investiții care merg în modernizare, digitalizare în agricultură și eficiență energetică.
În special pentru sectorul agroalimentar și pentru zonele rurale, acest sprijin face diferența dintre stagnare și dezvoltare.
Proiectul reprezintă o decizie responsabilă care sprijină economia reală, care dă șansa micilor fermieri și antreprenori să treacă peste criză și să construiască mai departe.
Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota pentru adoptarea proiectului de lege.
Vă mulțumesc.
Grupul parlamentar al AUR, domnul deputat Tilea Dumitru.
## **Domnul Dumitru Tilea:**
Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,
Noi, partidul AUR, vom vota acest proiect de lege, PL-x 523/2022, dar – există un dar! – toate schemele acestea de ajutor pentru IMM-uri se fac sub umbrela războiului din Ucraina, a pandemiei. Și se pare că aceste fonduri care vin spre IMM-uri și care ar trebui să producă un impact economic asupra societății sunt un rai al consultanțelor. Consultantul ia comision de execuție, ia comision de risc, ia comision de realizare a investiției și el se duce undeva la 10% din suma respectivă și am făcut să crească firmele de consultanță.
De fapt, prin această schemă de ajutor, care, în principiu, a fost gândită bine, se pare că nu avem o creștere în politica noastră economică, nu se simte nimic în balanța comercială. Vom vota acest proiect de lege. Vă mulțumesc.
Mulțumesc. Trecem la dezbaterea pe articole. Avem trei amendamente admise.
Dacă există obiecții, comentarii? Nu.
Adoptate.
Proiectul de lege rămâne la votul final.
22. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 185/2017 privind asigurarea calității în sistemul de sănătate, precum și pentru adoptarea unor măsuri în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2; PL-x 217/2021; caracter ordinar; procedură de urgență.
Are cuvântul reprezentantul inițiatorului.
Nu.
Comisia pentru sănătate și familie, pentru prezentarea raportului.
Vă rog, doamnă deputat.
Vă mulțumesc, doamnă președinte. Dragi colegi,
Raportul asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 185/2017 privind asigurarea calității în sistemul de sănătate, precum și pentru adoptarea unor măsuri în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.
În temeiul art. 95 și art. 118 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru sănătate și familie a fost sesizată, prin adresa PL-x 217/2021 din 25 mai 2021, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 185/2017 privind asigurarea calității în sistemul de sănătate, precum și pentru adoptarea unor măsuri în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 185/2017, în scopul completării și modificării obiectivelor și atribuțiilor ANMCS, precum și al suspendării vizitelor de evaluare în vederea acreditării unităților sanitare pe durata stării de alertă, la care
se adaugă 90 de zile de la data încetării acesteia, fiind prevăzute și unele derogări de termene.
Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, cu modificările ulterioare, Camera Deputaților este Camera decizională.
În urma dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaților un raport de aprobare a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Mulțumesc. Nefiind solicitări pentru intervenții... Avem o solicitare! Vă rog.
Domnul deputat Muncaciu Sorin-Titus, de la AUR.
Aveți cuvântul, domnule deputat, stimate coleg, doar că nu ați apăsat înainte și nu s-a văzut decât mai târziu solicitarea dumneavoastră.
Vă rog.
Două minute.
## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**
## Stimați colegi,
Este vorba de un OUG care a fost emis de către guvernele acestea „minunate” ale dumneavoastră, din timpul pandemiei, și care prevede prorogarea acreditării. Dar, mă rog, aceasta este o chestiune pe care chiar nu o înțelegem, pentru că tot dumneavoastră ați dat OUG nr. 80/2020, care permitea Colegiului director al ANMCS să prelungească aceste perioade de acreditare.
Problema este că în acest OUG s-au ascuns niște lucruri neconstituționale. De exemplu, prelungirea stării de urgență, care, ulterior, a fost declarată neconstituțională. Mai mult, ați prelungit și cu încă 90 de zile acea perioadă.
Deci, vă aduc aminte, acestea au fost unele dintre cele mai mari samavolnicii pe care... aceste ordonanțe de Guvern le-ați dat în timpul pandemiei.
Mai mult decât atât, atunci când vine vorba de informatizare ați spus că faceți niște fișe ca să se poată face raportarea; în timpul pandemiei o să fie o raportare uniformă. Vă aduceți aminte ce dezastru a fost această raportare?
De aceea, acum, când vine vorba să validăm o ordonanță de urgență dată în timpul pandemiei, bineînțeles că noi nu putem fi de acord cu așa ceva!
Iar măsurile pe care le-ați luat atunci – și acelea neconstituționale, și acelea absurde, când aveați deja o ordonanță de urgență – dovedesc cât amatorism a fost în gestionarea crizei pandemice.
De aceea, noi nu vom vota acest proiect legislativ.
Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Dimitriu Alexandru-Paul.
## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**
Deci dumneavoastră veniți la acest microfon, domnule Muncaciu, și spuneți că în 2021 s-a prelungit starea de urgență, care a fost prelungită în 2020 și a dăinuit până pe 14 mai 2020. Deci în 2021 s-a prelungit ceva ce oricum se încheiase în 2020!
Nu, este vorba despre starea de alertă, stimabile!
Starea de alertă nu presupune o aprobare a Parlamentului și un decret prezidențial. Sunt două lucruri total diferite!
Prin urmare, pentru stima acestei instituții, și pentru dumneavoastră, să nu vă mai faceți de râs, v-aș ruga să nu confundați o procedură care se derulează la inițiativa președintelui și este aprobată de Parlament versus o procedură care este la dispoziția Guvernului.
Mulțumesc.
Mulțumesc.
Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.
23. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 136/2024 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2006 privind unele măsuri pentru facilitarea cooperării polițienești internaționale; PL-x 40/2025; caracter organic; procedură de urgență.
Avem și amendamente admise.
Are cuvântul reprezentantul inițiatorului, Guvernul României.
Vă rog, domnule secretar de stat.
## **Domnul Silviu Nicu Macovei** _– secretar de stat în_
_Ministerul Afacerilor Interne_ **:**
## Mulțumesc, doamnă președinte.
La data de 03.05.2025 a intrat în vigoare Legea nr. 51/2025, care a abrogat OUG nr. 103/2006 și care conține norme cu rolul de a actualiza, sistematiza și unifica prevederile specifice cooperării polițienești internaționale, atât pentru a asigura transpunerea Directivei UE nr. 2023/977 a Parlamentului European și a Consiliului din 10 mai 2023 privind schimbul de informații dintre autoritățile de aplicare a legii ale statelor membre și de abrogare a Deciziei-cadru 2006/960 JAI a Consiliului, cât și pentru a completa, respectiv și a clarifica prevederile în domeniu.
În context, vă rugăm să adoptați proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 136/2024 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2006 privind unele măsuri pentru facilitarea cooperării polițienești internaționale.
Mulțumim frumos.
## Mulțumesc.
Din partea comisiei raportoare, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.
Vă rog, distinsă colegă.
Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Dragi colegi,
Notă asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 136/2024 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2006 privind unele măsuri pentru facilitarea cooperării polițienești internaționale.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 103/2006 cu un nou capitol, respectiv capitolul VI[1] „Cooperarea polițienească în cadrul unor unități de investigare a criminalității”. Proiectul vizează clarificarea unor aspecte administrative referitoare la cooperarea polițienească internațională între Poliția Română, respectiv Poliția de Frontieră Română, și autorități competente similare din state membre ale Uniunii Europene sau state terțe, în cadrul unor unități de investigare a criminalității.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din data de 17 februarie 2025.
Camera Deputaților este Camera decizională.
Membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au examinat, în data de 10 iunie 2025, și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a Proiectului de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 136/2024 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2006 privind unele măsuri pentru facilitarea cooperării polițienești internaționale, cu amendamente admise, prevăzute în anexa la prezentul raport.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.
Vă rog să propuneți un timp pentru dezbaterea pe articole.
Două minute. Mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Două minute.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Ion-Alin Tomoescu – intervenție consacrată sărbătoririi Zilei internaționale a profesorului – Ziua mondială a educației; – Viorica Sandu – declarație politică intitulată „Reforme cu responsabilitate socială – angajamentul Partidului Social Democrat”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Inelul verde al municipiului Cluj-Napoca, un model pentru orașele României”; – Cristina-Emanuela Dascălu – intervenție având ca temă Ziua mondială a educației; – Dragoș-Florin Coman – declarație politică având subiectul „Pentru subminarea sectorului energetic din România mulți ar trebui să răspundă, dar noi nu avem, niciodată, vinovați!”; – Ionelia-Florența Priescu – declarație politică având ca temă închiderea Complexului Energetic Oltenia; – Dumitru Țiplea – declarație politică intitulată „Statul nereformat este o piedică pentru competitivitatea antreprenorilor români!”; – Călin-Grațian Gal – declarație politică având titlul „Reformele Guvernului Bolojan – esențiale pentru diminuarea datoriei publice a României”; – Mircea Fechet – declarație politică având ca subiect munca la negru și munca la gri; – Marius-Nicolae Alecsandru – declarație politică având tema „Nu furați râul Bâsca Mare! El este al comunității!”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică intitulată „Vâlcea – județ campion la sărăcie în muncă, victimă a nepăsării locale”; – Ionel Goidescu – declarație politică având titlul „Despăgubirile restante către păgubiții FNI – obligație morală și constituțională a statului român”; – Tudor Ionescu – intervenție având ca subiect sărbătorirea Zilei Școlii Ardelene; – Cristian-Emanuel Cîmpan – declarație politică intitulată „România nu mai are fonduri pentru sănătate, dar are bani să risipească timpul și răbdarea părinților”;
Dezbateri generale, doamna deputat Vedinaș Verginia, Grupul parlamentar al SOS România.
## **Doamna Verginia Vedinaș:**
Doamnă președinte,
## Dragi colegi,
Avem de-a face cu un proiect de lege care își propunea să aprobe o ordonanță de urgență, ordonanță de urgență care modifica o altă ordonanță de urgență. Și ce să vezi?! Între timp, ordonanța de urgență pe care o modifica a fost abrogată, a fost adoptată o nouă reglementare și, evident, în aceste condiții, soluția care se impunea și cu care în mod rațional nu putem fi decât de acord cu toții era să se respingă acest proiect de lege.
Însă, dincolo de aceste aspecte, toată această tevatură normativă demonstrează cum se legiferează la noi, în România, câtă lipsă de respect față de actul de legiferare, cum Guvernul nu are o politică normativă. Pentru că, în contextul în care, în 2024, adopți o ordonanță și, apoi, în 2025, abrogi și ceea ce modificase, și ordonanța, este clar că nu există niciun fel de viziune, în egală măsură în care este clar că nu există un respect minim față de Parlament. Iar noi suntem puși, disciplinați, frumos, cu unghiile tăiate, să răspundem, să confirmăm, să validăm toate aceste jocuri, care ar fi trebuit să nu existe, iar noi, Parlamentul, să facem lucruri mai serioase, pentru că țara asta chiar are nevoie să muncim pentru ea și să dăm legi care îi slujesc interesele. Am ținut să subliniez aceste lucruri și sper să fie un mesaj pe care să-l perceapă în primul rând guvernanții, dar și puterea care susține Guvernul.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
La dezbaterea proiectului pe articole avem două amendamente admise.
Dacă există obiecții, comentarii? Nu.
Adoptate.
Proiectul de lege rămâne la votul final, reamintindu-vă că raportul comisiei propune adoptarea Proiectului de lege privind respingerea OUG nr. 136/2024 pentru completarea OUG nr. 103/2006.
24. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2024 pentru modificarea anexei la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2024 privind aprobarea schemei de ajutor de stat IMM PLUS, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 405/2024; caracter ordinar; procedură de urgență.
Are cuvântul reprezentantul Guvernului. Vă rog, domnule secretar de stat.
## Mulțumesc.
Prin actul normativ am avut în vedere majorarea bugetului total al schemei de ajutor de stat asociate Programului IMM PLUS cu o sumă de aproximativ 2,5 miliarde de lei. Separat, pentru Programul „Prima casă” au fost prevăzute o serie de măsuri administrative pentru eficientizarea emiterii acordurilor de refinanțare.
Vă rugăm să fiți de acord cu aprobarea proiectului de ordonanță.
Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanțe, doamna deputat Viorica Sandu. Vă rog.
În conformitate cu prevederile art. 94 și art. 118 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, cu adresa PL-x 405 din 2 septembrie 2024, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia pentru antreprenoriat și turism au primit, spre dezbatereîn fond, în procedură de urgență, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2024 privind modificarea anexei la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2024 privind aprobarea schemei de ajutor de stat IMM PLUS, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2024 pentru modificarea anexei la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2024 privind aprobarea schemei de ajutor de stat IMM PLUS, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
Prezentul act normativ are ca scop majorarea bugetului total al schemei de ajutor de stat aferent Programului IMM
PLUS cu suma de 2.499.875.096,62 lei, până la suma totală de 14.999.250.579,70 lei, respectiv majorarea plafonului total al garanțiilor de stat care pot fi emise în cadrul programului cu suma de 2.220.000.000 lei, până la valoarea totală de 13.320.000.000 lei, și majorarea bugetului de grant cu suma de 279.875.096,62 lei, până la valoarea totală de 1.679.250.579,70 lei.
Totodată, prin inițiativa legislativă, Ministerul Finanțelor mandatează Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, în vederea exprimării acordului, în numele și în contul statului, în ceea ce privește aprobarea refinanțării creditelor contractate în cadrul Programului „Noua casă”.
În urma dezbaterilor, membrii celor patru comisii au hotărât, cu majoritatea voturilor exprimate, să transmită plenului Camerei Deputaților raportul comun prin care se propune adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2024 pentru modificarea anexei la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2024 privind aprobarea schemei de ajutor de stat IMM PLUS, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, în forma adoptată de Senat.
## Mulțumesc.
Dezbateri generale, domnul deputat Gal Călin-Grațian, Grupul parlamentar al PNL.
## **Domnul Călin-Grațian Gal:**
## Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,
Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2024 a fost instituit Programul IMM PLUS, prin care s-a reglementat o schemă de ajutor de stat care să permită accesul la lichiditate al companiilor afectate de conflictul armat din Ucraina.
Adoptarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2024 a fost urmată de adoptarea Ordonanței de urgență nr. 58/2024, pe care noi astăzi o dezbatem. A fost necesară pentru a extinde și a prelungi efectele pozitive pe care Programul IMM PLUS le-a generat în rândul companiilor și, bineînțeles, pentru economia românească.
Astfel, pentru a răspunde solicitării IMM-urilor de a accesa acest program, au fost majorate bugetul schemei de ajutor de stat cu aproximativ 2,499 miliarde lei, plafonul total al garanțiilor de stat cu 2,22 miliarde lei, bugetul de grant cu suma de 279.875.096 lei.
Potrivit estimărilor, efectul acestora este că peste 2.000 de IMM-uri beneficiază suplimentar de pe urma acestor modificări.
Astfel, sprijinul Guvernului pentru mediul privat a fost adecvat și substanțial, motiv pentru care Grupul Partidului Național Liberal susține adoptarea modificărilor aduse Programului IMM PLUS prin OUG nr. 58/2024.
Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Având în vedere că niciun lider nu a solicitat prelungirea timpului de lucru – este deja ora 11:00 –, vom continua cu acest proiect, cu dezbaterile, în ședința următoare.
Declar închisă ședința dezbaterilor și ne vedem la ora 11:30 pentru votul final.
PAUZĂ
24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 123/21.X.2025
DUPĂ PAUZĂ
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Stimate colege, Stimați colegi,
Începem ședința de vot final.
Vă propun să facem un vot de control, pentru verificarea cvorumului.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Ion-Alin Tomoescu – intervenție consacrată sărbătoririi Zilei internaționale a profesorului – Ziua mondială a educației; – Viorica Sandu – declarație politică intitulată „Reforme cu responsabilitate socială – angajamentul Partidului Social Democrat”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Inelul verde al municipiului Cluj-Napoca, un model pentru orașele României”; – Cristina-Emanuela Dascălu – intervenție având ca temă Ziua mondială a educației; – Dragoș-Florin Coman – declarație politică având subiectul „Pentru subminarea sectorului energetic din România mulți ar trebui să răspundă, dar noi nu avem, niciodată, vinovați!”; – Ionelia-Florența Priescu – declarație politică având ca temă închiderea Complexului Energetic Oltenia; – Dumitru Țiplea – declarație politică intitulată „Statul nereformat este o piedică pentru competitivitatea antreprenorilor români!”; – Călin-Grațian Gal – declarație politică având titlul „Reformele Guvernului Bolojan – esențiale pentru diminuarea datoriei publice a României”; – Mircea Fechet – declarație politică având ca subiect munca la negru și munca la gri; – Marius-Nicolae Alecsandru – declarație politică având tema „Nu furați râul Bâsca Mare! El este al comunității!”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică intitulată „Vâlcea – județ campion la sărăcie în muncă, victimă a nepăsării locale”; – Ionel Goidescu – declarație politică având titlul „Despăgubirile restante către păgubiții FNI – obligație morală și constituțională a statului român”; – Tudor Ionescu – intervenție având ca subiect sărbătorirea Zilei Școlii Ardelene; – Cristian-Emanuel Cîmpan – declarație politică intitulată „România nu mai are fonduri pentru sănătate, dar are bani să risipească timpul și răbdarea părinților”;
2. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Un set cuprinzător de instrumente ale UE pentru un comerț electronic sigur și sustenabil – COM(2025) 37; PHCD 70/2025.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Ion-Alin Tomoescu – intervenție consacrată sărbătoririi Zilei internaționale a profesorului – Ziua mondială a educației; – Viorica Sandu – declarație politică intitulată „Reforme cu responsabilitate socială – angajamentul Partidului Social Democrat”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Inelul verde al municipiului Cluj-Napoca, un model pentru orașele României”; – Cristina-Emanuela Dascălu – intervenție având ca temă Ziua mondială a educației; – Dragoș-Florin Coman – declarație politică având subiectul „Pentru subminarea sectorului energetic din România mulți ar trebui să răspundă, dar noi nu avem, niciodată, vinovați!”; – Ionelia-Florența Priescu – declarație politică având ca temă închiderea Complexului Energetic Oltenia; – Dumitru Țiplea – declarație politică intitulată „Statul nereformat este o piedică pentru competitivitatea antreprenorilor români!”; – Călin-Grațian Gal – declarație politică având titlul „Reformele Guvernului Bolojan – esențiale pentru diminuarea datoriei publice a României”; – Mircea Fechet – declarație politică având ca subiect munca la negru și munca la gri; – Marius-Nicolae Alecsandru – declarație politică având tema „Nu furați râul Bâsca Mare! El este al comunității!”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică intitulată „Vâlcea – județ campion la sărăcie în muncă, victimă a nepăsării locale”; – Ionel Goidescu – declarație politică având titlul „Despăgubirile restante către păgubiții FNI – obligație morală și constituțională a statului român”; – Tudor Ionescu – intervenție având ca subiect sărbătorirea Zilei Școlii Ardelene; – Cristian-Emanuel Cîmpan – declarație politică intitulată „România nu mai are fonduri pentru sănătate, dar are bani să risipească timpul și răbdarea părinților”;
Adoptat.
3. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Uniunea economiilor și a investițiilor – O strategie de stimulare a prosperității cetățenilor și a competitivității economice în UE – COM(2025) 124; PHCD 71/2025.
##
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Ion-Alin Tomoescu – intervenție consacrată sărbătoririi Zilei internaționale a profesorului – Ziua mondială a educației; – Viorica Sandu – declarație politică intitulată „Reforme cu responsabilitate socială – angajamentul Partidului Social Democrat”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Inelul verde al municipiului Cluj-Napoca, un model pentru orașele României”; – Cristina-Emanuela Dascălu – intervenție având ca temă Ziua mondială a educației; – Dragoș-Florin Coman – declarație politică având subiectul „Pentru subminarea sectorului energetic din România mulți ar trebui să răspundă, dar noi nu avem, niciodată, vinovați!”; – Ionelia-Florența Priescu – declarație politică având ca temă închiderea Complexului Energetic Oltenia; – Dumitru Țiplea – declarație politică intitulată „Statul nereformat este o piedică pentru competitivitatea antreprenorilor români!”; – Călin-Grațian Gal – declarație politică având titlul „Reformele Guvernului Bolojan – esențiale pentru diminuarea datoriei publice a României”; – Mircea Fechet – declarație politică având ca subiect munca la negru și munca la gri; – Marius-Nicolae Alecsandru – declarație politică având tema „Nu furați râul Bâsca Mare! El este al comunității!”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică intitulată „Vâlcea – județ campion la sărăcie în muncă, victimă a nepăsării locale”; – Ionel Goidescu – declarație politică având titlul „Despăgubirile restante către păgubiții FNI – obligație morală și constituțională a statului român”; – Tudor Ionescu – intervenție având ca subiect sărbătorirea Zilei Școlii Ardelene; – Cristian-Emanuel Cîmpan – declarație politică intitulată „România nu mai are fonduri pentru sănătate, dar are bani să risipească timpul și răbdarea părinților”;
Adoptat.
Legi ordinare. Adoptări.
4. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 38/2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor; PL-x 590/2024; lege ordinară; procedură de urgență.
Comisia pentru apărare și Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Ion-Alin Tomoescu – intervenție consacrată sărbătoririi Zilei internaționale a profesorului – Ziua mondială a educației; – Viorica Sandu – declarație politică intitulată „Reforme cu responsabilitate socială – angajamentul Partidului Social Democrat”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Inelul verde al municipiului Cluj-Napoca, un model pentru orașele României”; – Cristina-Emanuela Dascălu – intervenție având ca temă Ziua mondială a educației; – Dragoș-Florin Coman – declarație politică având subiectul „Pentru subminarea sectorului energetic din România mulți ar trebui să răspundă, dar noi nu avem, niciodată, vinovați!”; – Ionelia-Florența Priescu – declarație politică având ca temă închiderea Complexului Energetic Oltenia; – Dumitru Țiplea – declarație politică intitulată „Statul nereformat este o piedică pentru competitivitatea antreprenorilor români!”; – Călin-Grațian Gal – declarație politică având titlul „Reformele Guvernului Bolojan – esențiale pentru diminuarea datoriei publice a României”; – Mircea Fechet – declarație politică având ca subiect munca la negru și munca la gri; – Marius-Nicolae Alecsandru – declarație politică având tema „Nu furați râul Bâsca Mare! El este al comunității!”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică intitulată „Vâlcea – județ campion la sărăcie în muncă, victimă a nepăsării locale”; – Ionel Goidescu – declarație politică având titlul „Despăgubirile restante către păgubiții FNI – obligație morală și constituțională a statului român”; – Tudor Ionescu – intervenție având ca subiect sărbătorirea Zilei Școlii Ardelene; – Cristian-Emanuel Cîmpan – declarație politică intitulată „România nu mai are fonduri pentru sănătate, dar are bani să risipească timpul și răbdarea părinților”;
Adoptat.
Explicarea votului, domnul deputat Andrușcă LucianNicolae, de la Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.
Vă rog.
Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,
Grupul parlamentar al PSD a votat „pentru”, pentru că legea simplifică viața oamenilor și întărește siguranța: evidența armelor se face online, scăpăm de birocrație, iar regulile europene aduc mai mult control acolo unde este nevoie.
PL-x 590/2024 nu crește costurile și aduce mai multă ordine și eficiență. E o schimbare bună și necesară. Vă mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
## Mulțumesc.
5. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2022 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule; PL-x 506/2022; lege ordinară; procedură de urgență.
Comisia pentru transporturi, Comisia juridică și Comisia pentru buget propun adoptarea proiectului de lege.
Suntem Cameră decizională.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Ion-Alin Tomoescu – intervenție consacrată sărbătoririi Zilei internaționale a profesorului – Ziua mondială a educației; – Viorica Sandu – declarație politică intitulată „Reforme cu responsabilitate socială – angajamentul Partidului Social Democrat”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Inelul verde al municipiului Cluj-Napoca, un model pentru orașele României”; – Cristina-Emanuela Dascălu – intervenție având ca temă Ziua mondială a educației; – Dragoș-Florin Coman – declarație politică având subiectul „Pentru subminarea sectorului energetic din România mulți ar trebui să răspundă, dar noi nu avem, niciodată, vinovați!”; – Ionelia-Florența Priescu – declarație politică având ca temă închiderea Complexului Energetic Oltenia; – Dumitru Țiplea – declarație politică intitulată „Statul nereformat este o piedică pentru competitivitatea antreprenorilor români!”; – Călin-Grațian Gal – declarație politică având titlul „Reformele Guvernului Bolojan – esențiale pentru diminuarea datoriei publice a României”; – Mircea Fechet – declarație politică având ca subiect munca la negru și munca la gri; – Marius-Nicolae Alecsandru – declarație politică având tema „Nu furați râul Bâsca Mare! El este al comunității!”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică intitulată „Vâlcea – județ campion la sărăcie în muncă, victimă a nepăsării locale”; – Ionel Goidescu – declarație politică având titlul „Despăgubirile restante către păgubiții FNI – obligație morală și constituțională a statului român”; – Tudor Ionescu – intervenție având ca subiect sărbătorirea Zilei Școlii Ardelene; – Cristian-Emanuel Cîmpan – declarație politică intitulată „România nu mai are fonduri pentru sănătate, dar are bani să risipească timpul și răbdarea părinților”;
Explicarea votului, domnul deputat Coleșa Ilie-Alin, din partea Grupului parlamentar al AUR.
## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**
## Mulțumesc.
Bineînțeles că am votat pentru o lege care, chiar și simbolic, tardiv, aș putea spune, înlătură din nedreptățile produse de acea taxă profund nedreaptă prin care mașinile secondhand – la mâna a doua – erau taxate la aducerea în România din țări ale Uniunii Europene.
Guvernul de la acele vremuri a insistat pe parcursul mai multor ani cu acea taxă, sub diferite forme.
M-am numărat, din păcate, printre cei taxați, când am adus o mașină diesel din Anglia, cu volan pe dreapta.
Pentru că oamenii din țară să știți că n-au bani; caută mașini ieftine, fiabile, reparabile, cu durată mare de viață și o piață de mașini de ocazie accesibile, lucruri pe care dumneavoastră, în ultimii ani, le interziceți, continuând acea politică de taxare începută de guvern acum aproape 20 de ani, interzicând mașinile diesel, pe motorină, pe benzină, pe GPL, făcând..., practic, distrugând piața mașinilor secondhand.
Noi, atunci – ca să-i răspund colegului de la USR, de la dezbateri – atunci când criticăm astfel de politici ale Comisiei Europene, nu criticăm în sine Uniunea Europeană, ci o componență politică și o direcție politică; așa cum, când criticăm politicile guvernamentale, criticăm un guvern cu o componență politică, nu România în sine.
Ceea ce face Guvernul în aceste vremuri, taxând mai mult mașinile vechi și aceste interdicții, reprezintă o continuare a acestor politici antisociale și antiindustriale.
Mulțumesc.
Tot la explicarea votului, domnul deputat Dimitriu Alexandru-Paul, din partea Grupului parlamentar al USR.
## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**
Aș vrea să-i aud pe cei de la AUR: „Mulțumim, Uniunea Europeană!
Mulțumim că ați reușit să blocați un abuz făcut de statul român!”
Pentru că asta s-a întâmplat. „Mulțumim, Uniunea Europeană, că ai reguli mai bune decât le-am avut noi în perioada aceea în această materie și s-a aplicat cu prioritate dreptul Uniunii Europene!”
Vreau să vă aud: „Mulțumim, Uniunea Europeană!”
Ceea ce ați spus dumneavoastră mai devreme, stimate domn Coleșa, este fals. Dumneavoastră nu vreți să fie Uniunea Europeană mai bună; dumneavoastră nu vreți să fie România mai sigură din punct de vedere democratic. Dumneavoastră vreți să fie România mai șubredă...
, pentru că încercați să ne întoarceți 180 de grade înspre Rusia.
Lucrul acesta îl faceți de fiecare dată.
Și, da, știu că vă enervează adevărul.
De fiecare dată când vă pun oglinda în față, faceți ca trenu-n gară.
Dar asta este situația. Asta este situația...
, pentru că voi...
n-ați votat legea aceea care ne permitea să ne apărăm de drone; ați spus: n-avem nevoie, preferăm să ne poată ataca rușii.
Voi nu vreți ca în Uniunea Europeană să intre și Moldova, frații noștri!
Vreți să se întoarcă la Plahotniuc și la toți nenorociții ăia comuniști _. (Râsete. Vociferări. Gălăgie. Aplauze.)_
## Asta vreți voi să faceți!
Așa că vreau să vă aud: „Mulțumesc, Uniunea Europeană!”
„Mulțumesc celor care au reușit să bage România în Uniunea Europeană, pentru că doar aparținând...
Uniunii Europene putem să nu ajungem în brațele rușilor!”
**Domnul Ilie-Alin Coleșa**
**:**
Drept la replică!
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Doamna deputat Vedinaș Verginia, Grupul parlamentar al SOS România.
Doamnă pre...
Doamna Vedinaș, vă rog frumos.
Am invitat-o la cuvânt; aveți răbdare, domnule președinte Neamțu.
Doamna deputat Vedinaș Verginia, vă rog.
## **Doamna Verginia Vedinaș:**
Dragi colegi,
Doamnă președinte,
S-a solicitat aici să mulțumim celor care ne-au băgat în Uniunea Europeană, da?
Ei, atunci când am intrat în Uniunea Europeană, am avut onoarea să facem parte...
Da, am spus, „ne-au băgat”, așa, mai... mai popular – pentru că mă obligați, prin modul în care abordați, să mă pronunț astfel.
Eram parlamentar în acea vreme și vreau să vă spun că, spre deosebire de ceea ce trăiesc în prezent, atunci când a fost vorba despre deciziile fundamentale pentru România, exista o unitate de viziune, exista o colaborare; n-am auzit acuze și injurii de natura celor pe care le aud acum; n-am auzit calificative de genul celor care sunt acuma proferate în cadrul Parlamentului.
Dragii mei, haideți să ne întoarcem la respect, să ne aducem aminte că suntem organul reprezentativ suprem al poporului român și trebuie să fim un exemplu pentru România și pentru români, da?
Din această perspectivă, evident că susținem și noi acest proiect de lege și l-am votat, însă să nu uităm că statul, statul român, ia cu trei mâini și dă cu o jumătate de mână sau cu un deget, că românii trebuie să aștepte ani de zile ca să-și recupereze niște sume.
Da, Uniunea Europeană a procedat corect, dar, de multe ori, Uniunea Europeană impune niște standarde pe care românii noștri nu și le pot permite și, de aceea, se ajunge la situația care a determinat, după cum vă amintiți, o sarabandă de jurisprudență constituțională de acte administrative adoptate de Guvern și așa mai departe.
Deci să nu mai fim atât de triumfaliști!
Vă mulțumesc.
## Mulțumesc.
Domnul deputat Adrian Câciu, Grupul parlamentar al PSD.
## **Domnul Adrian Câciu:**
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.
Voiam doar să le mulțumesc tuturor colegilor care au votat pentru acest proiect de lege, care, până la urmă, ce a făcut? A dat banii românilor înapoi.
Dincolo de gâlceava pe care o văd aici, în Parlament, care n-are nicio legătură – niciunul dintre cei care se ceartă astăzi n-a pus pixul pe acea hârtie să semneze –, 5 miliarde de lei dați înapoi românilor. Subsemnatul eram ministru de finanțe când am făcut lucrul ăsta, deși țara avea deficit, deși unii urlau că suntem în gaură, da? Până la urmă, românii au primat.
Nu vă mai certați, oameni buni! Haideți să facem lucruri bune pentru români!
Și haideți să mergem mai departe, că mai avem ceva voturi!
Mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
## Mulțumesc.
6. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 87/2024 privind modificarea unor acte normative în domeniul e-Transport, e-TVA și e-Factura, precum și pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare; PL-x 464/2024; lege ordinară; procedură de urgență.
Comisia pentru tehnologia informației, Comisia pentru industrii și Comisia pentru buget propun adoptarea proiectului de lege.
Suntem Cameră decizională.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Ion-Alin Tomoescu – intervenție consacrată sărbătoririi Zilei internaționale a profesorului – Ziua mondială a educației; – Viorica Sandu – declarație politică intitulată „Reforme cu responsabilitate socială – angajamentul Partidului Social Democrat”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Inelul verde al municipiului Cluj-Napoca, un model pentru orașele României”; – Cristina-Emanuela Dascălu – intervenție având ca temă Ziua mondială a educației; – Dragoș-Florin Coman – declarație politică având subiectul „Pentru subminarea sectorului energetic din România mulți ar trebui să răspundă, dar noi nu avem, niciodată, vinovați!”; – Ionelia-Florența Priescu – declarație politică având ca temă închiderea Complexului Energetic Oltenia; – Dumitru Țiplea – declarație politică intitulată „Statul nereformat este o piedică pentru competitivitatea antreprenorilor români!”; – Călin-Grațian Gal – declarație politică având titlul „Reformele Guvernului Bolojan – esențiale pentru diminuarea datoriei publice a României”; – Mircea Fechet – declarație politică având ca subiect munca la negru și munca la gri; – Marius-Nicolae Alecsandru – declarație politică având tema „Nu furați râul Bâsca Mare! El este al comunității!”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică intitulată „Vâlcea – județ campion la sărăcie în muncă, victimă a nepăsării locale”; – Ionel Goidescu – declarație politică având titlul „Despăgubirile restante către păgubiții FNI – obligație morală și constituțională a statului român”; – Tudor Ionescu – intervenție având ca subiect sărbătorirea Zilei Școlii Ardelene; – Cristian-Emanuel Cîmpan – declarație politică intitulată „România nu mai are fonduri pentru sănătate, dar are bani să risipească timpul și răbdarea părinților”;
Explicarea votului, domnul deputat Simion GeorgeNicolae, Grupul parlamentar al AUR.
## **Domnul George-Nicolae Simion:**
V-am spus de nenumărate ori de la acest microfon că jumătate din țară este în mediul rural.
Ceea ce încercați să implementați pentru toți cu programul e-Factura arată dispreț, nu doar pentru mediul rural, nu pentru jumătate din țară, ci pentru sectorul IMM și pentru micii antreprenori români.
O să-i rog pe colegii mei, având în vedere că respectivul coleg de la USR
este venit cu copilul astăzi la plen, să nu mai degenerăm discuția anterioară. Este suficient timp...
Am fost jigniți de nenumărate ori...
Nu, nu suntem cu Rusia...
și nu... Felul în care răstălmăciți dumneavoastră spusele noastre, ultima fiind a colegului Mihail Neamțu, care în niciun caz nu a avut poziții proruse, arată de fapt cine sunteți.
Lumea nu este atât de credulă precum o considerați dumneavoastră, iar antagonizarea a jumătate din populație, pe care noi o reprezentăm politic, nu va aduce nimic bun.
Așa că, din respect pentru copilul domnului deputat, pentru dezbaterea publică, o să-i rog pe colegii mei să nu mai escaladăm situația de fapt.
## Mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Explicarea votului, domnule Dimitriu?
## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**
E-Factura este un lucru bun pentru cei care nu vor să facă evaziune fiscală – asta să ne fie nouă foarte clar.
Orice contabil veți întreba va spune, da, ne ușurează munca. Pentru că, practic, contabilitatea, în momentul acela, preia facturile automat din SPV și este mult mai simplu decât să le introduci cu mâna, una câte una, mai ales că nu mai poți să introduci facturi ulterior.
Deci pentru cine nu are probleme în ceea ce privește evaziunea fiscală – aviz amatorilor!
–, da, este foarte bună e-Factura.
În ceea ce privește scuza pe care o aveți pentru a nu combate adevărurile pe care le spun de la acest microfon, pot să vă spun fără nicio problemă că puteți veni aici și combate.
Și să știți că „Mickey” Neamțu, din nefericire, chiar este un hiperputinist.
Gândiți-vă că, mai nou...
Domnule deputat...
...cred că încet, încet, devine și neromân.
Domnule deputat...
Devine neromân...
...vă rog frumos!
...pentru că vrea să bombardeze nuclear...
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Vă rog să închideți microfonul...
## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**
...nu-i așa, Ucraina...
...pentru că nu face referire la proiectul...
...și bombardând nuclear Ucraina...
...pentru care am votat.
## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**
...reușești...
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Mulțumesc.
7. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 36/2024 pentru completarea unor acte normative referitoare la autorizarea și intabularea construcțiilor aferente infrastructurii de transport de interes național și celei de metrou gestionate de Societatea de Transport cu Metroul București „Metrorex” – S.A.; PL-x 518/2024; lege ordinară.
Comisia pentru transporturi, Comisia pentru administrație publică și Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.
Suntem Cameră decizională.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Ion-Alin Tomoescu – intervenție consacrată sărbătoririi Zilei internaționale a profesorului – Ziua mondială a educației; – Viorica Sandu – declarație politică intitulată „Reforme cu responsabilitate socială – angajamentul Partidului Social Democrat”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Inelul verde al municipiului Cluj-Napoca, un model pentru orașele României”; – Cristina-Emanuela Dascălu – intervenție având ca temă Ziua mondială a educației; – Dragoș-Florin Coman – declarație politică având subiectul „Pentru subminarea sectorului energetic din România mulți ar trebui să răspundă, dar noi nu avem, niciodată, vinovați!”; – Ionelia-Florența Priescu – declarație politică având ca temă închiderea Complexului Energetic Oltenia; – Dumitru Țiplea – declarație politică intitulată „Statul nereformat este o piedică pentru competitivitatea antreprenorilor români!”; – Călin-Grațian Gal – declarație politică având titlul „Reformele Guvernului Bolojan – esențiale pentru diminuarea datoriei publice a României”; – Mircea Fechet – declarație politică având ca subiect munca la negru și munca la gri; – Marius-Nicolae Alecsandru – declarație politică având tema „Nu furați râul Bâsca Mare! El este al comunității!”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică intitulată „Vâlcea – județ campion la sărăcie în muncă, victimă a nepăsării locale”; – Ionel Goidescu – declarație politică având titlul „Despăgubirile restante către păgubiții FNI – obligație morală și constituțională a statului român”; – Tudor Ionescu – intervenție având ca subiect sărbătorirea Zilei Școlii Ardelene; – Cristian-Emanuel Cîmpan – declarație politică intitulată „România nu mai are fonduri pentru sănătate, dar are bani să risipească timpul și răbdarea părinților”;
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
2 discursuri
<chair narration>
#1426268. Legea privind completarea art. III din Legea nr. 72/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, reexaminată, la cererea Președintelui României; PL-x 493/2018/2024; lege ordinară.
Comisia pentru agricultură, Comisia pentru învățământ și Comisia juridică propun adoptarea legii.
Suntem Cameră decizională.
Vot · approved
Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 136/2024 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2006 privind unele măsuri pentru facilitarea cooperării polițienești internaționale (PL-x 40/2025; rămas pentru votul final)
<chair narration>
#143217Adoptată.
· Dezbatere proiect de lege
67 de discursuri
## **Doamna Raluca Turcan:**
Deputații Partidului Național Liberal au inițiat acest demers și au votat pentru, întrucât vine în sprijinul românilor din diaspora și al familiilor acestora.
Astăzi sunt peste 5 milioane de români care trăiesc în diaspora și nu sunt puține situațiile în care familiile celor care lucrează în străinătate au o suferință în plus atunci când sunt în imposibilitatea de a repatria trupurile celor decedați în diaspora.
Din cauza costurilor uriașe, practic, repatrierea reprezintă... se transformă într-o tragedie personală a celor care își pierd membri ai familiilor.
E o realitate dureroasă și, pentru aceasta, deputații liberali au creat posibilitatea ca din taxele consulare pentru actele notariale să se asigure repatrierea trupurilor celor decedați în străinătate.
Am creat, așadar, și sursa de venituri, dar și mecanismul prin care rudele, suferind în țară, să poată să își întoarcă trupurile celor decedați.
Îl felicit pe colegul deputat Valentin Făgărășian, reprezentantul liberal în diaspora, care a reușit să mobilizeze deputații liberali să inițieze acest proiect de lege atât de necesar și benefic pentru românii din țară care au rude în străinătate și care uneori sunt într-o stare de suferință din incapacitatea de a repatria trupurile celor care decedează.
Vă mulțumim pentru votul acordat.
Doamna deputat Lovin Ramona, Grupul parlamentar al AUR.
## **Doamna Ramona Lovin:**
## Mulțumesc, doamnă președinte.
Vreau să mulțumesc tuturor colegilor, ca reprezentant al românilor din diaspora în Camera Deputaților, pentru că ați votat pentru acest proiect. Este nevoie de fonduri pentru repatrierea cetățenilor decedați în afara țării.
Însă vin cu o rugăminte către Ministerul de Externe: să se asigure că aceste fonduri ajung la oameni. Pentru că, așa cum am mai spus, legi prin care s-au oferit fonduri pentru această problemă s-au mai votat. S-a votat o astfel de lege fix înainte de alegeri, în noiembrie, anul trecut, și, după alegeri, s-a suspendat prin „ordonanța-trenuleț”, vestita ordonanță a lui Ciolacu.
Nu vreau să ajungem din nou în aceeași situație, să ieșim la tribuna Parlamentului, să ne lăudăm că am făcut și am votat legi pentru românii din diaspora și ele fie să nu fie aplicate, cum s-a întâmplat până acum, fie să fie anulate de anumite ordonanțe pe care v-ați obișnuit să le dați.
Ministerul de Externe să se asigure că aceste fonduri ajung la oamenii care au nevoie de ele – pentru că eu am adresat o întrebare ministrului de externe, în luna martie, ministrului de externe de la acea vreme, prin care întrebam câte astfel de cereri a primit și câte au fost soluționate; primise cinci și nu soluționase niciuna.
Deci, vă rog, să ne asigurăm că aceste fonduri ajung la românii din diaspora.
Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Doamna deputat Vedinaș Verginia, Grupul parlamentar al SOS România.
## **Doamna Verginia Vedinaș:**
Doamnă președinte și dragi colegi,
Evident că am susținut și noi acest proiect de lege, dar sunt necesare câteva remarci cu privire la argumentele care au îmbrăcat așa frumos, poleit, această inițiativă extraordinară.
În primul rând, s-a invocat faptul că sunt peste 15 milioane de români...
peste hotare, în diaspora.
Cine i-o fi gonit peste hotare? Noi, „extremiștii ăștia nenorociți”, care facem numai rău României și românilor?
În al doilea rând, e foarte bună inițiativa; e nevoie de ea, pentru că, dacă nu putem să-i aducem pe românii din diaspora vii, măcar să putem să le subvenționăm aducerea trupului, atunci când trec la Domnul.
Însă, dincolo de aceste aspecte, evident că, pe lângă votul nostru pozitiv, favorabil, nu putem și nu pot să închei decât spunându-vă că românii din diaspora au nevoie de mult mai multe lucruri decât să le aducem morții înapoi și că cel mai minunat lucru va fi când vom reuși să-i aducem pe românii din diaspora înapoi.
Vă mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Mulțumesc.
Reamintesc: conform regulamentului, câte un singur vorbitor pe fiecare grup parlamentar.
10. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local; PL-x 378/2024; lege ordinară; procedură de urgență.
Comisia pentru administrație publică și Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.
Suntem Cameră decizională.
Vot · approved
Dezbateri asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2024 pentru modificarea anexei la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2024 privind aprobarea schemei de ajutor de stat IMM PLUS, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (PL-x 405/2024)
11. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2022 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat IMM INVEST PLUS și a componentelor acesteia – IMM INVEST ROMÂNIA, AGRO IMM INVEST, IMM PROD, GARANT CONSTRUCT, INNOVATION și RURAL INVEST; PL-x 523/2022; lege ordinară; procedură de urgență.
Comisia pentru politică economică, Comisia pentru antreprenoriat, Comisia pentru agricultură și Comisia pentru buget propun adoptarea proiectului de lege.
Suntem Cameră decizională.
Vot · approved
Dezbateri asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2024 pentru modificarea anexei la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2024 privind aprobarea schemei de ajutor de stat IMM PLUS, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (PL-x 405/2024)
Adoptat.
Explicarea votului, domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, din partea SOS România.
Stimați colegi,
A fost un pic defazată situația. Noi ne refeream la explicarea votului pentru legea cu exproprierile.
SOS România a susținut această lege, fiind vorba de siguranța națională. Dar am făcut acest lucru cu o oarecare reținere, pentru că exproprierile, din practica meseriei de avocat...
Nu suntem la proiectul de lege cu exproprierile!
## **Domnul Nicolae-Mirel Ion:**
Da, o termin imediat! ...se fac cu foarte multe abuzuri.
De aceea am vrut să dăm această explicație pentru plenul Camerei.
Mulțumesc.
Mulțumesc.
Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Sandu Viorica.
Partidul Social Democrat a votat acest PL-x, pentru că acest proiect nu este doar o inițiativă punctuală. El reprezintă un angajament pe care Partidul Social Democrat și l-a asumat încă de la începutul crizei economice generate de conflictul din Ucraina. Să oferim companiilor românești lichidități, stabilitate și șansa de a investi în continuare.
Ministerul Finanțelor, condus la acea vreme de Partidul Social Democrat, a lansat și a consolidat această schemă tocmai pentru ca IMM-urile, fermierii, constructorii, inovatorii români să nu rămână fără sprijin într-un moment critic.
IMM INVEST PLUS înseamnă deci locuri de muncă salvate, investiții continuate și comunități locale mai puternice.
Iată, avem o dovadă că, atunci când politica se face cu responsabilitate, putem transforma o criză într-o oportunitate de consolidare economică.
Mulțumesc.
Doamna vicepreședinte Gianina Șerban, Grupul parlamentar al AUR.
## **Doamna Gianina Șerban:**
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.
Da, și AUR a votat acest proiect legislativ, deși este o ordonanță care deja produce efecte, din 2022.
Cum atunci Guvernul se gândea că trebuie să ajutăm IMM-urile, trebuie să ajutăm agricultorii, dar acum, în 2025, îi omorâm – cu taxe noi, cu impozite noi, cu multe e-uri – e-Factură, e-TVA, tot ce înseamnă! Punem presiune pe tot ce înseamnă mediul de afaceri românesc.
Dacă știți, anul acesta s-au închis peste 13.000 de societăți comerciale. De ce? Din cauza politicilor pe care le aveți împreună – PSD, PNL, USR. Am văzut că USR s-a abținut, adică un vot împotrivă pentru sprijin economic pentru antreprenorii români; ne închinăm la ambasadele străine, dar de românii noștri uităm. Asta este politica dumnealor!
Încă o măsură care a dus la închiderea societăților românești – creșterea de TVA. L-am auzit pe domnul ministru de finanțe că au făcut niște calcule. Ar fi trebuit să colecteze milioane, prin această creștere de TVA, dar se pare că măsura nu a adus creșteri la buget.
Tot ce înseamnă măsuri guvernamentale pe care le luați prin aceste pachete-pachețele nu fac altceva decât să distrugă economia românească.
Astea sunt măsurile pe care le luați pentru români – pentru agricultorii români, pentru micii investitori, micii
producători –, nicidecum de sprijin, așa cum ieșiți și declarați de la această tribună.
Grupul parlamentar al UDMR, domnul deputat Miklós Zoltán.
## Mulțumesc, doamnă președinte.
Am votat și noi această inițiativă legislativă, conștienți fiind de faptul că mediul antreprenorial are nevoie de asemenea programe guvernamentale ca să-și crească competitivitatea.
IMM-urile sunt motorul economiei naționale, sunt cei mai mari angajatori.
Credem că este nevoie de asemenea programe și în viitor, motiv pentru care îi încurajăm pe toți cei care lucrează la acel pachet de care avem nevoie pentru stimularea economiei, ca să continuăm cu asemenea programe, cu garanția statului, cu dobândă subvenționată, comisioane și așa mai departe.
Însă credem cu tărie că este nevoie să perfecționăm acest program. Credem că aceste programe trebuie să ducă, într-adevăr, la creșterea competitivității. Au fost cazuri, știm foarte bine, când beneficiari ai acestor programe au fost firme, IMM-uri care nu aveau neapărat nevoie de lichiditate și din aceste sume au făcut inclusiv depozite bancare și au câștigat din ecartul de dobândă.
Nu cred că asta trebuie să facem. E loc de perfecționare, motiv pentru care vă invit să găsim soluții care, într-adevăr, ajută IMM-urile și ajută economia națională. Mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Mulțumesc.
12. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 185/2017 privind asigurarea calității în sistemul de sănătate, precum și pentru adoptarea unor măsuri în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2; PL-x 217/2021; lege ordinară; procedură de urgență.
Comisia pentru sănătate propune adoptarea proiectului de lege.
Suntem Cameră decizională.
Vot · approved
Dezbateri asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2024 pentru modificarea anexei la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2024 privind aprobarea schemei de ajutor de stat IMM PLUS, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (PL-x 405/2024)
Explicarea votului, domnul deputat Adrian Câciu, Grupul parlamentar al PSD.
## **Domnul Adrian Câciu:**
Mulțumesc mult, doamnă președinte.
Evident că am votat pentru. Trecem și această lege. Sper să nu mai intrăm niciodată în psihoza pe care am avut-o în pandemie, psihoză pe care am trăit-o și aseară... „Vine codul roșu!” Nici nu știam dacă Parlamentul va mai fi în picioare, dacă mă uitam la știri.
Dar, știți cum este, nouă ne place să mai și râdem de realitate. Astăzi avem mai multe cazuri de COVID decât atunci când am intrat în starea de urgență, dar așa a fost psihoza. O să-mi spuneți că nu știa nimeni de unde vine, cum vine; nu mă interesează, nu mă pricep la asta.
Dar mă întorc un pic la economie. Pentru că și atunci a fost schemă de sprijin pentru companii, a venit războiul din Ucraina, am relansat schema de sprijin cu IMM PLUS. 10 miliarde de euro, oameni buni! Nu s-au pus la datoria publică 10 miliarde de euro! România sau companiile din România au beneficiat.
Un coleg de-al meu spunea că ne invită să gândim.
Nu, oameni buni, suntem parlamentari!
Eu vă invit să mai punem 10 miliarde de euro în garanții pentru companiile românești, pentru perioada 2026-2028, pentru că suntem în aceeași situație sau ne confruntăm cu aceeași situație cu care ne-am confruntat în 2022: inflație explozivă, avem prețurile la energie în explozie...
Haideți, rapid, să depunem un proiect de lege, să-l voteze toată lumea, să arătăm unitate atunci când susținem economia românească, să nu ne mai certăm pe aici, prin Parlament, și să terminăm cu psihozele acestea cu pandemii, cicloane, „Barbare” și alte asemenea!
Mulțumesc.
Mulțumesc.
Doamna deputat Prună Cristina-Mădălina, Grupul parlamentar al USR.
## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**
Sigur că e nevoie de o relansare a economiei românești și e nevoie ca IMM-urile, care sunt baza unei economii, să prospere, să crească, să le vedem că produc în economia românească, dar ar fi o abordare greșită să aruncăm iar cu bani de la buget înspre economie, mai ales că banii ăștia se duc doar către unele firme, nu se duc către toată economia.
Și ar fi greșit să aruncăm cu bani pe care nu-i avem, pentru că, da, există un deficit la buget, există aceste împrumuturi la dobânzi record care, de fapt, acestea generează inflație și acestea generează sărăcirea populației.
Maniera în care putem să ajutăm economia este stabilizând-o, este să nu mai creștem taxe; dimpotrivă, să revenim la taxele acelea care ne-au diferențiat față de restul Europei și, astfel, să încurajăm economia, inclusiv prin reduceri de taxe, la un moment dat. Mi-ar fi plăcut totuși să reducem cheltuielile statului mai rapid, ca să putem să dăm o gură de aer economiei românești tocmai prin niște taxe corecte.
Dar ideea că aruncăm iarăși cu bani de la buget către unele firme, asta nu va aduce creștere economică și nu va ajuta IMM-urile românești și ar trebui să fim conștienți de asta ca să nu mai repete statul aceleași greșeli pe care le-a făcut în trecut.
Domnul deputat George-Nicolae Simion, Grupul parlamentar al AUR.
## **Domnul George-Nicolae Simion:**
Este aproape 12:00, dar cred că nu s-a trezit chiar toată lumea aici, în Parlament.
Să nu aruncăm cu bani pe care nu-i avem? Păi, despre asta este vorba în proiectul de lege și asta ați făcut în timpul pandemiei.
Să nu mărim taxele?
Tocmai le-ați mărit, doamnă Prună!
Domnule Câciu, sunteți în această guvernare care a dus inflația la un nivel record, a dus deficitul bugetar la un nivel record. Ba chiar ați fost ministru de finanțe! Poate nu sunteți același om, aveți dublă personalitate, ca fostul dumneavoastră coleg, domnul Ponta!
Adică, poate asta e opinia dumneavoastră ca deputat și opinia dumneavoastră ca ministru era alta.
Dar, venind la zilele noastre, voi, în acest moment, capitalizați împrumuturile persoanelor fizice care au împrumutat firmele.
Îngreunați, prin case de marcat în târguri, prin e-Factură, prin e-TVA, prin e-Transport, activitatea IMM-urilor, pe care spuneți că vreți să le ajutați.
Într-adevăr, susțin ceea ce spune doamna Prună. Nu dați numai unor firme niște ajutoare, că nu rezolvați nimic. Ușurați-le viața, ușurați procedurile, debirocratizați, dereglementați, doamnă Prună, că de asta sunteți la guvernare! Sau dumneavoastră sunteți opoziția în rândul USR-ului, care și el, deși e la guvernare, se pretinde a fi un partid de opoziție, ca și PSD-ul, de altfel?!
Ieftiniți prețul energiei, pentru că dumneavoastră ați insistat să se liberalizeze energia și de asta suntem unde suntem!
Ajutoare către firme... nu ajută, de fapt, pe nimeni; doar îngroapă!
Mulțumesc.
Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Vass Levente.
## **Domnul Vass Levente:**
Stimată doamnă președinte, Stimați colegi,
De 6 minute vorbiți aiurea!
Este vorba despre un proiect legislativ pe sănătate care nu are nicio legătură cu economia.
Avantaj pentru Comisia pentru sănătate și pentru sistemul sanitar, de la trei partide, cel puțin la trei voturi.
Vă mulțumesc mult.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Mulțumesc. Legi organice. Adoptări.
13. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 7 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune; Pl-x 249/2025; lege organică.
Comisia pentru cultură propune adoptarea propunerii legislative.
Suntem primă Cameră sesizată.
Vot · approved
Dezbateri asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2024 pentru modificarea anexei la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2024 privind aprobarea schemei de ajutor de stat IMM PLUS, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (PL-x 405/2024)
Adoptată.
Explicarea votului, domnul deputat Remus-Gabriel Lăpușan, din partea Grupului parlamentar al PSD.
Noi, cei din PSD, am votat acest proiect. Cred eu că este un proiect foarte important.
Vă dau câteva exemple.
În acest an, în primele 6 luni de zile, în România au fost 1.700 de accidente rutiere grave, din care au rezultat 545 de decese, iar 1.340 de persoane au fost rănite foarte grav.
De asemenea, în aceeași perioadă, pentru că sunt foarte multe accidente în care sunt implicate...
Domnule deputat,
Este vorba despre funcționarea Televiziunii, Radiodifuziunii...
## **Domnul Remus-Gabriel Lăpușan:**
Da, și de ce trebuie să avem acel timp de emisie pentru educație. Asta e ideea! Pentru că, în România, se vede și aici, în Parlament, este nevoie de încă multă educație, cu toții avem nevoie de educație, iar Televiziunea Română este singura televiziune care poate să facă acest lucru.
Avem prevenire infracțiuni, avem protejarea populației pentru știri false, avem combaterea dezinformării.
Deci dacă facem informare pentru tot ceea ce înseamnă accidente de circulație înseamnă că mâine poate o să avem mai puțini oameni grav răniți.
Deci aceasta era ideea. Televiziunea Română trebuie să facă educație pentru toată lumea.
Am înțeles. Felicitări! Mulțumim.
Mai avem o solicitare.
Explicarea votului, domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel, Grupul parlamentar al PNL.
Doamnă președinte,
Doamnelor și domnilor colegi,
În numele Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal și al inițiatorilor acestui act normativ, vă mulțumim pentru votul unanim pe care l-ați acordat. Este foarte important să revalorizăm Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune în direcția acestui scop esențial: de educație; de formare a publicului; de combatere a componentelor care țin de zona infracțională; de combatere a elementelor care țin de spețe ilegale, care pot afecta viața de zi cu zi a fiecărui cetățean; evident, de respingere a chestiunilor care țin de dezinformare. Și, nu în ultimul rând, trebuie să înțelegem că, precum orice altă instituție publică, și Televiziunea, și Radiodifuziunea au un rol esențial pe această componentă, componenta spiritului civic, componenta educației civice și cetățenești.
De aceea, noi credem că această inițiativă legislativă va avea un impact favorabil sub aspectul combaterii anumitor fenomene care se întâmplă în societatea românească și al unei mai bune informări și al unei mai bune pregătiri a publicului românesc în anumite situații cu care orice cetățean se poate confrunta în cursul vieții.
Este foarte important să avem această deschidere către cunoaștere, către dialog și către informare. Vă mulțumim.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
14. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 319/2024 privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Convenției privind combaterea coruperii funcționarilor publici străini în cadrul operațiunilor economice internaționale, adoptată la Paris la 21 noiembrie 1997, precum și pentru completarea Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală; PL-x 286/2025; lege organică; procedură de urgență.
Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege. Suntem Cameră decizională.
Vot · approved
Dezbateri asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2024 pentru modificarea anexei la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2024 privind aprobarea schemei de ajutor de stat IMM PLUS, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (PL-x 405/2024)
Explicarea votului, domnul lider Andronache Gabriel, Grupul parlamentar al PNL.
## **Domnul Gabriel Andronache:**
Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.
Aderarea României la Convenția antimită s-a realizat în anul 2023, prin adoptarea de către Parlament a Legii nr. 202/2023.
Ulterior, tot Parlamentul a adoptat Legea nr. 319/2024, prin care a realizat punerea în acord a legislației naționale cu dispozițiile acestei convenții.
Remarcăm, așadar, o preocupare a Legislativului român pentru implementarea Convenției antimită, cu atât mai mult cu cât acest demers legislativ este și recomandare în pachetul de măsuri obligatorii pentru aderarea României la OCDE.
Actul normativ pe care Grupul parlamentar al PNL l-a votat conține o înăsprire a cadrului normativ penal în vigoare, referitor la funcționarii publici străini, cu măsuri precum: reconfigurarea incriminării faptei de mituire a funcționarului străin, cu sintagma „orice altă utilizare necorespunzătoare a funcției” sau majorarea cuantumului unei zile amendă, când se aplică și amenda care însoțește pedeapsa închisorii.
De asemenea, sunt introduse dispoziții privind confiscarea specială.
Legea adoptată astăzi ne aduce, în opinia noastră, mai aproape de aderarea României la OCDE.
Mulțumesc.
Doamna deputat Anamaria Gavrilă, Grupul parlamentar al POT.
Voci din sală
#164807Șșșș!
## **Doamna Anamaria Gavrilă:**
Nu v-ați maturizat, e OK, mai așteptăm. Avem răbdare cu voi, trebuie să creșteți. Pe la 4 ani poate puteți și voi să vorbiți, în loc să șușotiți! Grupul POT a votat abținere la această propunere. Motivele sunt următoarele:
Unu, pentru că trebuie să existe deja o condamnare a funcționarului străin în țara respectivă.
Nu poți să acuzi pe cineva din România, iar statul român ar trebui să-și protejeze cetățenii.
Așadar, dacă o condamnare, deja, a funcționarului străin, în țara respectivă, nu există, cum să condamni pe cineva în România?
Al doilea motiv este numărul și sancțiunea. Da? Ea nu poate să fie mai mare decât cea pe care a primit-o funcționarul străin.
Mulțumesc mult.
Domnul deputat Adrian Câciu, Grupul parlamentar al PSD.
## **Domnul Adrian Câciu:**
Da, am rămas un pic uimit.
Stați, oameni buni! Cum adică, noi suntem de acord să fim... să facem o legătură cu un ofițer CIA, cu un ofițer de FSB?! Că știu că a venit Barbara, ca să nu mai avem scandalul de la..., știți, de la Cotroceni. Da?
Dar totuși cum adică...?
De asta am și votat pentru!
Băi, fraților, păi așa o să ajungem să le dăm și să fim unii – nu? – unii..., nu știu care, să fie preș pe la „agenturile” străine!
Păi, suntem sănătoși la cap?!
Mulțumesc.
Răspunsul este simplu. Pentru că suntem stat suveran! Da?
Și suveranitatea României presupune să poată să își aplice legile în vigoare.
Deci asta înseamnă suveranitate, să știți! Mai învățați!
Domnul deputat George-Nicolae Simion, Grupul parlamentar al AUR.
## **Domnul George-Nicolae Simion:**
Păi, dacă suntem noi un stat suveran – vă felicit pentru această poziție! –, oare nu este mai bine să impozităm băncile care nu au un sediu permanent aici
sau firmele...
Domnule deputat, vă rog să faceți referire la proiectul de lege!
...companiile aeriene care desfășoară activități economice în România, dar nu plătesc taxe pentru români? Wizz Air, de exemplu! Că ați falimentat, în guvernările dumneavoastră succesive... USR-ul a fost de mai multe ori la guvernare...
Domnule deputat...
...ați falimentat companiile aeriene.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului numărul...
Da, domnul Dimitriu doar acum a solicitat intervenția și îl mai aveam pe colegul, domnul Coarnă, la final, pentru colegii neafiliați.
Vă rog, domnule deputat.
Mulțumesc, doamnă președinte.
Aș vrea să aplicați regulamentul în mod unitar și data viitoare când tăiați microfonul..., mie, de exemplu, să-l tăiați și celorlalți!
Vă rog să faceți referire la proiectul de lege!
Acum, în ceea ce privește acest proiect, am ascultat mai devreme că, dacă un stat străin nu-și condamnă cetățeanul, de ce ar trebui să putem să facem noi lucrul ăsta?!
...vă rog să faceți referire...
## **Domnul George-Nicolae Simion:**
Mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
...la proiectul pe care l-am votat.
Mulțumesc de înțelegere.
15. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 136/2024 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2006 privind unele măsuri pentru facilitarea cooperării polițienești internaționale; PL-x 40/2025; lege organică; procedură de urgență.
Comisia pentru apărare propune adoptarea Legii privind respingerea OUG nr. 136/2024.
Suntem Cameră decizională.
Vot · approved
Dezbateri asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2024 pentru modificarea anexei la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2024 privind aprobarea schemei de ajutor de stat IMM PLUS, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (PL-x 405/2024)
Adoptat. Explicarea votului, domnul deputat George-Nicolae Simion, AUR. Nu?
Domnul deputat Alecu Robert, neafiliat. Vă rog.
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Mă refer la PL-x 217/2021.
Ați avut ocazia astăzi să îndreptați câteva dintre greșelile făcute în pandemie.
Ați votat orbește și ați dezbătut în regim de urgență o ordonanță de Guvern din 2021, o ordonanță a Guvernului Cîțu.
Dar haideți să vedem ce ați girat, pentru că asta ați făcut astăzi, și la ce să ne așteptăm în alte stări de alertă!
În stare de alertă, datele cu caracter sensibil, datele medicale ale românilor pot fi centralizate într-un sistem administrat de stat, iar accesul se poate atribui arbitrar oricărei instituții îl cere.
În aceeași stare de alertă, sistemul sanitar este subordonat Departamentului pentru Situații de Urgență, amestecând medicina cu logica de securitate.
Și, nu în ultimul rând, în stare de alertă, permiteți prelungirea acreditării spitalelor fără un control suplimentar.
Sincer, mă așteptam să dați dovadă de luciditate astăzi, dar n-ați făcut-o!
Vă mulțumesc.
## Mulțumesc.
Doamnelor și domnilor deputați,
Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, astăzi, 8 octombrie 2025, s-a depus la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 319/2024 privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Convenției privind combaterea coruperii funcționarilor publici străini în cadrul operațiunilor economice internaționale, adoptată la Paris la 21 noiembrie 1997, precum și pentru completarea Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală; PL-x 286/2025, adoptată în procedură de urgență de ambele Camere ale Parlamentului.
Termenul pentru sesizare este de două zile de la data depunerii, astăzi, 8 octombrie 2025.
Declar închisă ședința și rog membrii Biroului permanent să participe la ședința Biroului permanent.
Mulțumesc.
## _Ședința s-a încheiat la ora 12:29._
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
#171086„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.
&JUYEJT|653233]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 123/21.X.2025 conține 32 de pagini.**
Prețul: 192 lei