Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·7 iunie 2021
Informare · informare
Daniel Florea
Analiza discursului
- Populism
- 0 · fără
- Anti-pluralism
- 0 · fără
- DQI
- nivel 0 · fără justificare niciuna · poziţional
- Voce
- citat
Se încarcă discursul…
Se încarcă discursul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·7 iunie 2021
Informare · informare
Vă citesc discursul regelui Carol I* de pe 10 mai 1881. Este foarte, foarte scurt.
„Prin serbarea de astăzi se sfârșește într-un mod atât de strălucit un răstimp de 15 ani – 1866–1881 – atât de bogat în lupte grele și fapte mari. România s-a dezvoltat într-un mod deosebit, sub paza Constituției și legilor sale. Neobosita muncă a oamenilor de stat, vitejia oștirii sale și nestrămutata mea încredere în puterea poporului* au adus la bun sfârșit cea mai vie dorință a tuturor – astăzi s-a întemeiat regatul, o garanție sigură pentru viitor. Deci primesc cu mândrie această coroană. Ea e făurită din metalul unei guri de foc, stropită cu sângele eroilor noștri și sfințită de biserică. O privesc ca un simbol al independenței și al puterii României, ca un scump odor, va fi mărturia timpurilor triste, dar glorioase. Va aminti generațiilor viitoare vitejia străbunilor și legătura ce a fost între domn și popor. Și cea mai frumoasă coroană, pentru regină, va fi, ca și pentru mine, încrederea și iubirea poporului căruia îi aparțin toate gândurile și simțurile noastre*.
În fața acestor steaguri care au fâlfâit pe câmpul de luptă, în fața acestor coroane, simbolurile regatului, și împrejurul cărora s-ar strânge poporul, ca ostașii împrejurul acestor steaguri, în fața acestor prinoase pentru care s-au grăbit poporul spre capitală, ne unim în strigătul scump inimilor noastre:
«Să trăiască iubita noastră Românie, astăzi încoronată prin propriile sale mijloace!»”
Asta a zis regele pe 10 mai 1881.
Hai să vedem ce a spus Mihail Kogălniceanu pe 9 mai 1877 în Parlament.
„Domnilor, și Camera, și Senatul, la interpelările domnilor Stolojan și Fălcoianu, au recunoscut că suntem în stare de rezbel, au recunoscut că suntem dezlegați de legăturile noastre cu Înalta Poartă și că acele legături sunt rupte mai întâi de către Înalta Poartă.
(...) În starea de rezbel, cu legăturile rupte, ce suntem?
Suntem independenți; suntem națiune de sine stătătoare. Noi nu am fost vasali, sultanul nu a fost suzeranul nostru. Însă era ceva. Erau niște legături _sui-generis_ . Niște legături care erau slabe când românii erau tari; niște legături care erau tari când românii erau slabi.
Așadar, domnilor deputați, nu am cea mai mică îndoială și frică de a declara în fața reprezentanței naționale că noi suntem o națiune liberă și independentă.”
Kogălniceanu a vorbit mult mai mult și mult mai bine.
Dar unde se spune despre independență? În discursul de la 9 mai 1877 sau în discursul de la 10 mai 1881?
Sper că acum putem vota toți în cunoștință de cauză.
Nicio justificare oferită; conținutul justificării este nedefinit.
„Nu voi vota această lege.”
În context ↑