Stenogramă plen

## **Domnul Florin Iordache:**

## Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt pe procedură alte intervenții? Nu.

În continuare, potrivit art. 206 din regulament și programului de lucru, avem astăzi ora Guvernului. Sunt dezbateri politice, la solicitarea Grupului parlamentar al USR, cu tema „Criza de sănătate publică declanșată de epidemia cu noul coronavirus”.

Din partea Guvernului, participă domnul Tătaru Nelu, ministrul sănătății.

Pentru buna desfășurare și regulamentara desfășurare a dezbaterilor, timpul maxim este următorul:

Grupul parlamentar care a solicitat dezbaterea – cinci minute pentru prezentarea temei dezbaterii.

Urmează apoi domnul ministru Tătaru – are cinci minute pentru a răspunde.

Apoi grupurile parlamentare au câte trei minute, cu excepția celui mai mare grup parlamentar, care are cinci minute.

Deputații neafiliați au un minut.

Și la final domnul ministru va prezenta, de asemenea, în cinci minute, răspunsuri la problemele invocate din sală.

Pentru început, îl invit pe domnul deputat Emanuel Ungureanu, reprezentantul Grupului parlamentar al USR, pentru prezentarea temei în dezbatere.

Domnule deputat, aveți cinci minute.

## **Domnul Emanuel Dumitru Ungureanu**

**:**

## Bună ziua!

Apreciez mult, domnule ministru, că înțelegeți faptul că Parlamentul este important și contează, nu cum a susținut domnul Orban.

Suntem în pandemie și trebuie să ieșim din zona de hoție și de prostie.

La Cluj, în mod paradoxal, consiliul județean închiriază un spital privat gol, în condițiile în care spitalul de stat, în care s-au băgat milioane de euro, Spitalul Municipal Clujana, este gol.

De ce dăm bani aiurea pe echipamente proaste? Ar trebui să ne răspundă la timp – în timpul pandemiei, nu după – DNA.

Adrian Ionel nu este un om de stat. Omul care controlează UNIFARM n-ar putea fi nici bișnițar într-un bazar. A cheltuit milioane de euro pe echipamente de proastă calitate, pe care nu știm, acum, cum să le mai împingem în Republica Moldova sau în spitale care s-au descurcat pe cont propriu mai bine decât ar reuși s-o facă ministerul.

## Domnule ministru,

Am fost la Suceava. Suntem constructivi și venim cu soluții, așa cum au venit și medici din București să ajute pacienții care au alte afecțiuni decât COVID. Vă dau exemplul domnului doctor Sorin Păun, un chirurg excepțional, care a venit la Suceava și n-a apucat că opereze aproape nimic non-COVID, pentru că spitalul de acolo nu a reușit încă să inspire încredere populației. Încrederea că acel

spital a ieșit din zona de moarte și poate să fie un loc al vindecării.

Apropo, la Suceava, Fălticeni, Rădăuți, acolo unde zona este controlată de persoane controversate, inclusiv de domnul Rîmbu, care putea să fie – Doamne ferește! – ministru al sănătății, era în fruntea listei, acele spitale trebuie controlate administrativ, nu doar de către procurori.

Vrem să știm, domnule ministru: când vor fi trimise controale în acest loc?

## Domnule ministru,

Se plâng medicii de familie că se suprapune peste criza de coronavirus și criza de rujeolă. Sunt facturi nedecontate din luna noiembrie pentru medicii de familie din Timiș. O consultație oricum este 19 lei, este la un preț derizoriu și nici măcar acele facturi nu sunt decontate, ca să stimulăm munca și în zona de vaccinare.

Un alt lucru foarte important, domnule ministru, vizează atitudinea față de presă și față de noi, parlamentarii, transparența. V-am rugat să dați un ordin de ministru ca toate spitalele să fie obligate să publice în mod transparent care sunt nevoile, pentru că am ajuns în situația ca la Spitalul Județean din Cluj, după ce s-au umplut depozitele din donații, managerul de acolo, pe care trebuia să-l schimbați din luna decembrie a anului trecut – aveți un ordin de revocare pe masă, încă de pe vremea domnului Costache –, managerul Șușca, să cumpere de un milion de euro, după aceea, de la prietenii din Maramureș.

De ce a făcut asta? Pentru că nu există transparență și nu-i obligați, prin ordin, pe manageri să publice care sunt nevoile și să-și publice achizițiile.

Acestea sunt măsurile pe care le mai așteptăm în continuare. Să fim proactivi. Ce înseamnă proactivi? Trebuie să testăm și să lucrăm. Sunt firme importante din Occident care vin cu capacitate de testare, care ne-ar putea ajuta să coabităm cu virusul și să stimulăm oamenii să muncească în condiții de siguranță.

Am vorbit despre măști. După 15 mai acei pensionari care sunt săraci cu ce își vor plăti măștile, dacă trebuie să aleagă între pâine și o mască? Așteptăm de la dumneavoastră soluții, pentru că bunăvoință am văzut și bună-credință. Acum așteptăm soluții, pentru că sentimentul de siguranță ni l-ați dat în primele săptămâni în care ați fost în țară – și bine ați făcut. Trebuie să vă întoarceți în minister, unde avem foarte multă corupție, unde sunt funcționari incompetenți, să dați, cum se spune la Moldova, cu prașila și în minister, pentru că de acolo pornesc și corupția, și incompetența.

Noi vă dorim succes! Și dialog înseamnă, domnule ministru, să ascultați, nu doar să auziți ceea ce spunem, pentru că mulți dintre noi, de aici, din Parlament, oferim soluții, cu bună-credință, pentru bunul mers al sănătății.

Și – atenție! – în România se mai moare de cancer, se mai moare de boli cardiovasculare. Nu e normal să avem spitale cu 80% – atenție! –, cu 80% absență în actul medical. La UPU Pitești – atenție! – medicii nici măcar n-au coborât să consulte un pacient într-un UPU gol, ci au pus diagnosticul fără să vadă pacientul. Este inadmisibil – repet – să plătim salarii întregi pentru personalul medical care refuză să interneze pacienți. Care sunt soluțiile dumneavoastră pentru ca sistemul sanitar să nu mai fie unul al bolii, ci unul al sănătății?

Vă mulțumim.

Vă mulțumesc.

Domnule ministru, vă rog, aveți cinci minute.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor,

## Stimați parlamentari,

Vă mulțumesc pentru invitația adresată de a participa la dezbaterile din cadrul orei ministrului și orei Guvernului, având astfel posibilitatea de a vă informa despre eforturile Ministerului Sănătății pentru asigurarea răspunsului la cea mai importantă provocare de sănătate publică de la nivel global din ultimul secol: pandemia cu noul coronavirus.

Vin astăzi în fața dumneavoastră, după mai bine de o lună de la preluarea mandatului de ministru al sănătății, și doresc să vă asigur că, atâta timp cât voi rămâne în această funcție vremelnică, voi răspunde prezent de fiecare dată la solicitarea Parlamentului. Mai mult, voi căuta să prezint permanent comisiilor de sănătate o informare asupra stadiului în care ne aflăm.

## Stimați colegi,

În această perioadă, societatea este greu încercată și supusă unor constrângeri greu de suportat și acceptat. Sistemele medicale din întreaga lume trebuie să facă față unui dușman necunoscut și perfid, confruntându-se cu o situație fără precedent, în care este mobilizată întreaga resursă existentă.

Sistemul medical românesc vine din urmă cu multe neajunsuri, deficiențe adunate în timp, pe care le cunoașteți – personal insuficient, materiale sanitare puține, investiții limitate sau prost gestionate –, și, de asemenea, a fost nevoit să se adapteze și să facă față situației.

Am intrat în acest război cu mâinile goale, cu stocuri de echipamente medicale, materiale, dezinfectanți insuficiente la nivelul spitalelor, am avut cazuri în care lipseau chiar și cele ce trebuiau asigurate în mod curent.

Am început de la un singur laborator de testare Real-Time PCR și cinci spitale de boli infecțioase care puteau face față, într-o primă etapă, la această situație fără precedent și am ajuns, în numai două luni, la 75 de laboratoare de testare și 225 de unități sanitare de fază I, II sau suport care tratează pacienții infectați cu noul coronavirus.

În România, până la această dată, s-au înregistrat 15.588 de cazuri confirmate de infecție cu coronavirus, din care 7.245 sunt vindecate și 972 de decese, fiind confirmate 226 de cazuri noi de infecție cu coronavirus în ultimele 24 de ore.

Aceste cifre ne plasează la o rată de incidență cumulată de 74 de cazuri la suta de mii de locuitori și o fatalitate de 6%, care sunt printre cele mai reduse din statele UE.

Din punctul de vedere al numărul zilnic, respectiv săptămânal de cazuri, se constată o evoluție în platou în ultimele patru săptămâni, ceea ce reprezintă un rezultat al cumulului de măsuri întreprinse, deoarece, cel puțin până în acest moment, s-a reușit evitarea extinderii pandemiei la nivel comunitar la dimensiunile înregistrate în statele dezvoltate din UE – Italia, Spania, Franța –, cu aglomerarea excesivă a sistemului de sănătate și pierderea a numeroase vieți omenești.

Permiteți-mi ca, în continuare, să vă rețin atenția cu detalii privind măsurile pe care le-am luat pentru combaterea pandemiei.

Organizarea cadrului de intervenție

Ministerul Sănătății a fost preocupat de asigurarea unui răspuns adecvat la amenințarea infecției cu SARS-CoV-2 încă din faza timpurie de dezvoltare a epidemiei, în provincia Wuhan, având ca obiectiv central reducerea, pe cât posibil, a consecințelor acestei boli asupra populației din România.

Trebuie să subliniem, încă o dată, că această provocare a fost o situație complet nouă nu numai pentru țara noastră, ci pentru întreaga lume.

Nu au existat abordări clinice și terapeutice specifice bolii, nu au existat nici dovezi științifice despre modalitatea și alte terapii optime de intervenție la nivelul populației.

Ca urmare, statele au acționat empiric, pe baza principiilor generate de combaterea bolilor transmisibile, existând între state modele de strategii contradictorii – de exemplu, Olanda – sau ezitări și reveniri la abordări inițial contestate – de exemplu, Marea Britanie.

În acest context, Ministerul Sănătății a trebuit să se organizeze rapid și a conlucrat cu cei mai implicați specialiști de la nivel național.

Am avut permanent ca repere, pe lângă evoluția situației pandemiei la nivel internațional și în țară, recomandările Organizației Mondiale a Sănătății și ale Comisiei Europene, direct prin Consiliul Securității și Sănătății sau prin Centrul European pentru Controlul Bolilor.

Au fost constituite rapid noi structuri pentru controlul acestei boli, au fost elaborate și aprobate instrumente de reglementare care să asigure cadrul normativ necesar pentru protecția sănătății publice.

Astfel, pornind de la altă..., determinată de apariția în provincia Wuhan, China, a unor focare de infecție cu noul coronavirus, a fost aprobat, încă din 23 ianuarie 2020, Ordinul ministrului sănătății nr. 85 privind constituirea Grupului de lucru pentru monitorizarea și managementul potențialelor infecții cu noul coronavirus.

La nivel intersectorial s-a constituit Grupul tehnico-științific de gestionare a bolilor înalt contagioase și au avut loc săptămânal întâlniri interministeriale sau interinstituționale privind elaborarea și aprobarea instrumentelor legislative necesare pentru reglementarea și punerea în practică a măsurilor preconizate.

Ministerul Sănătății a participat la elaborarea reglementărilor cu caracter general privind starea de urgență, dar a desfășurat și o activitate de elaborare de acte normative proprii, pentru a transpune normele generale stabilite și pentru a asigura o capacitate adecvată de răspuns a sistemului de sănătate.

Scopul tuturor măsurilor întreprinse de Ministerul Sănătății s-a centrat pe două obiective principale, respectiv: prevenirea răspândirii bolii la populație și asigurarea capacității de diagnostic și tratament necesare la nivelul sistemului de sănătate, pentru diminuarea consecințelor bolii.

Prevenirea răspândirii bolii la populație

S-a instituit rapid un sistem specific de supraveghere a COVID-19.

Prin funcționarea unui sistem am fost în măsură să identificăm primul caz de boală ajuns pe teritoriul României, să identificăm precoce cazurile de boală de import sau cu transmitere comunitară, în special focarele, inclusiv focarele intraspitalicești.

Astfel, în data de 26 ianuarie 2020 s-a identificat primul caz de infecție cu SARS-CoV-2, în județul Gorj, la o persoană contact direct cu un cetățean italian care a vizitat România.

De asemenea, s-au pus în evidență problemele din unitățile sanitare – de exemplu, spitalele județene din Suceava, Deva, Arad sau din unele centre de dializă sau cămine pentru vârstnici – și s-au instituit măsuri precoce de stopare a lanțului de transmitere a bolii.

Sistemul de supraveghere este coordonat de Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, structură din Institutul Național de Sănătate Publică, și direcțiile de sănătate publică, care au gestionat situația în plan teritorial.

În cadrul acestei intervenții s-au desfășurat anchete epidemiologice ample pentru identificarea contacților și s-au colectat informații privind totalitatea cazurilor de îmbolnăvire, a deceselor, a cazurilor carantinate sau autoizolate la domiciliu.

În cadrul sistemului de supraveghere și control se analizează constant evoluția situației internaționale, în funcție de criteriile epidemiologice, comunică permanent și colaborează cu organizațiile internaționale și Uniunea Europeană, iar specialiștii au stabilit definiția de caz, care a fost actualizată conform evoluției pandemiei în plan internațional și național.

De asemenea, a fost stabilită lista zonelor afectate și actualizarea acesteia, au fost stabilite metodologia de supraveghere și actualizarea permanentă a acesteia, precum și algoritmul de testare pentru COVID-19, de internare și externare.

S-a pornit testarea de la o capacitate inițială de un laborator, iar în prezent s-a ajuns la 75 de laboratoare, totalizând circa 11.000 de teste pe zi.

Până în momentul actual, în România s-au realizat peste 260.000 de testări.

S-a instituit un sistem rapid de control medical și epidemiologic la frontiere. În acest sens, s-au elaborat și s-au distribuit: carduri de alertă pe aeroporturi; expunerea la loc vizibil pentru fluxul de pasageri a unor afișe informative; asigurarea permanenței de asistență medicală – 24 din 24, șapte zile din șapte – în cadrul cabinetelor medicale din aeroporturi, unde erau îndrumați pasagerii ce prezentau simptomatologie respiratorie sau febră; asigurarea cabinetelor medicale din incinta aeroporturilor cu cantități suficiente de materiale de protecție pentru personal, precum și dezinfectanți pentru mâini; suplimentarea de personal pentru supravegherea sănătății călătorilor; instalarea de scannere termice pentru fluxurile de pasageri, pentru detectarea pasagerilor a căror temperatură corporală este mai mare sau egală cu 38 de grade Celsius; asigurarea personalului din aeroporturi, care vine în contact nemijlocit cu pasagerii, cu cantități suficiente de materiale de protecție – măști, mănuși –, precum și dezinfectanți pentru mâini și suprafețe.

Măsuri ample de informare, conștientizare a populației și informații pentru profesioniști

Ministerul Sănătății și instituțiile din subordine și-au actualizat paginile de web și pe cele de socializare cu informații privind infecția cu noul coronavirus și a instituit TelVerde, care a plecat de la cinci posturi telefonice și a ajuns la 60.

Ministerul Sănătății face parte din Grupul de comunicare strategică, care furnizează zilnic informații privind stadiul pandemiei.

Măsuri de carantinare a persoanelor și localităților și de autoizolare la domiciliu

Ministerul Sănătății a reglementat măsuri de carantinare/autoizolare a persoanelor, în situația de urgență de sănătate publică internațională determinată de infecția cu COVID-19, și a stabilit măsuri în vederea prevenirii și limitării efectelor epidemiei, conform Ordinului ministrului sănătății nr. 414 din 12 martie 2020.

S-a limitat pregătirea de spații special destinate carantinării persoanelor intrate pe teritoriul României, la nivelul tuturor județelor, de către DSP sau autorități publice locale. Astfel, în momentul actual sunt 14.142 de persoane în carantină și 20.841 de persoane în autoizolare.

Asigurarea capacității de diagnostic și tratament necesare la nivelul sistemului de sănătate pentru diminuarea consecințelor bolii

S-a pus accent pe asigurarea capacității suficiente ca număr de paturi, de ATI, echipamente, materiale și medicamente. S-a pornit de la un număr de cinci spitale, care asigurau asistență medicală, și s-a ajuns la 225 de spitale.

La nivelul sistemului sanitar au fost aplicate mai multe măsuri pentru a permite o bună funcționare, fără discontinuități, după cum urmează:

A crescut numărul personalului medical din direcția de sănătate publică și serviciile de ambulanță cu 25%.

S-a asigurat continuitatea funcționării sistemului de asigurări sociale de sănătate și a programelor de sănătate și asigurarea bazei legale pentru finanțarea acestora în perioada stării de urgență.

Consultațiile medicale acordate în asistență medicală primară și ambulatoriul de specialitate clinic, inclusiv pentru acele servicii conexe necesare actului medical, realizate pe durata stării de urgență vor fi acordate și la distanță, utilizând orice mijloace de comunicare.

Pe durata stării de urgență s-au introdus reglementări specifice acestei perioade privind concediile și indemnizațiile de asigurări de sănătate, respectiv privind certificatele de concediu medical de care beneficiază persoanele asigurate în această perioadă, pentru a evita, pe cât posibil, deplasarea persoanelor și contactul direct dintre persoane, în vederea prevenirii răspândirii infecției cu COVID-19.

Decontarea concediilor medicale acordate persoanelor aflate în carantină pentru COVID-19 și pacienților diagnosticați cu infecția COVID-19 va fi realizată cu prioritate, prin asigurarea de sume suplimentare în bugetul Fondului național unic al asigurărilor sociale de sănătate la nivelul necesar.

Pe durata stării de urgență managementul unităților sanitare publice civile poate fi asigurat de către personal detașat în cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării sau securității naționale. S-a luat decizia ca instituțiile cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale să poată detașa personal pentru a executa misiuni în interesul Ministerului Sănătății, la solicitarea acestuia.

Finanțarea

Guvernul României, prin Ministerul Sănătății, a asigurat finanțarea pentru un răspuns adecvat la COVID-19. Astfel, au fost alocate 26 de milioane de lei pentru intervenția nou introdusă în cadrul programului de sănătate de testare Real-Time PCR a persoanelor suspecte.

A fost elaborată și introdusă și o nouă acțiune prioritară AP-IRE pentru finanțarea acțiunilor prioritare pentru monitorizarea, tratamentul și îngrijirea pacienților critici cu infecții emergente și reemergente.

În această perioadă, au fost repartizate fonduri, în valoare de 350 de milioane de lei, atât pentru spitalele din subordinea administrației publice locale, cât și pentru cele din subordinea Ministerului Sănătății și din alte rețele, în vederea monitorizării, a tratării și îngrijirii pacienților critici. Cu acești bani au fost achiziționate medicamente, reactivi, materiale sanitare, consumabile, chituri pentru monitorizare, soluții perfuzabile, antibiotice, necesare îngrijirii pacienților critici.

Alte 58 de milioane de euro au fost investite pentru achiziția de aparatură medicală și echipamente de comunicații în urgențe, sistem de detecție Real-Time PCR, sistem automat de pregătire a probelor, ventilatoare de înaltă performanță.

Prin decontarea cheltuielilor necesare persoanelor care au fost carantinate, bugetul Ministerului Sănătății a fost suplimentat cu 87 de milioane de lei. Până în acest moment, au fost efectuate plăți în valoare de 27 de milioane de lei.

Asigurarea de echipamente medicale, medicamente și dezinfectanți

În ceea ce privește asigurarea cu resursele necesare, Ministerul Sănătății a căutat să asigure continuu, fără discontinuități, necesarul pe o piață suprasolicitată. Au fost achiziționate combinezoane, mănuși, măști, halate sterile, alcool sanitar, produse biocide pentru dezinfecția mâinilor și a suprafețelor.

Pentru a ne face o idee, s-au achiziționat 200 de ventilatoare, 5 milioane de bucăți de combinezoane, 9,6 milioane bucăți măști cu trei pliuri, 12 milioane bucăți măști FFP2, 3.750.000 bucăți măști FFP3, 5,9 milioane mănuși de protecție, 16.000 de cutii de Kaletra, 24.000 de cutii de Plaquenil, 4,2 tone de biocid pentru suprafețe, 190.000 de litri de alcool sanitar, 15.000 de bucăți gel dezinfectant, 16.000 de litri igienizant pentru mâini, 500.000 de bucăți de halate de unică folosință, 200.000 de viziere medicale.

În încheiere, doresc să vă asigur că Ministerul Sănătății va continua măsurile pentru prevenirea răspândirii bolii în rândul populației și asigurarea capacității de diagnostic și tratament necesare la nivelul sistemului de sănătate pentru diminuarea consecințelor bolii.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Și eu vă mulțumesc, domnule ministru. Începem dezbaterile.

Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Daniel Suciu.

Se pregătește Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Florin Claudiu Roman.

## **Domnul Vasile Daniel Suciu**

**:**

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,

Domnule ministru Nelu Tătaru,

Sunteți medic și pentru asta aveți tot respectul meu și sunt convins că și pe al colegilor mei! Dar, în același timp, sunteți și om politic, și ministru și, din păcate, această ultimă calitate a dumneavoastră, cea de ministru, nu doar că a eclipsat calitatea dumneavoastră de medic, ci, puțin, în punctele esențiale, și-a și bătut joc de ea.

Și dați-mi voie să vă explic de ce spun aceste lucruri: este și a fost evident pentru opinia publică că la un moment dat ați intrat într-un joc politic destul de murdar și ați preferat să-l faceți pe unul dintre cei mai mari specialiști epidemiologi din România, pe domnul doctor Streinu Cercel, să plătească pentru propriile dumneavoastră declarații.

Da, așa este, domnul Streinu Cercel a fost demis pentru prostia pe care ați spus-o dumneavoastră – și nu vreau să vă mai aduc aminte de panica pe care ați introdus-o în special în rândul celor în vârstă, peste 65 de ani, că-i veți lua de la domiciliu și-i veți interna în anumite spații.

Nu a fost suficient incidentul cu persoanele în vârstă și, la un moment dat, șeful dumneavoastră spunea că există posibilitatea și că veți redeschide școlile după data de 15 mai.

Când ați realizat, de fapt, că este o enormitate și nu vă puteți baza pe nicio dată științifică, repede, și domnul Orban, dar și domnul președinte Iohannis au ieșit și au dat exemplul școlilor din Franța care au fost redeschise – și a fost un experiment nereușit.

Ați mințit, cu domnul președinte în frunte. Nu a fost niciun experiment în școlile din Franța. Această minciună spusă atât de premierul Orban, cât și de președintele Iohannis a fost demontată atât de presa din Franța, cât și de Ministerul Educației din acea țară.

Domnule ministru,

Până astăzi – și discutăm, și vom discuta și în zilele următoare despre starea de alertă –, însă până astăzi n-am văzut niciun criteriu, nicio regulă, niciun indicator epidemiologic care să fundamenteze această decizie.

Practic, înlocuiți niște restricții cu alte restricții. Și vă întreb, domnule ministru: pe ce v-ați bazat când ați luat aceste decizii?

Jurământul de medic spune, la un moment dat, că sănătatea pacienților va fi o obligație sacră. Și pun și eu întrebarea: cum respectați jurământul de medic dacă luați decizii după ureche, care într-adevăr îi afectează pe toți românii?!

Cum puteți să vă schimbați deciziile de la o zi la alta, când tocmai siguranța și sănătatea românilor este în joc?!

Toate statele responsabile au început relaxarea după îmbunătățirea mai multor indicatori epidemiologici. Au decis, într-adevăr, relaxarea, după ce factorul de contagiune a devenit subunitar, așa cum este cazul Germaniei.

Și, pentru că am timpul limitat, vreau doar să vă citez câteva din recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, care ne spun ce avem de făcut și când putem să decidem relaxarea.

Trebuie să existe date clare care să arate că transmiterea COVID-19 este sub control.

Din păcate, domnule ministru, Guvernul României nu are astfel de date. O spune domnul Rafila, care ne-a arătat că datele privind testele sunt raportate haotic.

De asemenea, riscul transmiterii pandemiei trebuie să fie redus la un nivel minim.

Nu, domnule ministru, nu suntem în această situație!

Domnul Raed Arafat ne spune că data de 15 nu este sigură, că încă sunt multe riscuri.

Pe cine să credem oare? Pe politicieni, gen Orban și alți miniștri, sau pe specialiștii și pe specialistul Arafat?

Eu, sincer, merg pe mâna specialiștilor, și nu pe mâna politicienilor!

În schimb, vreau să vă arăt cum arată graficul îmbolnăvirilor în statele care au decis relaxarea și cum vor arăta și cum arată acest grafic în România: aici este cazul Italiei și aici este cazul Spaniei.

Și se vede foarte bine curba descendentă a îmbolnăvirilor. Și asta ne arată nouă că ne aflăm în România.

Domnule ministru, nu suntem pe o curbă descendentă. Nu am luat și nu ați luat toate măsurile necesare pentru ca această pandemie să fie oprită.

Nu știți, domnule ministru și stimați guvernanți, nici în ziua de astăzi câți români au fost testați. Ne spuneți doar câte teste s-au făcut. Există pacienți care au făcut 13, 15, șapte teste. Nu știți, efectiv, astăzi, câți români au fost testați.

De asemenea, tot Organizația Mondială a Sănătății recomandă relaxarea măsurilor când riscul de a importa coronavirus din afara țării este controlat.

Cum este controlat, stimați guvernanți, când noi, prin acorduri guvernamentale, mai mult sau mai puțin transparente, am permis exportul a mii de români în zone roșii și aceștia se vor întoarce în țară infectați – așa cum este cazul din Germania, arhicunoscut, cu peste 200 de români infectați și care sunt în condiții foarte grele, acolo, în Germania?

De asemenea, încă un criteriu ne spune că toate comunitățile trebuie să fie informate, cetățenii să cunoască riscurile și să participe voluntar la tranziție.

Cum cunosc toți cetățenii riscurile, când nu le cunoaștem nici noi, nu le cunoașteți nici dumneavoastră, iar miniștrii din Cabinetul Orban fac declarații contradictorii de la o zi la alta, de parcă totul ar fi o jucărie?

Domnule ministru, în realitate, avem o singură certitudine: nu știm nimic. Nu știm nici dacă este mai bine, nici dacă este mai rău. Știm cu adevărat că din data de 15 mai se propune o relaxare a măsurilor, dar nu suntem pregătiți. Astăzi, probabil, ne veți trimite la Parlament acel document cu starea de..., nu de urgență, de alertă. Doar că în acel document sunt extrem de multe lucruri care vor trebui să fie corectate.

Românii din data de 15 mai, cum am spus, astăzi, mai devreme, vor putea circula liber. Pentru că ați întârziat până și cu acest document.

Domnule ministru, testați! Nu vă mai prefaceți că ne dați cifre oficiale care sună bine, în timp ce toate țările din jur au testat foarte mulți români!

De ce n-ați testat până în data de 15 mai și veniți acum și ne spuneți că veți face acest exercițiu după data de 1 iunie?

Suntem, în continuare, țara cu cei mai puțini oameni testați – nici măcar acest lucru nu îl știți?! – și vreți să relaxați măsurile.

Până una-alta, vă mai spun o singură cifră și închei: Guvernul României, până acum două săptămâni, a alocat spitalelor 17 milioane de lei, iar autoritățile locale – indiferent de culoarea lor politică – 500 de milioane de lei.

Baronii, pe care dumneavoastră îi acuzați în fel și chip, au achiziționat 29 de aparate PCR, care au facilitat 4.000 de teste pe zi. Dumneavoastră ce ați făcut?

Statisticile triumfaliste nu țin de realitate, iar realitatea este că habar nu aveți ce faceți. Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Și eu vă mulțumesc.

În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Florin Claudiu Roman.

Se pregătește reprezentantul Grupului USR, domnul deputat Tudor Rareș Pop.

Vă rog.

## **Domnul Florin Claudiu Roman**

**:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi, Domnule ministru,

Vreau să vă mulțumesc că ați răspuns invitației Guvernului de a participa la ora Guvernului, deși cred că prezența dumneavoastră era mult mai importantă, astăzi, în prima linie a frontului împotriva COVID. Și puteam discuta și la nivelul Parlamentului, pe larg, tehnic, și nu politic, așa cum, din păcate, se întâmplă astăzi.

Partidul Național Liberal susține activitatea ministrului Nelu Tătaru, un medic care a urcat toate treptele profesionale, de la simplu chirurg și până la funcția de ministru, trecând prin fiecare etapă a activității profesionale.

Nu vă susținem doar noi, domnule ministru. Vă susțin și 70% dintre români, care spun că măsurile adoptate de guvernul liberal și, în special, de Ministerul Sănătății în această perioadă dificilă, care a bulversat o lume întreagă..., 70% dintre români spun că ați făcut ceea ce trebuie. Iar dumneavoastră trebuie să vă adresați românilor, care se uită cu speranță și cu încredere la dumneavoastră.

Știu, domnule ministru, că v-ar fi prins bine cele opt spitale regionale promise de Liviu Dragnea și de PSD.

Știu, domnule ministru, că v-ar fi prins foarte bine și acel spital republican promis de PSD.

Din păcate, aceste lucruri au rămas doar niște cifre mincinoase, demagogice.

Vreau să mai cred că totuși se poate. Faptul că Partidul Național Liberal a reușit în două luni de guvernare să semneze pentru trei spitale regionale, ceea ce n-ați făcut dumneavoastră în aproape patru ani, e o realitate.

Și eu sper că românii, atunci când vor lua decizii, se vor uita și vor compara aceste lucruri.

Vreau să cred, domnule ministru, că v-ar fi fost mult mai ușor dacă, atunci când ați preluat acest post dificil, într-o situație fără precedent pentru țara noastră, precum și pentru întreaga lume, ați fi găsit materialele sanitare de care aveați nevoie și nu ați fi găsit stocuri zero, pentru că banii s-au dus în altă parte.

Este poate și motivul pentru care la început am avut probleme în rândul medicilor și al corpului medical, cu îmbolnăviri, în lipsa echipamentelor medicale. Nu uităm lucrurile acestea.

Vreau să mai cred, stimați colegi, că o minimă realitate ne indică următorul lucru: gândiți-vă că ultimii miniștri ai sănătății, din partea Partidului Social Democrat, s-au ocupat de orice altceva decât de sănătate. Unul dintre ei e trimis în judecată pentru luare de mită. Al doilea s-a ascuns, în Parlament, de o anchetă din partea celor care se ocupă de incompatibilități.

Așadar, stimați colegi, dacă e să fim realiști, uitați-vă – și îi îndemn pe români să facă diferența între un ministru trimis în judecată pentru luare de mită și un ministru cum e doctorul Nelu Tătaru, care nu mai are zi, nu mai are nimic la dispoziție de când a început războiul cu această teribilă pandemie.

V-am auzit de foarte multe ori, stimați colegi, spunând că guvernul liberal dă tunuri la achiziții. Și vă îndemn, stimați colegi, dacă aveți astfel de date, să mergeți la parchet, să denunțați aceste fapte, pentru că altfel sunteți complici cu cei pe care dumneavoastră îi acuzați.

Dar, cu siguranță, vom mai vorbi despre aceste lucruri. Spuneați că nu se fac testări. Așa este, nu se fac testări în județele pe care le conduceți dumneavoastră, din punct de vedere administrativ.

Guvernul României a făcut ceea ce trebuie. Guvernul României a gestionat această criză pe cât de bine posibil omenește, astfel încât numărul deceselor să fie cât mai mic.

Știu, vă doare că, deși am început în 26 februarie având aceeași situație cu Spania, în Spania sunt zeci de mii de morți, iar în România numărul deceselor este scăzut.

Știu că vă doare acest lucru. V-ați fi dorit ca acest guvern să fie făcut vinovat de ceea ce se întâmplă la nivel mondial. Nu! Faptul că avem decese mai puține decât în alte țări cu care am pornit în același timp arată că oamenii aceștia și-au făcut datoria așa cum trebuie.

Poate nu am fost perfecți, dar am făcut-o cu cele mai bune intenții.

Și, personal, îl felicit pe Nelu Tătaru, pentru că a avut curajul să își asume această misiune grea, într-un moment în care sunt convins că alții ar fi dat bir cu fugiții.

Așa să ne ajute Dumnezeu, la fiecare, după faptă și după vorbă!

Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Și eu vă mulțumesc. Domnul deputat Tudor Rareș Pop, Grupul USR. Se pregătește domnul deputat Vass Levente, de la UDMR.

## **Domnul Tudor Rareș Pop**

**:**

Domnule ministru, Stimați colegi... Domnule ministru,

Sistemul sanitar trebuie să continue procesul de resetare și de schimbare declanșat de această epidemie. Și aceasta

este cheia în care vreau să privim această criză, respectiv această dezbatere. Și mă aștept de la dumneavoastră să avem astăzi un dialog și mai puține declarații politice și lecturi de pe foaie.

Emanuel Ungureanu, colegul meu, v-a cerut transparentizarea achizițiilor efectuate de spitale în această perioadă.

Eu vă cer, domnule ministru, transparență și acces la toate datele privind sănătatea publică, în contextul epidemiei, în special la partea de testare.

Ați raportat – și ați declarat și astăzi – 260.000 de teste. Dar vă întreb: câte persoane distincte au fost testate până ieri, duminică, 10 mai? Câte persoane din centrele sociale și de îngrijire au fost testate cel puțin o dată? Câte au fost depistate pozitiv? Câte decese au fost înregistrate în rândul acestora?

De ce ne dați numele medicilor infectați, dar nu avem acces la aceste date împărțite pe categorii de pacienți?

Haideți să vorbim un pic și despre infecțiile nosocomiale cu COVID-19! Un subiect despre care nu prea se vorbește, din păcate.

Astăzi, pe lângă infecțiile nosocomiale clasice mai avem și un virus în această nefastă familie care bântuie prin spitale. Prin spitale, prin centre de dializă, în cămine de vârstnici sau în centre de recuperare, afectând atât personal medical, cât și medici.

Câte cazuri, domnule ministru, și, mai ales, câte decese din aceste două categorii avem din cauza infecțiilor nosocomiale? Să nu-mi spuneți că doar unul singur.

Se poate să ne oprim un pic din dialog? În fine.

17% este adresabilitatea pacienților la Spitalul Fundeni în această perioadă, iar acest procent nu sare de 20% în rândul celorlalte spitale.

Oamenilor, domnule ministru, le este frică să meargă la doctor. Medicilor le este frică să primească pacienți.

V-a spus și v-a dat Emanuel, colegul meu, un exemplu foarte bun în acest sens. Nu este singurul.

Și totuși știți foarte bine că avem nevoie de îngrijiri medicale în afara COVID-19 și în afara urgențelor. Pe lângă protocoalele de siguranță și pe lângă circuitele pe care le cunoaștem – și sper să fie bine implementate –, vă propun ceva mai simplu, dar de mare efect: haideți să redeschidem ambulatoriile cu plafon nelimitat pentru investigațiile de specialitate! Pentru că astăzi plafonul foarte scăzut alocat de CNAS investigațiilor de specialitate mută toată povara pe umerii spitalelor. Se cheltuiesc fix aceiași bani pentru fix aceleași investigații, doar că de spital, și nu de ambulatorii. Iar prin alocare corectă putem scădea povara spitalicească, cu beneficii foarte mari atât pentru pacienți, cât și pentru medici.

Totodată, vă cer să asigurați capacitatea proprie de testare pentru spitalele cu flux mare. Practic, să aduceți testul PCR rapid la patul pacientului și în camera de gardă. Ping-pongul acesta dintre instituțiile sanitare – noi luăm proba, o testăm și aflăm peste trei zile – duce la situații ciudate, uneori disperate, pentru pacienții care se prezintă cu o problemă de sănătate ce se poate deteriora rapid în termen de câteva zile.

Accesul la medicamente – Euthyrox, celebrul Euthyrox, și alte medicamente esențiale. Prim-ministrul dumneavoastră ne spune că ați interzis exportul paralel de medicamente. Într-adevăr, acest medicament se găsește pe acea listă.

Ministerul Sănătății ne spune, ca și cum suntem orbi, că aceste medicamente se găsesc în toate farmaciile. Ei bine, realitatea este cu totul alta. Pur și simplu, nu se găsesc sau se găsesc extrem de greu din februarie. Și știți lucrul acesta.

O vreme am fost mințiți că este vina pacienților care și-au făcut suprastocuri. Apoi am descoperit că ordinul de ministru care bloca exportul paralel are această hibă ce permite distribuitorilor să depoziteze medicamentele pentru o perioadă, până când redevin eligibile pentru exportul paralel.

Nu ați intervenit în niciun fel, timp de luni de zile, în această problemă! Cu chiu, cu vai, abia săptămâna trecută, Agenția Medicamentului a trimis un control la unul dintre distribuitori.

Și vreau să ne spuneți: care sunt concluziile acelui control? Și ce măsuri are de gând și aveți de gând să luați pentru a ieși din această criză?

Și, dacă tot suntem la medicamente, aș vrea să-mi spuneți despre accesul la medicamente care pot salva viața pacienților infectați cu COVID-19, mai ales a celor care au un răspuns inflamatoriu excesiv: care este situația solicitărilor pe autorizația de nevoi speciale pentru medicamentele utilizate în tratamentul COVID-19, în speță, cele deficitare, printre care și Tocilizumab?

Și închei prin a vă lăsa un document – apropo de testare, pentru că vorbim foarte mult de testare în această perioadă –, un document elaborat de colegul meu de la Suceava Radu Ciornei, medic și cercetător, doctor în microbiologie, imunologie și genetică moleculară.

Documentul se numește „Relaxarea înseamnă testare!” și conține 19 măsuri ce pot contribui la creșterea și eficientizarea capacității de testare la nivel național.

De asemenea, sunt măsuri ce pot mări gradul de siguranță vizavi de controlul epidemiei.

Vă las acest document aici, să-l luați.

Și vă mulțumesc.

Și sper că aceste mesaje au ajuns la dumneavoastră și vom primi și niște răspunsuri.

## **Domnul Florin Iordache:**

Da. Vă mulțumesc.

În continuare, îl invit pe domnul deputat Vass Levente. Se pregătește domnul deputat Nicolae Bănicioiu, reprezentantul Grupului PRO Europa.

## **Domnul Vass Levente**

**:**

## Domnule ministru,

## Stimați colegi,

Permiteți-mi să vă zic că săptămâna aceasta sau de săptămâna aceasta o să avem probabil mai mulți vindecați decât pacienți activi. E un lucru foarte important.

Și, dacă îmi permiteți, domnule ministru, să vă rog, haideți să schimbăm raportările, să aducem un mesaj de normalitate, încet, încet, și să spunem câți sunt activi! La raportările acelea de la ora 13.00.

Foarte important. Când sunt numai 250, din fericire – și pentru acest lucru vă felicit și felicit tot Parlamentul și tot Guvernul –, sunt numai 250 de oameni la ATI, la nivelul țării,

atunci foarte ciudat e că inaugurăm în fiecare săptămână saloane mari, imense, în săli sportive. Nu prea putem explica oamenilor de ce se întâmplă aceste lucruri.

Permiteți-mi să vă susțin, cum l-am susținut, să știți, și pe colegul dumneavoastră de dinainte, pentru că am considerat că are curaj.

Și dumneavoastră aveți curaj, pentru că sunteți chirurg, ați participat la operații grele, când trebuia să cereți ajutorul colegului, ajutorul unuia din exterior. Și sunt ferm convins că ați proceda la fel și acum, dacă vi s-ar permite.

Dacă sunteți un om politic liberal, știți foarte bine, pentru că simțiți în venele dumneavoastră, că un tânăr farmacist sau un tânăr medic stomatolog din mediul rural, la fel, își poate susține afacerea numai trei luni, cum este media națională, la nivelul țării, trei luni. Chiar dacă e privat!

Eu, din partea UDMR, vă zic.

Domnule ministru liberal,

Trebuie să susțineți și farmaciile, farmacistele autohtone, medicii stomatologi, independent de forma lor de organizare, pentru că altfel nu pot deservi pacienții, să zicem așa, mai puțin informați, din mediul rural, de obicei. Vă rog, domnule ministru, să aveți în vedere acest lucru.

Dacă sunteți un simplu ministru spectator, permiteți-mi să vă spun ceea ce am zis și la sălile de sport: dacă arăți la televizor săli mari, pline cu paturi, faci ca omul să nu-și recunoască boala, să nu se prezinte la medic pentru testare, pentru că nu vrea să se mute în acel salon mare și spectaculos.

Dacă sunteți un ministru chirurg, domnule ministru, vă rog tare mult – și acest lucru îl dorim noi, mâna a doua, mâna a treia și mâna a patra din operație – să nu lăsați ca șefii dumneavoastră, peste umărul dumneavoastră, să vă zică ce trebuie să faceți în timp de pandemie! Luați bisturiul în mână și tăiați acolo unde credeți că trebuie să tăiați! Iar noi o să vă urmăm. Dar numai și numai atunci când deciziile sunt luate din punct de vedere medical, și nu pe zi ce trece. De la oră la oră auzim alte păreri, alte tăieturi și alte lucruri care nu încap în gândirea noastră de mâna a doua, de mâna a treia din operație.

Permiteți-mi, domnule ministru, să vă spun că, dacă ați fi un ministru care nu dorește să fie ministru COVID, numai ministru COVID, în condițiile în care, dacă știu bine, dumneavoastră ați fost parlamentar și probabil veți fi parlamentar în mandatul următor, atunci, vă rog tare mult să încercați să reporniți – nu afacerile, pe acestea să le lăsați domnului Cîțu –, să încercați să reporniți serviciile de sănătate. Pentru că astăzi dacă nu ai boala COVID-19 poate nici nu exiști.

Mulțumesc.

Și vă doresc numai bine!

## **Domnul Florin Iordache:**

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Îl invit, în continuare, la cuvânt pe domnul deputat Nicolae Bănicioiu, din partea Grupului PRO Europa.

Din partea minorităților nu s-a înscris nimeni. Nici din partea PMP. Și, în aceste condiții, următorul vorbitor va fi domnul deputat Varujan Vosganian, din partea deputaților neafiliați.

Vă rog, domnule Bănicioiu. ## **Domnul Nicolae Bănicioiu**

**:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să spun și eu câteva cuvinte.

M-aș fi așteptat, sincer, la mai multe explicații din partea domnului ministru Tătaru, și nu doar la a citi de pe o foaie de hârtie câteva declarații pe care le-am mai auzit public până acum.

Am câteva lămuriri de făcut și eu. Și câteva întrebări. În primul rând, vorbim de testare. S-a vorbit și în cadrul ședinței noastre și sunt mai mulți colegi parlamentari care susțin că testarea nu a fost făcută la capacitatea maximă sau nu s-a atins o capacitate mare. Da, sunt de acord. Și cred că așa ar fi trebuit să procedeze și România, să mărească numărul de testări. 260.000 s-a spus sau peste 260.000. Dar nu știm câte persoane au fost testate. Și poate în cadrul ședinței de astăzi aflăm și răspunsul la această întrebare.

Ni s-a spus că la începutul crizei nu era decât o singură capacitate sau un singur laborator care ar fi putut prelucra testele. Cred că datoria noastră era aceea de a mări numărul capacității de testare. Și să știți că în timpul pandemiei sau în timpul acestei crize, pe care a gestionat-o în totalitate guvernul din care faceți parte, spitalele județene și toate entitățile medicale au fost, practic, în coordonarea și în ghidajul Ministerului Sănătății.

Deci nu putem spune că în anumite județe nu s-au făcut teste pentru că n-a vrut nu știu ce președinte de CJ. Este o teză falsă pe care am auzit-o astăzi în Parlament și o teză cu care sigur dumneavoastră, ca ministru și, bineînțeles, ca doctor, nu puteți fi de acord. Și, atunci, poate ne explicați azi: de ce sunt diferențe mari de testare de la un județ la altul?

Pe de altă parte, vreau să mai întreb și legat de tratamentul pacienților cu COVID. Știu că este o formulă, bun, agreată prin protocol terapeutic, dar este totuși o metodă _off-label_ , da?

Avem legislație _off-label_ în momentul de față? Sau când se termină criza, _recte_ pandemia, toți cei care au primit sau, Doamne ferește!, cei care sunt decedați, familiile celor decedați se vor întoarce împotriva statului român? Nu vreau să pățim ca și cu amenzile.

De aceea vă adresez această – nici măcar întrebare –, vă adresez această observație, în mod constructiv, pentru că vreau să rezolvați sau să rezolvăm împreună această situație, cât de repede se poate.

Și apropo de comparații. Mereu ne comparăm cu țările care au intrat în primul val, da? Italia, Spania. Cred că noi ar trebui să ne raportăm la tot teritoriul estului Europei, cu care ne compară și OMS, cu care ne compară și alte organizații foarte serioase de statistică medicală, cei care au făcut, nu știu, profilaxie anti... profilaxie BCG sau tot așa. Dar noi trebuie să ne comparăm cu vecinii noștri: cu Ungaria, cu Polonia, cu Serbia, cu Bulgaria, chiar și cu Ucraina. Și, dacă ne uităm în acest areal geografic, o să vedem că suntem pe primul loc la toate capitolele, inclusiv la cel al mortalității.

E adevărat, nu există, probabil, interesul politic pentru a se discuta o astfel de statistică. Dar să știți că realitatea necoafată este aceasta.

Pentru că nu mai e timp și pentru că i-am promis și colegului meu, domnului Buicu, că-i las un minut, mă opresc aici.

Însă sunt convins că vom avea sau sper să avem mai multe răspunsuri astăzi. Și nu citite din declarații. Vorbiți liber.

## **Domnul Florin Iordache:**

Vă mulțumesc.

Îl invit, în continuare, la cuvânt pe domnul deputat Varujan Vosganian.

Se pregătește domnul Movilă Petru, s-a înscris – specialistul în medicină, din partea PMP.

## **Domnul Varujan Vosganian**

**:**

Mulțumesc foarte mult.

Întâi, aș vrea să reiau o idee care s-a spus, pentru că vreau neapărat să am răspuns la asta. Poate că, într-o bună zi, epidemiologii, nutriționiștii, geneticienii, imunologii, sociologii o să ne dea o explicație pentru faptul că suportul pentru răspândirea virusului este atât de diferit. Să vă dau doar o cifră: toate țările Europei Centrale și de Est, inclusiv țările din Caucaz și țările baltice nu au ca număr de decese nici măcar jumătate din cât are Belgia.

Așadar, e limpede că fundalul genetic, sociologic sau de altă natură e diferit.

Și, atunci, vă rog eu, domnule ministru, nu vă mai lăudați cu eficiența dumneavoastră în ceea ce privește răspândirea virusului.

Mai mult decât atât – și aceasta e întrebarea mea: ați făcut o analiză cu țările din jur? Analiza mea arată că România stă cel mai prost la numărul de decese pe milionul de locuitori și la numărul de infectări. Aș vrea să știu și care este opinia dumneavoastră.

În al doilea rând, Ministerul Sănătății are o mare responsabilitate, pentru că cele două focare au fost, practic, lipsa trierii la intrarea în țară și condițiile din spitale, din căminele de vârstnici sau de persoane cu dizabilități.

De aceea, vă rog eu foarte mult să ne spuneți în ce măsură dumneavoastră, ca ministru, vă asumați responsabilitatea pentru o bună parte din răspândirea virusului. Și vă previn că, cel puțin în ultima săptămână, toată răspândirea stă pe acest motiv.

Vă rog eu să nu-mi spuneți că n-ați avut măști și combinezoane, că din noiembrie și până acum sunt convins că se puteau, doar în câteva săptămâni, aproviziona cu suficiente măști și combinezoane toate spitalele.

În al treilea rând, primim tot mai multe semnale de la reprezentanții bolnavilor cu boli cronice. De aceea, am să vă rog, domnule ministru, să ne spuneți: în ce măsură ați făcut o evaluare a victimelor colaterale? Dumneavoastră v-ați axat pe o politică de nișă în ultimele două luni, v-ați focalizat energiile aici, ați sacrificat spații de tratament.

Vă rog să ne spuneți: aveți o evaluare a victimelor colaterale ale acestei politici de a lupta împotriva virusului?

Și ultima, care mie, ca economist, mi se pare foarte importantă: Ministerul Finanțelor a anunțat reducerea prognozei PIB cu 60 de miliarde de lei, de la 1.140 la 1.080. Deci până acum virusul ne costă 60 de miliarde de lei.

Și eu aș vrea să văd... Uitându-mă pe rezultate, am sentimentul că pagubele produse de această politică sunt disproporționate în raport, efectiv, cu amploarea epidemiei. Am făcut o analiză pe ultima săptămână. ## Domnule ministru,

Dacă scoți patru-cinci județe, domnule, în rest, nu avem epidemie. În ultimele zile, trei sferturi din România nu are nicio epidemie. Sunt județe întregi, cum este Vâlcea sau Brăila, unde practic n-a fost epidemie. Sunt județe, ca Prahova, Dolj sau Constanța, în care, în ultimele zile, avem un caz la milionul de locuitori.

De aceea, ideea de a face o stare de alertă nediferențiat, otova, pe întreg teritoriul țării este împotriva oricărei logici – și medicale, și economice, și sociologice.

De aceea, vreau să vă întreb: de ce credeți că într-un județ în care practic nu mai avem epidemie de o săptămână oamenii trebuie să stea, toți, cu măștile pe figură, să avem închise atâtea spații, să nu facem ceremonii religioase, ceremonii de familie, spectacole și așa mai departe?

Nu credeți cumva că pentru astfel de zone din țară măsurile sunt disproporționate?

Sigur că în Suceava, în Neamț sau în alte locuri le putem păstra. Dar în județe în care, practic, n-am avut epidemie sau în care de o săptămână aproape nu mai avem niciun caz?! Trebuie să ne comportăm așa, orwellian, ca în „Rinocerii” lui Eugen Ionescu?!

Eu nu înțeleg, dar vă rog pe dumneavoastră, ca specialist, să ne răspundeți. Mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

## Ne răspunde la final.

Vă rog să faceți legătura cu domnul deputat Petru Movilă. Se pregătește ultimul vorbitor, domnul Florin Buicu. Domnule Movilă, vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Petru Movilă**

**:**

## Bună ziua, stimați colegi! Domnule președinte,

## Domnule ministru,

Aș începe de la ultimele întrebări sau afirmații ale antevorbitorului meu și prima recomandare pe care i-o fac ministrului sănătății este să nu mai existe decizii privind starea de urgență luate fără consultarea sau fără participarea ministrului sănătății, pentru că, indiferent ce probleme sunt, responsabili pentru rezolvarea acestora sunt ministrul sănătății, Ministerul Sănătății și mai ales corpul medical. Fie că vorbim de instituții care aparțin sau sunt în responsabilitatea Ministerului Sănătății, fie că vorbim de instituții care nu sunt – cum sunt căminele de bătrâni, punctele de frontieră –, responsabili vor fi Ministerul Sănătății și corpul medical și eu nu sunt de acord cu acest lucru, și anume ca deciziile să se ia fără participarea lor.

De aceea, domnule ministru, vă solicit ca, de câte ori se întrunește Comitetul pentru Situații de Urgență și vrea să mai ia decizii, să nu le ia fără consultarea dumneavoastră și a corpului medical.

Totuși aș vrea să vă felicit pentru multele lucruri bune care s-au făcut, pentru că s-au făcut lucruri bune și, sigur, nu sunt la fel de cunoscător în sănătate și medicină ca alți antevorbitori, dar eforturile și măsurile luate de Ministerul Sănătății au făcut ca această pandemie să nu se extindă. Domnule ministru,

Partidul Mișcarea Populară vă cere să faceți o evaluare absolut corectă și obiectivă a modului în care au reacționat

cei care sunt angajați ai ministerului, manageri de spitale, că au fost foarte multe situații în care s-au luat decizii proaste sau responsabilii indicați au fugit de răspundere și au avut situații de infestări în masă, colective, în Suceava, Arad sau în alte părți, și trebuie clar luate măsurile cuvenite.

De asemenea, domnule ministru, această pandemie a venit și a arătat clar, deschis, dezgolit de orice îmbrăcăminte sistemul de sănătate. Și, din punctul nostru de vedere, al Partidului Mișcarea Populară, credem că toate constatările realizate pentru această perioadă trebuie să se regăsească într-o nouă lege a sănătății, care să vină să corecteze foarte multe dintre lucrurile care au fost nefuncționale.

Nu în ultimul rând, domnule ministru, v-aș ruga să faceți o analiză și să luați măsuri și chiar să-i informați pe colegii parlamentari ce s-a întâmplat de au întârziat atât de mult lucrurile privind instalarea aparatelor de plasmafereză în anumite centre regionale de transfuzii, pentru că eu, personal, am văzut eforturile dumneavoastră, disponibilitatea ministerului, dar și reticența unor manageri de la aceste centre regionale de a instala aparatele de plasmafereză, care pot să salveze viețile bolnavilor de COVID.

Sigur, sunt multe de spus, e o perioadă grea, însă responsabilitățile Ministerului Sănătății trebuie analizate, în prezența dumneavoastră, cu colegii parlamentari, ca atare, și trebuie să vedem încă o dată clar ce măsuri mai trebuie luate, Ministerul Sănătății să susțină măsurile care să facă, să permită să funcționeze în siguranță activități economice, frizerii, patiserii, croitorii, firme de producție, de transport, absolut toți cei care pot funcționa în siguranță, pentru că punctul de vedere al Ministerului Sănătății trebuie să fie foarte important în redeschiderea acestor activități economice, precum și în deschiderea unor activități pentru timpul liber, fie că vorbim de pescuit, de tenis de câmp, fie de drumeții, toate aceste lucruri trebuie să aibă avizul dumneavoastră, al Ministerului Sănătății, și măsurile corespunzătoare care se impun pentru fiecare dintre acestea.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, Domnule ministru...

## **Domnul Florin Iordache:**

## Și eu vă mulțumesc.

Domnul Buicu și apoi, domnule ministru, veți răspunde la problemele ridicate de colegii mei.

Vă rog, domnule Buicu.

## **Domnul Corneliu Florin Buicu**

**:**

## Domnule președinte,

Stimate colege și stimați colegi deputați, Domnule ministru,

România, alături de întreaga lume, este în criză: în criză economică și într-o criză de sănătate publică. Criza de sănătate publică este criza lui COVID, cum s-ar spune la mine, în Ardeal – criza lui COVID, apărută în perioada guvernării Ludovic Orban.

## Domnule ministru,

Sunteți ministru al sănătății de dată mai recentă și nu o să vă adresez întrebări care nu țin de activitatea dumneavoastră. Nu o să vă întreb când au aflat președintele Iohannis și Guvernul lui COVID despre pericolul infecției, deși informațiile din presă spun că se știa de acest lucru din decembrie 2019.

Nu o să vă întreb când au aflat președintele Iohannis și Guvernul de intensitatea problemelor, având în vedere că INSP, în 21 ianuarie, posta pe site-ul său prima definiție de caz.

Nu o să vă întreb, pentru că toată lumea știe că PNL și președintele Iohannis vorbeau despre alegeri anticipate, și nu de asigurarea stocurilor de urgență, materiale de protecție, ventilatoare, despre care a fost acuzat PSD că nu le-ar fi procurat, deși PNL guvernează țara.

Nu o să vă întreb de ce Guvernul nu a achiziționat la timp materiale sanitare pentru tot personalul medical, și nu numai, din linia întâi, în ianuarie și februarie, când acestea existau, pentru că românii știu. Președintele Iohannis și Guvernul au vrut doar atât: alegeri anticipate.

Nu o să vă întreb, domnule ministru, de ce la data prezentării bugetului în Parlament de către Guvern, deși Președinția și Guvernul știau, bugetul sănătății a fost mai mic cu 23%, adică cu 4 miliarde.

Răspunsul este dat de domnul ministru Cîțu, care a spus clar că pentru PNL educația și sănătatea nu sunt priorități, acestea nu trebuie să fie prioritățile românilor.

PSD a pus siguranța și sănătatea românilor pe primul plan, inclusiv atunci când a fost votat Guvernul PNL, astfel încât România să aibă un guvern stabil, care să poată guverna, dar am văzut, de fapt, o mimare a guvernării, o luptă politică de schimbare a oamenilor.

Nu o să vă întreb, domnule ministru, de ce Guvernul lui COVID, în loc să testeze populația, așa cum recomandă OMS, era preocupat de privatizarea sănătății și de modalitatea de schimbare a lui Raed Arafat.

Nu suntem doar critici! Noi, cei de la PSD, prin președintele Ciolacu, ne-am oferit să lucrăm împreună pentru siguranța și sănătatea românilor, dar, pentru că vorbim de o criză de sănătate publică prin care trece România, ca specialist de sănătate publică, vă spun că această criză va continua și nu se va termina pe data de 15 mai.

Ca atare, domnule ministru, permiteți-mi să vă prezint un număr de 30 și ceva de întrebări și soluții, care au venit din partea specialiștilor, organizațiilor nonguvernamentale, a oamenilor.

Și o să îmi dați voie să vă citesc doar câteva întrebări. Ce considerați că ar fi fost imperios necesar să se facă și nu ați făcut?

Întrebările și soluțiile acoperă mai multe domenii, de la medicina școlară, medicina de familie, medicina de ambulator, medicina de spital mergând până la întrebări venite din partea organizațiilor nonguvernamentale, care spun în felul următor:

În urma materialelor video apărute în spațiul public, am constatat următoarele lucruri: direcțiile de sănătate publică care nu au rezultatul testelor COVID-19 făcute cetățenilor..., cu toate că sunt asimptomatici, aceștia sunt luați cu forța la spital, urmând ca acolo să li se spună rezultatul testelor. Care este cadrul legal pentru acest lucru? Asta se traduce, de fapt, prin: „Vă arestăm, vă ducem la pușcărie și, eventual, când ajungeți acolo, vă spunem de ce.”

Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

## Și eu vă mulțumesc.

Domnule ministru, aveți cuvântul, pentru a răspunde problemelor ridicate de colegii mei. Vă rog.

## **Domnul Nelu Tătaru**

**:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

În primul rând, vreau să vă mulțumesc că m-ați ascultat. Vreau să îi mulțumesc fiecăruia dintre dumneavoastră care, într-un moment sau altul, a venit cu un sprijin, cu un sfat și vreau să vă asigur de toată colaborarea mea, dar în același timp să vă spun că, la fel cum specifica domnul președinte Buicu, nu s-a terminat.

Dacă astăzi suntem un pic mai relaxați este pentru că este un pic mai bine, dar nu este foarte bine. Va fi o perioadă lungă până când vom avea viața de dinainte de COVID.

Am reținut întrebările dumneavoastră; am reținut și retorica multora dintre ele. Țin să vă asigur că veți avea un răspuns, poate în discuții față în față, dacă nu în scris, dar, în același timp, țin să menționez că în această perioadă – de o lună și două săptămâni, de când sunt ministru – n-am precupețit niciun efort în a face ce e corect pentru sistemul sanitar și pentru populația României.

Dacă am avut un corp medical care în urmă cu șase săptămâni era fragil, era dezorientat, cerea echipamente, cerea testări, am ajuns astăzi să avem un corp medical care este în prima linie, care este cel care dă siguranța cetățenilor români.

Chiar dacă într-un context nevoile îi făceau pe unii să nu fie acolo unde le este locul sau să aibă o lipsă de precauție, fiind infectați, astăzi mă mândresc cu ei. Este un context în care, chiar dacă uneori au fost huliți, astăzi pot spune că sunt acolo și fac ce au promis că vor face.

Guvernul României, președintele au oferit un stimulent: 2.500 de lei. Chiar dacă unii contestă sau consideră că e puțin, eu consider că este o recunoaștere a unui moment greu prin care trecem și o recunoaștere a valorii corpului medical.

Mă repet, sunt într-un moment în care am fost alături de mulți dintre colegii mei. Întrebările le consider adresate și mie, precum le consider adresate și lor, într-un sistem medical care suferă de 30 de ani.

Într-un sistem medical care de două luni este într-o pandemie, cum a fost întreaga lume, nu-i poți cere sau nu-i poți cere unui ministru sau unui guvern să facă imposibilul.

Suntem într-un moment în care sper, în continuare, la ajutorul dumneavoastră. Mă repet, veți avea răspuns la întrebările dumneavoastră, poate în discuții față în față, poate în scris – cum preferați –, și sper, în continuare, la ajutorul dumneavoastră.

Mulțumesc pentru răbdarea dumneavoastră și îi mulțumesc corpului medical.

La mulți ani asistenților medicali, pentru mâine, și la mulți ani celor care au crezut în momentul lor!

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule ministru. Am finalizat dezbaterile.

Vă reamintesc că la ora 17.30 avem programată dezbaterea moțiunii simple inițiate de 70 de deputați. Mulțumesc mult.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Florin Iordache:**

Vă rog să luați loc, stimați colegi, să putem începe. Continuăm lucrările, dragi colegi.

Potrivit ordinii de zi și programului, începem dezbaterea moțiunii simple inițiate de 70 de deputați.

Potrivit art. 187 din regulament, întreb dacă vreunul dintre semnatari își retrage adeziunea la această moțiune. Nu.

Biroul permanent a hotărât următoarele: moțiunea simplă va fi citită de unul dintre semnatari; Guvernului i se rezervă 50 de minute, la început și la finalizarea dezbaterilor, pentru dezbateri luându-se în calcul câte 15 secunde pentru fiecare deputat.

Timpul maxim alocat se prezintă astfel:

- Grupul parlamentar al PSD – 33 de minute;

- Grupul parlamentar al PNL – 21 de minute;

- Grupul parlamentar al USR – 7 minute;

- Grupul parlamentar PRO Europa – 5 minute;

- Grupul parlamentar al UDMR – 5 minute;

- Grupul parlamentar al minorităților naționale – 4 minute;

- Grupul parlamentar al PMP – 4 minute;

- deputați neafiliați – 3 minute.

- Dacă sunt comentarii?

Nu sunt comentarii.

Îi rog pe liderii de grup – mi-au adus o parte: lista colegilor care vor interveni.

Pentru început, îl invit pe domnul deputat Andrei Pop, PSD, pentru citirea moțiunii simple. Vă rog, domnule deputat.

## **Domnul Andrei Pop**

**:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Distinse domnule ministru,

Voi da citire moțiunii simple adresate ministrului de finanțe.

„Virusul Cîțu” a infectat economia națională!

Mai nociv decât efectele pandemiei, mai contagios decât coronavirusul și mai letal decât maladia COVID-19, „virusul Cîțu” a distrus aproape complet economia națională!

După aproape două luni de stare urgență, după nenumărate bâlbe, amânări și rectificări de acte normative, Ministerul Finanțelor s-a dovedit incapabil să vină cu măsuri de sprijin eficiente pentru economie!

Sondajele de opinie arată că 70% din populație consideră că România ar fi putut evita efectele negative din economie, produse de pandemia de coronavirus, dacă Ministerul

Finanțelor ar fi luat din timp măsuri eficiente pentru sprijinirea agenților economici. Mai simplu spus, 70% dintre români consideră că ministrul Cîțu este un dezastru pentru economie!

Ce blestem pe această țară ca, în cele mai grele momente, economia ei să fie condusă de cel mai dezastruos ministru al finanțelor din istoria României!

În cele șase luni de guvernare și în cele peste 50 de zile de la instituirea stării de urgență nu s-a luat nicio măsură pentru evitarea dezastrului:

Nicio măsură pentru protejarea puterii de cumpărare, pentru menținerea nivelului de trai!

Nicio măsură activă pentru stimularea economică a antreprenorilor din România!

Niciun plan economic de redresare – ministrul Cîțu ne spune că încă lucrează la el!

Niciun pachet de stimuli fiscali și economici!

Nicio viziune de politică fiscal-bugetară care să îndrepte resursele financiare către economie, prin măsuri active!

Niciun român nu și-a putut amâna rata la credit fără dobândă la dobândă! În această chestiune, ministrul finanțelor s-a comportat ca un cămătar! Va rămâne în istorie cu titlul „ministrul dobândă la dobândă”!

Niciun român nu și-a putut amâna și reeșalona plata facturilor la utilități, pentru că partidul domnului Cîțu a primit ordin să atace legea PSD la Curtea Constituțională!

Nicio măsură pentru protejarea locurilor de muncă – singura măsură a fost una pasivă, de a trimite oamenii în șomaj tehnic, șomaj care nu a fost plătit nici după o lună și jumătate de la instituirea stării de urgență. Aflăm că va înceta și aceasta după 15 mai!

Niciun IMM nu a primit capital de lucru, pentru că actele normative au fost mult întârziate, iar platforma imminvest.ro s-a blocat din prima zi de funcționare!

Guvernul PNL le spune oamenilor să stea în casă pentru a se feri de pandemie! Dar nimeni de la Guvern sau din Ministerul de Finanțe nu ia în calcul că două treimi dintre români nu au economii. Vor sta în casă și vor muri în casă! Dar nu de coronavirus, ci de sărăcie!

În perioada în care toate statele din Uniunea Europeană au alocat miliarde de euro, până la 10%-15% din PIB, pentru a-și salva economiile naționale, în România, Ministerul Finanțelor s-a chinuit o lună și jumătate, fără succes, să dea drumul la un site! Un site unde ar fi trebuit să se înscrie IMM-urile pentru a obține un firav sprijin guvernamental. A dat vina pe hackeri, pe spioni, pe greaua moștenire și, cum era de așteptat, pe PSD!

În final, s-a dovedit că singura cauză a eșecului a fost doar propria sa incompetență! O bătaie de joc la adresa antreprenorilor români! Referatul pentru punerea în funcțiune a site-ului a fost publicat în Monitorul Oficial abia pe 27 aprilie! La trei luni după ce Organizația Mondială a Sănătății a declarat stare de urgență în legătură cu pandemia de coronavirus!

Deși a preluat o economie în creștere, cu un deficit bugetar mic și cu un nivel redus al datoriei publice ca pondere în PIB, ministrul finanțelor, Florin Cîțu, a adus țara la sapă de lemn cu mult înainte de venirea pandemiei!

După ce anul trecut a majorat deliberat și în mod iresponsabil deficitul bugetar, pentru a plăti clientela de partid, anul 2020 a început cu servirea unor interese private, fără nicio justificare economică și în opoziție cu interesul național.

Scutirea de taxe a sistemului bancar nu a condus la scăderea dobânzilor pentru creditele populației și ale antreprenorilor din România.

Scutirea de taxe a sistemului energetic și eliminarea unor plafoane care protejau populația nu au condus la scăderea facturilor pentru cetățeni.

Eliminarea obligației angajatorilor de a plăti contribuții pe contractele part-time la nivelul salariului minim nu a generat creșterea salariilor, ci a încurajat exploatarea abuzivă a forței de muncă și creșterea evaziunii în domeniul muncii, cu efecte extrem de nocive pentru pensiile pe care le vor obține mai târziu angajații de astăzi.

Niciuna dintre aceste măsuri nu a generat creștere economică! Niciuna dintre aceste măsuri nu a adus mai mulți bani în buzunarele cetățenilor! Și nici mai mulți bani la bugetul de stat!

Dimpotrivă! După primul trimestru din 2020, bugetul țării are o gaură, reală, nu inventată, de 12 miliarde lei!

Doar în 2020, ministrul Cîțu a îndatorat România cu 35 de miliarde de lei!

Scuza permanentă a ministrului Cîțu pentru tot ce merge prost în economie este, desigur, „greaua moștenire”.

Toate aberațiile, toate rateurile, toate loviturile date economiei, toată indolența și lipsa de măsuri pentru sprijinirea economiei, toate, absolut toate sunt puse pe seama „grelei moșteniri”.

Există însă o mare eroare logică în toată această teorie a arătatului cu degetul spre cei care au guvernat înainte – „teza grelei moșteniri”. Aceasta ar fi stat în picioare doar dacă înainte ar fi fost mai rău, iar acum ar fi mai bine! În caz contrar, dacă înainte a fost mai bine decât este acum înseamnă că moștenirea a fost bună, nu grea, cum se plânge ministrul Cîțu!

Analiza guvernării PNL ne arată că la toate capitolele, de sus până jos, oamenii și firmele trăiesc mai rău decât în guvernarea PSD:

1. Puterea de cumpărare a românilor a scăzut dramatic, chiar înainte de coronavirus.