Stenogramă plen

## **Domnul Mircea Abrudean:**

## Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 17 decembrie 2025.

Ședința este condusă de Mircea Abrudean, președintele Senatului, asistat de domnul senator Vasile Blaga și domnul senator Cristian Ghinea, secretari ai Senatului.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi, programul de lucru, stabilite de Biroul permanent al Senatului și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite și afișate pe pagina de internet a Senatului.

Pentru operativitate, în prima parte a ședinței de plen se vor desfășura dezbaterile asupra punctelor înscrise pe ordinea de zi, iar după încheierea acestora, în a doua parte a ședinței, se va desfășura sesiunea de vot final, conform hotărârii Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Avem o ordine de zi foarte plină astăzi, cu 36 de puncte, așa că vă propun să începem.

La punctul 1, secțiunea I, avem Proiectul de hotărâre privind contul de execuție a bugetului Senatului pe anul 2024.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește afișat pe pagina de internet a Senatului.

Înainte de a trece mai departe cu ordinea de zi, vă propun un vot-test, pentru a vedea cvorumul de ședință.

Vă rog să vă pregătiți cartelele și cei din online aplicația de vot.

Derulăm un vot-test, da?

Vot-test, vă rog.

Prezenți – 84, avem cvorum; 32 pentru, 13 împotrivă, 29 de abțineri, 10 nu votează, da?

În consecință,

Adoptat.

Înainte de a trece la punctul 3, vă anunț că la balcon avem un grup de Căiuți și Fanfara de la Sarafinești, comuna Corni, județul Botoșani, însoțiți de domnul primar Valerian Vărvăruc, la invitația doamnei senator Doina Federovici.

Le mulțumim pentru prezență.

Punctul 3, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea transmiterii către Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a unor inițiative legislative.

În conformitate cu hotărârea Biroului permanent din 15 decembrie 2025, pe baza avizului Comisiei pentru constituționalitate, potrivit prevederilor art. 35 alin. (1) lit. e), art. 94 alin. (1) lit. b) din regulament, se transmit către Camera Deputaților, pentru a dezbate și a adopta, ca primă Cameră sesizată, următoarele inițiative legislative, astfel cum sunt afișate pe pagina de internet a Senatului.

La punctul 4, secțiunea I, avem aprobarea solicitării de retragere din procesul legislativ a unei inițiative legislative.

Vă reamintesc că, în conformitate cu prevederile art. 97 alin. (1) din regulament, inițiatorul proiectului de lege sau al propunerii legislative poate să-și retragă proiectul sau propunerea până la începerea dezbaterilor generale, cu aprobarea plenului.

Astfel, Biroul permanent al Senatului în ședința din 15 decembrie a analizat solicitarea inițiatorilor de retragere din procesul legislativ a unei inițiative legislative, astfel cum este afișată pe pagina de internet a Senatului.

La punctul 5, secțiunea I, avem notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la 10 și 11 decembrie 2025, a unor inițiative legislative.

Nota este afișată pe pagina de internet a Senatului.

Inițiativele se consideră adoptate prin împlinirea termenului, conform art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituție, coroborat cu prevederile art. 152 alin. (2) din regulament.

Urmează să fie transmise Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare în calitate de Cameră decizională.

Trecem la secțiunea următoare a ordinii de zi.

La punctul 1 avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2025 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1.106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) prin consolidarea industriei europene de apărare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L594/2025).

Raportul comun al Comisiei economice, industrii, servicii, turism și antreprenoriat și Comisiei pentru apărare ordine publică și siguranță națională este de admitere a proiectului de lege privind aprobarea ordonanței.

Proiectul face parte din categoria legilor organice; se adoptă cu votul majorității senatorilor.

Senatul este Camera decizională. Începem dezbaterile.

Domnul senator Nicula.

## **Domnul Mircea-Cristian Nicula:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de a dezbate acest punct, vă solicit suplimentarea ordinii de zi cu L577 pentru modificarea Legii nr. 360 privind sistemul public de pensii.

Mulțumesc.

Domnule președinte, să reia, că nu am auzit.

## **Domnul Mircea-Cristian Nicula:**

Deci...

Da, da, sigur.

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Mircea-Cristian Nicula:**

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Comisia de muncă, familie și protecție socială, prin adresa nr. 577/2025, a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 55 alin. (3) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, cu modificările și completările ulterioare.

Având în vedere că are avize pozitive, favorabile, de la Consiliul Legislativ, CES și așa mai departe, inclusiv din partea comisiei, vă supun... vă solicit suplimentarea ordinii de zi cu acest punct.

Mulțumesc.

La ce punct, domnule senator?

30. Punctul 30.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

## Stimați colegi,

- Vă rog, domnule senator Pălărie.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Tot pe procedură, solicităm și noi suplimentarea ordinii de zi cu L485/2025.

- Este o inițiativă privitoare la combaterea violenței

- domestice și a primit un raport.

- Vă rog să adăugăm pe ordinea de zi a ședinței la punctul

- 31, evident, sub rezerva depunerii raportului. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

- Pe procedură, domnul senator Peiu. Vă rog.

## **Domnul Petrișor-Gabriel Peiu:**

## Bună ziua!

## Domnule președinte,

Vă rog să luați act că depunem astăzi moțiunea simplă intitulată „«România are prea mult noroc pentru a mai avea nevoie de politicieni mediocrii.» Culpa morală și eșecul politic al ministrului Cătălin Marian Predoiu”.

Moțiunea este însoțită de 42 de semnături de susținere și vă rugăm să programați dezbaterea și votul asupra moțiunii.

## **Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu:**

...suplimentarea ordinii de zi, înainte de COM-ul..., ultimul, cu L418/2025 – pregătirea populației... Cei de la Apărare știu.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Cu privire la moțiunea simplă depusă de Grupul parlamentar al AUR, termenul pentru dezbatere și adoptare, în condițiile respectării prevederilor regulamentului, este luni, 22 decembrie, ora 16:00.

Dacă la punctul 1 – L594 există intervenții. Doamna senator Pauliuc, vă rog.

## **Doamna Nicoleta Pauliuc:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Astăzi nu discutăm doar despre o ordonanță, ci despre locul României în arhitectura de securitate a Europei. Instrumentul „Acțiune pentru securitatea Europei” (SAFE) este modul prin care Uniunea își întărește industria de apărare.

Prin aprobarea Ordonanței de urgență nr. 62/2025, România nu mai stă la margine, doar ca importator de securitate. Ne punem la punct mecanisme interne, astfel încât companiile românești să poată intra în marile proiecte europene: linii de producție modernizate, tehnologie nouă la noi acasă, locuri de muncă mai bine plătite în comunitățile noastre.

Nu este un cec în alb pentru nimeni. Statul trebuie să rămână un partener exigent, care cere capacități reale pentru Armata României și pentru aliați, contracte clare, termene respectate și transparență, nu sinecuri și nu fabrici de hârtie.

În fața unei Rusii agresive a spune „nu” acestui proiect înseamnă a spune „da” dependenței de importuri și risipei de bani în afara țării.

Mesajul trebuie să fie limpede: România nu doar cumpără securitate. România poate și trebuie să producă securitate. PNL votează această lege.

Vă invit, stimați colegi, să votați pentru acest proiect de lege – un vot pentru industria românească de apărare, pentru locuri de muncă bine plătite aici și pentru o Europă care-și apără singură frontiera de est, România... cu o Românie în prima linie.

Domnul Șipoș Sorin.

## Mulțumesc.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Războiul de agresiune al Rusei împotriva Ucrainei a arătat un lucru esențial: securitatea Europei nu mai ține doar de planuri și strategii, ci și de capacitate reală de a produce și livra echipamente de apărare la timp. Din acest motiv, Uniunea Europeană a creat instrumentul SAFE, ca răspuns direct la o criză de securitate fără precedent.

Pentru România, această ordonanță înseamnă mai mult decât transpunerea unui regulament european, înseamnă acces la finanțare pentru investiții urgente, posibilitatea achizițiilor comune și, mai ales, o șansă reală de relansare și

integrare a industriei românești de apărare în lanțurile europene de producție.

Actul normativ creează cadrul instituțional necesar pentru ca România să poată depune la timp planul de investiții, să coopereze cu alte state membre și să valorifice fondurile europene disponibile.

Votul nostru este despre responsabilitatea europeană, dar și despre dezvoltare industrială națională, cu reguli clare, cost-eficiență și control, astfel încât urgența să servească interesului public.

Uniunea Salvați România va susține acest proiect. Mulțumesc.

Domnul Iacob.

## **Domnul Constantin-Ciprian Iacob:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Intervin astăzi pentru a atrage atenția asupra modului în care Guvernul înțelege să legifereze – prin excepție de la regulile statului de drept.

Proiectul supus dezbaterii, care transpune Regulamentul UE 2025/1.116 _,_ ridică serioase semne de întrebare din perspectivă juridică și administrativă. Ca avocat, nu pot să nu observ o tendință îngrijorătoare în redactarea acestui act normativ, respectiv diluarea rigorii procedurale sub pretextul urgenței.

Proiectul reprezintă un cec în alb oferit Executivului. Se prevăd modificări și derogări punctuale de la acte normative organice în vigoare. Însă, în dreptul public, punctual nu trebuie să însemne discreționar. În fapt, lipsa de predictibilitate a derogărilor vulnerabilizează cadrul achizițiilor publice, putând genera un mediu propice litigiilor administrative complexe.

Observăm instituirea unui grup de lucru interinstituțional, coordonat de Cancelaria Prim-Ministrului. Asistăm la un nou transfer de competențe tehnice specifice Ministerului Apărării Naționale către o structură eminamente politică. Suprapunerea de atribuții riscă să blocheze mecanismul de luare a deciziilor și să dilueze răspunderea juridică în cazul eșecurilor administrative.

Chiar dacă Regulamentul SAFE permite anumite flexibilități, proiectul național lasă o marjă mult prea largă pentru atribuirea contractelor prin negociere, fără publicarea prealabilă. Transparența este singura garanție împotriva risipei banului public, fie el și european.

Domnilor și doamnelor senatori,

10 secunde, domnule senator.

Vă mulțumesc.

...însă nu putem risca un cec în alb, semnat într-o zonă gri a legalității, unde derogarea devine normă, iar controlul parlamentar asupra achizițiilor militare de miliarde de euro este cvasiinexistent.

Pentru aceste considerente, ne abținem la votul proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Catana Claudiu.

Mulțumesc, domnule președinte.

România, ca stat membru al Uniunii Europene și al NATO, are responsabilitatea directă de a-și consolida capacitățile de apărare, de a proteja cetățenii, de a contribui la stabilitatea regională. Regulamentul SAFE oferă exact instrumentul necesar pentru realizarea acestor obiective prin finanțare europeană destinată investițiilor urgente și majore în industria de apărare.

Proiectul de lege creează astăzi cadrul juridic indispensabil pentru accesarea fondurilor europene, realizarea de achiziții de apărare în comun cu alte state membre, accelerarea procedurilor de achiziție în condiții de transparență și eficiență, consolidarea bazei industriale.

Trebuie spus foarte clar că acest proiect nu este unul opțional, nici conjunctural și nici politic; este un proiect de securitate națională fundamentat pe realități geopolitice dure și pe angajamente asumate de România la nivel european și euroatlantic.

Prin adoptarea acestei legi, practic, România își întărește capacitatea de apărare, sprijină industria națională, contribuie activ la securitatea Uniunii Europene și protejează interesul național.

Vă mulțumesc.

Vom susține acest proiect de lege.

Doamna Cerva.

## **Doamna Nadia-Cosmina Cerva:**

România, ca stat membru și stat UE, are obligația de a respecta statul de drept și instituțiile din România.

Guvernul României are obligația de a respecta Senatul României.

Votul din Senatul României a fost de demitere a doamnei ministru al mediului.

Până când Guvernul României nu va respecta Senatul României, opoziția înțelege să nu mai voteze niciuna dintre ordonanțele care sunt trimise în Senatul României, în semn de protest.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

## Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 2, Proiectul de lege pentru ratificarea Acorduluicadru dintre Guvernul României și Organizația pentru Cooperare Comună în Domeniul Armamentului (OCCAR) pentru participarea României la programele gestionate de OCCAR, semnat la București la 8 octombrie 2025 (L591/2025).

Raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare; se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este Camera decizională.

Începem dezbaterile.

Domnule Șipoș Sorin, vă rog.

## Mulțumesc.

Acest proiect de lege își propune să rezolve o problemă foarte concretă – permite României să participe efectiv la programe europene de înzestrare și cooperare în domeniul apărării, fără ambiguități juridice și fără angajamente financiare automate.

Acordul-cadru cu Organizația pentru Cooperare Comună în Domeniul Armamentului creează cadrul legal necesar pentru ca România să poată lua decizii pe picior de egalitate, în programe europene majore de armament, atunci când este în interesul său strategic. În mod particular, acest acord este indispensabil pentru participarea României la programul european „Patrol Corvette”, un angajament deja asumat în cadrul Uniunii Europene și în cadrul NATO.

Fără acest acord, riscăm să pierdem accesul la proiecte finanțate din Fondul european de apărare, să blocăm modernizarea forțelor navale și să excludem industria românească din lanțuri europene de inovare și producție. Acordul oferă un avantaj clar: achiziții mai eficiente, interoperabilitate, costuri mai mici și o gestionare profesionistă a ciclului de viață al echipamentului. Această lege nu este despre birocrație, ci despre capacitate de apărare, credibilitate strategică și decizii responsabile.

Din acest motiv, Uniunea Salvați România dă un vot astăzi „pentru”.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 3, Legea privind plata pensiilor private.

Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 676/2025 (L214/2025).

Raportul comun al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială și Comisiei pentru constituționalitate este de admitere a legii în forma transmisă la promulgare, cu amendamente admise, în vederea punerii de acord cu decizia Curții Constituționale.

Legea face parte din categoria legilor organice; se adoptă cu votul majorității senatorilor.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile. Domnul Darău.

Doamna Violeta Alexandru.

## **Doamna Victoria-Violeta Alexandru:**

Stimați colegi, Doar o foarte scurtă intervenție.

Am mai avut acest proiect de lege pe ordinea de zi, l-am dezbătut; a trecut și prin Camera Deputaților; a ajuns la Curtea Constituțională ca urmare a unei sesizări, se întoarce la noi.

Nu o să vă rețin astăzi pe fondul discuției, dar vreau să-i asigur pe toți colegii senatori că sunt un om de dialog, interesată realmente de dezbatere în societate în jurul acestor subiecte și, chiar dacă astăzi – și vă mulțumesc pentru acest lucru – dăm un vot strict în raport cu sesizarea Curții Constituționale, în ceea ce mă privește sunt deschisă oricărui dialog, dacă îl simțiți necesar, pe tema pensiilor administrate privat în România, pe tema viitorului contribuțiilor la pilonul I și așa mai departe.

Închei, pentru că, spuneam, nu o să intru pe fond în această dimineață, spunând că le mulțumesc foarte mult tuturor colegilor din Comisia specială comună, Cameră și Senat, pentru aderarea la OCDE – lucrez în coordonarea domnului președinte al Senatului, domnul Mircea Abrudean, care este și vicepreședintele acestei comisii, alături de domnul senator, vicepreședinte, Titus Corlățean, alături de domnul deputat, secretar al comisiei, Miklós Zoltán, respectiv alături de al doilea secretar, un domn foarte dedicat acestui subiect, domnul secretar Cosmin Corendea, domnul deputat –, fiecărui coleg din această comisie, având în vedere că acest subiect, consultat cu experții OCDE, redactat pe baza unei experiențe largi pe care o au toate țările membre, face parte din una dintre condiționalitățile pentru procesul de aderare. Și țin să punctez că apreciez că, dincolo de rezervele poate de ordin politic, poate din agenda de mesaje pe care o avem, toți cei care lucrează în acest proiect au...

10 secunde, doamna senator.

## **Doamna Victoria-Violeta Alexandru:**

...au colaborat și au făcut posibilă trecerea într-un timp foarte scurt, după decizia Curții, prin toate comisiile avizatoare.

Vă mulțumesc foarte mult.

Și probabil că urmează să

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Domnul Catana.

Mulțumesc. Mulțumesc, domnule președinte.

Această lege creează un cadru legal corect pentru pensiile private. Proiectul oferă o predictibilitate, o protecție celor care contribuie la pensiile private și, bineînțeles, aliniază România la standardele europene și la standardele OCDE. Este un pas firesc pentru un sistem de pensii moderne și noi susținem în continuare acest proiect de lege, cu modificările aferente.

Mulțumesc.

Domnul Vela.

## Domnule președinte, Onorați colegi,

Ca jurist, ca avocat vorbesc acum, oarecum motivat și de ceea ce au spus colegii antevorbitori, și domnul coleg avocat și senator Iacob, și doamna colegă și avocată Cerva, la punctele precedente, când spuneau că Guvernul României trebuie să respecte legile României. Eu vă atrag atenția asupra unui lucru, ceea ce am spus și în Camera Deputaților, și anume, atunci când Curtea Constituțională arată că sunt elemente de neconstituționalitate într-un act normativ și-l întoarce la Senat spre a fi revotat, tot procesul legislativ se reia de la capăt. Această lege trebuie retrimisă la comisii, trebuie reluate toate dezbaterile, pe toate problemele, și după aceea va trebui să o votăm din nou.

Ăsta este punctul meu de vedere – deci trebuie retrimisă la comisii.

Mulțumesc frumos.

Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 4, Legea privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului și din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” – Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov și Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști Brașov în domeniul public al municipiului Brașov și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Brașov, județul Brașov (L369/2025).

Raportul comun al Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală și Comisiei pentru administrație publică este de admitere a legii transmise la promulgare, cu amendamente admise, în sensul admiterii obiecțiunilor din cererea de reexaminare formulată de Președintele României.

Legea face parte din categoria legilor ordinare; se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Domnul Catana, domnul Darău și domnul Vela, dacă dorește.

## **Domnul Claudiu-Daniel Catana:**

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului.

Vreau să vă anunț că, la invitația mea, avem un grup de copii din clasa a III-a – Școala „Mircea cel Bătrân” din Turnu Măgurele, județul Teleorman, care au plăcerea să viziteze Senatul României.

Sunt acolo, la balcon. Vă rog să-i aplaudăm.

Mulțumesc.

Domnul Darău.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Avem aici o inițiativă esențială pentru mai multe comunități din municipiul Brașov și de lângă municipiul Brașov, cele din Râșnov, Ghimbav, Cristian. Este vorba de lărgirea unui drum, care va rezolva foarte multe probleme de trafic, și de un teren, relativ mic, de care primăria are nevoie pentru a realiza această lărgire.

Într-adevăr, s-a întors de la Președinția României această inițiativă, în prima formă. A fost corectată. De la trecerea în administrarea Primăriei Brașov, va trece în proprietatea publică locală. S-a corectat acest lucru. Este important pentru aceste comunități.

Vă rugăm să votăm forma finală și avem încredere că de data aceasta este și 100% constituțională. Vă mulțumesc.

Domnul Fodoca.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În România se practică, din păcate, aceste, nu știu, practici. Și domnii de la PSD, PNL, acum văd că și domnii de la USR vor terenurile instituțiilor de cercetare ale liceelor agricole, le vor să facă ceva în administrație.

Cum am spus-o și în comisie, ce facem, ce punem în locul acelor terenuri? Adică le-am luat de la instituțiile respective. Cu ce îi ajutăm mai departe? Doar îi privăm de niște bunuri? Ei, săracii, ce fac acolo mai departe? Ce se întâmplă cu dânșii? Asta nu... Trebuie rezolvată cumva treaba. Adică le luăm terenurile. Trebuie să le întrebuințăm într-un alt... pentru altceva, dar oamenii aceia vor să le fie completate bunurile de altundeva. De ce nu facem treaba aceasta? Ca să fie toată lumea mulțumită. Nu doar luăm, tăiem și nu mai avem nevoie de instituții de cercetare, de nimic.

Vă rog frumos să luați niște măsuri mai bune, mai pozitive pentru țară.

Mulțumesc.

Domnul Nicula.

Îmi pare rău să-l contrazic pe colegul Fodoca, însă toți parlamentarii, de la USR, PSD, PNL, AUR, POT, SOS, au semnat această inițiativă.

Mulțumesc.

Domnul Vela.

## Domnule președinte, Onorați colegi,

Acest proiect de lege are, cu adevărat, inițiator și de la Partidul Oamenilor Tineri – POT. Este o cerere... Noi vorbim acum de o reexaminare a unui proiect de lege pe care o cere Președintele României. Trece din nou prin Senat.

Partidul Oamenilor Tineri – POT susține acest proiect de lege, pentru următoarele considerente.

În forma reexaminată, amendamentele care au fost admise clarifică destinația terenurilor care sunt transferate și introduc garanții privind protejarea interesului public și legea permite valorificarea unor terenuri în scop de utilitate publică locală, fără a bloca activitatea de cercetare agricolă, prin delimitări clare și menținerea funcțiilor esențiale ale institutelor de cercetare. Și forma asta actuală răspunde observațiilor care sunt formulate la reexaminare și asigură un echilibru între nevoile comunităților locale și protejarea patrimoniului public.

Vă mulțumesc.

Iar la celelalte puncte de pe ordinea de zi fac această mențiune, că vorbesc expres la cererea domnilor colegi Iacob și Peiu.

Vă mulțumesc mult.

Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 5, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii învățământului superior nr. 199/2023 (L322/2024).

Raportul Comisiei pentru învățământ, știință și inovare este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii.

Propunerea face parte din categoria legilor organice; se adoptă cu votul majorității senatorilor.

Senatul este Camera decizională. Începem dezbaterile. Domnul Darău.

## **Domnul Ambrozie-Irineu Darău:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Încep prin a le mulțumi tuturor membrilor Comisiei pentru învățământ, fiindcă am reușit, după o vreme, să scoatem, zic eu, într-o formă optimă și aplicabilă această inițiativă, o inițiativă pentru studenții cu dizabilități. Ne dorim ca persoanele cu dizabilități, în România, să poată să facă tot ceea ce face o persoană tipică. Nu ne dorim abandon universitar în cazul vreunei persoane cu dizabilități din cauza unor limitări privind infrastructura fie a universității, fie, uneori, infrastructura legată de urbanism.

De aceea, prin această inițiativă, în formula finală, cu amendamente, pe lângă persoanele cu dizabilități, includem și persoanele cu cerințe educaționale speciale, prin similaritate cu învățământul preuniversitar. Adăugăm și limba semnelor, pentru persoanele cu deficiențe de auz, și, cel mai

important lucru, pentru că știm că există niște limitări în infrastructură și că va mai dura până când toate universitățile din această țară vor fi accesibilizate pentru persoane cu dizabilități, instaurăm un drept – dreptul persoanei cu dizabilități student/studentă să obțină, la cerere, învățământ hibrid, dacă din cauză de infrastructură nu poate să participe la activitățile didactice și de cercetare.

Încă o dată, incluziunea în România trebuie să fie instaurată prin măsuri practice. Trebuie să recunoaștem că în România avem multe persoane cu dizabilități și că astăzi nu le oferim ceea ce merită, nici ca societate, nici ca stat. Și cred că am reușit, în Comisia pentru învățământ, să ajungem la o formă care va diminua efectiv abandonul universitar în cazul persoanelor cu dizabilități...

Domnul Cașcaval.

Domnule președinte, Dragi colegi,

Partidul Social Democrat va susține această inițiativă, deși nu are niciun coinițiator. Spunem aceasta pentru că am ajuns la o formă finală a inițiativei legislative în comisie, care a dovedit faptul că inițiatorii au ascultat propunerile membrilor partidului nostru din Comisia pentru învățământ. Este o formă care a eliminat mult din redundanța și din suprapunerile care există cu legea actuală.

Susținem această inițiativă nu doar pentru că este vorba de persoane cu cerințe speciale, ci mai ales pentru că inițiatorii au dat dovadă de curaj. Au dat dovadă de curaj atunci când au propus dublarea costului pentru acești studenți – și spun aceasta în contextul în care, iată, premierul propune în continuare o avalanșă de reduceri – și, mai ales, au dat dovadă de curaj în contextul ultimelor declarații ale premierului, care a spus că avem prea mulți absolvenți de studii universitare. Avem un număr dublu de medici, mulți ingineri, mulți cu studii de drept, mulți cu studii economice, iar inițiatorii tocmai aceasta doresc, ca niciun student care a început o facultate să nu abandoneze.

Și, deși avem „foarte mulți” absolvenți – cu ghilimele de rigoare –, se pare că „dezvoltarea” a rămas un cuvânt prohibit în vocabularul premierului nostru.

Partidul Social Democrat va susține această inițiativă. Vă mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile. Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii învățământului superior nr. 199/2023 (L27/2025).

Raportul Comisiei pentru învățământ, știință și inovare este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice; se adoptă cu votul majorității senatorilor.

Senatul este Camera decizională.

- Începem dezbaterile. Domnul...

Da, domnule Vlahu, pe procedură, înțeleg.

## **Domnul Nicolae Vlahu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am o rugăminte la dumneavoastră. Știți foarte bine că nu suntem de acord cu introducerea pe ordinea de zi a unor proiecte legislative pe ultima sută de metri. Este normal și firesc ca, atunci când vrem să introducem chestii noi pe ordinea de zi, să fie anunțate cu ceva timp înainte, astfel încât să luăm cunoștință cu toții despre cele discutate în ședința plenului Senatului. Prin urmare, cele trei proiecte legislative, L418, L485 și L577, solicit să le discutăm și să le votăm luni.

Și vă rog, domnule președinte, să supuneți la vot propunerea mea.

Vă rog să supuneți la vot propunerea mea.

## Stimați colegi,

V-aș propune să aveți o discuție în Comitetul liderilor totuși, pentru că noi tocmai am aprobat ordinea de zi. Vă rog, discutați și, dacă ajungem la concluzia asta, supunem la vot, n-am nicio problemă. Pentru că avem 40 de puncte astăzi pe ordinea de zi, da?

DUPĂ PAUZĂ

Între timp, stimați colegi, la punctul 6, până se discută în Comitetul liderilor, dacă sunt intervenții? Domnul Darău.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este o altă inițiativă pe care suntem Camera decizională, o inițiativă de asemenea legată de învățământul superior, și sunt recunoscător colegilor din Comisia pentru învățământ că am ajuns la o formă finală echilibrată și cu care au fost, în ansamblu, de acord.

Este vorba despre practica în sistemul de învățământ superior. Ceea ce ne dorim noi – și ne-o dorim de o vreme – este să crească procentul de practică acoperită, să spun așa, pentru care universitățile găsesc soluții. Și dacă astăzi în legislație avem o țintă de 50% dintre studenți pentru care universitățile trebuie să găsească soluții pentru a face practică, mărim, prin această inițiativă, procentul la 75%, însă lăsăm la 50% procentul, din acești 75% inițial, care trebuie găsit pe piața liberă, după cum fixăm și o țintă temporală, anul universitar 2029-2030, împreună cu un indicator care să fie urmărit pe această traiectorie, astfel încât, în cei 5 ani de zile rămași, să ne asigurăm că ajungem la această țintă.

Nevoia studenților de a câștiga experiență practică, fie în piața privată, fie în niște proiecte asigurate intern de universitate, este foarte mare. Cred că orice fel de experiență profesională a studentului înainte de a absolvi îl va ajuta extrem de mult cu integrarea pe piața muncii. Și mă bucur că și universitățile văd lucrurile în acest fel.

Încă o dată, le mulțumesc colegilor din comisie. Facem legi bune pentru învățământul din România. Mulțumesc.

Domnule Cașcaval, vă rog.

## Domnule președinte, Dragi colegi,

Nu m-am îndrăgostit de microfon, ca alți colegi; este, probabil, ultima intervenție de astăzi.

Aș dori să spun că Partidul Social Democrat susține această inițiativă legislativă, pentru că, în forma în care a

ajuns în acest moment, este mult mai bună decât ceea ce se prevedea în lege. Spun aceasta pentru că la început a fost o formă care, cumva, exagera lucrurile în ceea ce privește practica, ieșea și din cadrul Bologna, prevăzând în practică o porție de cercetare, ceea ce cadrul Bologna nu prevede pentru studiile de licență. Dar în forma actuală, deși nu suntem coinițiatori, este o formă care, să spunem, aduce beneficii și universităților umaniste – eu sunt reprezentantul unei universități tehnice, pentru mine practica oricum este în procent de 100% –, dar are grijă și de particularitățile universităților umaniste, ceea ce este un lucru foarte bun. Aș putea spune că în varianta în care a ieșit acum inițiativa legislativă, cumva, regret că nu sunt și eu coinițiator. Vă mulțumesc.

Dacă la punctul 6 mai sunt intervenții? Domnule Vela, vă rog.

Domnule președinte, Onorați colegi,

Argumentele care au fost spuse și arătate de către domnul Darău nu ne-au convins, motiv pentru care, ca reprezentant al partidului POT, nu susțin această propunere legislativă de modificare a Legii învățământului superior, deoarece a fost adoptată tacit, fără o dezbatere reală, fără clarificări publice și fără evaluarea impactului asupra universităților, studenților și cadrelor didactice.

Modificările care sunt propuse nu sunt însoțite de o fundamentare academică și financiară care să fie clară și riscă să afecteze stabilitatea unui cadru legislativ recent adoptat. Și învățământul superior are nevoie de predictibilitate și de coerență, și nu de modificări succesive și făcute în mod galopant, care sunt introduse fără dialog instituțional și fără consultarea mediului universitar.

Pentru aceste considerente, voi vota împotrivă. Mulțumesc frumos.

Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L441/2025).

Raportul suplimentar al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital este de respingere a propunerii, cu amendamente respinse.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare; se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Domnule Vela, vă rog.

Domnule președinte, Onorați colegi,

Nici acest proiect de lege nu este susținut de către senatorii POT, pentru următoarele considerente:

Propunerea legislativă, care este de modificare a Codului fiscal, introduce schimbări fiscale prin procedură de urgență, dar fără o fundamentare economică solidă și fără o predictibilitate pentru contribuabil, de data asta, iar modificările care sunt propuse în acest proiect de lege nu sunt însoțite de o analiză clară a impactului bugetar și afectează stabilitatea fiscală. Și anume este vorba despre un principiu esențial pentru mediul de afaceri, dar și pentru cetățeni, ca această stabilitate să existe și să fie continuată. Și Codul fiscal trebuie să ofere reguli clare, stabile și previzibile, iar intervențiile care sunt grăbite, cu amendamente respinse la această propunere legislativă și care nu au consens majoritar, creează incertitudine și descurajează investițiile în România.

Pentru motivele acestea, voi vota împotrivă. Mulțumesc.

Domnul Gheorghe Paul-Daniel-Romeo.

Mulțumesc, domnule președinte. Bună ziua, stimați colegi!

La acest proiect, apă potabilă la un preț corect, vorbim despre faptul că, în toată Uniunea Europeană, toate prețurile care provin de la stația de epurare și de la stația de tratare nu sunt plătite de cetățeni și sunt plătite de stat, da? Și, ca atare, prețul la apa potabilă în țările occidentale este cu minimum 35% mai mic decât în România. De aceasta în acest proiect legislativ a fost TVA-ul 0%, pentru că este o diferență foarte mare între prețul plătit în România la metrul cub de apă față de țările occidentale.

Vă mulțumesc și sunt convins că, dacă mai iubiți populația din România, veți susține acest proiect. Vă mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 8, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2025 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul silviculturii (L511/2025).

Raportul comun al Comisiei pentru mediu, Comisiei pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic este de admitere a proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței.

Proiectul face parte din categoria legilor organice; se adoptă cu votul majorității senatorilor. Senatul este prima Cameră sesizată.

Începem dezbaterile.

Doamna Păun.

Diana Buzoianu a lovit adânc în sistemele de interese care au capturat Romsilva și au permis, ani la rând, jaful din pădurile României. Astăzi votăm dacă România mai tolerează un stat paralel în păduri sau dacă, în sfârșit, îl reformează.

Știți ce face, de fapt, această ordonanță?

Taie din rădăcină mecanismele prin care Romsilva a fost capturată politic. Introduce evaluarea anuală reală, nu simulări la final de mandat. Introduce concursuri transparente, cu probe scrise și interviuri înregistrate și publice. Introduce criterii clare de profesionalism și integritate, nu pile și carnet de partid. Pune camere audio-video în controale, pentru ca hoția să nu mai fie cuvânt contra cuvânt. Pune GPS și monitorizare digitală pe parcul auto, pentru ca lemnul să nu mai dispară pe drum. Și, poate cel mai important, închide portița furtului mărunt, repetat, care a devenit industrie: transporturile de sub 5 metri cubi, făcute de două, de trei, de zece ori pe an, până când pădurea dispare. De astăzi, furtul repetat devine infracțiune, indiferent de șmecheriile contabile.

Aceasta este reforma Romsilva și acesta este motivul real pentru care Diana Buzoianu este atacată, nu pentru că a

greșit, ci pentru că a lovit exact în mecanismul furtului, pentru că a pus reguli clare acolo unde domnea „merge și așa” și pentru că a spus clar „nu mai merge așa”. Cei care au profitat, ani la rând, de acest sistem urlă astăzi cel mai tare. Dar ăsta nu este un argument împotriva reformei, ci este cel mai bun argument că reforma este necesară.

USR va vota această lege, pentru păduri și pentru că România nu mai poate fi ținută captivă de rețelele care au confundat Romsilva cu propria lor moșie.

Domnul Varga.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Avem un act normativ necesar, care aduce ordine, responsabilitate și profesionalism în domeniul silvic. Este o lege esențială atât pentru respectarea angajamentelor din PNRR, în special Jalonul 24, cât și pentru protejarea fondului forestier și a interesului public.

Se introduce un management bazat pe competență și performanță în Romsilva și-n ocoalele silvice, concursuri reale, mandate de 5 ani, cu prelungire o singură dată și evaluări anuale cu responsabilitate clară pentru funcțiile de conducere – adică gata cu directorii și șefii de ocoale pe viață. Se înăsprește combaterea tăierilor ilegale, prin eliminarea portiței care permite transporturi repetate sub pragul legal, volumul cumulat de peste 5 m[3] este sancționat ferm. De asemenea, se modernizează controlul silvic, prin utilizarea mijloacelor tehnice, și se asigură o planificare forestieră mai stabilă pe termen lung.

Din aceste motive, PNL susține și votează această lege. Vă mulțumesc.

Domnul Petre George-Cezar.

Apoi doamna Cerva, apoi domnul Vela.

## Bună ziua! Mulțumesc.

Clar, este nevoie de o reformă în domeniul silvic, dar inițiativa propusă astăzi este o formă fără fond. Este cu vorbe mari, lipsite de conținut, care lasă portițe deschise pentru a schimba oamenii din actualul sistem cu alți oameni, purtători de carnete de partid cu diplome falsificate.

Când a fost invitată la comisia de specialitate a Senatului pentru a lămuri dacă în spatele vorbelor goale se află un plan de restructurare complet sau doar o epurare politică, ministra mediului, fără pregătire în domeniu, a ales, cu aroganța specifică, să fugă de răspundere și să rămână opacă în comunicare.

În ordonanța de urgență am văzut că se folosesc cuvinte mari, precum „eficiență”, „indicatori de performanță financiară”, cuvinte care nu reprezintă altceva decât o gargară care prinde la publicul neavizat, fără diplome.

Eficiența economică nu se face în pădure, pentru că acolo este important ce rămâne în pădure, nu ce iese din ea. Avem mii de arbori care putrezesc în pădurile din România, pentru că eficiența despre care se vorbește aici a făcut ca lemnul bun să fie tăiat, iar cel uscat să fie abandonat.

Eficiența, încă o dată vă spun, nu se face în pădure, ci la biroul contabil, acolo unde ar trebui să se taie din primele acordate directorilor și din cheltuielile de protocol. Eficiența, doamnă ministru Buzoianu, se face cu oameni pregătiți, nu cu politruci ca dumneavoastră în funcție.

Luând în considerare și ultimele... și ultima moțiune care a trecut aici, în Senat, vă cer demisia.

Doamna Cerva.

Doamna Buzoianu a tăiat apa. Acum, nu știu ce vrea să facă și cu pădurile.

Problema este următoarea, că acest proiect are opt pagini de observații de la Consiliul Legislativ, observații atât de tehnică legislativă, cât și pe fond.

Încă o dată, până când Guvernul nu va respecta Senatul României, opoziția din Senat nu votează nicio ordonanță a Guvernului.

Nici această ordonanță nu va fi votată de opoziție. Mulțumesc.

Domnul Vela.

Domnule președinte, Onorați colegi,

O poziție asemănătoare cu colegii de la AUR și de la PACE: de când a fost adoptată moțiunea simplă împotriva ministrei mediului, doamna Buzoianu, Grupul POT nu mai are încredere aproape deloc în nicio inițiativă legislativă care vine de la Guvern.

Acest proiect de lege nu îl susținem pentru următoarele considerente: pentru că, în opinia noastră, este insuficient fundamentat din punct de vedere economic și financiar și, mai mult decât atât, actul normativ a fost adoptat prin procedură de urgență, fără prezentarea unor studii de impact complete, fără o evaluare clară a efectelor asupra fondului forestier și fără o consultare publică reală, contrar principiilor prevăzute de Legea nr. 24/2000 privind tehnica legislativă.

Textul nu demonstrează existența unei situații extraordinare, care să justifice urgența, în sensul art. 114 – art. 115 alin. (4) din Constituție și nu introduce garanții suplimentare pentru prevenirea tăierii ilegale sau pentru întărirea controlului statului asupra gestionării pădurilor.

Pentru aceste considerente, vom vota împotrivă. Vă mulțumim frumos.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Înainte de a trece la punctul 9, vă informez că la balcon ne onorează cu prezența un grup de elevi din comuna Mânăstirea, județul Călărași.

Mulțumim.

Punctul 9, Proiectul de lege privind aprobarea participării României la runda de suplimentare a fondurilor Asociației Internaționale pentru Dezvoltare – IDA21 (L528/2025).

Raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară, piață de capital este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare; se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Începem dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (L460/2025).

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități, validări este de respingere a propunerii.

Propunerea face parte din categoria legilor organice și se adoptă cu votul majorității senatorilor.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 132/1999 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Național al Calificărilor și al Formării Profesionale a Adulților (L410/2025).

Raportul comun al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială și Comisiei pentru învățământ, știință și inovare este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii.

Propunerea face parte din categoria legilor organice; se adoptă cu votul majorității senatorilor. Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile. Domnul Darău.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Această lege reformează un capitol important, cel al comitetelor sectoriale, care, timp de 16 ani, au rămas într-o formă rigidă, depășită de realitățile economice și sociale de azi.

Astăzi adoptăm o lege care dovedește că Parlamentul poate funcționa așa cum așteaptă cetățenii – prin dialog, cooperare și responsabilitate între partide, cu actorii sociali și cu Guvernul.

Acest proiect nu a fost scris închis într-un birou, ci este rezultatul unei consultări largi și repetate cu partenerii sociali. Toate confederațiile sindicale și patronale reprezentative au stat la aceeași masă și au colaborat real, într-un dialog facilitat de inițiator, prin organizarea unei serii de dezbateri aplicate.

Prin adoptarea acestei inițiative, aducem mecanismul comitetelor sectoriale într-un cadru modern, flexibil și predictibil, care permite o colaborare reală între organizațiile reprezentative din fiecare sector de activitate economică și o mai bună adaptare la dinamica pieței muncii.

Este important de subliniat că forma finală a legii nu aparține unui singur partid. Ea este rezultatul conlucrării mai multor formațiuni politice aflate în coaliție, care au ales să lase deoparte orice diferență de opinie și ideologie și să muncească împreună pentru binele public. Adoptarea acestei legi este un semnal de maturitate politică și de angajament față de viitor.

Le mulțumesc tuturor celor care au contribuit și vă asigur că reforma comitetelor sectoriale va aduce un plus de dinamism și de capacitate de adaptare într-o economie și pe o piață a muncii tot mai schimbătoare.

Domnul Vela.

Domnule președinte, Onorat prezidiu, Stimați colegi, La punctul 10 n-am apucat să apăs pentru vorbire, s-a luat; vreau să spun că partidul POT nu îl susține. La punctul 11, susținem această propunere legislativă, vom vota „pentru”, pentru următoarele considerente: în opinia noastră, acest proiect de lege care actualizează Legea nr. 132/1999 privind Consiliul Național al Calificărilor și al Formării Profesionale a Adulților în acord cu evoluțiile pieței muncii și cu cerințele europene este binevenit în legislația noastră. Modificările clarifică atribuțiile instituționale și întăresc rolul calificărilor profesionale și îmbunătățesc corelarea dintre formarea profesională și nevoile reale ale economiei României.

Textul a fost analizat în comisiile de specialitate, fiind adoptate amendamente care consolidează aplicarea legii și asigură un cadru juridic coerent și funcțional.

Și actul normativ are caracter organic și respectă cerințele de tehnică legislativă.

Pentru aceste considerente, vom vota pentru adoptarea acestei propuneri legislative. Vă mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 12 avem Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L459/2025).

Raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară, piață de capital este de respingere a propunerii legislative, cu amendamente respinse.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare; se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile. Domnul Vlahu.

## Vă mulțumesc.

## Stimați colegi,

Acest proiect vizează regimul fiscal al entităților care desfășoară activități de recuperare a creanțelor. Adică entitățile juridice, indiferent de statul de rezidență, care desfășoară pe teritoriul României activități de recuperare a creanțelor sunt obligate să se înregistreze fiscal în România, astfel încât veniturile obținute din activitatea de recuperare a creanțelor (realizată în România de către aceste entități) să fie supuse impozitării. Deci vorbim doar despre suma efectiv încasată de la debitorii persoane fizice sau juridice aflați în România.

Consider că vorbim despre o normalitate, astfel încât acești recuperatori de creanțe să plătească taxe în România. Este de notorietate faptul că firmele de recuperări de creanțe cumpără aceste datorii la un preț derizoriu, dar, atunci când vine vorba despre executarea silită, cer dobânzi și penalități exorbitante. De aceea, acest proiect legislativ reprezintă o normalitate, iar cine produce profit în România trebuie să plătească în România.

Vă îndemn să votați pentru acest proiect legislativ, să nu puneți povara doar pe umerii românilor, ci să aveți în vedere această echitate fiscală.

Dacă trebuie să plătim taxe, să plătească toți taxe, nu doar românii.

Vă mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile. Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 13, Propunerea legislativă privind reconstrucția infrastructurii tehnico-edilitare afectate de calamități naturale și de modificare, completare și abrogare a unor acte normative (L411/2025).

Raportul comun al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară, piață de capital, Comisiei pentru administrație publică este de respingere a propunerii legislative, cu amendamente respinse.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile. Domnul Vela.

## Domnule președinte,

## Onorați colegi,

Partidul Oamenilor Tineri – POT nu susține acest proiect de lege, pentru că Propunerea legislativă privind reconstrucția infrastructurii tehnico-edilitare care este afectată de calamități naturale nu este susținută în mod real și concret de o fundamentare financiară și tehnică adecvată.

Textul care este propus nu precizează sursele de finanțare, nu include o evaluare a impactului bugetar și nu stabilește care sunt mecanismele clare de implementare a acestui text propus de lege, conform Legii nr. 24/2000 și legislației fiscal-bugetare.

De asemenea, proiectul dublează reglementări legislative existente și creează riscuri de suprapunere instituțională.

Și comisiile de fond au analizat această inițiativă și au emis un raport de respingere, motiv pentru care... cu amendamente propuse, motiv pentru care vom vota împotrivă.

Mulțumim.

## Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 14, Propunerea legislativă pentru completarea art. 456 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L493/2025).

Raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară, piață de capital este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare; se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți. Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile. Domnul Vela.

## Domnule președinte,

Acest proiect de lege, care este inițiat de către PNL, PSD și USR, este susținut și de către Partidul Oamenilor Tineri – POT, pentru următoarele considerente: modificarea care este propusă în lege elimină interpretările care sunt neunitare și asigură aplicarea corectă și uniformă a normelor fiscale la nivelul autorităților locale, de data asta.

Proiectul a fost analizat în procedură de urgență, iar comisia de fond a emis un raport de admitere, cu amendamente care îmbunătățesc forma inițială și, mai mult decât atât, asigură conformitatea cu principiile predictibilității și cu principiile legalității fiscale.

Pentru aceste considerente, ca senator POT, voi vota pentru acest proiect de lege, pentru adoptarea lui. Mulțumim.

Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 15, Propunerea legislativă pentru reglementarea esteticii arhitecturale a clădirilor administrative din România (L489/2025).

Raportul Comisiei pentru administrație publică este de respingere a propunerii.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Domnul Ștefănache.

## Stimați colegi,

Propunerea ca toate construcțiile noi, în special edificiile administrative, să fie realizate exclusiv în stiluri arhitecturale consacrate până în anul 1947 este, în opinia noastră, o limitare artificială și periculoasă. Arhitectura nu este un muzeu înghețat în timp, ci un organism viu, care trebuie să răspundă nevoilor prezentului și viitorului.

Edificiile administrative de astăzi au cerințe moderne: eficiență energetică, accesibilitate, digitalizare și siguranță seismică. A le obliga să copieze forme din trecut înseamnă a le priva de funcționalitate și a condamna spațiul public la stagnare.

Respectul pentru patrimoniu nu trebuie confundat cu blocarea viitorului. România are nevoie de o arhitectură administrativă care să fie funcțională, sustenabilă și reprezentativă pentru prezentul și viitorul său, nu doar pentru trecut.

Vă mulțumesc.

Domnul Roman Marius-Valentin.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Ideea acestui proiect de lege nu restrânge ce se întâmplă în interiorul clădirii. Această practică nu este o noutate, nu am inventat-o noi. Este o practică existentă în Marea Britanie, de pildă, în Statele Unite ale Americii, acolo unde, în încercarea de a contrabalansa stilul brutalist arhitectonic, s-a trecut la revitalizarea stilurilor clasice. Vorbim, în principal, de fațadele clădirilor. Asta nu anulează un certificat de eficiență energetică, de pildă.

Și, dacă avem în vedere ce s-a întâmplat în România, care este un caz special față de restul lumii și... alături de statele din fostul bloc comunist, după ’47, această arhitectură de tip comunist, care a anulat, practic, toate stilurile românești, trebuie cumva ca, la nivel de clădiri de administrație publică măcar, acolo unde se poate interveni, mă refer și la clădirile deja existente... Nu cere nimeni să le dărâmăm pe cele existente și să facem unele noi, în stilul brâncovenesc, dar, acolo unde se poate, să se intervină prin recondiționarea fațadelor într-un stil care să ajute și identitatea culturală locală.

Mulțumesc.

Domnule Vela, vă rog.

Domnule președinte, O să vorbesc liber.

Acest proiect de lege – care este inițiat de către colegii de la AUR – Grupul POT îl susține.

Ca senator POT, îl susțin pentru următoarele considerente: Bucureștiul este numit „Micul Paris”, iar Timișoara este numită „Mica Vienă”. De ce oare? Tocmai pentru construcțiile pe care le au, pentru arhitectura urbană, pentru fațadele minunate, care seamănă și cu clădiri din Paris, și cu clădiri din Viena.

Avem nevoie de o legislație care să conserve identitatea noastră și mai ales pe cea europeană.

Și pentru acestea orice fel de inițiativă legislativă care prețuiește această valoare care este legată de identitatea noastră românească trebuie să fie susținută. Pentru că, cum s-a spus mai devreme, comunismul a nivelat și a încercat să anuleze identitatea noastră și noi încercăm acum să o păstrăm și să o conservăm cu ce mai avem.

Pentru aceste considerente, voi susține acest proiect de lege.

Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 16, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996 (L491/2025).

Raportul Comisiei economice, industrii, servicii, turism, antreprenoriat este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare; se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Începem dezbaterile.

Domnul Ștefănache.

## Stimați colegi,

O astfel de limitare, precum cea propusă în proiectul de lege pe care îl dezbatem, plafonarea vânzărilor de produse sub marcă proprie la maximum 20% din total, ridică mari probleme de principiu și de practică:

– restrângerea libertății comerciale – asta presupune că statul intervine direct în politica de vânzare a operatorilor, ceea ce contravine principiilor economiei de piață și libertății de alegere a consumatorului;

– are un impact asupra prețurilor, deoarece produsele de marcă proprie sunt, de regulă, mai accesibile ca preț; limitarea lor ar putea reduce opțiunile ieftine pentru consumatori, afectând în special categoriile vulnerabile;

– în loc să stimuleze competiția, plafonul ar putea avantaja producătorii mari, consacrați;

– și, nu în ultimă instanță, sunt problemele de implementare. Cum se calculează exact volumul total al vânzărilor: lunar, anual, pe categorii de produse?

Măsura în sine ar genera birocrație și ar fi greu de monitorizat.

Avem alternative mult mai echilibrate. Trebuie să ne gândim la transparență printr-o etichetare clară, astfel încât consumatorii să știe ce se cumpără. Trebuie să ne gândim la stimularea producătorilor locali prin facilități fiscale și programe de promovare, nu prin restricționarea mărcilor proprii.

O astfel de măsură este abuzivă și nu poate fi aplicată în condițiile economiei de piață, motiv pentru care nu vom susține acest demers legislativ.

Doamna Daniela Ștefănescu.

## **Doamna Daniela Ștefănescu:**

## Stimați colegi,

Prezenta propunere legislativă privește direct sănătatea economică a României și capacitatea noastră de a proteja și stimula ceea ce e mai valoros pentru economia națională – producătorul român.

Piața de retail evoluează într-o direcție care nu poate fi ignorată. Marii operatori internaționali controlează masiv structura ofertei, iar expansiunea mărcilor proprii ale lanțurilor de retail sunt doar un... nu este doar un instrument comercial, ci un factor care modelează întregul ecosistem economic.

Consiliul Concurenței avertizează: mărcile proprii ale marilor retaileri sunt în România într-o expansiune rapidă, peste ritmul de creștere în alte state europene.

Această realitate amplifică vulnerabilitatea producătorilor locali, dar, dincolo de acest efect, pe care nu îl putem trece cu vederea, erodarea capacității producătorilor autohtoni de a-și dezvolta propriul brand, propriul capital identitar, propria valoare de piață este un risc.

În lipsa unor șanse reale la raft, fără vizibilitate, fără sprijin pentru creștere, producătorul român rămâne captiv, obligat să livreze pentru mărcile retailerilor, neavând posibilitatea să-și construiască o marcă competitivă, sustenabilă și exportabilă.

Este o măsură care nu afectează libertatea economică, nu produce distorsiuni, nu implică costuri bugetare și este perfect compatibilă cu bunele practici europene. Este o măsură care redă concurenței autenticitatea și care permite consumatorului să aleagă branduri reale, nu doar umbrelele comerciale ale marilor rețele.

În comisie am văzut majoritar abțineri. Este firesc să existe pru...

10 secunde.

...în plen, nu deliberăm tehnic. Astăzi decidem politic, cu responsabilitate, dacă România își protejează producătorii sau îi lasă să devină furnizori anonimi.

Vă chem astăzi pe toți să votăm împotriva raportului de respingere, pentru că este o lege care redă pieței echilibru, producătorilor demnitatea economică, iar consumatorului diversitate și transparență.

Vă mulțumesc.

## Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 17, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 333 alin. (4[1] ) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ (L510/2025).

Raportul comun al Comisiei pentru administrație publică și Comisiei pentru învățământ, știință, inovare este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice; se adoptă cu votul majorității senatorilor.

- Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 18, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 191 alin. (1) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 (L512/2025).

Raportul Comisiei pentru învățământ, știință, inovare este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice; se adoptă cu votul majorității senatorilor.

Senatul este Camera decizională. Începem dezbaterile. Domnule Vela, vă rog.

Domnule președinte, Onorați colegi,

Acest proiect este susținut de către PNL, PSD, UDMR și USR.

Și partidul POT îl susține, pentru că are niște lucruri bune care sunt propuse pentru modificare legislativă. Și anume această propunere legislativă dorește o modificare a art. 191 alin. (1) din Legea învățământul preuniversitar nr. 198/2023 și vizează corectarea unui aspect de aplicare practică, identificat după intrarea în vigoare a legii. Intervenția este punctuală, clar formulată și necesară pentru asigurarea funcționării coerente a sistemului de învățământ preuniversitar.

Și textul a fost adoptat de Camera Deputaților..., deja este adoptat, a parcurs procedura de urgență și a primit un raport de admitere și din partea comisiei de specialitate. Și actul normativ respectă exigențele unei legi organice și nu generează un impact bugetar negativ.

Pentru aceste considerente, trebuie susținut și eu îl voi vota, ca senator POT. Vă mulțumesc.

## Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 19, Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2024 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul înregistrării în registrul comerțului.

Reexaminare la solicitarea Președintelui României – L489/2024.

Raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială este de admitere a legii transmise la promulgare, cu amendamente admise, în sensul admiterii obiecțiunilor din cererea de reexaminare formulată de Președintele României.

Legea face parte din categoria legilor organice; se adoptă cu votul majorității senatorilor.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile. Domnul Vela.

## Domnule președinte,

## Onorați colegi,

Susținem și adoptarea acestei legi, în forma care este reexaminată, deoarece ea modernizează și eficientizează procedurile de înregistrare în registrul comerțului și Ordonanța de urgență nr. 109/2024 răspunde unor disfuncționalități administrative reale, care sunt semnalate constant de mediul de afaceri și... în special în ceea ce privește durata, costurile și birocrația excesivă.

Și amendamentele care sunt admise în urma reexaminării clarifică textele, cresc securitatea juridică și asigură un echilibru între digitalizare, protecția drepturilor persoanelor și buna funcționare a Oficiului Național al Registrului Comerțului, iar reglementarea care este propusă spre reexaminare respectă principiile legalității și ale predictibilității, care sunt esențiale pentru activitatea economică și a mediului de afaceri din România. Pentru aceste considerente, voi vota pentru adoptarea acestui proiect de lege. Mulțumim.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 20, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (L503/2025).

Raportul comun al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisiei pentru transporturi și infrastructură este de respingere a propunerii legislative, cu amendamente respinse.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare; se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Domnule Plăeșu, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Vă propun retrimiterea acestei inițiative la comisie, pentru 5 zile.

Există niște propuneri ale Ministerului de Interne care ar putea să ducă la adoptarea unui raport de admitere.

Deci vă rog să supuneți la vot retrimiterea la comisie, pentru 5 zile, până luni, 22 decembrie.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Liniște, vă rog, stimați colegi!

Domnule senator, vă rog!

Puteți discuta pe hol.

43 de voturi pentru, 29 împotrivă, un coleg nu votează. S-a aprobat retrimiterea la comisie.

Termen – 5 zile.

Punctul 21, Propunerea legislativă privind unele măsuri în vederea protejării consumatorului final în ceea ce privește utilizarea materialelor lemnoase și a produselor derivate din lemn, pentru încălzirea locuinței în sezonul rece (L506/2025).

Raportul comun al Comisiei economice, industrii, servicii, turism și antreprenoriat, Comisiei pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic și Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale este de respingere a propunerii.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare; se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 22, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii bibliotecilor nr. 334/2002 (L505/2025).

Raportul comun al Comisiei pentru învățământ, știință și inovare, Comisiei pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare; se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 23, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 (L458/2025).

Raportul comun al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisiei pentru transporturi și infrastructură este de respingere a propunerii, cu amendamente respinse.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare; se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 24, Propunerea legislativă privind transmiterea bunurilor imobile-teren cu construcții aferente din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în administrarea Secretariatului de Stat pentru Culte (L514/2025).

Când nu vrei competență în funcții publice, numești oameni temporar. Avem șefi la stat care sunt temporar de atât de mult timp încât au uitat ce înseamnă un concurs. Asta este, din păcate, realitatea din administrația publică românească. Temporarul a devenit un sistem, un sistem care ocolește concursul, evaluarea și responsabilitatea.

Astăzi, în instituțiile statului, avem numeroase funcții de conducere ocupate prin detașări succesive, oameni care stau ani de zile pe posturi de șef fără să fi trecut vreodată printr-un concurs real. De ce se întâmplă asta? Pentru că detașarea este comodă, pentru că un om care ar putea câștiga un concurs este dependent... pentru că un om care nu ar putea câștiga un concurs este dependent de cel care l-a numit și pentru că dependența produce obediență, nu profesionalism.

Proiectul de lege pe care noi, cei de la USR, îl depunem astăzi nu blochează soluțiile temporare; le pune limite clare și corecte: maximum 6 luni, cu o singură posibilitate de prelungire, de încă 6 luni, doar dacă procedura de concurs este deja pornită. Asta înseamnă normalitate într-un stat funcțional. Asta însemnă respect pentru funcția publică și pentru cetățeni. Administrația nu se poate construi pe improvizații permanente; se construiește pe competență, pe concurs și pe responsabilitate.

De aceea, vă invit și pe dumneavoastră să susțineți acest proiect, nu ca un gest politic, ci ca un semn clar că funcțiile publice se ocupă prin competență, și nu prin improvizație. Mulțumesc.

## Domnul Cașcaval.

## Domnule președinte,

Aș vrea să vă spun, în primul rând, că sunt siderat de cum pot unii colegi de-ai noștri, care nu au o pregătire tehnică, să folosească atât de des și atât de bine ChatGPT-ul. Și nu mă refer la antevorbitorul meu în niciun caz, doamna senator. Eu, de profesie inginer, nu reușesc și nici nu doresc acest lucru.

Dar să revenim la subiectul discutat. Deși vine din aceeași zonă a propunerilor ca primele două pe care le-am susținut, de această dată Partidul Social Democrat nu va susține această inițiativă. Și am să vă spun de ce: pentru că transformă tot ceea ce înseamnă instituție publică într-o instituție politică.

Discuțiile le-am avut și în Comisia de muncă. Faptul că ai posibilitatea să asiguri un interimat mai mult de 6 luni îți dă posibilitatea, în universitatea pe care, vremelnic, o conduc, îți dă posibilitatea să testezi oameni. Am avut un..., vă dau un exemplu, am numit un director interimar pe o poziție, care timp de 6 luni mi s-a părut foarte bun, cât timp era vorba de înlocuit ventile și țevi. În momentul când am avut două proiecte de infrastructură pe care trebuia să le coordoneze, mi-am dat seama că nu-i deloc potrivit și l-am schimbat. Gândiți-vă: dacă ar fi fost titular, cum puteam să-l mai schimb? Deci este o problemă.

Da, înțelegem că la nivelul funcționarilor publici, cu o tentă politică, această măsură este binevenită. Dar le-am propus inițiatorilor să separăm în două: funcțiile publice – primării, consilii județene și așa mai departe –, unde sunt numiri, de acord, interimare fără număr și fără limită de timp, și instituțiile statului care funcționează..., cum este o universitate sau o instituție de execuție, să spunem așa, la care aceste interimate pot să verifice foarte bine pe cel pe care îl angajezi.

## Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 26, Propunerea legislativă privind amenajarea de locuri de joacă pentru copii în aeroporturi și gări (L534/2025).

Raportul Comisiei pentru transporturi și infrastructură este de respingere a propunerii.

Propunerea face parte din categoria legilor organice; se adoptă cu votul majorității senatorilor.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Domnul Vela.

## Domnule președinte,

## Onorați colegi,

Acest proiect de lege este inițiat de către colegii parlamentari din Partidul Oamenilor Tineri, POT – 26, 27, 29 aparțin Partidului Oamenilor Tineri –, și susținem acest proiect de lege, această propunere legislativă, pentru următoarele considerente:

Răspunde unei nevoi reale a familiilor cu copii care utilizează transportul aerian și feroviar și timpul de așteptare în aeroporturi și gări este, în mod obiectiv, dificil pentru copii, iar lipsa unor spații dedicate afectează atât controlul minorilor de către părinți, cât și modul lor de supraveghere a copiilor.

Și amenajarea locurilor de joacă contribuie la protejarea interesului superior al copilului, consacrat în legislația națională și în convențiile internaționale. Și măsura promovează un mediu public mai prietenos pentru familii și aliniază infrastructura de transport la standardele existente în multe alte state europene și după multe alte modele din state civilizate ale Europei.

Mulțumim frumos.

Am încheiat dezbaterile. Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 27, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L522/2025).

Raportul Comisiei pentru sănătate este de respingere a propunerii.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare; se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Domnule Vela, vă rog.

Domnul președinte,

Acest proiect de lege are ca coinițiatori și parlamentari ai partidului POT, dar și ai partidului SOS și susținem și această propunere legislativă, pentru că este binevenită, în opinia noastră, în legislația statului român.

Ea completează Legea nr. 95/2006 cu măsuri necesare pentru protejarea pacienților și îmbunătățirea funcționării sistemului de sănătate. Inițiativa răspunde unor nevoi reale identificate în practica medicală și urmărește clarificarea unor mecanisme care, în forma actuală, generează blocaje și tratamente neunitare. Și sănătatea publică reprezintă un interes major al statului și orice măsură care crește accesul la servicii medicale, clarifică responsabilitățile instituționale și care îmbunătățește calitatea actului medical trebuie susținută și este binevenită.

Pentru aceste considerente, vă rog să susțineți acest proiect al partidului POT și al partidului SOS. Vă mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 28, Propunerea legislativă privind sprijinirea fermelor ecologice de mici dimensiuni din România (L524/2025).

Raportul Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală este de respingere a propunerii.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți. Senatul este prima Cameră sesizată.

Începem dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 29, Propunerea legislativă privind educația civică digitală și responsabilitatea online în școli (L496/2025).

Raportul comun al Comisiei pentru învățământ, știință și inovare, Comisiei pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice; se adoptă cu votul majorității senatorilor. Senatul este Camera decizională. Începem dezbaterile.

Doamna Păucean, apoi domnul Cașcaval și domnul Vela.

## **Doamna Luminița Păucean-Fernandes:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Trăim într-o realitate în care spațiul digital a devenit o extensie firească a vieții sociale, civice și educaționale. Dezinformarea, agresivitatea online, expunerea la riscuri digitale sau manipularea nu mai sunt excepții, ci provocări cotidiene. Din această perspectivă, intenția de a consolida educația civică digitală este legitimă, necesară și trebuie salutată.

Statul are obligația de a-și apăra tinerii și de a-i pregăti pentru o participare responsabilă în mediul online. Cu toate acestea, așa cum reiese din avizul nefavorabil al Consiliului Economic și Social și din raportul comun al comisiilor de specialitate, forma actuală a propunerii legislative ridică probleme de coerență, oportunitate și fezabilitate, prin faptul că orice intervenție sistemică în educație trebuie să fie etapizată, pilotată și evaluată înainte de a fi extinsă la nivel național. Or, propunerea legislativă nu prevede etapele-pilot, mecanisme de evaluare intermediară, indicatori de rezultat sau instrumente de monitorizare.

Un alt aspect major îl reprezintă presiunea suplimentară asupra programului școlar. Planurile-cadru sunt deja încărcate, iar introducerea unei noi discipline obligatorii implică inevitabil reducerea numărului de ore alocate altor materii sau aglomerarea orarului elevilor. În plus, textul propunerii utilizează o serie de termeni precum „empatie digitală”, „discurs online”, „responsabilitate digitală” sau „civism digital”, fără a interveni sau contextualiza, ceea ce poate genera interpretări arbitrare și dificultăți în aplicare și evaluare.

10 secunde.

Parlamentul ar trebui să vizeze un cadru general și principal, corelat la Legea educației și cu inițiativele deja aflate în derulare, lăsând detaliile curriculare, etapele de implementare și instrumentele pedagogice la nivelul Ministerului Educației.

Grupul AUR se va abține la acest punct. Mulțumesc.

Domnul Cașcaval, apoi domnul Mîndru, apoi domnul Vela.

## Domnule președinte,

Nu mi-am propus să-l depășesc pe bunul nostru coleg, domnul senator Vela, dar...

Am reușit?

## Nu, n-am reușit nici astăzi.

Am să fac o sinteză a ceea ce a susținut doamna senator Păucean. Și noi susținem exact același lucru. Planurile-cadru sunt deja foarte încărcate, să nu uităm. Normele profesorilor sunt foarte încărcate. Categoric că fiecare disciplină aduce o contribuție în plus la universul cognitiv al elevilor, dar să nu uităm că, până acum, au avut vreo șase discipline propuse în Senatul României și niciuna nu a fost aprobată. De ce?

Pentru că, în primul rând, Legea învățământului preuniversitar sau chiar universitar nu este cadrul în care să propui discipline; este o lege-cadru generală. Dacă dorești să propui discipline, o faci în discuțiile cu ministerul sau cu cei pe care ministerul îi deleagă pentru planurile-cadru care vor fi sau sunt deja în curs de aprobare.

Dar, repet, avem deja planuri stufoase. Nu mai este nevoie de alte discipline care să le fie impuse elevilor. Așa, mi-ar plăcea să fie și chimia, că eu sunt inginer chimist, să fie mult mai dezvoltată în planurile-cadru ale elevilor de la gimnaziu.

Vă mulțumesc.

Domnul Mîndru.

## **Domnul Cătălin-Emil Mîndru:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Tema abordată de această inițiativă este una reală și foarte importantă, într-adevăr. Dezinformarea, bullyingul online, siguranța digitală și participarea civică în mediul online sunt provocări reale ale elevilor noștri. Din acest punct de vedere, preocuparea este una cât se poate de corectă.

Problema apare însă la identificarea soluției, care nu poate fi introducerea prin lege a unei noi discipline obligatorii, pentru toate clasele, de la a V-a până la a X-a, în planuricadru care deja sunt aglomerate. În prezent, discipline existente în planurile-cadru, cum ar fi Educație civică, Educație socială sau TIC, conțin tema propusă în programele școlare, iar abordarea acestor conținuturi poate fi realizată atât disciplinar, cât și interdisciplinar.

Dacă vrem, într-adevăr, să îmbunătățim formarea competențelor asociate acestei teme, ar trebui să revizuim programele școlare existente, să îmbunătățim formarea inițială și continuă a cadrelor didactice, să abordăm transversal aceste teme și să se implementeze proiecte aplicate în viața școlii și a comunității, dar nu de la această tribună. Educația nu se face prin acumulare de materii, ci prin conținuturi elaborate de instituții care au astfel de competențe, prin strategii didactice adaptate contextului școlar actual și cu profesori bine pregătiți.

Din aceste motive, consider că inițiativa, deși bine intenționată, face mai mult rău elevilor...

10 secunde, vă rog.

...și ea trebuie respinsă. Vă mulțumesc.

Domnul Vela.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

Domnule președinte,

Două-trei puncte pe care vreau să le supun atenției dumneavoastră.

Ferească Dumnezeu să mai vină peste România sau peste lume, peste Europa încă o pandemie! Am văzut că tot învățământul copiilor a fost doar online. Până și munca multor oameni a fost, tot așa, de domeniul acesta virtual, telemuncă.

Ce s-a vrut prin acest proiect de lege, stimați colegi? S-a vrut introducerea unei discipline în curriculumul didactic al copiilor, obligatorie, de la clasa a V-a până la clasa a X-a. Și vă spun doar ce s-a vrut: să se promoveze în rândul copiilor gândirea critică, a siguranței online, a empatiei digitale, participarea civică în mediul digital, și anume combaterea dezinformării, siguranța online, etica, empatia digitală, discursul online și gândirea critică. Dacă copiii pierd o grămadă de timp în afara școlii, era timpul ca tocmai să se folosească de un lucru care să le disciplineze gândirea în afara mediului acestuia și școala trebuia să-i...

Mulțumesc.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 30, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 55 alin. (3) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, cu modificările și completările ulterioare (L577/2025).

Raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii.

Propunerea face parte din categoria legilor organice; se adoptă cu votul majorității senatorilor.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile. Domnul Humelnicu.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Mulțumesc, în primul rând, pentru faptul că ați fost de acord și am votat punerea pe ordinea de zi a acestei inițiative legislative.

Vorbim de modificarea Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii. Îndreptăm o nedreptate, la art. 55, care spune că stagiile de cotizare realizate la locuri de muncă din lege se consideră stagii de cotizare în condiții speciale de muncă „numai dacă acestea se desfășoară în condițiile (...) pe toată durata programului de lucru dintr-o lună”. Și știm foarte bine că, din diverse motive, angajatul nu este pontat într-una din zilele de lucru din luna respectivă. Avem mai multe situații în care angajatul participă la instructaj lunar de protecție a muncii, participă la pregătirea profesională sau angajatorul participă la mentenanță și întreținerea locului de muncă. Dacă, din cele 21... 20 de zile, o zi, a 21-a zi lucrătoare, nu este... nu lucrează în condiții speciale de muncă, acesta nu este pontat ca o lună pe toată durata programului de lucru.

Este o inițiativă legislativă lucrată cu sindicatele. Mulțumesc colegilor din Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, pentru că am avut un raport favorabil.

Partidul Social Democrat susține și votează această inițiativa legislativă.

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Vlahu.

## Vă mulțumesc.

Într-adevăr, este o nedreptate prevăzută la acel art. 55, de asemenea, cum este o nedreptate să introduceți acest punct pe ordinea de zi fără a fi anunțat mai înainte. Din acest motiv, deși am votat „pentru” și am fi votat pentru această lege, astăzi vom vota „prezent” și atât.

Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile. Inițiativa legislativă rămâne la vot final. Punctul 31 – nu s-a depus raportul.

Punctul 32, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul apărării (L418/2025).

Raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului.

Proiectul face parte din categoria legilor organice; se adoptă cu votul majorității senatorilor. Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile. Domnul Șipoș.

## Bună ziua, mulțumesc!

Inițiativa legislativă nu introduce obligații noi și nu schimbă filozofia fundamentală de apărare a României, dar face un lucru esențial: aduce claritate, coerență și realism într-o lege adoptată într-un context complet diferit de cel în care ne aflăm astăzi. Legea nr. 446/2006 a fost gândită într-o perioadă în care mobilitatea cetățenilor era limitată, iar arhitectura de securitate europeană era stabilă. Între timp, apărarea a devenit un efort complex, care presupune specialiști, rezerve funcționale și reguli clare.

Legea corectează necorelări legislative, definește precis noțiuni esențiale și, mai ales, recunoaște realitatea formării profesionale moderne, un pas necesar pentru a putea atrage și păstra competențe critice în domenii precum IT, psihologie, comunicare, sociologie sau analiză strategică, domenii față de care apărarea modernă nu mai poate funcționa.

Proiectul întărește rezerva operațională, dezvoltă componenta de voluntariat și creează cadrul legal pentru pregătirea militară pe timp de pace, fără a reinstaura serviciul militar obligatoriu, dar asigurând capacitatea statului de a reacționa în situații excepționale. Este o lege despre pregătire, nu despre constrângere, despre responsabilitate și despre adaptarea statului român la realitățile de securitate ale prezentului, cu respect pentru drepturile cetățenilor și pentru control democratic.

Din acest motiv, Uniunea Salvați România va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege. Mulțumesc.

Doamna Pauliuc, apoi domnul Vlahu și domnul Vela.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

E adevărat, România are, din păcate, o lege făcută pe timp de pace pentru timp de război, o legislație veche, care are menirea să apere securitatea și să asigure securitatea României, așa cum a spus și colegul meu, domnul senator Șipoș, și, de fapt, așa cum au achiesat toți colegii din comisie, cărora le mulțumesc, pentru că, în urma dezbaterilor, o serie de amendamente făcute de Comisia pentru apărare și votate în unanimitate în cadrul acesteia au venit să clarifice textul de lege, să-l facă mult mai modern și să stabilească condiții clare pentru ca tinerii între 18 și 35 de ani să facă stagiul militar voluntar. Deci nu instituim stagiul militar obligatoriu. În același timp, textul de lege vorbește despre posibilitatea ca angajatorul să le mențină locurile de muncă pe perioada celor 4 luni cât tinerii noștri învață și fac stagiul militar voluntar.

## Stimați colegi,

Înțeleg că astăzi... vreau să înțelegeți că astăzi, pe ordinea de zi, chiar suplimentată, este un text de lege extraordinar de important atunci când vorbim despre securitate. Mi-aș dori foarte mult ca toți să înțelegem că securitatea nu este o joacă și că securitatea este o responsabilitate.

Și, din acest motiv, Partidul Național Liberal votează pentru acest text de lege.

Le dăm instrumente militarilor noștri să apere România.

Domnul Vlahu.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Îi dau dreptate antevorbitorului, în sensul că, în cadrul comisiilor, am votat pentru această adaptare a legislației în ceea ce privește siguranța și securitatea națională.

Însă, dacă vorbim despre responsabilitate și despre respectarea unor proceduri, vă aduc în vedere, stimați colegi, de a respecta mai înainte prevederile Statutului și Regulamentul Senatului, astfel încât toate aceste inițiative să fie supuse pe ordinea de zi mai înainte, și nu în ziua respectivă.

De asemenea, în această situație, deși am votat „pentru” în toate comisiile, astăzi vom vota strict „prezent”. Mulțumesc.

Domnul Vela.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

Domnule președinte, Onorați colegi,

Câteva observații. Voi vorbi liber.

Când primim noi ordinea de zi de obicei, în mod regular? O primim vineri după-masă, da? Și avem timp tot weekendul să ne gândim la ceea ce vom vota lunea, în plenul regular, cu micile, ca să spun, modificări care se întâmplă în BP și în CL în ședința din fiecare luni, la ora 12:00.

De ce a fost introdus acest proiect de lege atât de important acum, chiar și după ședința BP-ului, și suntem luați, așa, pe nepregătite, ca să n-avem timp să gândim asupra lui?

Încă o chestiune: n-a fost supus dezbaterii publice, civice. A organizat cumva Ministerul Apărării Naționale vreo dezbatere publică cu cetățenii pe acest proiect de lege?

Nu, dragi colegi.

Nu. Deci se vrea trecerea unui proiect de lege, așa, rapid, pe repede înainte, să fim luați prin surprindere, să nu știm ce votăm sau să fim neatenți. Și nu se poate lucrul acesta!

Pentru aceste considerente, mă împotrivesc procedurii și voi vota și împotriva acestui proiect de lege, pentru că nu...

Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Domnule senator Fenechiu, vă rog, pe procedură.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am stabilit în Comitetul liderilor să ne oprim aici, să trecem la votul final, cele șapte COM-uri urmând să fie reportate la ședința următoare, de luni.

Mulțumesc mult.

De altfel, programul era până la ora 12:00; deci nu solicităm suplimentarea, se întrerupe natural și cele șapte COM-uri merg la ședința de luni.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Luăm act de această...

discuție din Comitetul liderilor.

Dacă doriți, o supun și la vot, dar bănuiesc că nu e cazul.

- Bun,

Punctul 1 – L594/2025.

Domnul Catana.

## **Domnul Claudiu-Daniel Catana:**

Calm, calm, calm!

## Domnule Vela,

## Stimați colegi,

Circuitul parlamentar este unul bine cunoscut, dacă vrem să-l înțelegem și dacă pricepem. Sunt niște etape: trec prin comisii, se dezbat în comisii, sunt în dezbatere publică, sunt pe site-ul Senatului. Avem tot timpul, dar tot timpul, să analizăm și să votăm în consecință. Nu se încalcă niciun regulament; se respectă în totalitate regulile.

Mulțumesc.

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere și a proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței.

Proiectul face parte din categoria legilor organice.

Punctul 4 – L369/2025.

Vă reamintesc, ne aflăm în faza unei cereri de reexaminare a legii transmise de Președintele României.

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere, cu amendamente admise, și a legii, astfel cum se propune a fi modificată prin amendamentele din raport.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de respingere, respectiv respingerea propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Legea este respinsă.

Abțineri.

Punctul 8 – L511/2025.

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere și a proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței.

Proiectul face parte din categoria legilor organice. Vă rog să votați.

79 pentru, 37 împotrivă, o abținere, doi colegi nu votează. Proiectul a fost adoptat.

Punctul 9 – L528/2025.

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere și a proiectului de lege.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Vă rog să votați.

78 pentru, un vot împotrivă, 40 de abțineri, un coleg nu votează.

Proiectul a fost adoptat.

Punctul 10 – L460/2025.

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de respingere, respectiv respingerea propunerii legislative. Propunerea face parte din categoria legilor organice. Vă rog să votați.

92 de voturi pentru, 17 împotrivă, 8 abțineri. Propunerea este respinsă. Punctul 11 – L410/2025.

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere, cu amendamente admise, și a propunerii legislative, astfel cum se propune a fi modificată prin amendamentele din raport.

Propunerea face parte din categoria legilor organice.

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de respingere, respectiv respingerea propunerii legislative. Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

## **Doamna Cristina-Gabriella Dumitrescu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Încă o dată suntem în fața dublei măsuri. Tocmai trece de Senat o lege prin care parlamentarii PSD, PNL, USR vor scutirea de taxe pentru clădirile de la Palatul... pentru tot ce înseamnă spațiul acesta de la Palatul Parlamentului. Asta, în timp ce de la 1 ianuarie, de la 1.492 de lei pe metru pătrat la 2.677 de lei și de la 894 de lei la 1.606 lei pe metru pătrat, vor crește impozitele pentru toți românii, fie că sunt imobile cu utilități, fie că sunt imobile fără utilități.

Și vreau să vă văd pe fiecare dintre dumneavoastră, stimați colegi parlamentari, cum veți merge în circumscripțiile dumneavoastră și-i veți spune lui taica Vasilică de pe ulița din deal că lui i se impozitează pătulul, lui i se impozitează solarul, lui i se impozitează silozul, iar pentru Parlament vrem scutire de taxe și impozite. Mergeți și vorbiți cu oamenii care v-au votat, să vadă cum povara pentru taxe și impozite stă doar pe românul de rând, iar parlamentarii să fie bine-mersi.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Domnul Mircescu, explicarea votului.

## **Domnul Ion-Narcis Mircescu:**

Demagogie, numele tău e AUR.

Verificați și vedeți: nicio instituție publică nu plătește impozit.

Dacă găsiți o modalitate din nou să strigați la lună când e soare afară, nu pot decât să vă felicit.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumesc, stimați colegi.

Punctul 15 – L489/2025.

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de respingere, respectiv respingerea propunerii legislative. Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de respingere, respectiv respingerea propunerii legislative. Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Propunerea face parte din categoria legilor organice.

Punctul 20 a fost retrimis la comisie.

Punctul 21 – L506/2025.

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de respingere, respectiv respingerea propunerii legislative. Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de respingere, respectiv respingerea propunerii legislative. Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Vă rog, domnule Catana, exprimarea votului... explicarea votului.

## **Domnul Claudiu-Daniel Catana:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să supuneți votului retragerea de pe ordinea de zi a L577/2025, din motive tehnice, și să o repunem săptămâna viitoare.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Vă

Domnule senator,

Pe principiul că plenul e suveran – tot aud chestiunea asta –, se pare că orice se poate în această sală, așa că respectăm regulamentul și supunem votului.

83 de voturi pentru, 7 abțineri, un coleg nu votează. Propunerea a fost adoptată.

Vă anunț că la balcon avem un grup de copii din județul Ilfov, comuna Bragadiru, la invitația domnului Dan Văduva.

Punctul 23 – L458/2025.

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de respingere, respectiv respingerea propunerii legislative. Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Domnule Stoica, explicarea votului bănuiesc că doriți.

## **Domnul Ciprian-Titi Stoica:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Foarte scurt, am votat împotrivă și o să vă explic și de ce. E aici o coaliție de guvernare foarte toxică, ce-i drept, pentru țara noastră, dar care s-a afirmat pe scena politică cum că ar fi proeuropeană.

Păi, dragii mei proeuropeni, această lege și regulă de bun-simț este în majoritatea statelor europene. Acum cred că și înțeleg de ce sunteți voi proeuropeni, pentru că nu prea ați fost în vizită în statele europene și nu cunoașteți cum stau lucrurile.

Și, dacă tot ați zis, domnule președinte, că plenu-i suveran și în această sală somptuoasă este permis orice, o să vă rog din tot sufletul meu să vă faceți datoria de președinte al Senatului și să constatați că în această Cameră a fost votată o moțiune simplă și nu este la latitudinea...

...unora sau altora să decidă...

Domnule senator, pe explicarea votului, vă rog.

## **Domnul Ciprian-Titi Stoica:**

...ci, vă rog frumos, că sunteți garantul Constituției și al respectării legilor în statul român, să faceți toate demersurile legale necesare pentru ca ministrul demis de Senat să fie plecat din Guvern.

Vă mulțumesc.

Bravo!

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Punctul 24 – L514/2025.

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de respingere, respectiv respingerea propunerii legislative. Propunerea face parte din categoria legilor organice.

Punctul 26 – L534/2025.

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de respingere, respectiv respingerea propunerii legislative. Propunerea face parte din categoria legilor organice.

Vă rog, domnule Vântu, explicarea votului.

## **Domnul Cristian Vântu:**

Grupul AUR s-a respins la acest vot, nu din lipsă de solidaritate față de colegii de la POT, vă asigur de aceasta. Personal chiar vă apreciez inițiativa, dar trebuie să vă spun că avem programe naționale pentru dozarea vitaminei D la grupurile de risc și că o dozare în masă ar fi ineficientă. Este foarte scumpă și nici nu se justifică într-o țară la paralela 45.

În altă ordine de idei, vreau să vă spun că, dacă mai avem puțină demnitate și onoare față de noi înșine și respect față de această sală, ar trebui să intrăm în grevă parlamentară până la demisia ministrului Buzoianu.

## Bravo!

## **Domnul Mircea Abrudean:**

## Punctul 28 – L524/2025.

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de respingere, respectiv respingerea propunerii legislative. Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Punctul 29 – L496/2025.

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de respingere, respectiv respingerea propunerii legislative. Propunerea face parte din categoria legilor organice.

Punctul 30 a fost retras.

Punctul 31 nu are raport.

Ultimul vot, punctul 32 – L418/2025.

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere, cu amendamente admise, și a proiectului de lege astfel cum se propune a fi modificat prin amendamentele din raport.

Proiectul face parte din categoria legilor organice.

## **Domnul Laurențiu Plăeșu:**

## Stimați colegi,

Continuăm cu sesiunea de întrebări și interpelări, precum și cu sesiunea consacrată declarațiilor politice.

Această sesiune este condusă... Conducerea acestei sesiuni este asigurată de către subsemnatul, Laurențiu Plăeșu, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnul senator Cristian Ghinea și de către domnul senator Vasile Blaga.

O invit la microfon pe doamna senator Carmen Orban pentru susținea unei declarații politice.

## Bună ziua tuturor!

Am o declarație politică astăzi.

Senator Carmen Orban, Circumscripția electorală nr. 10 din Buzău, Grupul parlamentar al PSD

Titlul declarației sună așa: „Blocajele din sistemul de urgență și terapie intensivă – când haosul instituțional pune pacienții și medicii în pericol”.

Doamnelor și domnilor senatori,

Astăzi, aduc în fața dumneavoastră o problemă gravă, cunoscută de toți profesioniștii din sistemul medical, dar insuficient asumată la nivel instituțional: blocajele cronice din unitățile de primiri urgențe și din secțiile de terapie intensivă, blocaje care afectează absolut direct viața și siguranța pacienților și pun o presiune nedreaptă pe umerii medicilor.

În România, în anul 2025, asistăm frecvent la situații în care spitalele de nivel inferior sau chiar similar trimit pacienți critici către marile spitale de urgență, fără a exista o coordonare reală a locurilor disponibile. Pacientul ajunge astfel într-o unitate de primiri urgențe deja supraaglomerată, iar de acolo nu mai poate fi transferat, pentru că alte spitale refuză preluarea, invocând lipsa paturilor sau absența unei obligații clare.

Mai grav, secțiile de terapie intensivă ajung blocate cu pacienți politraumatizați sau critici, care au fost stabilizați, dar care nu pot fi transferați către secții de cronici, recuperare sau alte unități. În lipsa unor mecanisme funcționale de transfer, un pat de ATI rămâne ocupat zile, săptămâni și uneori chiar luni, în timp ce alți pacienți, aflați în stare critică, așteaptă în unitățile de primiri urgențe sau pe hol pentru a primi îngrijirea medicală de care au atât de mare nevoie și care poate fi acordată doar în aceste spitale.

Vă mulțumesc, doamna senator.

Îl invit în continuare la microfon pe domnul senator Costache Chertif.

## **Domnul Costache Chertif:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația mea politică de astăzi se intitulează: „De drag de Attila, un ministru UDMR, în complicitate cu Budapesta, atentează la patrimoniul național, încercând să ducă în Ungaria tezaurul «Cloșca cu puii de aur» de la Pietroasa, în timp ce Ungaria are obligații restante de restituire către România a valorilor culturale românești vizate de Tratatul de la Trianon”.

Domnule președinte al Senatului, Stimați colegi,

Ministrul maghiar al culturii române, András István Demeter, a decis să nu-i mai prelungească mandatul arheologului Ovidiu Țentea în fruntea Muzeului Național de Istorie a României, după ce acesta a refuzat să aprobe exportul în Ungaria al tezaurului „Cloșca cu puii de aur” de la Pietroasa pentru expoziția „Attila Hunul, mit sau realitate?”. Un refuz motivat profesional, responsabil și patriotic. Un refuz care, în orice stat normal, ar fi trebuit să fie apreciat, și nu sancționat.

Presa națională de investigație a prezentat decizia ministrului udemerist drept o execuție administrativă cu miză politică, motivată de criterii extraprofesionale și de presiuni externe obscure, menită să elimine ultimul obstacol din calea scoaterii din România a unei piese de patrimoniu cu valoare inestimabilă.

Întrebarea care se ridică este una fundamentală și neliniștitoare. Cine ne garantează că această piesă va mai reveni vreodată în România?

Avem deja precedente. Cazul Coifului dacic de la Coțofenești, dispărut în mod suspect în Olanda, planează ca o umbră grea asupra oricărei decizii de acest tip. Statul român a dovedit, din păcate, că este adesea incapabil să-și apere patrimoniul, iar lecțiile trecutului recent par a fi complet ignorate de ministrul maghiar al culturii noastre.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

O invit în continuare la microfon pe doamna senator Doina-Elena Federovici.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o: „Lecțiile unui an greu. Speranța unui 2026 mai bun”.

Stimați colegi,

Astăzi, în această ședință de plen, la finalul sesiunii parlamentare, simt că este nu doar datoria, ci și onoarea mea să vorbesc despre anul care se încheie și despre anul care vine. Este momentul adevărului, al reflecției și al speranței.

Dragi români,

2025 a fost un an greu. Un an care ne-a pus la încercare pe toți – parlamentari, cetățeni, administrație, întreprinzători, familii din fiecare colț al României. A fost un an plin de provocări politice, tensiuni financiare și obstacole administrative. Un an în care realitatea ne-a obligat să învățăm mai mult decât ne-am fi așteptat, să judecăm mai profund decât ne-am obișnuit și să ne adaptăm mai repede decât ne-a fost comod.

Au fost decizii bune și au fost decizii mai puțin inspirate. Au fost momente de reușită, dar și momente de ezitare. Și totuși fiecare dintre ele a avut un sens: acela de a ne face mai maturi, mai atenți și, sper, mai uniți.

Dar, poate mai important decât orice altceva, 2025 a fost anul în care românii au vorbit. Cu luciditate, cu răbdare, cu speranță. Au transmis mesaje clare către direcția în care trebuie să meargă țara. Au spus ce politică își doresc. Au cerut respect, responsabilitate și încredere.

Iar noi, politicienii, nu avem voie să ignorăm aceste semnale. Nu avem voie să ne acoperim urechile. Nu avem voie să ne ferim privirea. Românii ne-au vorbit. Iar noi trebuie să răspundem.

Noi, echipa PSD, am ascultat. Și spunem asta cu toată fermitatea: noi nu urâm oamenii, nu-i urâm pe români; noi îi punem pe primul loc. Întotdeauna. Am ținut cont de ceea ce ne-au transmis, iar acțiunile noastre din ultimele luni o arată limpede. Pentru că ceea ce ne ghidează nu este doar orgoliul politic, ci dorința populară.

Pentru că țelul nostru este binele oamenilor, echilibrul social, stabilitatea economică și protejarea demnității fiecărei familii din această țară.

Acum, la finalul acestui an, vrem să spunem răspicat: am învățat lecțiile anului 2025. Iar în 2026 venim cu mai mult curaj, cu mai multă transparență și mai multă determinare. Vrem un an al investițiilor, nu al stagnării. Un an al dialogului, nu al conflictului. Un an al respectului între instituții și cetățeni. Un an în care România să meargă înainte – hotărât, sigur, nedisimulat.

Vă mulțumesc, doamna senator. Îl invit în continuare la microfon pe domnul senator Lucian Rusu.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Se împlinește un an de la începutul acestui mandat în Senatul României. Un an în care am ales deliberat să pun accent mai mult pe muncă, nu pe zgomot.

Vă mulțumesc tuturor pentru colaborarea de până acum și pentru lecțiile învățate împreună.

Pentru mine, mandatul de senator nu este doar o funcție onorifică, ci o responsabilitate directă față de oamenii care ne-au trimis aici, de ieșenii care m-au trimis în Parlament. Tocmai de aceea, activitatea mea s-a concentrat pe domenii care produc efecte concrete în viața românilor și a ieșenilor: vorbim de infrastructură, energie și legislație aplicată.

În calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru transporturi și infrastructură, am susținut constant marile proiecte de conectivitate ale Moldovei. Până la sfârșitul anului vom putea circula de la București până la Adjud pe aproximativ 250 de km din autostrada A7. De asemenea, Autostrada Unirii, A8, a intrat într-o etapă ireversibilă, cu ordine de începere emise pentru tronsoane esențiale. Sunt proiecte așteptate de prea mult timp, care înseamnă dezvoltare economică, investiții și șanse egale pentru o regiune care a așteptat prea mult și care nu mai acceptă să fie tratată ca periferie.

În domeniul energiei, am susținut investițiile în surse regenerabile, extinderea rețelelor de gaze naturale și un cadru legislativ predictibil. Energia nu este un subiect abstract; înseamnă siguranță, facturi suportabile și stabilitate pentru economie și pentru cetățeni.

Pe plan legislativ, am inițiat alături de dumneavoastră 33 de propuneri legislative, iar șapte dintre ele sunt astăzi lege. De exemplu, mă bucur să aud că din ce în ce mai mulți tineri se vaccinează astăzi gratuit împotriva HPV-ului. Este dovada clară că legislația poate avea un impact direct asupra vieții oamenilor.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Vă anunț, dragi colegi, că ședința plenului Senatului va continua să fie condusă de către domnul vicepreședinte Mihai Coteț.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ștefănache.

Domnule președinte, Stimați colegi senatori, Stimați cetățeni,

Dezvăluirile recente privind corupția din justiție ne obligă să privim adevărul în față. Nu mai este vorba despre zvonuri sau suspiciuni, ci despre fapte care subminează încrederea cetățenilor în instituțiile fundamentale ale statului.

Și totuși constatăm cu îngrijorare că se încearcă mutarea atenției publice și discreditarea faptelor prezentate în spațiul public. Se trece de la corupția în justiție la momentul în care faptele de corupție au fost aduse la lumină și mobilul dezvăluirii acestor fapte. Aceasta este o diversiune extrem de periculoasă. Este o încercare de tip bolșevic de a relativiza gravitatea faptelor și de a abate atenția de la responsabilitatea celor vinovați.

Adevărul nu are calendar. El nu este mai puțin adevărat pentru că este rostit acum sau mai târziu. Adevărul nu se negociază și nu se amână. Datoria noastră, ca reprezentanți ai poporului, este să privim faptele și să cerem răspundere, nu să ne pierdem în speculații despre intenții ascunse.

România are nevoie de o justiție credibilă, curată și independentă. Corupția din sistemul judiciar nu este doar o problemă internă a unei instituții, ci este o amenințare la adresa democrației și a viitorului nostru comun.

De aceea, acțiunea noastră nu poate rămâne doar la nivelul declarațiilor. Este nevoie să se concretizeze în inițierea și aprobarea unui set de legi ale justiției care să garanteze independența judecătorilor în decizii, dar și responsabilitatea lor față de cetățenii care își pun speranța în funcționarea corectă a statului de drept.

Independența fără responsabilitate este un dezechilibru, iar responsabilitatea fără independență este o iluzie. Numai prin echilibrul dintre cele două putem constitui o justiție demnă de încrederea oamenilor.

O invit la microfon pe doamna senator Onea Olga. Nu e. Domnul Liviu Fodoca. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarație politică: „Pentru ce au murit românii în Revoluția din 1989?”.

Au trecut 36 de ani de când sute de mii de români au ieșit în stradă cerând libertate, demnitate și adevăr.

Din păcate, în 2025, românii cer aceleași lucruri. La peste 3 decenii și jumătate după ce au ieșit din comunism, România încă trăiește în manipulare și minciună. Au trecut 36 de ani și tot nu știm cine a tras în popor. Știm doar că au fost peste 5.000 de victime. Și nu e vorba doar despre trecut. Este vorba despre modul în care ni se fură și prezentul.

Astăzi, în anul 2025, nu avem nicio justificare coerentă pentru anularea alegerilor. Nimeni nu a dat socoteală pentru decizia de a înăbuși dreptul fundamental al românilor de a vota liber, informat și în mod democratic. În decembrie 1989, am crezut că am dărâmat un regim autoritar. Dar astăzi, în fața ochilor noștri, vedem cum s-a instalat o nouă formă de dictatură. O dictatură a imposturii, a rețelelor de interese, a jocurilor de culise în care cetățeanul nu mai contează, iar voința populară e tratată ca o formalitate.

## Doamnelor și domnilor parlamentari,

E timpul ca România să renască, iar poporul să nu uite că de fiecare dată primește aceleași minciuni despre reformă, despre bunăstare, despre întoarcerea românilor în țară, în timp ce aceste partide de la putere îi asupresc încontinuu și îi alungă în pribegie. Pentru cei care au murit în decembrie 1989, pentru cei care au fost răniți, pentru cei care au ieșit în stradă cu mâinile goale și cu speranța în suflet, avem o datorie: să spunem adevărul și să apărăm libertatea.

O invit la microfon pe doamna senator Păucean.

## **Doamna Luminița Păucean-Fernandes:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Voi adresa o interpelare domnului Ilie-Gavril Bolojan, prim-ministrul României, cu obiectul interpelării: „Gestionarea infrastructurii critice naționale în cazurile barajelor Paltinu și Vidraru”.

Gestionarea situațiilor de la barajele Paltinu și Vidraru a produs efecte grave asupra populației, instituțiilor publice și infrastructurii critice, punând sub semnul întrebării capacitatea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor de a-și exercita atribuțiile de coordonare, control și prevenție.

În cazul Barajului Paltinu, deciziile administrative și tehnice adoptate într-un context de risc ridicat au perturbat alimentarea cu apă, afectând sute de mii de cetățeni, spitale și instituții de învățământ, cu impact direct asupra sănătății publice și funcționării serviciilor esențiale. În anul 2025, într-un stat membru al Uniunii Europene, unități medicale au ajuns să funcționeze cu apă adusă în butoaie și găleți, personalul medical fiind pus în situația de a improviza condiții minime de igienă, iar pacienții expuși unor riscuri sanitare majore.

În paralel, la Barajul Vidraru, golirea prelungită a lacului, lipsa unor explicații publice clare privind fundamentarea tehnică a deciziilor și absența expertizelor tehnice independente ridică semne serioase de întrebare cu privire la legalitatea și temeinicia măsurilor adoptate, având în vedere că procesul de retehnologizare a fost cunoscut și planificat pe termen lung, pe o perioadă de aproximativ 7 ani.

Având în vedere că aceste obiective fac parte din infrastructura critică națională, iar disfuncționalitățile lor pot genera riscuri sistemice pentru siguranța populației și funcționarea statului, situațiile descrise nu pot fi tratate ca simple incidente administrative. Gravitatea este amplificată de lipsa unui control guvernamental coerent, de reacții întârziate și de o coordonare deficitară între Ministerul Mediului, Administrația Națională „Apele Române” și celelalte instituții implicate.

Voi continua și cu declarația politică, dacă-mi permiteți. Titlul declarației politice: „O moțiune adoptată – o victorie pentru românii care-și fac auzit glasul!”.

Doamnelor și domnilor senatori, Dragi români,

România traversează astăzi o perioadă în care decizii administrative majore sunt luate fără transparență, fără rigoare și fără respect față de responsabilitatea publică.

Aceste decizii nu sunt izolate; ele formează un lanț periculos, care afectează în mod direct stabilitatea națională.

Unul dintre cele mai grave exemple rămâne anularea alegerilor prezidențiale, un act fără precedent în ultimele decenii. La un an de la acest moment, statul nu a prezentat public dovezi complete și neechivoce care să justifice o asemenea măsură externă. Lipsa de claritate într-un proces democratic fundamental subminează grav încrederea cetățenilor în instituții și în ordinea constituțională.

Tot lipsă de transparență am văzut și în gestionarea resurselor de apă. Criza din Prahova și Dâmbovița, în care peste 100.000 de oameni au fost privați de apă potabilă, a fost rezultatul unor decizii tehnice luate fără evaluări complete și fără un plan real de protejare a comunităților din aval.

Mii de familii au suportat consecințele incompetenței administrative. Aceeași lipsă de rigoare o regăsim și în deciziile privind barajele strategice ale României. Golirea totală a Barajului Vidraru, o infrastructură critică proiectată să funcționeze sub presiune hidrostatică, ridică întrebări fundamentale privind siguranța structurală, comportarea versanților, reacțiile chimice ale betonului expus și capacitatea reală de reumplere în condiții de siguranță. Faptul că aceste analize nu au fost făcute publice amplifică neîncrederea și ridică semne de întrebare legitime privind modul în care s-au luat deciziile.

Îl invit la microfon pe domnul senator Vântu. Se pregătește doamna senator Onea.

## **Domnul Cristian Vântu:**

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

În luna septembrie, după tragedia de la Spitalul „Sfânta Maria” din Iași, unde șapte copii au murit în urma infecției cu _Serratia_ , am avertizat public că nu avem de-a face cu un incident izolat, ci cu o problemă de sistem.

Am cerut atunci măsuri concrete de supraveghere epidemiologică activă, monitorizarea permanentă a aplicării protocoalelor și mecanisme reale de control. Răspunsul Ministerului Sănătății a fost limitat la gesturi administrative, câteva demisii și declarații publice. Fără o reformă de fond, fără un sistem funcțional de supraveghere a aplicării protocoalelor, fără responsabilizare reală, așa cum am cerut.

Astăzi, după doar două luni, câteva sancțiuni și așa-zise „măsuri” eficiente pe care ministerul pretinde că le-a luat pentru a preveni astfel de situații, în exact același spital, nu în altul, avem _Pseudomonas_ , ceea ce demonstrează cât se poate de clar că măsurile au fost, așa cum avertizam, insuficiente și ineficiente și că este vorba despre un eșec de sistem și un eșec de conducere, ce impune demisia ministrului sănătății.

Când ai două bacterii diferite în același spital, în mai puțin de două luni, după ce ai pretins că ai luat toate măsurile necesare pentru a preveni astfel de situații, nu mai este vorba despre ghinion sau despre accidente; este vorba despre incompetență în gestionarea sistemului medical de sănătate.

Sănătatea copiilor nu se apără prin reacții de imagine, ci prin competență, rigoare și responsabilitate. Este evident că această situație impune demiterea ministrului sănătății.

În altă ordine de idei, aș vrea să repet ceea ce am spus mai devreme, și anume că, dacă mai avem onoare față de noi înșine și respect față de această Cameră, ar trebui ca noi, toți senatorii, să intrăm în grevă parlamentară până la demisia ministrului mediului, doamna Diana Buzoianu.

O invit la microfon pe doamna senator Onea Olga.

## **Doamna Olga Onea:**

Bună ziua, stimați colegi!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarație politică.

Ați îngenunchiat o Românie întreagă și mă întreb unde vreți să ajungeți.

Suntem la final de an, iar pentru milioane de români nu este un moment de bilanț, ci un moment de epuizare. 2025 a fost anul în care românii au fost împinși, pas cu pas, spre limită, prin taxe mai mari, prețuri mai mari și un cost al vieții care a scăpat de sub control.

Astăzi, oamenii nu mai vorbesc despre economii, concedii sau planuri de viitor. Vorbesc despre cum să închidă anul fără datorii. Vorbesc despre ce taxe au mai apărut, ce facturi au mai crescut și ce cheltuieli vor trebui amânate din nou. Astăzi, românul muncește mai mult ca oricând, dar trăiește mai prost ca oricând. Pentru că statul a știut doar să ceară. Doar să impoziteze. Doar să împovăreze. Fără să protejeze. Fără să explice. Și, mai ales, fără să ofere un orizont de siguranță.

Coșul de cumpărături a devenit un exercițiu de renunțare. Facturile au devenit aproape imposibil de plătit. Medicamentele, o cheltuială calculată la miligram. Pentru multe familii, finalul de an înseamnă tăcere, nu liniște. Grijă, nu speranță.

Iar ceea ce este cel mai grav este ce urmează. Pentru că 2026 nu vine cu vești bune. Vine cu și mai multe taxe, cu și mai multă presiune fiscală, cu același stat care cere sacrificii de la cei care nu mai au ce sacrifica. Cu impozite de peste 70% la case, terenuri, la mașini și la tot ce au agonisit o viață întreagă.

Iar când o țară ajunge să-și încheie anul cu oameni obosiți, speriați și fără perspectivă, nu vorbim despre crize globale. Vorbim despre o guvernare care a eșuat. România nu este săracă. România este prost guvernată. Iar românii simt asta în fiecare bon fiscal, în fiecare factură și în fiecare renunțare.

## **Domnul Mihai Coteț:**

Îl invit la microfon pe domnul senator Sandu și se pregătește domnul senator Șipoteanu.

Se pregătește domnul senator Șipoteanu.

Nu, scuze, Șipoș!

## **Domnul Mircea-Ionuț Sandu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației politice este: „Scandalul din justiție vizează exercitarea controlului politic asupra magistraților”. Stimați colegi,

Oricât ar încerca unii să cosmetizeze realitatea, este evident faptul că justiția românească nu funcționează cum trebuie.

Ea acționează la ordin politic, așa cum am văzut când s-au anulat alegerile prezidențiale câștigate de Călin Georgescu, când s-au interzis candidaturi și s-au făcut dosare penale la comandă politică. Cătălin Predoiu, cel ridicat în slăvi atunci pentru toate abuzurile comise, este astăzi ținta revoltei progresiste, într-o ironie profundă a sorții.

De asemenea, este cât se poate de evident pentru orice om de bun-simț că privilegiile de care se bucură magistrații sunt mult prea mari. Nicăieri în lumea civilizată nu se iese la pensie atât de devreme, cu pensii mai mari decât salariul din activitate. Este o chestie de avariție, dacă ne gândim că, oricum, judecătorii și procurorii ar avea pensii foarte mari, chiar și pe un sistem bazat pe contributivitate, câtă vreme salariile sunt și ele mai mult decât consistente.

Evident, nu trebuie neglijate nici elementele evidențiate de impunitatea de care s-au bucurat cei care, timp de 36 de ani, au prăduit România. Da, mulți corupți au scăpat ca urmare a prescripției speciale și a scamatoriilor legate de completele de judecată. Reamintesc însă că tot codurile lui Predoiu au fost declarate neconstituționale de mai multe ori, atât punctual, pe articole, cât și global, în cazul modificărilor din 2019. Vorbim de zeci de articole invalidate și cel puțin o respingere în bloc a modificărilor legislative. Și acest lucru s-a întâmplat tot din cauza caracterului abuziv.

Domnul senator Șipoș și se pregătește domnul senator Iacob.

## **Domnul Eugen-Cristian Șipoș:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Întrebare adresată domnului Alexandru-Florin Rogobete, ministrul sănătății.

Obiectul întrebării: „Incendiu sau degajare de fum la Institutul Oncologic «Prof. Dr. Ion Chiricuță» din Cluj-Napoca – impact asupra pacienților și măsuri de prevenție”.

Stimate domnule ministru,

În calitate de senator al județului Cluj, în Parlamentul României, vă adresez prezenta întrebare parlamentară, în numele cetățenilor din județul Cluj, având în vedere faptul că, recent, pompierii din cadrul Detașamentului nr. 1 din Cluj-Napoca au intervenit la Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” din municipiul Cluj-Napoca, după ce a fost semnalată degajare de fum provenită de la un aparat de aer condiționat la imobilul din Strada Republicii. Având în vedere specificul acestei unități sanitare și vulnerabilitatea pacienților oncologici, vă solicit, în temeiul atribuțiunilor de control parlamentar, următoarele informații:

Care este situația persoanelor: pacienți, aparținători, personal medical care au solicitat consult medical ca urmare a incidentului?

- Câte persoane au fost evaluate medical?

- Câte persoane au necesitat îngrijiri de urgență sau

- spitalizare?

- Dacă au existat intoxicații cu fum sau alte efecte

- medicale.

- Dacă au fost raportate victime și, dacă da, care este

- starea lor.

A fost afectată activitatea medicală în urma incidentului?

- Ce servicii au fost întrerupte și pentru ce perioadă?

Îl invit la microfon pe domnul senator Iacob. Se pregătește domnul senator Corneliu Negru.

## **Domnul Constantin-Ciprian Iacob:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea de astăzi poartă titlul: „Preotul Constantin Mincu – exemplu de elită sătească prigonită de aparatul represiv comunist”.

Instaurarea regimului comunist a însemnat pentru poporul român începutul fenomenului de lichidare a propriilor elite.

Toți cei care au dat dovadă de curaj, manifestându-se demn în fața regimului opresiv, au sfârșit în închisori și în lagărele de muncă. Din categoria românilor demni a făcut parte și preotul Constantin Mincu, din satul Gheboieni, comuna Mănești, județul Dâmbovița.

Născut în toamna anului 1908, într-o familie de țărani, Constantin Mincu a devenit școlar în anul 1922, orientându-se către preoție încă din perioada liceului. A absolvit Facultatea de Teologie din București în anul 1933 și a devenit preot ortodox în 1937, slujind inițial în satul Manga, comuna Voinești, de unde este transferat ulterior în satul Gheboieni.

Orientarea lui „chiabură”, pentru că deținea cinci hectare de teren arabil și o casă de locuit, implicarea sa politică de dinainte și după Cel de-Al Doilea Război Mondial, precum și lipsa de „acomodare la regimul actual comunist”, așa cum scriau organele Securității în dosarul de urmărire, aveau să stea la baza persecuției la care a fost supus de regimul politic ateu, instaurat după eliberarea de sub jugul fascist din anul 1944.

Preotul Constantin Mincu a activat în cadrul Partidului Național Liberal în anul 1932 și până la desființarea acestuia, în 1947. A fost ales între 1933 și 1937 membru în Consiliul Comunal Gheboieni și a candidat, fără succes, din partea liberalilor, la Senatul României la alegerile falsificate de comuniști în anul 1947. La finalul alegerilor începe prigoana. Este denunțat ca element „reacționar, care a făcut și face politică reacționară”, motiv pentru care organele Securității îl ridică, pe data de 15 august 1952, supunându-l anchetelor inumane. Este condamnat la 5 ani de detenție grea, fără a avea parte de un proces judiciar.

Îl invit la microfon pe domnul senator Corneliu Negru și se pregătește domnul Vela.

## **Domnul Corneliu Negru:**

Declarație politică.

„Strategia națională de apărare a țării pentru perioada 2025-2030 sau despre o «formă fără fond» în stil Nicușor Dan”.

După cum probabil cunoașteți, sunt unul dintre parlamentarii partidului Alianța pentru Unirea Românilor care au votat împotriva adoptării actualei forme a Strategiei naționale de apărare a țării pentru perioada 2025-2030.

De aceea, prezenta declarație politică doresc să fie interpretată nu doar ca o justificare a votului meu în calitate de ales al cetățenilor județului Vrancea, ci, îndeosebi, ca o critică adusă acestui document emis de statul român.

Strategia națională de apărare a țării pentru perioada 2025-2030, prezentată de Nicușor Dan drept un document fundamental pentru securitatea statului român, este, din păcate, un exemplu clar de ruptură între discursul oficial și realitățile profunde ale națiunilor noastre.

În loc să fie o strategie construită pe interesul național, pe nevoile reale ale poporului român și pe specificul geopolitic al României, acest document pare mai degrabă o compilație birocratică, redactată pentru a satisface agende externe, nu pentru a consolida suveranitatea, siguranța și demnitatea statului român.

Lansarea Strategiei naționale de apărare a fost un eșec, deoarece, după declarația vagă a președintelui Nicușor Dan, nu a venit nicio explicație oficială a unui expert. Cel care a coordonat grupul de lucru putea să dea mai multe detalii despre acest document, să explice cel puțin conceptul de „independență solidară”. De ce a fost denumit acest concept ca fiind „concept-cheie”? România nu a fost independentă până acum sau nu a fost solidară aliaților? De când nu mai este independentă România: din 1989, din 2004, din 2007 sau din 2025? Va fi România mai independentă de acum înainte? Va depinde mai puțin de ajutorul străin pentru garanțiile de securitate, mai ales că Statele Unite ale Americii au anunțat retragerea a jumătate din contingentul militar? Să răspundă cei care au lansat documentul și l-au susținut.

Îl invit la microfon pe domnul senator Vela Gheorghe. Se pregătește domnul Manea Dumitru.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am o interpelare adresată domnului Daniel-Ovidiu David, ministrul educației și cercetării din România, și o întrebare adresată unui alt ministru, și anume domnului Dragoș Nicolae Pîslaru, ministrul investițiilor și proiectelor europene.

Interpelare cu obiectul: „Strategia Ministerului Educației și Cercetării pentru atragerea și menținerea tinerilor în cariera didactică”.

Stimate domnule ministru al educației și al cercetării din România Daniel-Ovidiu David,

Sistemul de învățământ din țara noastră se confruntă, în ultimii ani, cu o criză structurală tot mai accentuată a resursei umane, generată de îmbătrânirea corpului profesoral și de scăderea constantă a atractivității carierei didactice pentru tinerii absolvenți de facultăți. La finalul anului 2025, vârsta medie a cadrelor didactice este în creștere, iar deficitul de profesori este evident în domenii esențiale precum matematica, științele, informatica, și nu numai, în mediul urban, dar mai ales în mediul rural și în zonele defavorizate.

În pofida unor măsuri punctuale, care totuși au fost adoptate în ultimii ani, realitatea cruntă din unitățile de învățământ indică faptul că politicile publice de stimulare a carierei didactice sunt fragmentare, insuficient corelate și lipsite de predictibilitate, ceea ce afectează atât atractivitatea profesiei, cât și capacitatea sistemului de a reține tinerii profesori pe termen mediu și lung.

Având în vedere impactul direct al acestei situații asupra calității actului educațional și asupra viitorului sistemului de învățământ din România, vă solicit, stimate domnule ministru al educației și cercetării, să-mi comunicați următoarele:

1. Care este situația actuală privind vârsta medie a cadrelor didactice din sistemul de învățământ, defalcată pe niveluri de învățământ și discipline, și ce evoluție estimează Ministerul Educației și Cercetării pentru următorii ani, în lipsa unor măsuri structurale de reînnoire a personalului didactic?

2. Care este deficitul real de personal didactic la nivel național, în special în domenii-cheie și critice precum matematica, științele și informatica, atât în mediul urban, cât și în mediul rural și în zonele defavorizate, și ce instrumente utilizează ministerul pentru monitorizarea și reducerea acestor dezechilibre?

Îl invit la microfon pe domnul senator Manea Dumitru.

Declarație politică. Titlul: „Mistificări istorice care stau la baza Legii Vexler”. Dragi români,

Astăzi, în plenul Camerei Deputaților, în semn de victorie, deputatul Silviu Vexler a rupt fotografiile lui Mihai Eminescu și ale lui Iorga.

De ce victorie? Pentru că astăzi s-a votat la Camera Deputaților Proiectul de lege privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură, respectiv PL-x nr. 168.

A fost votat... a fost votată această lege de 78 de senatori și 173 de deputați. De fapt, nu mai are nicio importanță numărul în sine. Important e că aproximativ 250 de oameni, aleși de popor, au validat stigmatul de popor genocidar, aruncat asupra poporului român. Urmașii senatorilor și deputaților care au votat această lege vor fi și ei vlăstarele unui popor criminal. Și fiii lor la fel. Și tot așa, acum și în veci.

Includerea legionarismului în același pachet infracțional cu fascismul și nazismul este o nedreptate strigătoare la cer și denotă o profundă necunoaștere a istoriei sau o condamnabilă mistificare a ei.

Deși Institutul Elie Wiesel & Company le pune permanent, cu obstinație, sub aceeași umbrelă, „extrema dreaptă interbelică”, nazismul și legionarismul sunt două fenomene radical diferite:

Nazismul a fost o ideologie rasial-biologică, seculară, violent expansionistă.

Legionarismul a fost o mișcare mistică, ortodoxă, morală, cu un caracter ascetic și martiric, unic în Europa interbelică. Dacă nazismul a fost o religie a rasei și a statului, legionarismul a fost o religie a jertfei și a credinței.

Nazismul promova cultul forței brutale, al armatei și al războiului, represiunea masivă, exterminarea planificată, expansionismul militar.

## **Domnul Mihai Coteț:**

## Stimați colegi,

Dau citire listei senatorilor care au depus întrebări și interpelări în scris: Carp Ionel, Păucean-Fernandes Luminița, Șipos Eugen-Cristian, Silegeanu Cătălin, Chertif Costache, Roman Marius-Valentin, Dumitrescu Cristina-Gabriella, Răcuci Claudiu, Bochileanu George-Cătălin, Aldea Valentina, Carp Ionel, Federovici Doina-Elena, Bică Andra, Orban Carmen, Iacob Constantin-Ciprian, Păucean-Fernandes Luminița, Vlăescu Virgiliu-George, Șipoș Eugen-Cristian, Dumitrescu Cristina-Gabriella, Roman Marius-Valentin, Parasca Teofil, Silegeanu Cătălin, Jitaru Ovidiu și Aldea Valentina.

De asemenea, dau citire listei senatorilor care au depus declarații politice în scris: Dunca Marius-Alexandru, Stan Ioan, Bică Andra, Mărginean Lucian, Silegeanu Cătălin, Blaga Vasile, Răcuci Claudiu-Vasile, Călin-Petru Marian, Pălărie Ștefan, Bodea Marius, Bochileanu George, Anghel Razvan-Paul, Rus Vasile-Ciprian, Sava Clement, Aldea Valentina-Mariana și Vela Gheorghe.

Declar închisă sesiunea de întrebări, interpelări și declarații politice de astăzi. Vă mulțumesc.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|653752]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 5/15.I.2026 conține 32 de pagini.**

Prețul: 208 lei