Vă mulțumesc pentru invitația adresată de a participa la dezbaterile din cadrul orei ministrului și orei Guvernului, având astfel posibilitatea de a vă informa despre eforturile Ministerului Sănătății pentru asigurarea răspunsului la cea mai importantă provocare de sănătate publică de la nivel global din ultimul secol: pandemia cu noul coronavirus.
Vin astăzi în fața dumneavoastră, după mai bine de o lună de la preluarea mandatului de ministru al sănătății, și doresc să vă asigur că, atâta timp cât voi rămâne în această funcție vremelnică, voi răspunde prezent de fiecare dată la solicitarea Parlamentului.* Mai mult, voi căuta să prezint permanent comisiilor de sănătate o informare asupra stadiului în care ne aflăm.
În această perioadă, societatea este greu încercată și supusă unor constrângeri greu de suportat și acceptat. Sistemele medicale din întreaga lume trebuie să facă față unui dușman necunoscut și perfid, confruntându-se cu o situație fără precedent, în care este mobilizată întreaga resursă existentă.
Sistemul medical românesc vine din urmă cu multe neajunsuri, deficiențe adunate în timp, pe care le cunoașteți – personal insuficient, materiale sanitare puține, investiții limitate sau prost gestionate –, și, de asemenea, a fost nevoit să se adapteze și să facă față situației.
Am intrat în acest război cu mâinile goale, cu stocuri de echipamente medicale, materiale, dezinfectanți insuficiente la nivelul spitalelor, am avut cazuri în care lipseau chiar și cele ce trebuiau asigurate în mod curent.
Am început de la un singur laborator de testare Real-Time PCR și cinci spitale de boli infecțioase care puteau face față, într-o primă etapă, la această situație fără precedent și am ajuns, în numai două luni, la 75 de laboratoare de testare și 225 de unități sanitare de fază I, II sau suport care tratează pacienții infectați cu noul coronavirus.
În România, până la această dată, s-au înregistrat 15.588 de cazuri confirmate de infecție cu coronavirus, din care 7.245 sunt vindecate și 972 de decese, fiind confirmate 226 de cazuri noi de infecție cu coronavirus în ultimele 24 de ore.
Aceste cifre ne plasează la o rată de incidență cumulată de 74 de cazuri la suta de mii de locuitori și o fatalitate de 6%, care sunt printre cele mai reduse din statele UE.
Din punctul de vedere al numărul zilnic, respectiv săptămânal de cazuri, se constată o evoluție în platou în ultimele patru săptămâni, ceea ce reprezintă un rezultat al cumulului de măsuri întreprinse, deoarece, cel puțin până în acest moment, s-a reușit evitarea extinderii pandemiei la nivel comunitar la dimensiunile înregistrate în statele dezvoltate din UE – Italia, Spania, Franța –, cu aglomerarea excesivă a sistemului de sănătate și pierderea a numeroase vieți omenești.
Permiteți-mi ca, în continuare, să vă rețin atenția cu detalii privind măsurile pe care le-am luat pentru combaterea pandemiei.
Organizarea cadrului de intervenție
Ministerul Sănătății a fost preocupat de asigurarea unui răspuns adecvat la amenințarea infecției cu SARS-CoV-2 încă din faza timpurie de dezvoltare a epidemiei, în provincia Wuhan, având ca obiectiv central reducerea, pe cât posibil, a consecințelor acestei boli asupra populației din România.
Trebuie să subliniem, încă o dată, că această provocare a fost o situație complet nouă nu numai pentru țara noastră, ci pentru întreaga lume.
Nu au existat abordări clinice și terapeutice specifice bolii, nu au existat nici dovezi științifice despre modalitatea și alte terapii optime de intervenție la nivelul populației.
Ca urmare, statele au acționat empiric, pe baza principiilor generate de combaterea bolilor transmisibile, existând între state modele de strategii contradictorii – de exemplu, Olanda – sau ezitări și reveniri la abordări inițial contestate – de exemplu, Marea Britanie.*
În acest context, Ministerul Sănătății a trebuit să se organizeze rapid și a conlucrat cu cei mai implicați specialiști de la nivel național.
Am avut permanent ca repere, pe lângă evoluția situației pandemiei la nivel internațional și în țară, recomandările Organizației Mondiale a Sănătății și ale Comisiei Europene, direct prin Consiliul Securității și Sănătății sau prin Centrul European pentru Controlul Bolilor.
Au fost constituite rapid noi structuri pentru controlul acestei boli, au fost elaborate și aprobate instrumente de reglementare care să asigure cadrul normativ necesar pentru protecția sănătății publice.
Astfel, pornind de la altă..., determinată de apariția în provincia Wuhan, China, a unor focare de infecție cu noul coronavirus, a fost aprobat, încă din 23 ianuarie 2020, Ordinul ministrului sănătății nr. 85 privind constituirea Grupului de lucru pentru monitorizarea și managementul potențialelor infecții cu noul coronavirus.
La nivel intersectorial s-a constituit Grupul tehnico-științific de gestionare a bolilor înalt contagioase și au avut loc săptămânal întâlniri interministeriale sau interinstituționale privind elaborarea și aprobarea instrumentelor legislative necesare pentru reglementarea și punerea în practică a măsurilor preconizate.
Ministerul Sănătății a participat la elaborarea reglementărilor cu caracter general privind starea de urgență, dar a desfășurat și o activitate de elaborare de acte normative proprii, pentru a transpune normele generale stabilite și pentru a asigura o capacitate adecvată de răspuns a sistemului de sănătate.
Scopul tuturor măsurilor întreprinse de Ministerul Sănătății s-a centrat pe două obiective principale, respectiv: prevenirea răspândirii bolii la populație și asigurarea capacității de diagnostic și tratament* necesare la nivelul sistemului de sănătate, pentru diminuarea consecințelor bolii.
Prevenirea răspândirii bolii la populație
S-a instituit rapid un sistem specific de supraveghere a COVID-19.
Prin funcționarea unui sistem am fost în măsură să identificăm primul caz de boală ajuns pe teritoriul României,
să identificăm precoce cazurile de boală de import sau cu transmitere comunitară, în special focarele, inclusiv focarele intraspitalicești.
Astfel, în data de 26 ianuarie 2020 s-a identificat primul caz de infecție cu SARS-CoV-2, în județul Gorj, la o persoană contact direct cu un cetățean italian care a vizitat România.
De asemenea, s-au pus în evidență problemele din unitățile sanitare – de exemplu, spitalele județene din Suceava, Deva, Arad sau din unele centre de dializă sau cămine pentru vârstnici – și s-au instituit măsuri precoce de stopare a lanțului de transmitere a bolii.
Sistemul de supraveghere este coordonat de Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, structură din Institutul Național de Sănătate Publică, și direcțiile de sănătate publică, care au gestionat situația în plan teritorial.
În cadrul acestei intervenții s-au desfășurat anchete epidemiologice ample pentru identificarea contacților și s-au colectat informații privind totalitatea cazurilor de îmbolnăvire, a deceselor, a cazurilor carantinate sau autoizolate la domiciliu.
În cadrul sistemului de supraveghere și control se analizează constant evoluția situației internaționale, în funcție de criteriile epidemiologice, comunică permanent și colaborează cu organizațiile internaționale și Uniunea Europeană, iar specialiștii au stabilit definiția de caz, care a fost actualizată conform evoluției pandemiei în plan internațional și național.
De asemenea, a fost stabilită lista zonelor afectate și actualizarea acesteia, au fost stabilite metodologia de supraveghere și actualizarea permanentă a acesteia, precum și algoritmul de testare pentru COVID-19, de internare și externare.
S-a pornit testarea de la o capacitate inițială de un laborator, iar în prezent s-a ajuns la 75 de laboratoare, totalizând circa 11.000 de teste pe zi.*
Până în momentul actual, în România s-au realizat peste 260.000 de testări.
S-a instituit un sistem rapid de control medical și epidemiologic la frontiere. În acest sens, s-au elaborat și s-au distribuit: carduri de alertă pe aeroporturi; expunerea la loc vizibil pentru fluxul de pasageri a unor afișe informative; asigurarea permanenței de asistență medicală – 24 din 24, șapte zile din șapte – în cadrul cabinetelor medicale din aeroporturi, unde erau îndrumați pasagerii ce prezentau simptomatologie respiratorie sau febră; asigurarea cabinetelor medicale din incinta aeroporturilor cu cantități suficiente de materiale de protecție pentru personal, precum și dezinfectanți pentru mâini; suplimentarea de personal pentru supravegherea sănătății călătorilor; instalarea de scannere termice pentru fluxurile de pasageri, pentru detectarea pasagerilor a căror temperatură corporală este mai mare sau egală cu 38 de grade Celsius; asigurarea personalului din aeroporturi, care vine în contact nemijlocit cu pasagerii, cu cantități suficiente de materiale de protecție – măști, mănuși –, precum și dezinfectanți pentru mâini și suprafețe.
Măsuri ample de informare, conștientizare a populației și informații pentru profesioniști
Ministerul Sănătății și instituțiile din subordine și-au actualizat paginile de web și pe cele de socializare cu informații privind infecția cu noul coronavirus și a instituit TelVerde, care a plecat de la cinci posturi telefonice și a ajuns la 60.
Ministerul Sănătății face parte din Grupul de comunicare strategică, care furnizează zilnic informații privind stadiul pandemiei.
Măsuri de carantinare a persoanelor și localităților și de autoizolare la domiciliu
Ministerul Sănătății a reglementat măsuri de carantinare/autoizolare a persoanelor, în situația de urgență de sănătate publică internațională determinată de infecția cu COVID-19, și a stabilit măsuri în vederea prevenirii și limitării efectelor epidemiei, conform Ordinului ministrului sănătății nr. 414 din 12 martie 2020.
S-a limitat pregătirea de spații special destinate carantinării persoanelor intrate pe teritoriul României, la nivelul tuturor județelor, de către DSP sau autorități publice locale. Astfel, în momentul actual sunt 14.142 de persoane în carantină și 20.841 de persoane în autoizolare.
Asigurarea capacității de diagnostic și tratament necesare la nivelul sistemului de sănătate pentru diminuarea consecințelor bolii
S-a pus accent pe asigurarea capacității suficiente ca număr de paturi, de ATI, echipamente, materiale și medicamente. S-a pornit de la un număr de cinci spitale, care asigurau asistență medicală, și s-a ajuns la 225 de spitale.
La nivelul sistemului sanitar au fost aplicate mai multe măsuri pentru a permite o bună funcționare, fără discontinuități, după cum urmează:
A crescut numărul personalului medical din direcția de sănătate publică și serviciile de ambulanță cu 25%.
S-a asigurat continuitatea funcționării sistemului de asigurări sociale de sănătate și a programelor de sănătate și asigurarea bazei legale pentru finanțarea acestora în perioada stării de urgență.
Consultațiile medicale acordate în asistență medicală primară și ambulatoriul de specialitate clinic, inclusiv pentru acele servicii conexe necesare actului medical, realizate pe durata stării de urgență vor fi acordate și la distanță, utilizând orice mijloace de comunicare.
Pe durata stării de urgență s-au introdus reglementări specifice acestei perioade privind concediile și indemnizațiile de asigurări de sănătate, respectiv privind certificatele de concediu medical de care beneficiază persoanele asigurate în această perioadă, pentru a evita, pe cât posibil, deplasarea persoanelor și contactul direct dintre persoane, în vederea prevenirii răspândirii infecției cu COVID-19.
Decontarea concediilor medicale acordate persoanelor aflate în carantină pentru COVID-19 și pacienților diagnosticați cu infecția COVID-19 va fi realizată cu prioritate, prin asigurarea de sume suplimentare în bugetul Fondului național unic al asigurărilor sociale de sănătate la nivelul necesar.
Pe durata stării de urgență managementul unităților sanitare publice civile poate fi asigurat de către personal detașat în cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării sau securității naționale.
S-a luat decizia ca instituțiile cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale să poată detașa personal pentru a executa misiuni în interesul Ministerului Sănătății, la solicitarea acestuia.
Finanțarea
Guvernul României, prin Ministerul Sănătății, a asigurat finanțarea pentru un răspuns adecvat la COVID-19. Astfel, au fost alocate 26 de milioane de lei pentru intervenția nou introdusă în cadrul programului de sănătate de testare Real-Time PCR a persoanelor suspecte.
A fost elaborată și introdusă și o nouă acțiune prioritară AP-IRE pentru finanțarea acțiunilor prioritare pentru monitorizarea, tratamentul și îngrijirea pacienților critici cu infecții emergente și reemergente.
În această perioadă, au fost repartizate fonduri, în valoare de 350 de milioane de lei, atât pentru spitalele din subordinea administrației publice locale, cât și pentru cele din subordinea Ministerului Sănătății și din alte rețele, în vederea monitorizării, a tratării și îngrijirii pacienților critici. Cu acești bani au fost achiziționate medicamente, reactivi, materiale sanitare, consumabile, chituri pentru monitorizare, soluții perfuzabile, antibiotice, necesare îngrijirii pacienților critici.
Alte 58 de milioane de euro au fost investite pentru achiziția de aparatură medicală și echipamente de comunicații în urgențe, sistem de detecție Real-Time PCR, sistem automat de pregătire a probelor, ventilatoare de înaltă performanță.
Prin decontarea cheltuielilor necesare persoanelor care au fost carantinate, bugetul Ministerului Sănătății a fost suplimentat cu 87 de milioane de lei. Până în acest moment, au fost efectuate plăți în valoare de 27 de milioane de lei.
Asigurarea de echipamente medicale, medicamente și dezinfectanți
În ceea ce privește asigurarea cu resursele necesare, Ministerul Sănătății a căutat să asigure continuu, fără discontinuități, necesarul pe o piață suprasolicitată. Au fost achiziționate combinezoane, mănuși, măști, halate sterile, alcool sanitar, produse biocide pentru dezinfecția mâinilor și a suprafețelor.
Pentru a ne face o idee, s-au achiziționat 200 de ventilatoare, 5 milioane de bucăți de combinezoane, 9,6 milioane bucăți măști cu trei pliuri, 12 milioane bucăți măști FFP2, 3.750.000 bucăți măști FFP3, 5,9 milioane mănuși de protecție, 16.000 de cutii de Kaletra, 24.000 de cutii de Plaquenil, 4,2 tone de biocid pentru suprafețe, 190.000 de litri de alcool sanitar, 15.000 de bucăți gel dezinfectant, 16.000 de litri igienizant pentru mâini, 500.000 de bucăți de halate de unică folosință, 200.000 de viziere medicale.
În încheiere, doresc să vă asigur că Ministerul Sănătății va continua măsurile pentru prevenirea răspândirii bolii* în rândul populației și asigurarea capacității de diagnostic și tratament necesare la nivelul sistemului de sănătate pentru diminuarea consecințelor bolii.