Maricel Popa

Dezbaterea Proiectului de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European și Consiliu – O strategie digitală internațională pentru Uniunea Europeană JOIN(2025) 140 (PHCD 88/2025; rămas pentru votul final)

459 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 0 · fără
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: —

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

## **Domnul Maricel Popa:**

Bună dimineața, doamnă președinte de ședință, și la mulți ani pentru luna martie!

Titlul declarației politice de astăzi este „Creșterea nejustificată a prețurilor la carburanți. Autoritățile competente trebuie să intervină!1 2 3”.

## Stimați colegi*,

Cred că ați remarcat și dumneavoastră creșterea accelerată a prețurilor la carburanți din ultima săptămână. Trebuie spus că această creștere bruscă ridică întrebări serioase privind modul în care funcționează piața combustibililor din România și dacă aceste scumpiri sunt cu adevărat justificate de evoluțiile internaționale.

În contextul ședinței

Într-adevăr, există o legătură între prețul petrolului și prețul benzinei sau al motorinei de la pompă. Însă această relație nu este una direct proporțională și, mai ales, nu se transmite instantaneu, așa cum cu toții am văzut că s-a întâmplat în România. Între momentul în care petrolul este achiziționat pe piețele internaționale și momentul în care combustibilul ajunge în rezervoarele șoferilor există un lanț economic complex: rafinare, transport, distribuție și stocare. De regulă, carburanții care se vând astăzi la pompă au fost achiziționați sau produși cu cel puțin câteva săptămâni în urmă.

Așadar, scumpirile rapide din ultimele zile ridică suspiciuni legitime. Dacă produsul aflat acum în depozite și la pompă a fost cumpărat la prețuri semnificativ mai mici decât cele actuale de pe bursă, atunci majorările accelerate de preț pot indica mai degrabă o ajustare speculativă decât una fundamentată pe costuri reale.*

Este important să înțelegem că variațiile cotației petrolului se transmit doar parțial în prețul final al carburantului. În România, aproape jumătate din prețul plătit la pompă este format din taxe – accize și TVA. Din acest motiv, o creștere a prețului barilului de petrol nu ar trebui să se reflecte automat și integral în prețul final plătit de consumatori.

Analiștii pieței energetice folosesc frecvent o regulă empirică: o creștere de aproximativ 10 dolari a barilului Brent se traduce, în medie, într-o scumpire de aproximativ 25-35 de bani pe litrul de carburant.* În acest moment însă asistăm la scumpiri rapide, de ordinul zecilor de bani, într-un interval foarte scurt, fără ca această evoluție să fie pe deplin explicată de dinamica reală a pieței internaționale sau de costurile de aprovizionare.

În plus, dacă ne uităm la contractele pentru petrol și produse rafinate, tendința indicată de piețe este una de stabilizare sau chiar de scădere în perioada următoare. Cu alte cuvinte, nu există în acest moment semnale structurale care să justifice o escaladare accelerată a prețurilor la pompă.

Experiența recentă arată că astfel de situații pot fi corectate atunci când instituțiile statului își exercită atribuțiile. În 2022, în contextul crizei energetice și al tensiunilor generate de războiul din Ucraina, România a ajuns temporar la prețuri de peste 9 lei pe litru. Ulterior, după intervenția și monitorizarea instituțiilor competente, prețurile au coborât.

Totodată, solicit acestor instituții – Oficiului Concurenței și Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului...