Stenogramă plen

## Sărut mâna!

## Bună ziua!

## Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților. Vă informez că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența 189.

În conformitate cu regulamentul, vă informez că au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de internet a Camerei: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de luni, 7, marți, 8, și miercuri, 9 iunie; programul de lucru pentru perioada 7–12 iunie; lista rapoartelor depuse în perioada 2–7 iunie de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 17.00, vom continua cu răspunsuri la interpelările adresate Guvernului.

Tot cu această ocazie vă informez că, având în vedere adresa Comisiei juridice, de disciplină și imunități nr. 4/13/340/2021 din 4 iunie 2021, supunem atenției dumneavoastră Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, care a fost adoptată de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, în ședința din data de 3 iunie 2021.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a adoptat un amendament la art. 153 alin. (2) lit. c) din Codul penal, referitor la prescripția care nu înlătură răspunderea penală în cazul infracțiunii, fiind eliminat art. 374 din cuprinsul enumerării la lit. c). În acest sens, din punctul de vedere al tehnicii legislative, este necesară corelarea celor două texte mai sus menționate, prin reformularea art. 154 alin. (4) astfel: „În cazul infracțiunilor de trafic și exploatare a persoanelor vulnerabile și al infracțiunilor contra libertății și integrității sexuale, altele decât cele prevăzute la art. 153 alin. (2) lit. c), precum și al infracțiunii de pornografie infantilă, săvârșite față de un minor, termenul de prescripție începe să curgă de la data la care acesta a devenit major. Dacă minorul a decedat înainte de împlinirea majoratului, termenul de prescripție începe să curgă de la data decesului.”

Mandatăm Departamentul legislativ al Camerei Deputaților să efectueze corelarea de tehnică legislativă în acest sens.

De asemenea, vreau să dau cuvântul liderului Grupului USR, domnul deputat Ionuț Moșteanu, pentru a vă face o scurtă informare.

Vă rog, domnule deputat.

## Da.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În conformitate cu decizia Biroului permanent de săptămâna trecută, vă aduc la cunoștință schimbarea denumirii Grupului parlamentar al Alianței USR PLUS în Grupul parlamentar al Uniunii Salvați România, ca urmare a fuziunii rămase definitive în urma respingerii apelului la Curtea de Apel București, din 16 aprilie.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

De asemenea, domnul deputat Iulian Bulai o scurtă informare dorește să facă.

Vă rog, domnule deputat.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege, Stimați colegi,

Vreau să vă informez că am cumpărat o cărămidă pentru a susține viitorul teatru independent „Grivița 53”, la inițiativa doamnei Chris Simion-Mercurian. Această inițiativă este prezentă în Parlament, la intrarea de la S1.

Vă invit pe toți să susținem această inițiativă minunată, pentru a construi împreună primul teatru independent din România, prezentă astăzi, prin doamna Chris SimionMercurian, în Parlamentul României.

Vă mulțumesc.

Doamna va fi prezentă, alături de voluntarii de la S1, până miercuri după-amiaza.

Vă mulțumesc.

Da.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt observații în legătură cu ordinea de zi?

Dacă liderii grupurilor doresc să anunțe anumite modificări sau propuneri?

Nu.

Dacă mai sunt intervenții? Nu.

Înainte de a începe dezbaterile de astăzi, dau cuvântul doamnei deputat Elena Hărătău, pentru o intervenție cu prilejul Zilei învățătorului.

Aveți cuvântul, doamnă deputat. Vă rog.

## **Doamna Elena Hărătău:**

Mulțumesc, domnule președinte.

La mulți ani, dragi învățători!

Ziua de 5 iunie are o semnificație specială pentru învățământul românesc, fiind ziua în care sunt aniversați îndrumătorii copiilor în procesul complex al educației și formării.

Pentru fiecare dintre cei mai mici care au pășit pentru prima dată pe porțile școlii, copii care s-au despărțit cu greutate de jucării pentru a le înlocui cu manualele școlare, prima întâlnire cu doamna învățătoare sau domnul învățător va rămâne de neuitat.

5 iunie este o zi importantă și pentru autorități, de la cele locale, îndreptățite și obligate să asigure toate condițiile optime pentru buna desfășurare a actului de învățământ, la responsabilii din Ministerul Educației și, nu în ultimul rând, la parlamentari, care au datoria de onoare de a se implica activ în susținerea dezvoltării învățământului și, implicit, a dezvoltării armonioase a copiilor noștri.

În opinia mea, Parlamentul trebuie să transforme Ziua învățătorului într-o zi a mobilizării generale pentru îmbunătățirea condițiilor din școlile românești.

Este necesar să transformăm această zi într-una de analiză, în care să inițiem strategii coerente referitoare la ceea ce mai avem de făcut în sistemul educațional. Mă refer îndeosebi la elevii proveniți din familiile cu venituri reduse, a căror posibilitate de a frecventa școala este redusă, dar și la cei aflați la distanțe mari de unitățile de învățământ. „Școala va fi școală când omul va fi om și statul va fi stat”, spunea marele Mihai Eminescu despre procesul de învățământ. Pornind de la această perspectivă, este îmbucurătoare preocuparea Parlamentului de a asigura condițiile necesare unei educații de calitate învățătorilor, respectiv celor care au misiunea de a asigura continuitatea națiunii noastre.

Mulțumim frumos.

La mulți ani tuturor educatorilor, învățătorilor, profesorilor, întregului corp profesoral din România!

Intrăm în ordinea de zi.

Începem dezbaterea inițiativelor legislative.

Punctul 1, Proiectul de hotărâre privind completarea

Regulamentului Camerei Deputaților; PHCD 57/2021.

Raport – Comisia pentru regulament.

Din partea inițiatorilor, domnul deputat Ovidiu Ganț. Vă rog, domnule deputat.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Prevederea regulamentară referitoare la organizarea ședinței de declarații politice era depășită de practică. Ea prevedea ziua de joi pentru acest moment; practica este cu totul alta.

Pe de altă parte, s-a constatat faptul că sunt foarte mulți colegi care fac uz de această posibilitate. Și, de aceea, liderii de grup, cu toții, au fost de acord cu faptul că trebuie să oferim posibilitatea extinderii acestui timp în programul săptămânal al Camerei Deputaților.

În consecință, am formulat propunerea care permite liderilor de grup și Biroului permanent să extindă ședințele de declarații politice la marți și miercuri. În funcție de situația concretă din săptămâna respectivă, această posibilitate va fi conferită de deciziile Biroului permanent în ceea ce privește programul.

Presupun că propunerea se va bucura de susținerea dumneavoastră.

Vă mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea comisiei sesizate în fond, președintele Comisiei pentru regulament, prezentarea raportului.

Vă rog, domnule deputat Gheorghe Șimon.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport asupra Proiectului de hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaților

În conformitate cu art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru regulament a primit spre dezbatere Proiectul de hotărâre nr. 57/2021 privind completarea Regulamentului Camerei Deputaților, inițiat de domnul deputat Ganț și de domnul deputat Pambuccian, Grupul parlamentar al minorităților naționale, înregistrat la BP cu nr. 295 din 2 iunie 2021.

Comisia a examinat și dezbătut proiectul de hotărâre în ședința din data de 7 iunie 2021.

Comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună Camerei aprobarea raportului asupra Proiectului de hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaților, cu amendamentele de tehnică legislativă prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să intervină? Nu dorește.

Vă informez că sunt trei amendamente admise.

La marginal 1 dacă sunt observații? Nu sunt.

Marginal 2, articolul unic?

Nu.

Marginal 3, la art. 215?

Nu sunt intervenții.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final. Punctul 2:

– Proiectul de lege privind sărbătorirea zilei de 10 mai ca Ziua independenței naționale a României; PL-x 66/2017;

- Proiectul de lege privind declararea zilei de 10 mai drept

- „Ziua independenței naționale”; PL-x 20/2018. Este vorba de o lege cu caracter ordinar.

Din partea inițiatorilor dacă dorește cineva să ia cuvântul? Domnule deputat Gigel Știrbu, vă rog.

## **Domnul Gigel-Sorinel Știrbu:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor,

Astăzi suntem puși în situația de a vota un proiect legislativ care dorește a restabili adevărul istoric. Un adevăr istoric asupra căruia s-au făcut foarte multe discuții în ultimii ani de zile. Un adevăr istoric care spune că România este singura țară europeană care a fost pusă în situația de a-și putea declara independența și este singura țară care nu-și serbează independența.

Doamnelor și domnilor, considerăm că, pentru restabilirea adevărului istoric, un vot unanim din partea plenului Camerei Deputaților ar fi extraordinar de important, pentru că, în definitiv, foarte mulți istorici contemporani cu noi au adus argumente ale unor instituții mai presus de orice partizanat politic cum că 10 mai trebuie să redevină ceea ce a fost timp de 80 de ani, și anume sărbătoarea Zilei independenței României.

Dragi colegi, sunt convins că la această tribună vor veni alți colegi de-ai noștri, care vor spune că ziua sau celebrarea sărbătorii, marii sărbători a independenței României, ar trebui să se întâmple în altă zi, dar, totodată, dați-mi voie să dau citire punctului de vedere al Academiei Române, care a fost exprimat prin președintele acestei venerabile instituții.

„Parlamentul României a votat independența României la 9 mai 1877, dar documentul i-a fost prezentat principelui abia în 10 mai, când era Sărbătoarea Națională a României. Atunci, la 10 mai, s-au făcut și ceremoniile publice privind independența. Independența a fost proclamată public de către suveran pe data de 10 mai, pentru a se lega de figura principelui, viitorul rege Carol I. Ziua dinastiei era 10 mai, zi care s-a transformat, după 1881, în Ziua Națională a României. Ziua independenței României s-a sărbătorit decenii la rând în 10 mai. Abia regimul comunist a schimbat lucrurile, ca să se diferențieze de regimul burghez, pe care... cultivată insistent de propaganda sovietică, pe de altă parte.”

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

Da.

Vă mulțumesc și eu.

Îl invit pe domnul deputat Andrei Gheorghe, Grupul PNL. Vă rog.

## **Domnul Iulian Bulai**

**:**

Raportul!

N-am citit raportul!

Corect.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, prezentarea raportului comun, vă rog.

Domnule deputat Iulian Bulai, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind sărbătorirea zilei de 10 mai ca Ziua independenței naționale a României și a Proiectului de lege privind declararea zilei de 10 mai drept „Ziua independenței naționale”.

Cele două inițiative legislative au ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru sărbătorirea zilei de 10 mai ca Ziua independenței naționale a României și

declararea acestei zile ca zi de sărbătoare națională lucrătoare.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectelor de lege și a documentelor conexe, membrii celor două comisii au hotărât transmiterea către plenul Camerei Deputaților a prezentului raport comun de adoptare, cu amendamente, a Proiectului de lege privind sărbătorirea zilei de 10 mai ca Ziua independenței naționale a României și respingere a Proiectului de lege privind declararea zilei de 10 mai drept „Ziua independenței naționale”.

Vă mulțumesc.

Da.

Vă mulțumesc și eu.

Și continuăm cu intervenții la dezbaterile generale. Așa cum anunțasem, domnul deputat Andrei Gheorghe, vă rog.

## **Domnul Andrei-Daniel Gheorghe:**

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Este o onoare și o bucurie pentru mine și pentru toți cei care sunteți aici să putem vota astăzi declararea zilei de 10 mai drept Ziua independenței naționale a României.

Este o bucurie să putem vorbi astăzi despre ceea ce a însemnat și înseamnă 10 mai pentru toți.

Independența României, după cum foarte bine s-a spus, este legată de ziua de 10 mai. Atunci a fost proclamată independența de către regele Carol I – domnitor la acel moment, rege după 10 mai 1881 – în fața Camerelor reunite ale Parlamentului și atunci au avut loc toate solemnitățile publice legate de această Declarație de independență a României. Acest lucru este esențial. Atunci prim-ministru al României era Ion Brătianu, unul dintre cei mai mari oameni de stat pe care i-a avut România, un adevărat erou național, fondatorul liberalismului românesc.

Atunci, la 10 mai 1877, pornește istoria noastră contemporană, după părerea mea. Și spun acest lucru deoarece toate marile reforme ale României, după declararea independenței, după Războiul de Independență, unde, prin jertfa ostașilor români, la sudul Dunării – pentru că românii și-au câștigat independența pe teritoriul Imperiului Otoman, la sudul Dunării, iar acest lucru trebuie evidențiat istoric –, în urma marilor bătălii de la Grivița, în urma asediului de la Plevna, după Vidin, Rahova, Smârdan și toate celelalte mari bătălii, prin recunoașterea la Congresul de la Paris și mai înainte, la Conferința Păcii de la San Stefano, la 1878, România a devenit independentă...

## **Domnul Adrian Solomon**

**:**

Istorie știi, dar geografie...

## **Domnul Andrei-Daniel Gheorghe:**

Evident, la Berlin a avut loc Congresul de Pace de la

## 1878.

Nu, imediat vă voi explica și istoria, ca să înțelegeți mai bine cum stau lucrurile.

S-a încercat în perioada comunistă ascunderea acestei zile de 10 mai, pentru că, nu-i așa?, monarhia dăuna. Monarhia era ceva de care trebuia să ne temem. Trebuia să ne ferim. Trebuia să ascundem istoria acestei țări. Da, 9 mai este o zi cu o însemnătate importantă. 9 mai este ziua declarației lui Mihail Kogălniceanu din Parlamentul României, ca urmare a interpelărilor parlamentare aduse cu privire la situația relațiilor dintre România și Imperiul Otoman, dar independența s-a declarat pe 10 mai.

Comuniștii au încercat să lipească 9 mai de așa-zisa „Zi a victoriei”, de un simbol al regimului sovietic, acel 9 mai, când, de fapt, Ziua victoriei împotriva fascismului a fost 8 mai. Dar rușilor le-au venit mai târziu aceste informații, a fost un decalaj de câteva ore, și în lagărul sovietic s-a sărbătorit pe data de 9 mai. Dar adevărata Zi a victoriei în Europa în fața nazismului este data de 8 mai.

Dar pe 8 mai, ce să vezi?, era ziua de naștere a Partidului Comunist Român.

Așadar, toate aceste lucruri au avut un sens la momentul respectiv. Un sens de a denatura istoria. Un sens de a ascunde realitatea și de a ascunde ceea ce a însemnat pentru români monarhia.

Da, eu vă mărturisesc, eu sunt monarhist. Și cred că într-o zi va veni și clipa în care să vorbim despre o reformă constituțională care să ia în calcul și revenirea României la monarhie.

Regele Carol I este un ctitor de țară. Regele Carol I, iar apoi regele Ferdinand, regina Maria, Majestatea Sa regele Mihai I al României, pe care l-am avut în mijlocul nostru și pe care unii l-au întors cu armele de la aeroport, sunt niște simboluri fundamentale pentru români. Se leagă de ceea ce înseamnă construcția României moderne. O construcție pe valori democratice. O construcție întemeiată pe libertate și o construcție unde, de la țăranul care și-a dat sângele la Plevna, la Mărăști, la Mărășești până la capul încoronat al lui Ferdinand cel Loial ori al lui Carol, cel care a condus armatele române pe frontul din Bulgaria, am știut să acționăm precum o națiune.

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

Vă mulțumesc, domnule deputat. O lecție de istorie bliț.

## **Voci de la PSD**

**:**

Pe lângă.

## **Domnul Adrian Solomon**

**:**

Istoria după Gheorghe!

Domnul deputat Pambuccian Varujan, Grupul minorităților. Vă rog.

## **Domnul Varujan Pambuccian:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Cred că cel mai bine a sintetizat, în versuri, Vasile Alecsandri semnificația acestei zile.

Și el a spus așa: „10 Mai ne-a fi de-a pururi / Sfântă zi, căci ea ne-a dat / Domn puternic țării noastre / Libertate și Regat.”

Aceasta este marea semnificație a zilei de 10 mai, sintetizată simplu și, ca orice lucru simplu, aproape perfect...

## **Domnul Alfred-Robert Simonis**

**:**

Adică „bliț”!

## **Domnul Varujan Pambuccian:**

...de către poet.

10 mai a însemnat momentul în care acel domn puternic a venit în București ca principe domnitor al României.

10 mai a fost ziua în care, simbolic – și subliniez cuvântul „simbolic” –, lucrul acesta a fost bine pregătit de către unul dintre marii oameni politici ai României, de către Kogălniceanu, în care, simbolic, România și-a declarat independența, în aceeași zi în care domnul puternic, cu ani în urmă, intra în București.

10 mai a fost ziua națională a acestui regat, pe care – după Primul Război Mondial, după jertfele făcute de Armata Română pe câmpul de luptă și după extraordinara intuiție politică pe care au avut-o oamenii politici transilvăneni, în frunte cu Vasile Goldiș – au sintetizat-o în Proclamația de la Alba Iulia. Putem considera 10 mai și ca ziua care a premers zilei în care națiunea română modernă s-a constituit, odată cu citirea Proclamației de la Alba Iulia, pe 1 decembrie.

Este o zi cu foarte multe semnificații și este bine să le sărbătorim împreună pe toate. Pentru că așa a fost în intenția Parlamentului României de atunci, așa a fost în intenția poporului român de atunci, cel care a făurit România Mare, nu cel care a dus la România mică, în care suntem acum. Nu cel care a dorit să uite, sub un alt sceptru, că este o națiune independentă și pe care acum, după Revoluția din ’89, se cuvine să o reafirmăm, această independență, această suveranitate, această modernitate a națiunii române, pe care cu toții, popoarele – cum spuneau la Alba Iulia – „trăitoare pe teritoriul României”, o formăm ca părți constitutive, să o sărbătorim. Dar nu doar într-o zi, dar nu doar într-un moment, ci în fiecare moment al existenței noastre. Ca să nu uităm nici ce au făcut înaintașii noștri, nici ce s-a înfăptuit sub marele sceptru românesc, nici ceea ce a dus la libertatea noastră de astăzi.

Vă mulțumesc și eu. Domnul deputat Chelariu Mircia, Grupul AUR.

## **Domnul Mircia Chelaru:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi, Onorate doamne,

Iau cuvântul în condițiile în care revin la definiția istoriei, ca întotdeauna, cochetând cu cel care o scrie și, mai mult decât atât, cu cel care o plătește.

De la bun început, pentru a spulbera orice bănuială din partea acelora care își găsesc răgazul de timp să mă asculte, eu sunt regalist. Mă refer la regalitatea electivă, pentru că este forma naturală perfectă de conducere a societății, iar limba noastră, din protolatină, a păstrat ridicarea perfecțiunii în regalitate.

Trebuie să reținem că regalitatea este forma prin care... Inclusiv Pitagora spunea că se opune tipului de organizare și administrare a mușuroiului de furnici asemuit republicii. De aceea, regalitatea electivă a celui mai bun se face în pentagrama sacră ridicătoare.

Vă rog să rețineți – din _regnum, regulum, regis, rex, rei_ ! Din regnul tău, regula înregistrată a celui mai bun luminător.

Iată de ce sunt regalist și accept și voi lupta ca să ne conducă cel mai bun și cel mai puternic în a lumina națiunea.

Nu accept, în schimb, _monarchos_ . Monarhia vine din „ _mono archos_ ”, adică autoritatea unică și, mai presus de atât, chiar cea ereditară. Adică poate să-i succeadă și unul mult sub regimul de inteligență al tatălui său. Cunoaștem că istoria a oferit asemenea „gratitudini” poporului nostru.

România modernă, dragii mei, a fost constituită și, dacă vreți, inscripționată în analele europene prin perioada lui Alexandru Ioan Cuza. Meritul lui Carol – îl recunoaștem – este că a continuat acele reforme și le-a ridicat în desăvârșire pentru mai târziu.

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

## Vă mulțumesc.

Domnul deputat Iulian Bulai, Grupul USR PLUS, vă rog.

## **Domnul Iulian Bulai:**

Stimate doamne,

Stimați domni,

Încă de la începutul discursului țin să spun că, da, noi susținem această lege...

, dar cum nu ajută, așa nu încurcă. Și o să spun de ce.

După mine o să vorbească domnul Adrian Solomon, care o să argumenteze pentru Ziua independenței României pe 9 mai.

Dezbaterea de astăzi nu este despre independența națională a României, ci despre un conflict între monarhiști și republicani. Despre cine definește ce zi capătă mai multă importanță odată cu declararea Zilei naționale de independență a României.

Repet, noi vom vota pentru această lege.

Voi comenta cele spuse de inițiatorul acestei legi.

O lege nu stabilește veridicitatea unui act istoric, pentru că acum noi votăm această lege, dar nu reabilităm și nu facem o reparație istorică integrală. Pentru că România nu va deveni monarhie după această lege.

Vom sărbători, într-adevăr, o zi care se numește „Ziua independenței naționale a României”, chiar dacă avem deja o lege care sărbătorește 10 mai ca zi națională. Mai departe, îmi doresc ca această zi să nu fie modificată în viitor, în sensul în care se mai acordă o zi liberă în luna mai.

Avem 1 mai, avem 9 mai, în unii ani avem Înălțarea, în alți ani avem și a doua zi de Rusalii. Imediat după mai vine 1 iunie.

Trebuie să ne menținem în această limită a zilelor de sărbătoare, fără a da liber întregii țări doar pentru că inventăm legi care reiterează sărbători.

Am observat un paradox, un paradox mare și o bucurie pe care nu o pot înțelege. Și o bucurie care am văzut-o la colegii de la AUR, justificată...

„Pe care”!

## **Domnul Iulian Bulai:**

...de sărbătorirea zilei naționale coroborată cu cea a monarhiei.

Când văd așa de multă ură față de neromâni, față de străini, instigarea aproape la violență față de toți cei care nu au sânge românesc, îmi pun următoarea întrebare: cum a fost posibil să avem un rege în România apreciat de toți, stimat, neromân, neortodox, nevorbitor de limbă română și totuși să-l aplaudăm, să-i mulțumim pentru ce a făcut, dar urând tot ce nu este românesc?

Răspuns la această întrebare nu am. Sper să-l găsesc în timp.

Dar sper ca această disonanță cognitivă pe care în acest conflict, monarhie versus republică, monarhiști care spun că sunt regaliști, dar nu știu ce sunt, monarhiști sau oameni care vor rege, dar să fie român și ortodox, și vorbitor de limbă română, când regii noștri, cel puțin primii, nu erau... Nu am răspuns la această întrebare.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

Domnul deputat Adrian Solomon, Grupul PSD. Vă rog.

## **Domnul Adrian Solomon:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, „Doamnelor și domnilor,

9 mai este o zi cu multiple valențe istorice și politice pentru România.

Aniversăm astăzi 140 de ani de la declararea independenței de stat și celebrăm, în același timp, Ziua Europei. Astfel de momente sunt un prilej nu doar pentru a rememora evenimente, ci, mai ales, pentru a stărui mai mult asupra semnificațiilor lor.”

Am citat din stenograma ședinței Camerelor reunite ale Parlamentului din 9 mai 2017, din alocuțiunea domnului președinte Klaus-Werner Iohannis...

, care, probabil, nu e chiar așa monarhist ca Domniile Voastre, de la liberali, cei care astăzi, beneficiind de votul majoritar, vreți să ajungeți să schimbați și adevărul istoric, printr-un vot în Parlament.

Adevărul istoric este unul singur: nu a fost nicio ședință comună a Parlamentului, nici pe 9 mai 1877, nici pe 10 mai 1877; au fost două ședințe separate, a Camerei, dimineața,

9 mai 1877, când, printr-un vot cu bile, s-a votat o moțiune privind declararea independenței de stat a României...

## **Voci de la PSD:**

Bravo! Bravo!

...și, mai exact, luându-se act de situația de la Dunăre, care de pe 30 aprilie era foarte înfierbântată, trăgându-se și dintr-o parte, și din alta a Dunării cu tunul, cu muniție de război. Atât otomanii, cât și noi.

Prin urmare, ce mai era de constatat decât că suntem în stare de război, că Parlamentul trebuie să dea Guvernului toate armele necesare, din punct de vedere bugetar și legal, să intre în război cu tot elanul și să obțină ceea ce dorește tot poporul, și anume independența față de puterea suzerană?

Regele Carol, a doua zi, n-a semnat nimic. Pentru că dacă semna erau plini toți pereții din instituțiile publice cu acea declarație de independență semnată de domnitorul Carol I. Nu există un astfel de document și nu-l puteți pune la dispoziție. Nici măcar un Monitor Oficial al faptelor pe care ziceți că le cunoașteți sau că istoria le-a consemnat. Niciunul.

Există însă un Monitor Oficial, din 14 mai, dată veche, 26 mai 1877, dată nouă, în care se vorbește despre sumarul ședinței din 9 mai a Senatului.

Și haideți să vă spun ce s-a întâmplat a doua zi, pe 10 mai.

„Se ia act, în ședință, de adresa domnului președinte al Consiliului” – adică a prim-ministrului de atunci – „prin care se comunică că Măria Sa Domnitorul, cu ocaziunea solemnității Zilei de 10 Maiu, va primi Senatul, în acea zi, la o oră după-amiezi, la Palatul din Capitală.”

Ce să facă la o oră după-amiaza? Să ia masa, într-un cadru oficial, alături de Majestatea Sa.

Și mai jos: „După ce iau act că vor mânca la Palat cu Majestatea Sa, senatorii votează, cu bile, Moțiunea prin care Senatul ia act de pozițiunea creată României de Imperiul Otoman, consideră Statul Român independinte și invită pe Guvern a lucra ca independența ei să fie recunoscută și garantată de Marile Puteri Europene, a căror dreptate și sprijin au contribuit în tot timpul la dezvoltarea României.

Bravo!

...și vin aici să ne povestească nouă despre adevărul istoric!

## **Voci de la PSD:**

Bravo!

## **Domnul Adrian Solomon:**

Spre deosebire de domnul general, eu rămân republican.

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

Procedură!

## **Domnul Adrian Solomon:**

Imediat, domnule lider, veți avea procedură.

Imediat după ce voi pleca de aici veți putea să interveniți.

Vă rog să nu intrați în discuție cu sala! Și încercați să încheiați alocuțiunea. Vă rog.

Spre deosebire de domnul general, eu sunt republican. Și sunt republican de când m-am născut și până o să mor...

Na, nimeni nu-i perfect!

## **Domnul Adrian Solomon:**

...așa cum este majoritatea poporului român.

Pentru că, dincolo de orice, nu cred că plânge nimeni prin țara noastră astăzi că nu este Hohenzollern la guvernare sau la Cotroceni.

Nu cred că plânge cineva...

– ca să folosim expresia plastică a poporului român – că nu e Hopînțol la Cotroceni. E bun acesta care este acum!

Mai bun ca aceia!

Că doar n-ați vrea să instaurăm dinastia lui Radu Duda! Să vină dudele să ne conducă pe noi acum!

Ce înseamnă lucrul acesta, că tot poporul român gândește ca Partidul Național Liberal? Nici în interiorul partidului dumneavoastră nu se gândește la fel în toate părțile. Și vedem conflictul care există la nivel interpersonal între liderii acestui partid. D-apoi să mai gândiți că unii sunt majoritari în țara aceasta! Aveți 27%. Cum puteți spune că monarhiștii sunt majoritari în România?

Cum puteți face din istorie o cârpă de șters pe jos, doar ca să vă serviți interesele politice de moment? Cum puteți să veniți să schimbați printr-un vot adevărul istoric?

E drept, înainte de 1947, la 10 mai era sărbătorită independența României. Dar era o chestiune de oportunitate – așa a dorit domnitorul și poporul i-a făcut hatârul. Tot acel popor care, sub tunurile Guvernului liberal al lui D.A. Sturdza, lăsa vreo 11.000 de țărani pe câmpurile din România, sub ordinele lui Averescu și Antonescu.

Știți că domnul Carol, rege pe atunci, în 1907, i-a grațiat pe toți generalii Armatei Române care au împușcat, care au omorât cu tunul țăranii la Răscoala din 1907? Știți că printre ei era și mareșalul Antonescu de mai târziu?

Știți că printre...

cei care au murit 300 erau numai din ordinul lui Antonescu la Galați?

Știți lucrurile acestea, dar le treceți sub tăcere. Cum îi treceți sub tăcere și pe cei pe care i-a împușcat Guvernul Brătianu, în 13 decembrie 1918, când Miron Cristea...

## **Voci de la PSD:**

Bravo!

...mitropolitul Ardealului, venea, împreună cu delegația de la Alba Iulia, să înmâneze regelui Ferdinand actul de unire, tipografii erau împușcați nu departe de noi, aici, aproape de B1, ca să fie mai aproape geografic, că stați prost cu geografia, după cum am văzut – la voi Berlinul și Parisul sunt totuna.

Haideți, vă rog frumos, să nu divagăm! Totuși nu suntem la declarații politice, domnule deputat. Vă rog să încheiați!

...cum și estul României este și în nord-vest.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule președinte. Și vreau să închei.

Ia încheiați!

## **Domnul Adrian Solomon:**

Nu vom vota această lege. Eu, cel puțin. Colegii mei – probabil sunt și monarhiști printre ei – vor face ce știu mai bine să facă.

Dar nu supuneți istoria unor alte presiuni, neavenite, pentru că nu veți fi cu nimic mai buni decât comuniștii!

Nu vă mai plângeți de...

ce au făcut cei de atunci, pentru că folosiți aceleași metode – ați băgat oameni în pușcărie, schimbați istoria din pix și prin votul dumneavoastră...

Așa cum au făcut ei faceți și voi!

Halal capitaliști! Halal Partid Național Liberal!

Și, probabil, ca domnul Cîțu să nu urmeze sfaturile sau exemplul înaintașilor săi, să pună tunurile pe agricultorii care se vor plânge acuși că nu au subvenții, că nu au niciun ban din PNRR, că nu au nicio atenție din partea dumneavoastră și sunt lăsați doar la mila Celui de Sus!

Domnul deputat Gabriel Andronache, procedură..., intervenție. Vă rog.

## **Voci de la PSD:**

Bravo!

Bine!

## **Domnul Gabriel Andronache:**

Da.

Acum că s-a consumat momentul de glorie al domnului Solomon, în calitate de lider de grup, constat din nou încălcarea Codului de conduită al Camerei Deputaților și Senatului.

Colegul dumneavoastră, stimați colegi din Grupul PSD, a jignit doi colegi din Grupul PNL.

Prin urmare, vorbim de domnul deputat Gigel Știrbu, la adresa căruia a perorat anumite invective, și de colegul deputat Daniel Gheorghe.

În baza dispozițiilor Codului de conduită, îi adresez rugămintea domnului Solomon să vină să își ceară scuze, de la microfon, pentru invectivele adresate.

În situația în care...

nu respectăm Codul de conduită...

, suntem în mod evident în afara regulamentului.

Domnule Solomon, cu acordul președintelui de ședință, ar trebui să vă cereți scuze!

Mulțumesc.

Da.

Dacă doriți, vizavi de invectivele aduse la adresa celor doi colegi, dincolo de expresia opiniei dumneavoastră, vă rog.

## **Domnul Adrian Solomon:**

Domnule președinte, dincolo de toate lucrurile acestea, eu nu știu care este invectivul care l-am adus colegilor mei.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

_**:**_

## „Pe care”!

## **Domnul Adrian Solomon:**

Că nu a citit domnul Gigel Știrbu vreun document istoric, e lesne de priceput, la modul în care tratează problema.

Despre domnul Gheorghe nu cred că am zis ceva care să-l...

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

Ba da!

## **Domnul Adrian Solomon:**

Anume? Spuneți-mi, ca să-mi cer scuze! Mi-aș cere, cu mare drag, pentru că este un băiat extraordinar de bine pregătit, un istoric tânăr de succes...

care mai are de lucrat la...

la spațiu...

La timp se pricepe. Nu cred că l-am jignit. Dar, dacă se simte jignit, eu îmi cer scuze!

Oricum, vorbind despre PNL, generic, nu cred că la orice vorbă de-a noastră veți veni să ne puneți pumnul în gură, arătându-ne Codul de conduită...

, introducând o nouă cenzură în Parlament..., care s-o transferați pe urmă în societate!

Pentru că astfel de lucruri trebuie să înceteze, dragii mei!

Nu pentru asta ne-a trimis lumea aici, ca să ne luăm după virgule și după tot felul de cuvinte, să ne sancționăm unii pe alții și la un moment dat să vedem că nu mai are cine vorbi!

Dacă vreți să tăcem, tăcem, dar spuneți-ne-o cât se poate de clar! Trimiteți-ne Ministerul Cenzurii sau Propagandei pe capul nostru...

Haideți... Haideți să nu intrăm în divagare, domnule deputat.

...faceți ceva mai eficient, mai elegant.

Haideți, că o ducem de-acum pe o turnantă care nu are nici legătură cu subiectul!

Deci rămâne de stabilit de către...

Era vorba de încheiat în mod civilizat și elegant această...

...rămâne de stabilit de către istorie dacă eu...

...chestiune, vă rog frumos.

...citind... citind stenograma...

Vă rog.

...dacă am zis ceva nelalocul lui. Dar dacă „neavenit” se consideră că e o jignire, îmi cer scuze! Și nu o să-l mai folosesc. O să caut o altă...

Formulare.

...expresie sau...

Da.

Vă mulțumesc.

...un sinonim.

Mulțumesc.

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

Domnul deputat...

Puneți sticla la loc! Nu furați sticla de la pupitru!

Domnul deputat Andronache.

Da.

Apreciem că, în felul său, specific, domnul Solomon și-a cerut scuze și acceptăm aceste scuze.

Mulțumesc.

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

Ei, ați văzut?

Eleganța între colegi poate să aducă și o comunicare, chiar dacă este antagonică, dar într-un mod totuși civilizat.

Domnul deputat Florea Daniel, Grupul PSD.

## **Domnul Daniel Florea:**

Bună ziua, stimați colegi!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Nu voi vota această lege.

Promit că mă încadrez în 3 minute.

Vă citesc discursul regelui Carol I de pe 10 mai 1881. Este foarte, foarte scurt.

„Prin serbarea de astăzi se sfârșește într-un mod atât de strălucit un răstimp de 15 ani – 1866–1881 – atât de bogat în lupte grele și fapte mari. România s-a dezvoltat într-un mod deosebit, sub paza Constituției și legilor sale. Neobosita muncă a oamenilor de stat, vitejia oștirii sale și nestrămutata mea încredere în puterea poporului au adus la bun sfârșit cea mai vie dorință a tuturor – astăzi s-a întemeiat regatul, o garanție sigură pentru viitor. Deci primesc cu mândrie această coroană. Ea e făurită din metalul unei guri de foc, stropită cu sângele eroilor noștri și sfințită de biserică. O privesc ca un simbol al independenței și al puterii României, ca un scump odor, va fi mărturia timpurilor triste, dar glorioase. Va aminti generațiilor viitoare vitejia străbunilor și legătura ce a fost între domn și popor. Și cea mai frumoasă coroană, pentru regină, va fi, ca și pentru mine, încrederea și iubirea poporului căruia îi aparțin toate gândurile și simțurile noastre.

În fața acestor steaguri care au fâlfâit pe câmpul de luptă, în fața acestor coroane, simbolurile regatului, și împrejurul cărora s-ar strânge poporul, ca ostașii împrejurul acestor steaguri, în fața acestor prinoase pentru care s-au grăbit poporul spre capitală, ne unim în strigătul scump inimilor noastre:

«Să trăiască iubita noastră Românie, astăzi încoronată prin propriile sale mijloace!»”

Asta a zis regele pe 10 mai 1881.

Hai să vedem ce a spus Mihail Kogălniceanu pe 9 mai 1877 în Parlament.

„Domnilor, și Camera, și Senatul, la interpelările domnilor Stolojan și Fălcoianu, au recunoscut că suntem în stare de rezbel, au recunoscut că suntem dezlegați de legăturile noastre cu Înalta Poartă și că acele legături sunt rupte mai întâi de către Înalta Poartă.

(...) În starea de rezbel, cu legăturile rupte, ce suntem?

Suntem independenți; suntem națiune de sine stătătoare. Noi nu am fost vasali, sultanul nu a fost suzeranul nostru. Însă era ceva. Erau niște legături _sui-generis_ . Niște legături care erau slabe când românii erau tari; niște legături care erau tari când românii erau slabi.

Domnul deputat Tanasă Dan, Grupul AUR. Vă rog, domnule deputat.

## **Domnul Dan Tanasă:**

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Grupul AUR consideră că declarația făcută de domnul deputat Bulai este o insultă la adresa noastră și consideră că afirmațiile pe care le-a făcut... _(Aplauze.),_ afirmațiile pe care le-a făcut la adresa Grupului AUR sunt acuzații nefondate, care se constituie în veritabile...

în veritabile atacuri la persoană, care depășesc Regulamentul Camerei Deputaților și încalcă...

încalcă Statutul deputaților și al senatorilor.

Bagă-l în comisie!

## **Domnul Dan Tanasă:**

Apropo de faptul că suntem în permanență acuzați că am fi noi antistrăini, că am fi xenofobi, că am fi..., vă împărtășesc, domnule Bulai, că suntem mândri că îl avem printre noi pe colegul nostru Vasile Nagy, care vorbește..., este dintr-o familie...

dintr-o familie respectabilă și ne mândrim cu el, că e un ungur neaoș.

Vă împărtășesc că, dacă-mi amintesc bine, domnul Merka, acum două săptămâni... Am asistat, acum două săptămâni, la un moment extrem de emoționant pentru mine, la declarația domnului deputat Merka, și am fost absolut impresionat și de declarația Domniei Sale, și de reacția plenului Camerei Deputaților, care s-a ridicat în picioare și a aplaudat atât discursul domnului deputat Merka, cât și prezența ambasadorului Republicii Slovace la București. Am fost impresionat, m-am bucurat că am putut participa la acest eveniment.

Și vă asigur, domnule Bulai, că întreg Grupul AUR, toți colegii de la AUR s-au ridicat în picioare și au aplaudat.

Așa încât, domnule Bulai, nu pot să vă spun decât că atunci când mai aruncați insulte la adresa colegilor din AUR cu privire la acuzații total nefondate, că am fi plini de ură la adresa nu știu cui, cred că ar trebui să vă uitați mai întâi în sufletul dumneavoastră.

Vă mulțumesc frumos.

## **Domnul Iulian Bulai**

**:**

Drept la replică!

**Domnul Lucian Feodorov**

**:**

Nu e drept la replică, să-și ceară scuze!

Cere-ți scuze!

Domnul deputat Bulai, drept la replică. Vă rog, concis, dacă vreți și la...

Vă mulțumesc pentru această oportunitate. Mă bucur că-l iubiți pe domnul Vasile Nagy. Mă bucur că am dezbătut aici. Concluzia mea este că suntem cu mult în urma societății. Pentru că nu asta așteaptă românii – să folosim o oră să stabilim veridicitatea unui eveniment istoric de acum de mai bine de 150 de ani și o reparație care, de fapt, nu are loc, ci doar o mică formă fără fond, una pe lângă multe altele pe care le-am discutat aici.

Vă mulțumesc mult.

Dezbaterile generale fiind încheiate, trecem la dezbaterea Proiectului de lege nr. 66/2017, pentru care comisiile sesizate în fond propun adoptarea.

La titlul legii dacă sunt observații? Nu sunt.

Marginal 2, art. 1, observații? Nu sunt. Marginal 3, art. 2, observații? Nu sunt. Marginal 4, art. 3, intervenții? Observații? Nu sunt.

Proiectul de lege nr. 66/2017 rămâne la votul final cu propunerea de adoptare, iar Proiectul de lege nr. 20/2018 rămâne la votul final cu propunerea de respingere.

Vă mulțumesc.

Timpul alocat dezbaterilor din această zi a expirat, drept care declar ședința închisă și vă urez o seară bună fiecăruia dintre dumneavoastră!

Vă mulțumesc.