Constantin-Ciprian Iacob

## **Domnul Constantin-Ciprian Iacob:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea de astăzi poartă titlul: „Preotul Constantin Mincu – exemplu de elită sătească prigonită de aparatul represiv comunist”.

Instaurarea regimului comunist a însemnat pentru poporul român începutul fenomenului de lichidare a propriilor elite.*

Toți cei care au dat dovadă de curaj, manifestându-se demn în fața regimului opresiv, au sfârșit în închisori și în lagărele de muncă. Din categoria românilor demni a făcut parte și preotul Constantin Mincu, din satul Gheboieni, comuna Mănești, județul Dâmbovița.

Născut în toamna anului 1908, într-o familie de țărani, Constantin Mincu a devenit școlar în anul 1922, orientându-se către preoție încă din perioada liceului. A absolvit Facultatea de Teologie din București în anul 1933 și a devenit preot ortodox în 1937, slujind inițial în satul Manga, comuna Voinești, de unde este transferat ulterior în satul Gheboieni.

Orientarea lui „chiabură”, pentru că deținea cinci hectare de teren arabil și o casă de locuit, implicarea sa politică de dinainte și după Cel de-Al Doilea Război Mondial, precum și lipsa de „acomodare la regimul actual comunist”, așa cum scriau organele Securității în dosarul de urmărire, aveau să stea la baza persecuției la care a fost supus de regimul politic ateu, instaurat după eliberarea de sub jugul fascist din anul 1944*