Stenogramă plen

Bună dimineața, doamnă președinte de ședință! Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Atât eu, cât și colegii mei din PSD vom vota exclusiv un buget care să cuprindă finanțarea tuturor măsurilor de susținere pentru persoanele cu venituri reduse: vârstnicii cu pensii mici, mamele, copiii din familii defavorizate și persoanele cu dizabilități – cei care au suferit cel mai mult din cauza inflației.

De asemenea, vom vota pentru continuarea fiecărei investiții la nivel local, indiferent dacă este vorba de Mehedinți sau de oricare alt județ din România. Nu putem crește nivelul de trai și dezvoltarea economică fără a asigura

accesul la drumuri moderne și la sisteme de educație și sănătate la standarde europene.

Fac un apel către toți parlamentarii PNL și USR să își convingă liderii politici să adopte cât mai rapid bugetul pentru acest an, incluzând toate măsurile de sprijin și investițiile propuse de PSD. Este imperativ să nu mai tergiverseze nicio secundă această stare de incertitudine care afectează fiecare cetățean și antreprenor român.

În contextul conflictului din Orientul Mijlociu, care pune presiune pe prețurile bunurilor de larg consum, cu efecte imediate și în România, este esențial ca Guvernul Bolojan să aloce fonduri pentru sprijinirea celor vulnerabili. Aceștia nu mai pot face față valurilor de scumpiri după austeritatea și inflația de anul trecut.

Așadar, este obligatoriu ca bugetul pentru anul 2026 să includă măsurile de sprijin pentru pensionarii cu venituri mici, pentru mame, pentru copiii din familii sărace și pentru persoanele cu dizabilități, asigurând totodată finanțarea tuturor investițiilor locale.

Stimați colegi de la PNL și USR,

Guvernarea este pentru oameni, nu pentru cifre și statistici pe hârtie. Coaliția trebuie să pună românii pe primul loc!

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Crina-Fiorela Chilat.

## Bună dimineața!

Stimați colegi,

În calitate de parlamentar ales în județul Maramureș, aduc în atenția Parlamentului un exemplu de maturitate politică și responsabilitate administrativă care vine din nordul țării. Recent, la invitația conducerii Consiliului Județean Maramureș, parlamentarii județului ne-am reunit pentru a stabili împreună un plan concret și asumat privind cele mai importante proiecte de infrastructură ale Maramureșului. Nu a fost o întâlnire formală, ci un demers necesar, având două obiective clare, majore, care nu mai suportă amânare:

– să exercităm împreună o presiune instituțională fermă asupra Guvernului și a premierului Ilie Bolojan pentru adoptarea hotărârii de guvern necesară deblocării finanțării pentru Drumul expres Baia Mare-Satu Mare și demararea etapelor de implementare ale acestui proiect esențial pentru conectarea Maramureșului la infrastructura națională de transport;

– să susținem, printr-un amendament la Legea bugetului de stat, alocarea fondurilor necesare pentru realizarea studiului de fezabilitate al Axei de mobilitate Nord-Sud, Sighetu Marmației-Baia Mare, ca prim pas pentru realizarea acestui proiect strategic care va contribui la dezvoltarea echilibrată a întregului județ.

Aceste proiecte sunt vitale pentru dezvoltarea județului, altfel Maramureșul rămâne izolat, investițiile ne ocolesc, iar tinerii noștri continuă să plece.

Oamenii care ne-au trimis în Parlament și în administrație nu ne-au ales pentru a ne apăra partidele, ne-au ales pentru a le reprezenta interesele, care sunt clare: infrastructură, dezvoltare, șanse reale pentru viitor.

De aceea, haideți să dezbrăcăm haina politică și să acționăm ca și o echipă, să facem demersuri la Guvern, să vorbim pe o singură voce, să arătăm că Maramureșul știe să fie unit atunci când este pus în joc viitorul său! Fiecare dintre noi poartă o responsabilitate personală în acest moment.

Haideți să demonstrăm că avem curajul și maturitatea de a lupta împreună pentru județul nostru!

Maramureșul nu are culoare politică atunci când vine vorba despre viitorul său.

Prin semnarea pactului pentru Maramureș, ne angajăm: – să susținem aceste proiecte la nivel guvernamental și parlamentar;

– să colaborăm instituțional pentru promovarea intereselor județului Maramureș;

– să acționăm unitar pentru realizarea proiectelor majore de infrastructură.

Prezentul demers reflectă angajamentul nostru că, dincolo de apartenența politică, vom lucra împreună pentru proiectele majore care pot schimba în bine viitorul județului nostru.

Împreună pentru Maramureș! Crina Chilat, deputat al PSD, județul Maramureș. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Maricel Popa.

## **Domnul Maricel Popa:**

Bună dimineața, doamnă președinte de ședință, și la mulți ani pentru luna martie!

Titlul declarației politice de astăzi este „Creșterea nejustificată a prețurilor la carburanți. Autoritățile competente trebuie să intervină!”.

## Stimați colegi,

Cred că ați remarcat și dumneavoastră creșterea accelerată a prețurilor la carburanți din ultima săptămână. Trebuie spus că această creștere bruscă ridică întrebări serioase privind modul în care funcționează piața combustibililor din România și dacă aceste scumpiri sunt cu adevărat justificate de evoluțiile internaționale.

Într-adevăr, există o legătură între prețul petrolului și prețul benzinei sau al motorinei de la pompă. Însă această relație nu este una direct proporțională și, mai ales, nu se transmite instantaneu, așa cum cu toții am văzut că s-a întâmplat în România. Între momentul în care petrolul este achiziționat pe piețele internaționale și momentul în care combustibilul ajunge în rezervoarele șoferilor există un lanț economic complex: rafinare, transport, distribuție și stocare. De regulă, carburanții care se vând astăzi la pompă au fost achiziționați sau produși cu cel puțin câteva săptămâni în urmă.

Așadar, scumpirile rapide din ultimele zile ridică suspiciuni legitime. Dacă produsul aflat acum în depozite și la pompă a fost cumpărat la prețuri semnificativ mai mici decât cele actuale de pe bursă, atunci majorările accelerate de preț pot indica mai degrabă o ajustare speculativă decât una fundamentată pe costuri reale.

Este important să înțelegem că variațiile cotației petrolului se transmit doar parțial în prețul final al carburantului. În România, aproape jumătate din prețul plătit la pompă este format din taxe – accize și TVA. Din acest motiv, o creștere a prețului barilului de petrol nu ar trebui să se reflecte automat și integral în prețul final plătit de consumatori.

Analiștii pieței energetice folosesc frecvent o regulă empirică: o creștere de aproximativ 10 dolari a barilului Brent se traduce, în medie, într-o scumpire de aproximativ 25-35 de bani pe litrul de carburant. În acest moment însă asistăm la scumpiri rapide, de ordinul zecilor de bani, într-un interval foarte scurt, fără ca această evoluție să fie pe deplin explicată de dinamica reală a pieței internaționale sau de costurile de aprovizionare.

În plus, dacă ne uităm la contractele pentru petrol și produse rafinate, tendința indicată de piețe este una de stabilizare sau chiar de scădere în perioada următoare. Cu alte cuvinte, nu există în acest moment semnale structurale care să justifice o escaladare accelerată a prețurilor la pompă.

Experiența recentă arată că astfel de situații pot fi corectate atunci când instituțiile statului își exercită atribuțiile. În 2022, în contextul crizei energetice și al tensiunilor generate de războiul din Ucraina, România a ajuns temporar la prețuri de peste 9 lei pe litru. Ulterior, după intervenția și monitorizarea instituțiilor competente, prețurile au coborât.

Totodată, solicit acestor instituții – Oficiului Concurenței și Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului...

Mulțumesc. Domnul deputat Petru-Bogdan Cojocaru.

Mulțumesc, stimată doamnă președinte.

„Domnule Bolojan, țineți minte o localitate: Bojila, comuna Mădârjac, județul Iași! Este locul în care indolența s-a întâlnit cu incompetența și s-au întâmplat tragedii. Ați fost primar și președinte de consiliu județean. Câte vieți s-au pierdut în comunitățile pe care dumneavoastră le-ați condus, din cauza drumurilor impracticabile?”

În județul Iași au avut loc două tragedii care nu ar fi trebuit să se întâmple într-o țară membră a Uniunii Europene, în anul 2026. Două ambulanțe s-au împotmolit pe un drum județean de pământ. Și discutăm acum despre două paliere ale responsabilității. Unul este la nivel local, unde conducerea liberală de la consiliul județean a ignorat timp de 6 ani situația respectivului drum județean. Nu este posibil ca în anul 2026, când în România se construiesc autostrăzi prin munți, la Iași ambulanțele să nu ajungă la pacienți din cauza noroiului de pe un drum județean. Și acest lucru să se întâmple de două ori, în decurs de doar două săptămâni. În ambele cazuri, medicii nu au avut ce să mai facă și, din păcate, au declarat decesul pacienților, inclusiv al unui nounăscut. Comuna Mădârjac, județul Iași, cel mai mare județ al României, nu este o comună mare, dar este o comună condusă de un primar responsabil, care a anunțat din timp problemele cu care se confruntă și mai ales problemele de pe acest drum județean. Este o comună care a terminat anul 2025 fără datorii, dar care, iată, se confruntă cu tragedii din cauza incompetenței celor care ocupă vremelnic funcții de conducere la nivelul consiliului județean.

Cum este posibil ca după o primă tragedie să nu fie dispusă nicio măsură de a pune în siguranță acel tronson de drum județean? Este o întrebare la care actualul președinte, PNL, al consiliului județean poate să răspundă, dar nu o face.

Dincolo de indolența președintelui consiliului județean, PNL, se ridică însă o altă problemă. Câte astfel de cazuri vor fi la nivel național dacă dumneavoastră stopați investițiile comunităților locale? Câte ambulanțe se vor bloca pe drumurile României și nu vor ajunge la timp pentru ca medicii să își facă datoria?

Iată de ce este nevoie să continuăm, așadar, investițiile publice prin care se modernizează infrastructura pe toate tipurile de drumuri județene ale țării. Nu este vorba despre un capriciu și nici doar despre a spori condițiile de trai ale românilor, ci, uneori, chiar despre a crea condițiile pentru salvarea de vieți omenești.

Primarii sunt cei care cunosc cel mai bine realitățile din comunitățile pe care le reprezintă.

De aceea, vă solicităm sprijin pentru toate comunitățile din mediul rural.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Grupul parlamentar AUR, domnul deputat Dumitru Tilea.

Bună dimineața, doamnă președinte! Bună dimineața, colegi!

Declarația mea politică se intitulează „Profesioniștii”. Stimați colegi,

Astăzi am să vă vorbesc despre niște oameni speciali, oameni pe care dorești să îi mai întâlnești. Îmi este greu să aleg cu cine să încep. Dar voi risca, fără să consider că unii sunt primii și ceilalți următorii.

1. Platforma „Financial Intelligence” este specializată în știri economico-financiare și analize, dar și în organizarea de evenimente de business relevante pentru mediul economic, pentru mediul de afaceri și decidenții din diverse sectoare de activitate.

Cu ambiție, perseverență, curaj, talent și, nu în ultimul rând, foarte multă muncă, un grup de tineri talentați au creat și organizează această platformă specializată în știri și evenimente de business.

Aceste fete curajoase care s-au lansat pe această piață media sunt:

– Ancuța-Carolina Stanciu – membru fondator și redactorșef al publicației;

– Adina Ardeleanu – membru fondator, specialist în jurnalism economic;

– Anca Iovan – membru fondator cu experiență în marketing și vânzări de publicitate;

– Geanina Vodă – membru fondator cu o bogată experiență în presa economică.

Este o mare plăcere să participi la evenimente organizate de aceste fete minunate, inteligente și pline de entuziasm. Și, de la această tribună, le transmit: felicitări, fetelor, și la cât mai multe evenimente organizate!

Dacă vreodată veți ajunge – ceea ce nu vă doresc, doar în calitate de vizitatori – la secția de chirurgie a Spitalului Militar Central veți întâlni, alături de alții, doi medici dedicați în totalitate profesiei, oameni în slujba oamenilor, care te vindecă și cu vorba, cu blândețea, cu comportamentul.

Înainte de a le fi pacient, le ești prieten, frate, soră sau părinte, le ești acela pentru care ei au depus jurământul profesiei. Aceștia sunt doctorii chirurgi Prună Mădălina și Mitru Cătălin.

Felicitări, domnilor doctori!

Dacă o să ajungi vreodată la Sanatoriul „Corpore Sano” din Techirghiol, județul Constanța, vei găsi acolo două persoane, pe lângă multe altele, dedicate profesiei – organizare ireproșabilă, te fac să te simți important în viață și să te simți mai bine înainte de începerea procedurilor.

Aceștia sunt: doctor Mihaela Mihai și managerul Septimiu Bourceanu.

Sincere felicitări și Dumnezeu să vă binecuvânteze!

Aceștia sunt oamenii pe care dorești să îi mai întâlnești, aceștia sunt oamenii care s-au dedicat profesiei, aceștia sunt oamenii de care România are nevoie! Sunt adevărații profesioniști, în fața cărora îmi ridic pălăria.

Mulțumesc.

Deputat Tilea Dumitru, Circumscripția nr. 37 Teleorman.

Vă mulțumesc.

Doamna deputat Ramona Lovin.

## **Doamna Ramona Lovin:**

Mulțumesc.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Salvați Ministerul Afacerilor Externe!”.

În ultimele zile, sute de români rămași blocați în zonele de conflict din Orientul Mijlociu sau în proximitatea acestora au cerut ajutorul statului român pentru a se repatria. Și nu vorbim doar despre turiști din Dubai, cărora li se pun etichete de bogați care vor să se repatrieze pe banii statului. Vorbim și despre oameni care muncesc acolo, oameni aflați în tranzit, tineri la studii sau persoane trimise în delegații.

Ce spun acești oameni?

Spun că au sunat la telefoanele de urgență ale ambasadelor și consulatelor, dar acestea erau mereu ocupate, că au transmis e-mailuri și nu au primit niciun răspuns. Cei mai norocoși dintre ei au primit mesaje automate sau formulare online. Iar atunci când, în sfârșit, au reușit să ia legătura cu cineva, au fost trimiși de la o instituție la alta. Au primit promisiuni că vor fi incluși pe liste pentru zborurile de repatriere, iar apoi nu i-a mai contactat nimeni. Au primit informații contradictorii: ore diferite de evacuare, locuri diferite de întâlnire.

În astfel de situații de criză, în mod normal instituțiile statului organizează culoare de evacuare, programează zboruri, caută rute alternative, liniștesc cetățenii și caută soluții.

Dar ce a făcut Ministerul Afacerilor Externe? A făcut un grup de WhatsApp. Atât! Un grup de WhatsApp în care oamenii s-au înscris, s-au plâns, au cerut ajutor, dar nu i-a băgat nimeni în seamă. Cei mai mulți dintre acești români s-au repatriat pe banii lor, cu zboruri comerciale găsite în ultimul moment, cu mari eforturi și pentru care au plătit sume exorbitante.

Cu toate acestea, Ministerul Afacerilor Externe se laudă că i-a repatriat.

Ne-am mai lovit și de un caz care a revoltat opinia publică: un copil căruia i s-a refuzat repatrierea doar pentru că tatăl acestui copil este un oponent al partidului din care face parte ministrul de externe.

Până acum ne miram de primarii care amenințau beneficiarii de ajutoare sociale că îi lasă fără indemnizație dacă nu votează PSD.

Uite că se poate și mai rău! Să te lase Oana Țoiu în bătaia puștii, dacă nu ești din anturajul USR.

Vedem un minister al afacerilor externe incapabil să gestioneze cu responsabilitate și competență o situație de criză.

Vedem un sistem diplomatic care, în loc să funcționeze pe criterii de profesionalism și meritocrație, a fost politizat ani la rând.

Un stat normal nu își abandonează cetățenii.

Un stat normal nu face diferențe între cetățeni, în funcție de simpatii sau antipatii politice.

Responsabilitatea politică pentru această situație aparține ministrului de externe.

Din acest motiv, solicit demisia Oanei Țoiu!

Românii merită un minister al afacerilor externe profesionist, eficient și capabil să pro...

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Samuel-Virgil Miclău? Doamna deputat Lidia Vadim-Tudor? Nu.

Domnul deputat Petru-Gabriel Negrea.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

În această săptămână, Guvernul României urmează să aprobe bugetul de stat pentru anul 2026. Este momentul în care statul ar trebui să arate foarte clar ce consideră prioritar, într-o perioadă economică dificilă.

România intră în anul 2026 cu unul dintre cele mai ridicate deficite bugetare din Uniunea Europeană, cu o datorie publică aflată într-o creștere accelerată și cu o economie care dă semne evidente de încetinire. Aceste realități nu mai pot fi ignorate.

Întrebarea esențială este unde alegem să corectăm aceste dezechilibre.

Din informațiile apărute până în acest moment vedem că bugetul pentru educație este redus, deși România se află deja printre ultimele state din Uniunea Europeană în ceea ce privește finanțarea acestui domeniu, în contextul în care peste 47% dintre elevii de liceu sunt analfabeți funcțional.

Aceasta este o decizie care ridică semne serioase de întrebare. Educația nu este un capitol bugetar oarecare. Este temelia pe care se construiește viitorul unei țări.

Românii văd că, în ciuda reformelor anunțate în administrație, presiunea asupra finanțelor publice rămâne ridicată, iar consecințele acestor dezechilibre sunt resimțite direct de populație.

În județul Suceava, aceste lucruri sunt, poate, și mai vizibile. Comunitățile continuă să piardă tineri care pleacă în străinătate în căutarea unor oportunități, iar decalajele de dezvoltare dintre regiuni rămân semnificative.

România are nevoie de investiții în educație, de investiții în sănătate și de politici publice care să ofere șanse reale regiunilor care au rămas în urmă.

Pentru că, în cele din urmă, bugetul unui stat nu este doar o listă de cheltuieli. Bugetul arată ce fel de viitor vrem să construim.

Iar o țară care începe să economisească tocmai în educația copiilor săi și în sănătatea cetățenilor săi își asumă riscul de a plăti un preț mult mai mare în anii care vor urma.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul deputat Daniel-Cătălin Ciornei? Domnul deputat Ionel Gheorghe? Domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui? Domnul deputat Dragoș-Florin Coman?

Domnul deputat Ciprian-Constantin Paraschiv?

Grupul parlamentar al PNL, doamna deputat PatriciaSimina-Arina Moș.

Mulțumesc frumos, stimată doamnă președinte. Stimați colegi,

România are nevoie în acest moment de stabilitate politică și de un guvern curajos, care să asume deciziile necesare pentru dezvoltarea țării! Nu de blocaje artificiale!

S-au împlinit recent 3 luni de când domnul Grindeanu a anunțat că PSD începe o analiză a guvernării. Motivul era că se împlineau – vezi Doamne! – 6 luni de la formarea acestei coaliții.

Din 9 decembrie 2025 analiza nu se mai termină! Din contră, se ia mereu de la început, de parcă este munca lui Sisif!

Aș vrea să fac apel la PSD să se gândească mai mult la viitor, să vină cu soluții pentru a reduce risipa banilor publici, pentru a atrage fondurile din PNRR și pentru reașezarea economiei pe baze sănătoase, chiar de anul acesta.

Datoria acestei coaliții – și garantez că PNL o respectă 100% – este aceea de a oferi țării stabilitate și predictibilitate, într-un context internațional complicat.

Vedem cum evoluează prețurile la energie în această perioadă plină de incertitudine.

România nu își permite să dea tocmai acum semnale de blocaj în jurul bugetului, pentru că ar afecta percepția internațională asupra economiei românești. Țara are nevoie de un buget realist, orientat spre creștere economică!

Soluția responsabilă este ca PSD să nu mai tragă de coadă analizele privind participarea la guvernare și să vină cu soluții pentru viitorul țării, cu respect pentru banii cetățenilor!

Mulțumesc.

Domnul deputat Dumitru Țiplea.

„Tinerii reprezintă o resursă valoroasă a României, care trebuie integrată în economie”

România înregistrează cel mai mare număr de tineri care nu sunt nici integrați pe piața muncii și nici nu studiază într-o formă de învățământ acreditată. Unu din cinci tineri români se află astăzi într-o asemenea situație critică, față de o rată mult mai mică, de 1 la 10, la nivelul țărilor membre în Uniunea Europeană.

Cauzele care au determinat agravarea acestui fenomen în România sunt multiple: mediul de rezidență al tinerilor poate fi marcat de lipsa locurilor de muncă, rata încă foarte ridicată a abandonului școlar reduce șansele ulterioare la ocuparea unui loc de muncă, lipsa unor calificări de care au nevoie procesele productive, mobilitatea redusă și, de ce să nu o recunoaștem?, lipsa de experiență practică a tânărului, care determină neîncredere în rândul angajatorilor.

Nici tinerii și nici angajatorii nu au vreo vină pentru această tendință negativă, ci statul român, care, până acum, nu a înțeles că, fără intervenție publică și susținere financiară, lucrurile nu se rezolvă de la sine.

Stimați colegi,

Salut decizia pe care a luat-o săptămâna trecută Guvernul Bolojan, de a acorda o primă de stabilitate destinată tinerilor care accesează primul loc de muncă pe durată nedeterminată. Prima de stabilitate va fi în cuantum total de 27.000 lei net, nefiind impozitată și nefiind purtătoare de alte obligații fiscale, precum contribuțiile sociale obligatorii. Suma aceasta se va acorda în două tranșe – 1.000 lei lunar în primele 12 luni și 1.250 lei lunar în următoarele 12 luni. Cred că acest pachet financiar, construit într-o perioadă de mari constrângeri bugetare, va stimula mediul de afaceri românesc să integreze cât mai repede și cât mai mulți tineri în câmpul muncii. Altfel spus, tinerilor li se dă o șansă, iar angajatorilor români li se pune la dispoziție o resursă valoroasă, care poate fi utilizată, calificată și fidelizată pe termen lung.

Cred cu toată forța că România are nevoie de asemenea politici responsabile, orientate către viitor, nu de populisme ieftine, care au dus țara în pragul colapsului economic. Vă mulțumesc.

Doamna deputat Simona-Geanina Pistru-Popa? Domnul deputat Mircea Fechet? Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe?

Domnul deputat Adrian Cozma?

Grupul parlamentar al USR, domnul deputat Dumitru Văduva.

Bună dimineața!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „O singură metropolă, un singur viitor – București-Ilfov fără granițe!”.

Sute de mii de oameni trăiesc zi de zi absurdul unei granițe invizibile. E granița dintre București și Ilfov. În viața reală, locuitorii din Bragadiru, Chiajna, Popești-Leordeni sau Voluntari trăiesc în același mare oraș, își duc copiii la aceleași școli, se tratează la aceleași spitale și împart același trafic infernal.

Suntem, de fapt, un singur organism urban, dar pe hârtie viețile noastre sunt tăiate în bucăți de zeci de primării diferite, care nu comunică între ele și nu au nicio viziune comună. Această fărâmițare administrativă ne costă timp, sănătate și bani.

În timp ce noi stăm blocați cu orele pe șosele, marile proiecte de infrastructură bat pasul pe loc. Un tren metropolitan, extinderea metroului, managementul integrat al deșeurilor sau finalizarea centurii se blochează constant în avize încrucișate și în orgoliile unor administrații paralele.

Avem în capitală șapte primării, cu șapte bugete uriașe și zeci de mii de angajați, dar o lipsă cronică de coordonare. Până și centrul orașului e fragmentat administrativ.

Mai mult e o chestiune de dreptate. Zeci de mii de ilfoveni muncesc și plătesc taxe în capitală, dar acești bani nu se întorc proporțional în drumurile și utilitățile de care au nevoie la ei acasă, în zona metropolitană.

A venit momentul să ștergem aceste bariere inventate. Nu mai putem funcționa cu administrații care se ignoră sau se sabotează reciproc. Soluția nu este doar să redesenăm niște linii pe hartă, ci să creăm o adevărată metropolă București-Ilfov, cu o administrație integrată. Avem nevoie de o viziune unică pentru transportul public, cu autobuze și tramvaie care să lege firesc capitala de localitățile din jur. Avem nevoie de un buget gestionat unitar și inteligent pentru marile lucrări de infrastructură. Iar la nivel local e nevoie de o administrare de proximitate, care să se ocupe strict de nevoile de zi cu zi ale oamenilor, de la școala din cartier la parcul de lângă casă, fără să mai funcționeze ca niște primării independente, cu agende separate.

Această împărțire artificială folosește astăzi doar celor care stau comod în birouri, protejându-și funcțiile, dar administrația trebuie să fie despre cetățean.

Bucureștenii și ilfovenii au obosit să deconteze acest haos. Oamenii merită o metropolă care să respire la fel, să se dezvolte la fel și să lucreze coerent pentru viitorul familiilor lor.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul deputat Andrei Gheorghiu.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarație politică intitulată „PSD vrea guvernare fără reformă. De aceea vrea guvernare fără USR”.

Stimați colegi,

În ultimele săptămâni asistăm la un spectacol politic bine cunoscut. PSD nu mai guvernează, PSD testează zilnic cum ar putea scoate USR din guvernare.

Metoda este simplă: atacuri publice, scandaluri fabricate, acuzații fără dovezi și miniștri USR transformați în ținte politice. În fiecare zi apare o nouă criză inventată, un nou conflict umflat artificial, o nouă declarație inflamatorie.

Dar românii trebuie să știe adevărul: că aceste atacuri nu sunt despre greșeli de guvernare. Sunt despre frica PSD de reformă.

PSD nu suportă miniștri care spun „nu” rețelelor de partid, „nu” privilegiilor, „nu” risipei de bani publici. De aceea vedem această strategie repetată: întâi scandalul, apoi presiunea politică, apoi ideea că „USR trebuie scos de la guvernare”. Asta vedem astăzi. O campanie continuă de uzură politică menită să împingă USR afară din Guvern. Cu alte cuvinte, problema nu este guvernarea. Problema este reforma.

Pentru PSD, guvernarea ideală este una liniștită. Liniștită pentru sinecuri. Liniștită pentru contractele vechi. Liniștită pentru rețelele de influență. O guvernare în care nimeni nu deranjează sistemul, în care privilegiile rămân intacte și în care reforma se discută frumos în conferințe de presă, dar nu se aplică niciodată.

În loc să explice românilor de ce salariile rămân mici, de ce avem un deficit enorm, de ce administrația rămâne supradimensionată sau de ce reformele se mișcă atât de greu, PSD preferă să arate cu degetul spre miniștrii USR. Este mai simplu să creezi zgomot decât să faci schimbare. Dar adevărul nu se schimbă prin comunicate și nici prin atacuri televizate.

## Stimați colegi,

USR este în această guvernare tocmai pentru că românii s-au săturat de politica veche: de sinecuri, de privilegii și de decizii luate în spatele ușilor închise. Suntem aici pentru reformă, pentru transparență și pentru responsabilitate. Și tocmai de aceea deranjăm.

Guvernarea nu este o piesă de teatru în care rolurile se schimbă după interesul de moment al unui partid. Guvernarea este un contract cu cetățenii. România are nevoie de reforme, de stabilitate și de viziune. Dacă PSD preferă scandalul în locul reformei, atunci problema nu este USR. Problema este faptul că reforma începe să doară. Iar când reforma doare, înseamnă că funcționează.

Dacă prezența USR în Guvern îi deranjează pe cei care s-au obișnuit să conducă fără să schimbe nimic înseamnă că suntem exact acolo unde trebuie.

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Marius Alecsandru. Domnul deputat Marius-Felix Bulearcă. Domnul deputat Brian Cristian. Domnul deputat Iulian Lőrincz.

Grupul parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Nicolae-Miroslav Petrețchi.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Celebrarea zilei de naștere a poetului național al ucrainenilor, Taras Șevcenko, 9 martie, este o sărbătoare marcantă a culturii și spiritualității ucrainene.

Taras Șevcenko a rămas și astăzi ceea ce va fi fost încă de la începuturi – vocea paradigmatică a acestei culturi, expresia poetică cea mai înaltă a acesteia. Opera lui Taras Șevcenko creează fundamentul limbii literare ucrainene moderne, statuează o literatură autonomă, cu o largă capacitate de expresie, deschizând totodată porțile ei spre viața socială și comunitară, spre introspecții mai largi privind rolul în lume al poporului ucrainean și al culturii acestuia. Opera sa apropie totodată literatura și cultura ucraineană de Europa, o integrează fără efort în spațiul marii literaturi și culturi europene.

Pentru cultura și pentru societatea ucraineană, opera lui Taras Șevcenko are roluri paradigmatice similare celor pe care le are Mihai Eminescu în literatura, cultura și gândirea românească.

Șevcenko și Eminescu sunt fondatori ai unor literaturi și culturi naționale moderne și totodată facilitatori ai deschiderii europene a acestora. Ei creează limbaj poetic proaspăt, gândire poetică stilizată, de tip romantic, o literatură mare, bazată pe creativitate și expresivități poetice irepetabile. Ei creează nu doar operă, ci și limbaj; nu doar limbaj, ci și identități. Oricât ar fi evoluat cultura națională românească și cea ucraineană în ultimul veac, ele nu se pot despărți de geniile romantice care le-au însoțit și facilitat nașterea. O întreagă devenire culturală și identitară gravitează meteoric în jurul figurilor lor fondatoare. În anii aceștia de cumplit război de apărare a Ucrainei, recursul lui Șevcenko la poeziile sale, la lecțiile de curaj civic și de demnitate încălzește lupta pentru libertate și pentru țară în tranșeele din sud și din nord.

Dragostea culturală pentru Șevcenko a ucrainenilor i-a ținut și ea în picioare pe toate fronturile posibile ale acestui război, iar nouă, ucrainenilor din România, ne-a ținut aprinsă lumina limbii noastre materne.

Pomenim netulburat numele său în glorioasa familie a celor liberi, așa cum ne-a cerut prin testament, în cuvinte puține, dar alinătoare și liniștitoare, pentru că în casa lui stau adevărata forță și libertate a unui popor crud încercat de război.

Suntem siguri că în această casă libertatea va triumfa cândva, cel puțin pentru că așa au visat și au cântat poeții. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul deputat Ghervazen Longher. Domnul deputat Ștefan Bouda.

Grupul parlamentar SOS România, domnul deputat Tudor Ionescu.

Doamnă președinte de ședință, Stimate colege și stimați colegi deputați,

În data de 10 martie, la Târgu Mureș, a avut loc comemorarea unor etnici secui executați în anul 1854 de armata austriacă. Iar ceea ce ar fi trebuit să fie un moment de comemorare și de reculegere a fost din nou transformat, ca și în anii precedenți, într-o tribună pentru promovarea unor mesaje autonomiste, separatiste și iredentiste.

Declarațiile făcute cu această ocazie de Izsák Balázs, organizatorul acestei manifestări și liderul unui ONG denumit pompos „Consiliul Național Secuiesc”, depășesc cu mult cadrul unei simple comemorări istorice și intră în zona contestării directe a ordinii constituționale din România.

Condamn deci cu cea mai mare fermitate aceste discursuri și instigări care pun sub semnul întrebării caracterul național, suveran și independent, unitar și indivizibil al statului român!

Și asta cu atât mai mult cu cât realitatea demografică contrazice propaganda autonomistă. La recensămintele oficiale, toți cei care invocă identitatea secuiască se declară, de fapt, maghiari. Nu există, din punct de vedere numeric și juridic, o minoritate secuiască. Cu toate acestea, marota așazisului „ținut secuiesc” este folosită deliberat ca instrument politic de către UDMR și de către structuri antistatale precum Consiliul Național Secuiesc, pentru a justifica pretenții de autonomie teritorială și pentru a face presiuni politice asupra statului român și asupra instituțiilor europene. Condamn astăzi fără echivoc și intervenția oficială a Guvernului Ungariei, condus de Viktor Orbán, în sprijinul Inițiativei cetățenești europene privind autonomia așa-zisului „ținut secuiesc”, inițiată de același Consiliu Național Secuiesc și aflată pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene. Consider că acest demers reprezintă un gest grav și inacceptabil, prin care un stat membru al Uniunii Europene, în speță Ungaria, încearcă să oblige România la recunoașterea autonomiei unei unități administrative inexistente și fantasmagorice, sub denumirea de „ținut secuiesc”.

De aici, din Parlamentul României, transmit un mesaj clar: integritatea teritorială a României nu este și nu va fi niciodată subiect de negociere!

Solicit Guvernului României, Președintelui României și tuturor instituțiilor statului român să acționeze ferm și unitar pentru a respinge orice demers autonomist, separatist sau iredentist care pune sub semnul întrebării ordinea constituțională!

De asemenea, cer public UDMR să se delimiteze clar de aceste ONG-uri separatiste, de liderii acestor entități și de declarațiile lor!

România este și va rămâne stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil! Iar noi, cei care am fost trimiși aici de cetățenii români, avem datoria să apărăm România cu fermitate și responsabilitate!

Vă mulțumesc.

Doamna deputat Andreea-Petronela Cîmpianu. Grupul parlamentar POT, domnul deputat Daniel Grofu.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „România nu trebuie transformată într-o țintă nucleară!”.

Stimate colege și stimați colegi,

Președintele Emmanuel Macron a anunțat recent că Franța urmărește o strategie de „descurajare avansată”, care presupune extinderea arsenalului nuclear, dislocarea temporară a forțelor nucleare în state aliate și intensificarea cooperării militare în acest domeniu. În logica acestei doctrine, dacă oricare stat european ar fi atacat cu arme nucleare, Franța ar putea răspunde nuclear împotriva agresorului, ca parte a strategiei continentale de apărare colectivă, de pe teritoriul statelor-gazdă, cum ar fi și România.

În ceea ce privește această „umbrelă nucleară a Franței”, președintele Nicușor Dan a încercat să liniștească opinia publică spunând că „în viitorul mediu” nu se pune problema găzduirii unor componente nucleare pe teritoriul României.

Realitatea este mult mai îngrijorătoare: Polonia discută deschis despre autonomie nucleară, Franța își extinde strategia de descurajare, iar Președintele României ne cere, practic, să stăm liniștiți și să credem că nimic nu ni se pregătește în culise.

Având în vedere versatilitatea bine cunoscută a pozițiilor domnului Nicușor Dan și relația sa privilegiată cu Parisul, suspiciunea legitimă este că decizia reală privind eventuale componente nucleare pe teritoriul României ar putea fi deja luată – fără consultarea Parlamentului și fără informarea corectă a cetățenilor.

Românii au tot dreptul să se întrebe dacă nu cumva țara noastră urmează să fie transformată într-o țintă nucleară strategică.

Consider că simpla idee a dislocării – chiar și temporare – de componente nucleare pe teritoriul României reprezintă o aventură periculoasă de politică externă; dacă România devine platformă pentru arme nucleare, România devine automat și țintă nucleară.

În aceste condiții, este absolut necesar ca Parlamentul României să se pronunțe clar și fără echivoc: România nu are nevoie de arme nucleare pe teritoriul său!

Vă mulțumesc.

Doamna deputat Aurora-Tasica Simu.

## **Doamna Aurora-Tasica Simu:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Dragi români,

„Acesta este bugetul pe anul 2026”

Este o glumă proastă și o bătaie de joc la adresa românilor.

Un buget construit pe taxe majorate și tăieri de la nevoile esențiale ale românilor.

Cum să îi dați lui Nicușor Dan peste 100 de milioane de lei, cu aproape 50% mai mult față de anul trecut? Pentru ce? Pentru excursii de lux, pentru privilegii, pentru mașini scumpe și recepții somptuoase, în timp ce el nu e prezent pe scena politică, în coaliție și nu face nimic concret pentru țară? Ba, mai mult, acolo unde merge ne face de rușine! Este o insultă la adresa fiecărui român care muncește din greu să supraviețuiască!

Cum să tăiați de la sănătate?

Cu 13% mai puțin pentru Ministerul Sănătății, când ați îmbolnăvit țara asta cu toate măsurile și tăierile impuse? Când spitalele cad în ruină, medicamentele lipsesc din farmacii, iar pacienții mor pe liste de așteptare interminabile sau, din lipsa tratamentelor, medicii pleacă în masă din cauza epuizării și a condițiilor inumane?

Acesta nu e buget, e o condamnare la moarte lentă a milioanelor de români.

Ați nenorocit țara!

Cum să tăiați de la Educație? O scădere de aproape 3 miliarde de lei! Cum? Când școlile sunt dărăpănate, profesorii sunt subplătiți, elevii învață în containere, fără manuale sau tablete, iar abandonul școlar crește zilnic?

Ați condamnat generațiile viitoare la ignoranță și sărăcie.

La Dezvoltare, bugetul scade cu 20%. Adică drumuri blocate, proiecte înghețate, regiuni abandonate. Ministerul Muncii, care ar trebui să protejeze pensionarii și familiile vulnerabile, pierde peste 3 miliarde de lei. Adică pensii înghețate. Iar bunicii noștri dragi trebuie să aleagă între hrană și medicamente.

Ați golit România de tineri, i-ați forțat să plece, ca să puteți fura nestingheriți. Ce veți spune copiilor și nepoților când vor plăti prețul incompetenței voastre? Cum vă veți uita în ochii lor, știind că le-ați amanetat viitorul pentru nimicuri?

Românii merită un buget care să-i vindece, să-i educe și să-i ridice, nu să-i îngroape de vii! Ce ne-ați dat aici este o mizerie!

Vă mulțumesc.

Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Vlad-Florentin Drinceanu.

Doamna deputat Ecaterina-Mariana Szőke.

Mulțumesc, doamnă președinte. Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația de astăzi este despre „Jertfa deținuților politici – Memoria lor e deasupra ideologiilor și tăvălugului istoric”.

În data de 9 martie, sub semnul spiritual al Sfinților 40 de Mucenici, România își onorează martirii. Comemorăm „Ziua deținuților politici anticomuniști”, un moment care transcende politica de rând și ne convoacă la o reflecție profundă asupra demnității, credinței și rezistenței în fața răului absolut.

Regimul totalitar instaurat după 1944 nu a fost doar o eroare politică, ci un sistem de o violență dezumanizantă, care a urmărit programatic zdrobirea conștiinței naționale. În celulele de la Sighet, Aiud, Pitești sau în lagărele de la Canal, sute de mii de români, elite intelectuale, preoți, țărani și studenți, au fost supuși unui experiment de anihilare a identității. Jertfa lor este cu adevărat înălțătoare: au îndurat bătăi, torturi și umilințe de neimaginat pentru a-și păstra valorile intacte, oferindu-ne o lecție de verticalitate care nu poate și nu trebuie să fie politizată.

Avem datoria morală de a fi vigilenți. Nu putem îngădui repetarea acelor vremuri dureroase și nici nu putem permite ca memoria acestor martiri să fie ștearsă sau deformată pentru a ne supune tăvălugului „corectitudinii politice”. Respingem categoric dubla măsură în judecarea istoriei. Extrema stângă trebuie condamnată și interzisă în aceeași măsură ca extrema dreaptă. Nicio tabără radicală nu își poate aroga o superioritate morală, ambele fiind la fel de vinovate pentru crimă, abuz și distrugerea fibrei umane.

Libertatea de astăzi a fost plătită cu sângele și suferința celor care au refuzat să tacă în fața minciunii. Să nu cădem în capcana uitării sau a relativizării suferinței lor, sub presiunea conformismului modern. Păstrarea memoriei curate a celor care au pătimit în închisorile comuniste este singura garanție că nu vom mai permite niciodată ca un regim opresiv să calce în picioare demnitatea umană.

Fie ca amintirea lor să rămână vie în conștiința poporului român, ca un far de moralitate pentru generațiile viitoare. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul deputat Remus-Gabriel Lăpușan.

## Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

„România trebuie să valorifice fiecare euro din PNRR” Planul național de redresare și reziliență reprezintă una dintre cele mai importante oportunități de dezvoltare pentru România. Prin acest mecanism european, țara noastră are acces la resurse financiare semnificative, care pot accelera modernizarea infrastructurii, dezvoltarea sistemului de sănătate, a educației, digitalizării și creșterea competitivității.

În același timp, trebuie să înțelegem că aceste fonduri europene nu își produc efectele prin simpla lor alocare. Fondurile trebuie transformate în investiții concrete, în proiecte implementate și în rezultate vizibile pentru

comunitățile din România. Implementarea acestor investiții presupune responsabilitate, coordonare instituțională și capacitate administrativă reală.

Succesul acestui plan depinde de modul în care instituțiile statului reușesc să implementeze reformele și investițiile asumate. Întârzierile administrative, blocajele procedurale sau lipsa unei coordonări eficiente între instituții pot încetini proiectele și pot diminua impactul acestor fonduri asupra dezvoltării economice și sociale.

Fiecare întârziere în implementare înseamnă investiții amânate, lucrări care nu încep la timp și comunități care așteaptă mai mult decât ar trebui beneficiile acestor finanțări.

De aceea, este nevoie de o implicare administrativă mult mai fermă și de un plan concret de acțiune pentru fiecare domeniu finanțat prin PNRR. Implementarea proiectelor trebuie urmărită permanent, iar progresul trebuie monitorizat în mod transparent.

Nu mai este mult timp, nu avem ce aștepta, trebuie să fim mai eficienți decât am fost până astăzi.

Pentru fiecare investiție din PNRR trebuie să existe o monitorizare clară și rapoarte de progres realizate periodic și făcute publice. În același timp, ministerul responsabil trebuie să prezinte săptămânal situația implementării, întârzierile existente și măsurile adoptate pentru accelerarea sau corectarea acestora.

Cu toții avem interesul ca aceste fonduri să fie utilizate integral și eficient, iar fiecare proiect finanțat prin PNRR trebuie urmărit cu responsabilitate până la finalizare.

România nu își poate permite să rateze această șansă. Resursele disponibile prin PNRR trebuie utilizate integral și eficient, astfel încât fiecare euro să fie transformat în investiții care contribuie la dezvoltarea reală a țării.

Investițiile finanțate prin PNRR trebuie să se regăsească în proiecte concrete în fiecare comunitate.

Implementarea acestui plan trebuie să se bazeze pe transparență, monitorizare atentă și coordonare eficientă între instituțiile responsabile.

Doamnelor și domnilor colegi,

PNRR este o oportunitate majoră pentru România, dar și o responsabilitate. Succesul acestui plan nu se va măsura doar în sumele alocate, ci și în investițiile realizate.

- România are nevoie de investiții, de proiecte finalizate

- și de rezultate concrete.

- Vă mulțumesc.

- Remus Lăpușan, deputat al PSD de Cluj.

Mulțumesc.

Domnul deputat Paul-Claudiu Cotîrleț.

## **Domnul Paul-Claudiu Cotîrleț:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Declarația politică are ca subiect „Blocarea finanțării campusului pentru învățământ dual din Bacău”.

## Stimați colegi,

România și-a asumat prin Planul național de redresare și reziliență reforme majore în educație, iar una dintre cele mai importante vizează dezvoltarea campusurilor pentru învățământ dual – proiecte menite să apropie educația de piața muncii și să modernizeze formarea profesională. Un astfel de proiect este campusul integrat pentru învățământ dual planificat de Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, pentru care s-a semnat în anul 2024 un contract cu statul român, reprezentând o investiție estimată la peste 129 de milioane de lei.

Din păcate, prin aplicarea Ordonanței de urgență nr. 41/2025, Ministerul Educației a decis suspendarea finanțării acestui proiect până la 31 decembrie 2026. Această decizie ridică o problemă serioasă de credibilitate a statului român. Universitatea a început deja implementarea proiectului. A investit aproximativ 5 milioane de lei din fonduri proprii pentru studii, avize și documentații. Pentru realizarea campusului au fost demolate 10 construcții, terenul fiind pregătit pentru dezvoltarea investiției. Cu alte cuvinte, universitatea și-a îndeplinit componenta asumată prin contract. Statul însă pune proiectul pe pauză.

Amânarea proiectului până la final de 2026 generează o situație absurdă. Termenul-limită impus de PNRR – 31 august 2026 – este mult prea scurt pentru construirea și dotarea unui campus universitar integrat, un proces complex, care implică planificare, achiziții și lucrări de infrastructură. Această întârziere afectează direct studenții și viitorii specialiști din învățământul dual, împiedicând formarea practică modernă și adaptată cerințelor pieței muncii, și subminează scopul principal al planului: modernizarea educației profesionale, respectiv creșterea competitivității economice.

Exemplul de la Bacău nu este singurul. Situații similare apar și în alte orașe, inclusiv la proiectul de campus pentru învățământ dual din Focșani. Acest lucru indică o problemă sistemică în implementarea componentei dedicate învățământului dual din PNRR. Vorbesc despre acest proiect și din perspectivă academică, fiind parte a corpului didactic universitar de la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău. Cunosc astfel importanța strategică a dezvoltării învățământului dual și eforturile reale făcute de universitate privind demararea construcției acestui campus. Instituția a acționat cu bună-credință și a investit resurse semnificative pentru a respecta obligațiile asumate prin contractul semnat în cadrul PNRR.

Învățământul dual nu este doar un proiect administrativ. Este o investiție în viitorul economiei românești, în formarea tinerilor și în dezvoltarea comunităților locale.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul deputat Vlad-Florentin Drinceanu.

Doamnă președinte,

## Stimați colegi deputați,

În ultimii ani am auzit, aproape obsesiv, aceeași formulă: educația este prioritate națională. O auzim în programe de guvernare, în declarații oficiale, în conferințe și în dezbateri publice. Dar există un moment în care retorica trebuie confruntată cu realitatea. Iar realitatea se vede cel mai clar în buget.

Când analizăm propunerile bugetare și măsurile fiscalbugetare adoptate recent, constatăm un lucru simplu: educația este declarată prioritate, dar tratată ca o cheltuială de sacrificiu.

În loc să consolidăm sistemul educațional, asistăm la o serie de măsuri de austeritate care lovesc direct în funcționarea școlii românești.

Prin Legea nr. 141/2025, au fost introduse o serie de măsuri justificate prin necesitatea menținerii echilibrului bugetar. În realitate, aceste măsuri au însemnat:

– reorganizarea forțată a rețelei școlare și comasări de unități de învățământ;

– creșterea normei didactice de predare pentru profesori;

– restrângerea sau amânarea aplicării unor drepturi prevăzute în legislația educației;

– limitarea unor facilități acordate elevilor și studenților. Cu alte cuvinte, economisim exact acolo unde ar trebui să investim cel mai mult.

Ni se spune că aceste măsuri sunt necesare pentru stabilitatea bugetară. Dar apare inevitabil întrebarea: de ce, de fiecare dată, stabilitatea bugetară se construiește pe spatele educației?

Profesorii sunt chemați să muncească mai mult, cu resurse insuficiente.

Elevii sunt puși în fața unui sistem tot mai aglomerat și mai tensionat.

Studenții văd cum unele drepturi sau facilități promise sunt restrânse sau amânate.

Și toate acestea într-o țară care declară că educația este prioritatea sa.

Stimați colegi,

Educația nu poate fi tratată ca o linie de ajustare într-un tabel bugetar. Educația este infrastructura intelectuală a unei națiuni. Este locul în care se formează medicii, profesorii, inginerii și liderii de mâine.

Când reducem investiția în educație, nu tăiem doar dintr-un buget. Tăiem din viitor.

Nu putem vorbi despre performanță educațională dacă în același timp creștem presiunea asupra profesorilor și limităm resursele sistemului. Nu putem cere rezultate mai bune de la școli dacă politicile transmit un singur mesaj: austeritate.

România are nevoie de o decizie clară: ori educația este cu adevărat prioritate, ori rămâne doar o frază frumoasă în discursurile politice.

Pentru că viitorul unei națiuni nu se construiește prin tăieri bugetare.

Viitorul se construiește în școli. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul deputat Samuel-Virgil Miclău.

## **Domnul Samuel-Virgil Miclău:**

Mulțumesc, doamnă președinte. Dragi români,

Doamnelor și domnilor deputați,

Astăzi aș vrea să vă vorbesc despre un subiect ce ține de spitalele României.

Din păcate, așa cum se întâmplă de cele mai multe ori, când vorbim despre sistemul de sănătate din România, trebuie să o facem în mod critic. Trebuie să recunosc că, datorită aprecierii față de profesia medicală, una dintre cele mai nobile din câte există, până acum m-am ferit cât am putut să fiu eu cel care trage semnale de alarmă pentru problemele din sistem.

Totuși, datoria mea de ales al românilor mă obligă să iau atitudine, mai ales că despre ceea ce urmează să vă spun mi-au povestit tocmai cadre medicale. Astfel, de curând am avut mai multe întâlniri cu medici din județele Caraș-Severin și Timiș, care mi-au transmis, revoltați, mai multe nemulțumiri despre anumite aspecte ce țin de activitatea din spitale. Printre multe altele, poate cel mai supărător subiect ține de activitatea unor cadre medicale care, prin diferite metode, evită, pur și simplu, să muncească.

Cum poate fi posibil așa ceva, mai ales într-un sistem care suferă atât de mult și din cauza căruia, din păcate, se întâmplă tragedii?

Am întâlnit medici care mi-au arătat, prin documente, că au activitate uneori de până la 10 ori mai multă, în comparație cu alții. Aceste lucruri duc la epuizare pentru cadrele medicale dedicate, în timp ce anumiți medici, de multe ori conectați la baronii politici locali, nu își fac treaba sau, mai rău, pur și simplu nu vin la muncă în timpul programului.

Ceea ce vă spun nu sunt vorbe, sunt fapte documentate de mai multe instituții. Ultima dată, în județul Caraș-Severin, președintele Casei de Asigurări de Sănătate, în urma unor controale, a constatat lipsa medicilor din spitale. Președintele Casei a declarat, citez: „Lipsa unor medici de la program a devenit o obișnuință” – am încheiat citatul.

Domnule ministru Rogobete,

Cât va mai continua această lipsă de respect față de români și față de majoritatea cadrelor medicale care fac tot ce pot, într-un sistem subfinanțat și cu spitale care nu sunt dotate, mai ales că acest subiect este pe agenda publică de ani de zile?! Cum poate conducerea statului român să ceară mereu sacrificii din partea cetățenilor români, când statul permite astfel de nereguli grave?

Eu voi continua să fac toate demersurile necesare, în calitate de deputat, pentru ca aceste practici să înceteze de urgență.

Cu respect, Samuel-Virgil Miclău, deputat ales în Circumscripția electorală nr. 11 Caraș-Severin. Mulțumesc.

Doamna deputat Lidia Vadim-Tudor.

## **Doamna Lidia Vadim-Tudor:**

„România trebuie să urmeze exemplul altor state europene și să introducă dreptul la numerar în Constituția sa!”

Dragi colegi,

În timp ce în România ni se spune că viitorul trebuie să fie complet digital, alte state europene fac exact ceea ce ar trebui să facă orice democrație serioasă – își apără libertățile.

În aceste zile, cetățenii din Elveția au votat, prin referendum, pentru introducerea în Constituție a garantării numerarului. Peste 73% dintre oameni au spus un lucru simplu și limpede: banii cash trebuie să rămână.

De ce? Pentru că libertatea nu se plătește cu cardul.

Numerarul este singurul mijloc de plată care nu te transformă într-un cod, într-o bază de date.

Când plătești cu cardul, sistemul știe unde ești, știe ce cumperi, știe când cumperi, știe cât cheltuiești.

Când plătești cash, ești doar un cetățean liber.

Nu întâmplător, alte state europene au înțeles acest lucru înaintea noastră. Ungaria, Slovacia și Slovenia au introdus deja dreptul la numerar în constituțiile lor.

Aceste țări au înțeles ceva esențial: tehnologia este utilă, dar libertatea este vitală.

În România însă, guvernele se comportă ca și cum libertatea ar fi un detaliu. Se vorbește obsesiv despre digitalizare, dar nimeni nu vorbește despre riscul unei societăți în care fiecare gest este monitorizat.

Pentru că adevărul este simplu: într-o lume fără numerar, banii tăi nu mai sunt doar ai tăi.

De aceea, întreb astăzi: dacă Elveția poate, dacă Ungaria, Slovacia și Slovenia pot... România de ce nu poate? România când va introduce dreptul la numerar în Constituția sa?

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul deputat Daniel-Cătălin Ciornei.

Mulțumesc, doamnă președinte.

„Maramureșul, ocolit de autostrăzi și izolat de restul țării” Dragi colegi,

Maramureșul a fost prea mult timp județul ocolit de marile proiecte de infrastructură ale României. În timp ce alte zone au primit autostrăzi, centuri ocolitoare și conexiuni rapide, Maramureșul a rămas blocat în promisiuni, studii și planuri care nu s-au materializat.

Am participat la întâlnirea organizată la Consiliul Județean Maramureș, alături de parlamentarii județului și de conducerea consiliului județean, unde am discutat despre câteva dintre proiectele majore de infrastructură de care Maramureșul are nevoie de foarte mulți ani.

Am fost prezent acolo pentru că, dincolo de diferențele politice, există subiecte care nu mai suportă amânare, iar infrastructura este unul dintre ele.

Trebuie spus clar: Maramureșul este un județ rămas mult în urmă, din punctul de vedere al conectivității. Nu avem autostradă, nu avem drum expres, nu avem centuri ocolitoare, nu avem legături rapide cu restul țării. Baia Mare nu are nici astăzi o centură ocolitoare funcțională, iar Sighetu Marmației are aceleași probleme de mobilitate și acces.

În timp ce în Regiunea Nord-Vest s-au făcut investiții majore în jurul unor centre precum Cluj-Napoca sau Oradea, Maramureșul a rămas în afara marilor coridoare de transport. Astăzi, vedem cum investițiile se concentrează masiv și în Regiunea Nord-Est, pentru a facilita conexiunile rapide cu Republica Moldova și cu Ucraina.

Este important ca România să își dezvolte aceste legături, dar trebuie spus la fel de clar: și Maramureșul este județ de graniță cu Ucraina și are nevoie de aceleași investiții strategice.

Fără infrastructură modernă, Maramureșul rămâne izolat. Iar când un județ rămâne izolat, pierd oamenii, pierd firmele, pierd tinerii care nu mai văd perspective și aleg să plece. Nu este întâmplător că Maramureșul este unul dintre județele din care au plecat cei mai mulți români la muncă în străinătate.

Aceeași problemă se vede și în turism. Maramureșul are un potențial extraordinar. Este cunoscut pentru tradițiile sale, pentru identitatea sa și pentru frumusețea sa. Dar turiștii ajung mult mai greu aici, tocmai din cauza infrastructurii deficitare. Nu este suficient să avem potențial, dacă nu avem și drumuri bune către el.

În acest context, am semnat Pactul pentru infrastructura Maramureșului, prin care parlamentarii județului își asumă susținerea unor proiecte importante, precum Drumul expres Baia Mare-Satu Mare și axa de mobilitate Nord-Sud Sighetu Marmației-Baia Mare. La fel de important rămâne proiectul Autostrada Nordului, o investiție despre care se vorbește de ani de zile și care trebuie să devină realitate. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul deputat Ionel Gheorghe.

## **Domnul Ionel Gheorghe:**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Inflația și puterea de cumpărare”.

Stimați colegi,

Milioane de români resimt în fiecare zi efectele inflației. Prețurile cresc mai repede decât veniturile, iar oamenii simt pe pielea lor cum fiecare leu cheltuit trebuie cântărit cu mare grijă. Familiile fac sacrificii greu de imaginat pentru a-și asigura cele necesare traiului de zi cu zi, iar pensionarii și cei cu venituri fixe sunt cei mai afectați.

Există riscul real ca prețurile să explodeze din nou, iar inflația să treacă de 10%. Și asta în condițiile în care economia încetinește. În mod normal, când economia încetinește, prețurile tind să scadă. Oamenii cumpără mai puțin, firmele reduc prețurile ca să vândă. Dar acum nu se întâmplă asta.

Nu putem privi această situație pasiv. Inflația nu trebuie să fie o scuză pentru lipsa de acțiune. Este nevoie de politici coerente și eficiente, care să asigure că oamenii pot face față costurilor tot mai mari, fără să fie nevoiți să aleagă între alimente, medicamente sau facturi.

România are nevoie de viziune și de investiții strategice care să reducă vulnerabilitatea cetățenilor față de fluctuațiile economice. Trebuie să susținem mediul de afaceri, să stimulăm investițiile și inovația, să investim în infrastructură și digitalizare, astfel încât România să depășească această provocare economică și pentru ca fiecare român să aibă siguranța că munca și efortul său sunt răsplătite corect.

Vă mulțumesc.

Ionel Gheorghe, deputat în Circumscripția electorală nr. 17 Dolj.

Mulțumesc.

Domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui.

## Stimată doamnă președinte,

## Stimați colegi,

Aflu cu mâhnire, uitându-mă la proiecția de buget pentru acest an, ce dezastru avem la capitolul „Cercetare”. Se prefigurează un buget de aproximativ 0,13% din produsul intern brut. Asta, în condițiile în care, conform cutumei, anual, aproximativ 40%-50% din bugetul cercetării vine din fonduri externe, din fonduri europene.

Așadar, contribuția României pentru un așa buget ar fi undeva în jur de 0,08, poate 0,09%. Asta înseamnă cu atât mai mult cu cât, peste toate acestea, Guvernul intenționează să reducă fondurile pentru salarii cu 10% în acest an.

Această stare de fapt este una de o gravitate probabil nemaiîntâlnită în România, pentru că în acest timp pierdem cercetătorii, pierdem oamenii care aduc inovare în țară, pierdem oamenii de calitate, pierdem oamenii care aduc plusvaloare acestei țări; pentru că vorbim despre inițiative și

cercetare în domeniul aerospațial, vorbim despre cercetare în domeniul laserilor, vorbim despre mentenanța acestor echipamente și platforme din țară, care au fost cu investiții atât de mari și aceste investiții nu pot merge mai departe și vor fi supuse unei degradări, pentru că oamenii vor pleca din țară, din acest segment.

Stimați colegi,

Acest buget al cercetării nu este o statistică. Este vorba despre condiția cercetătorilor din această țară, despre inovare, despre copiii noștri, despre viitorul copiilor noștri, să aleagă inovarea aici, în țară, și să nu fie obligați să plece peste hotare.

Fiecare leu investit în cercetare, sau pierdut, mai degrabă, din cercetare, înseamnă o aripă frântă copiilor noștri, în viitor.

Să reținem un lucru: țările care au investit în cercetare și au un procent de măcar 2%-3% din PIB au școli de calitate, au un sistem universitar de calitate, au un sistem sanitar de calitate, au o siguranță în plus.

- Vă mulțumesc.

- Silviu Gurlui, deputat AUR de Iași.

## Mulțumesc.

Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Mircea Fechet.

## Stimată doamnă președinte, Doamnelor și domnilor deputați,

România traversează unul dintre cele mai tensionate momente de securitate din ultimii ani. La granița de est avem războiul ruso-ucrainean, iar la 3.000 de kilometri depărtare, în Orientul Mijlociu, conflictul din Iran a aprins un nou focar regional.

Într-un asemenea context, fiecare cuvânt rostit în numele României contează. Sunt semnale de stat urmărite de partenerii noștri, de aliați, de milioane de români, dar mai ales de adversari. De aceea, este greu de înțeles lejeritatea cu care ministrul USR al apărării, domnul Radu Miruță, a ales să vorbească despre o chestiune extrem de sensibilă.

Când discuți despre creșterea nivelului de vigilență, într-un sistem strategic precum Deveselu, care face parte din arhitectura antirachetă a NATO, în termeni de „militarii se uită mai des la monitor și verifică portbagajele la intrarea în baza militară” nu faci altceva decât să duci instituția pe care o reprezinți în derizoriu. Iar derizoriul este exact ceea ce nu îți permiți într-un domeniu cum este apărarea.

Comparațiile făcute „într-un limbaj popular”, așa cum justifică domnul ministru în declarația sa, au coborât o instituție critică la nivelul unei parcări păzite, când, de fapt, baza militară de la Deveselu a activat nivelul de alertă „BRAVO”, care indică o amenințare previzibilă de activitate ostilă.

Domnule Miruță, Deveselu este un element critic al apărării colective. Acolo se monitorizează amenințări aeriene ce pot veni inclusiv din zone de conflict precum Iran. Sistemele de acolo nu funcționează după logica „ne uităm mai des pe ecran”, ci după protocoale militare, după standarde NATO și după proceduri de securitate extrem de stricte.

## Dragi colegi,

Nu e prima oară când vedem că domeniul apărării este tratat – să-i spunem – cu lejeritate. Domnul Miruță este al doilea ministru, din partea aceluiași partid, care pare mai preocupat de exercițiile de imagine decât de gravitatea funcției. Armata Română este una dintre puținele instituții care încă se mai bucură de încrederea românilor și s-a menținut la cote ridicate prin profesionalism, disciplină și respect pentru importanța misiunii.

În condiții de tensiune geopolitică, ministrul apărării are de transmis trei lucruri: competență, calm și rigoare. Pentru că în apărare cuvintele cântăresc aproape la fel de mult ca deciziile. Iar când le folosești superficial și dai explicații care banalizează chestiuni de importanță strategică, slăbești exact ceea ce ar trebui să întărești: credibilitatea României.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul deputat Adrian Cozma.

Doamnă președinte de ședință,

## Stimați colegi,

România trebuie să fie mai solidă, mai pregătită și mai rezilientă în fața oricărui tip de criză.

Din păcate, cei care se opun și astăzi reformelor sunt tot aceia care ne-au adus în situația de a îndeplini mai puțin de jumătate din țintele asumate. Chiar dacă PNRR a fost rezultatul unei crize pandemice, din anul 2020, România a traversat ultimii 5 ani marcați și de alte crize: criză militară la frontiera de nord, criza gazelor naturale, criza inflaționistă și, recent, o criză severă a țițeiului, generată de conflictul din Golful Persic.

Ne-am fi așteptat ca, după atâtea șocuri, statul român să acționeze altfel. Să aibă pregătite răspunsurile la orice situație-limită. Să știe, de pildă, cum să-și repatrieze cetățenii, în siguranță și rapid, din zone marcate de riscuri militare.

Am fi așteptat ca instituțiile noastre să nu privească pe fereastră, după perdea, așa cum face actualul ministru al energiei, cum se majorează necontenit prețul carburanților la pompă. Era firesc să avem stocuri de țiței, să avem surse alternative de aprovizionare și o producție internă majorată, care să ne asigure independența energetică națională.

Așteptăm de la statul român să aibă programe clare și investiții precise în protecția civilă a populației. Copiii, elevii, adulții și seniorii ar fi trebuit să fie bine instruiți cum să acționeze în orice situație de risc, de la veșnicele inundații care se produc în țara noastră, an de an, și până la posibile riscuri militare, pe care le trăiesc unii români din apropierea frontierei cu Ucraina, cărora le trec resturi de drone rusești pe deasupra caselor.

## Stimați colegi,

Avem nevoie de mai puține vorbe, de mai puține contre politice sterile și de multă acțiune în reformarea statului român.

Câți dintre politicieni susțin cu onestitate reforma statului român? Prea puțini!

Personal, nu sunt deloc mulțumit de modul de răspuns pe care îl dau instituțiile statului român la cele mai mici provocări. Ne trebuie reguli simple, responsabilități clare și sancțiuni pe măsură.

Pentru siguranța oamenilor, pentru siguranța economiei naționale, pentru siguranța țării, nu mai vreau să aud „Lasă că merge și așa!”.

Dumnezeu să binecuvânteze România și să ne dea putere să trecem peste orice tip de încercare! Doamne-ajută!

Grupul parlamentar al USR, domnul deputat Marius Alecsandru.

Bună dimineața, doamnă președinte! Bună dimineața, dragi colegi!

Tema declarației de astăzi: „Strâmtoarea Ormuz, blocată după declarațiile lui Victor Ponta! Au înghețat apele pe sute de kilometri, din cauza minciunilor sale”.

Așa titrează un cunoscut website umoristic și, lăsând gluma la o parte, se pare că Victor Ponta nu se dezminte nici de această dată. Chiar își dorește cu ardoare să câștige premiul pentru politicianul cel mai nociv de după anii ʼ89, la mare concurență cu Liviu Dragnea și cu Adrian Năstase.

Victor Ponta a uitat că a inundat în mod intenționat gospodăriile românilor din sud-vestul țării, pentru a-l putea face scăpat în Serbia pe prietenul său, infractorul Sebastian Ghiță, proprietarul mult nocivei televiziuni care, în mod normal, dacă CNA funcționa ca în orice stat civilizat, ar fi trebuit să fie închisă de mult timp, la cât fake news a injectat în mințile românilor.

Victor Ponta a uitat de situația de la „Colectiv” și de multe alte nocivități pe care le-a întreprins la adresa României – vezi și cazurile prietenului său Șova.

Pe lângă faptul că minte așa cum respiră, domnul Ponta își dorea să facă niște combinații așa încât fata dânsului de 17 ani să prindă locul în avion, în defavoarea altor copii, mai mici ca vârstă, fata nefiind nici măcar pe lista MAE.

Am avut și noi o colegă deputat care a fost prinsă în contextul evenimentelor din Dubai și, cu toate că era împreună cu copilul său de 5 ani, nu a beneficiat de nicio facilitate și nu a încercat nicio secundă să fenteze procedura celor de la MAE, ci a găsit rezolvarea cu ajutorul companiei aeriene la care a avut rezervarea, aceasta reprogramându-i zborul în câteva zile și rezolvând astfel situația. Nu a fost nevoie de nicio cursă europeană umanitară. Așa putea proceda și Victor Ponta, în situația fiicei sale, înțelegând că așa s-a și rezolvat până la urmă, mai ales că dețin și un apartament în Dubai, unde fiica putea înnopta prea bine.

Însă Victor Ponta este obișnuit să fenteze și să facă numai combinații, susținând, ca de obicei, o minciună, cum că mai erau locuri în avion, realitatea fiind alta, numărul pasagerilor pentru România fiind limitat la 30 de locuri.

De data asta nu i-a mers, pentru că ministra afacerilor externe, Oana Țoiu, nu a cedat presiunilor și a insistat ca procedurile să fie respectate.

O felicit, pe această cale, pe Oana Țoiu, ministra afacerilor externe, pentru că a arătat tratament egal pentru toți românii și a demonstrat, o dată în plus, că miniștrii USR au toleranță zero la combinații și sunt cei care vor să vină întotdeauna cu soluții în reformarea statului român.

Marius Alecsandru, deputat al USR de Buzău. Mulțumesc.

Domnul deputat Marius-Felix Bulearcă.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/20.III.2026

Bună dimineața! Doamnă președinte, Dragi colegi parlamentari, Dragi români,

În politică se poate negocia aproape orice, dar noi, USR, nu vom negocia niciodată principiile. Toți cetățenii României trebuie să se bucure în mod egal de sprijinul statului. Nu este normal ca unii „jmekeri” să creadă că li se cuvine să se bage în fața celor care stau la rând. Iar când regulile încep să li se aplice și lor, se simt abuzați. În realitate, abuzul este atunci când unii se bucură de privilegii nemeritate, în timp ce pentru restul nu poate rezolva tăticuʼ problema, cu un telefon.

Mii de români se află locați în Orientul Mijlociu, din cauza conflictului militar din zonă. Ce face Oana Țoiu? La Ministerul Afacerilor Externe se lucrează zi și noapte, în ciuda personalului insuficient. Dintre cei peste 10.500 de cetățeni care au solicitat asistență pentru revenirea în țară, peste 5.500 au fost aduși acasă. În regiune mai sunt vreo 12.500 de români, iar personalul ministerului lucrează de 11 zile nonstop, pentru ca toți să se poată întoarce în siguranță. Echipele consulare din regiune au fost mobilizate, suplimentate cu personal diplomatic, iar la București s-a creat o celulă de criză. Cetățenii se pot înscrie pe platforma eConsulat, s-a creat un canal de WhatsApp dedicat celor aflați în zonă, s-au pus la dispoziție numere de telefon suplimentare. Celula de criză funcționează 24 de ore din 24, iar criza nu s-a terminat încă.

Unii români au găsit soluții de revenire, pe cont propriu sau prin agențiile de turism sau transport. Ministerul i-a sprijinit cu asistență consulară și a colaborat cu operatorii disponibili pentru o organizare eficientă. Alți români au fost aduși înapoi pe bani publici. Pentru aceștia, criteriile de prioritate au fost clare și egale pentru toată lumea de la început: au prioritate grupurile școlare de copii și cazurile medicale cu grad ridicat de risc. Iar dacă există locuri libere, acces egal pentru toți românii din zona de risc, fără favoruri speciale.

Familia unora nu este mai importantă decât familia unui cetățean obișnuit. Oana Țoiu a avut integritatea și curajul să trateze copiii cetățenilor de rând cu aceeași măsură cu care statul nostru tratează beizadelele elitei de carton, respectând procedurile și prioritățile anunțate transparent pentru toți cetățenii. Aceleași criterii pentru toți, fără favoruri speciale pentru privilegiații de partid și de stat.

Deputat Marius-Felix Bulearcă, Circumscripția electorală Prahova.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Ghervazen Longher.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

În data de 5 martie, am avut onoarea de a face parte din delegația oficială a Președintelui României, Nicușor Dan, în cadrul vizitei oficiale desfășurate la Varșovia, la invitația Președintelui Republicii Polone, Karol Nawrocki.

Această vizită a avut loc într-un moment cu o puternică semnificație simbolică pentru relațiile dintre România și Polonia, în contextul Zilei solidarității româno-polone,

celebrată la 3 martie – o zi care marchează alianța istorică dintre cele două state și prietenia profundă dintre popoarele noastre.

În cadrul întâlnirilor oficiale au avut loc discuții cu reprezentanți de cel mai înalt nivel ai statului polonez: Președintele Republicii Polone, Karol Nawrocki, primministrul Donald Tusk, mareșalul Seimului Republicii Polone, Włodzimierz Czarzasty, precum și mareșalul Senatului, Małgorzata Kidawa-Błońska. Temele abordate au vizat în mod prioritar securitatea europeană, cooperarea în cadrul NATO și al Uniunii Europene, consolidarea relațiilor economice și stimularea investițiilor bilaterale.

În acest context, au avut loc întâlniri și cu reprezentanți ai mediului de afaceri din Polonia și România, dedicate identificării unor noi oportunități de cooperare economică între Polonia și România. Dialogul cu investitorii și antreprenorii polonezi și români a evidențiat interesul tot mai mare pentru extinderea prezenței economice în cele două țări, în domenii precum infrastructura, energia, industria de apărare, IT, agricultura și industria alimentară.

România și Polonia au economii dinamice și complementare, iar potențialul de cooperare este mult mai mare decât nivelul actual al schimburilor comerciale. În același timp, dezvoltarea proiectelor comune între companiile românești și cele poloneze poate întări concurența economică a regiunii noastre în cadrul pieței europene.

Totodată, în cadrul discuțiilor a fost subliniat rolul important al comunității poloneze din România, o comunitate activă care contribuie la consolidarea relațiilor culturale, economice și sociale dintre cele două state și care reprezintă o veritabilă punte de legătură între popoarele noastre.

Am fost onorat să pot reprezenta România și comunitatea poloneză pe care o reprezint în cadrul acestor întâlniri importante pentru viitorul relațiilor româno-polone.

Vă mulțumesc.

Deputat Ghervazen Longher.

Mulțumesc.

Domnul deputat Ștefan Bouda.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „România de pe malul Dunării – soba cu lemne la etajul VI, un eșec al infrastructurii, în 2026”.

Stimați colegi,

Vă vorbesc astăzi despre o realitate care pare desprinsă dintr-un alt secol, dar care se petrece sub ochii noștri, în județele Caraș-Severin și Mehedinți. În timp ce în forurile europene dezbatem digitalizarea, mii de cetățeni din Moldova Nouă și Orșova trăiesc un paradox dureros – sunt vecini cu Dunărea, dar sunt condamnați să care lemnele cu spatele până la etajul VI. Situația cea mai gravă este la Moldova Nouă. Aici, în blocuri-turn, oamenii fac focul în sobe improvizate. Burlanele care ies prin ferestre nu sunt doar o pată pe obrazul urbanismului, ci o bombă cu ceas. Aceste blocuri nu au fost proiectate cu coșuri de fum pentru combustibil solid, iar riscul de incendiu și asfixiere este imens.

De ce batem pasul pe loc? Problema este lipsa infrastructurii de transport. Proiectul magistralei OrșovaCaransebeș, vital pentru această zonă, a fost de ani de zile captiv în birocrație. Vorbim despre aproximativ 160 de kilometri de conductă, care ar trebui să lege aceste comunități de magistrala națională. Fără această investiție a Transgaz, orice rețea de distribuție locală, începută prin Programul „Angel Saligny”, unde există proiecte depuse de peste 40 de milioane de lei, rămâne o investiție moartă, o rețea de țevi în pământ prin care nu curge nimic. Impactul este devastator.

Sărăcie energetică. Prețul lemnului a explodat, iar un pensionar din Moldova Nouă ajunge să plătească mai mult pe încălzire decât un locuitor dintr-o vilă din București.

Eșecul dezvoltării. Niciun investitor serios nu va veni într-un oraș unde nu poți asigura agent termic pentru o fabrică sau pentru angajați.

Solicitarea mea urgentă este:

Cer Ministerului Energiei să prezinte un calendar clar și accelerat pentru finalizarea magistralei de transport în zona Clisurii Dunării. Nu mai putem accepta ca în anul 2026 confortul urban să însemne tăiatul lemnelor în fața blocului.

Cetățenii din Moldova Nouă și Orșova sunt plătitori de taxe egali cu noi toți. Este timpul ca statul să le ofere siguranța și demnitatea de a nu mai fi dependenți de sobă la etajul VI și la alte etaje.

Vă mulțumesc.

Bouda Ștefan, minorități.

Mulțumesc.

Doamna deputat Andreea-Petronela Cîmpianu.

## **Doamna Andreea-Petronela Cîmpianu:**

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică se intitulează „Austeritate – nu, soluții pentru România – da”.

Austeritatea există pentru cei care nu doresc să dezvolte România și să investească în viitor. Vă expun aici câteva măsuri care ar fi putut fi implementate de la ultimele alegeri și care ar fi putut aduce o schimbare pe termen lung.

– Pentru diaspora se puteau stabili programe de granturi pentru repatriere antreprenorială, scutiri de impozit pentru specialiștii reveniți, platforme naționale de recrutare a diasporenilor, programe de investiții pentru diaspora.

– Iar pentru România reindustrializarea este cel mai important și complex punct pentru dezvoltare. Prin crearea unui fond național de industrializare, prin modernizarea marilor platforme industriale, dezvoltarea parteneriatelor în industriile strategice și un program bine pus la punct de dezvoltare a exporturilor, România putea cunoaște un început de dezvoltare economică substanțială. Dezvoltarea industriei metalurgice, petrochimice, farmaceutice, prin redeschiderea sau modernizarea punctelor deja existente, extinderea industriei de apărare, asigurarea prioritizării în circuitul intern sunt alte aspecte care ar fi trebuit luate în considerare.

– România trebuia să dezvolte programe energetice preferențiale pentru industrie, iar gazele din Marea Neagră sunt avantajul nostru strategic național. Puteam dezvolta capacități hidroenergetice și de stocare.

– Măsurile fiscale ar fi trebuit să prevadă anumite scutiri pentru industriile majore, să stimulăm produsele fabricate în România, să oferim stabilitate fiscală pe o perioadă de câțiva ani.

– Prin investiții în infrastructură și prin modernizarea ei, se puteau crea condiții optime pentru dezvoltarea unor centre logistice regionale. Dezvoltarea Portului Constanța, ca punct strategic de ieșire la Marea Neagră, ar fi trebuit, de asemenea, să fie o prioritate.

Care ar fi fost rezultatele estimate pe o perioadă de 10 până la 14 ani? Vă spun eu: crearea a peste un milion de locuri de muncă, ridicarea PIB-ului la peste 30%, reducerea deficitului și creșterea importurilor și, ceea ce este mai important, repatrierea a cel puțin un milion de români din diaspora.

Veți spune că toate acestea sunt doar estimări. Nu sunt doar estimări. Sunt programe pe care alte state europene le-au aplicat cu succes și care au dat rezultatele expuse anterior.

Dar în România „tovarășii” noștri guvernanți nu doresc acest lucru. De ce? Pentru că este mai ușor...

Domnul deputat Gheorghe-Petru Pîclișan.

„Călin Georgescu este nevinovat, iar voi, voi toți, sunteți de vină pentru batjocura adusă la adresa românilor!”

Curtea de Apel București a spus clar că probele pe care le-ați aruncat în spațiul public cu atâta zgomot nu se susțin, iar o parte dintre ele au fost eliminate din dosar.

După luni întregi de spectacol mediatic, după luni întregi de acuzații aruncate cu o ușurință revoltătoare, adevărul începe să iasă la suprafață.

Dar cine răspunde pentru ceea ce ați făcut în tot acest timp?

Cine răspunde pentru anul în care ați terorizat populația României la televiziuni, cu scenarii apocaliptice, cu povești despre „vin rușii”, cu amenințări inventate și cu o campanie de frică menită să sperie o țară întreagă?

Cine răspunde pentru manipularea prin care ați încercat să justificați anularea alegerilor și batjocorirea democrației în România?

Ați anulat alegeri, ați călcat în picioare voința oamenilor și ați transformat instituțiile statului în instrumente de război politic. Iar în tot acest timp ați hărțuit o familie întreagă. V-ați bătut joc de Cristela Georgescu, v-ați bătut joc de domnul Călin Georgescu și ați încercat să distrugeți public un om, înainte ca instanța să se pronunțe.

Ați construit o atmosferă de linșaj mediatic, ați alimentat o isterie colectivă și ați aruncat România într-o mocirlă de neîncredere și manipulare. Astăzi începe să se vadă adevărul. Iar adevărul este dureros pentru voi. Nu Călin Georgescu a fost amenințarea pentru această țară.

Amenințarea a fost modul în care ați folosit frica, propaganda și instituțiile statului pentru a controla jocul politic.

Și totuși, dragi colegi, cine răspunde pentru această batjocură la adresa democrației și la adresa poporului român?

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul Alexandrin Moiseev, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc frumos, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,

„Botoșani – județ de frontieră, județ strategic pentru securitatea României”.

Județul Botoșani nu este doar un județ din nordul Moldovei. Este o zonă de frontieră a României și a Uniunii Europene, aflată la contactul direct cu două realități geopolitice sensibile: Republica Moldova și Ucraina.

În contextul războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei și al presiunilor constante exercitate asupra Republicii Moldova, regiunile de frontieră capătă o importanță strategică, pe care statul român trebuie să o trateze cu maximă responsabilitate.

Botoșaniul este una dintre aceste zone. Este locul unde România trebuie să fie mai prezentă, mai puternică și mai bine pregătită. Vorbim despre infrastructură modernă, puncte de trecere a frontierei eficiente, investiții în economie și sprijin real pentru comunitățile locale.

Un județ de frontieră nu trebuie privit ca o periferie a țării, ci ca o linie de contact și o punte de legătură.

De la Botoșani pleacă drumurile spre Republica Moldova. De aici se construiesc relațiile economice, culturale și umane dintre românii de pe ambele maluri ale Prutului. Tot aici se simt, uneori mai devreme decât în alte părți ale țării, tensiunile și riscurile generate de instabilitatea din regiune.

În curând, Parlamentul României va avea de votat bugetul de stat. Este momentul în care trebuie să privim cu responsabilitate și spre județele de frontieră ale țării. Investițiile în infrastructură, în punctele de trecere a frontierei, în dezvoltarea economică a Moldovei nu sunt simple cheltuieli bugetare. Sunt investiții în securitatea și stabilitatea României.

Dezvoltarea județelor de frontieră nu este doar o chestiune de politică regională. Este o chestiune de securitate națională.

Botoșaniul merită să fie văzut nu ca un județ îndepărtat de centru, ci ca un punct strategic al României în estul Europei.

Iar atunci când vorbim despre securitatea României și despre viitorul relației noastre cu Republica Moldova și Ucraina, trebuie să înțelegem un lucru simplu: frontiera de la Botoșani este, de fapt, frontiera Europei.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul deputat Dragoș-Florin Coman.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor colegi parlamentari,

România nu are o criză a resurselor. România are o criză a deciziilor greșite.

Prețul combustibililor a devenit una dintre cele mai grele poveri pentru economie și pentru fiecare român. Când combustibilul se scumpește, se scumpește tot: transportul, alimentele, materialele de construcții, serviciile. Practic, fiecare litru de carburant mai scump se transformă într-o taxă ascunsă pe viața de zi cu zi a cetățenilor.

Astăzi, statul român încasează sume uriașe din accize și TVA aplicate combustibililor. Dar această strategie fiscală pe termen scurt lovește direct în economie. Costurile de transport cresc, competitivitatea firmelor românești scade, iar inflația este alimentată artificial.

Ministrul energiei ne asigura că, în actualul context din Orientul Mijlociu, România nu va fi afectată de eventuale creșteri ale prețului la combustibili. Cu toate acestea, prețurile combustibililor la pompă au crescut. Aparent, o creștere minoră, dar care are un impact major asupra prețurilor tuturor produselor. Factura este plătită, evident, de fiecare cetățean român, afectat și de celelalte măsuri economice de austeritate. Și, din nou, Guvernul României nu are nicio soluție!

O soluție ar putea fi reducerea accizelor la combustibili. Și nu este demers populist. Este o măsură economică rațională.

Prețuri mai mici la carburanți înseamnă transport mai ieftin, lanțuri de aprovizionare mai eficiente, costuri mai mici pentru producători și, implicit, prețuri mai mici pentru consumatori. Toate aceste lucruri nu înseamnă nimic altceva decât oxigen pentru economie.

România este una dintre țările europene care își poate permite această decizie. Suntem producători de petrol și gaze, avem rafinării și infrastructură energetică. Este absurd ca românii să plătească combustibili scumpi într-o țară care produce energie.

Statul trebuie să înțeleagă un lucru simplu: nu poți taxa excesiv motorul economiei și să te aștepți ca economia să accelereze.

Reducerea accizelor la combustibili ar stabiliza prețurile, ar reduce presiunea inflaționistă și ar sprijini direct milioane de români care depind zilnic de transport pentru muncă, agricultură sau afaceri.

Românii nu cer privilegii. Cer doar ca statul să nu le golească rezervorul înainte să ajungă la destinație.

Este timpul ca Guvernul să aleagă: mai multe taxe sau o economie care funcționează.

Noi alegem economia reală.

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Ciprian-Constantin Paraschiv.

„Respect pentru o legendă!”

Stimată doamnă președinte de ședință, Stimate colege,

Stimați colegi,

O zi minunată în Comisia pentru tineret și sport a Camerei Deputaților! Am fost onorați ca marele Ilie Năstase să fie alături de noi, după ce mi-a acceptat invitația pe care i-am adresat-o în calitate de președinte al comisiei și inițiator al Proiectului de lege „2027 – Anul Ilie Năstase în România”.

Jovial, cu același spirit cuceritor, ne-a oferit o veritabilă pildă de modestie! Tocmai el, Ilie Năstase, personalitatereper pentru diplomația sportivă a României, dincolo de performanțele lui sportive uriașe! A oferit autografe pe mingi de tenis, a umplut cu emoție și cuvinte speciale o sală arhiplină, deopotrivă recunoscător și nerăbdător ca un puștan să începem anul viitor seria de evenimente în care va fi implicat, pentru a onora un simbol sportiv al României, dar și pentru a promova cum trebuie țara noastră și sportul nostru, prin blazonul lui Ilie Năstase!

După ce Senatul a adoptat inițiativa legislativă pe care am elaborat-o, acum ea a fost votată și în comisiile reunite, Comisia pentru tineret și sport și Comisia pentru administrație publică, din Camera Deputaților. Luni, la fel ca în Senat, s-au abținut doar politicienii USR. Nu-i judec, fiecare după cât poate, înțelege și simte. Dar am o singură rugăminte, fierbinte:

Începând de azi, de fiecare dată când mai scoateți capul prin lume, indiferent de țara în care veți ajunge, iar cineva o să vă recunoască, poate, limba și o să vă abordeze – „Sunteți din România, țara lui Ilie Năstase?”, vă rog din tot sufletul să vă abțineți. Așa cum ați făcut-o la vot.

Mulțumesc.

Domnul deputat Călin-Florin Groza.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Europa traversează o perioadă dificilă în domeniul energiei, iar volatilitatea prețurilor afectează direct economia și nivelul de trai al cetățenilor.

România are însă un avantaj important: dispune de resurse energetice semnificative – gaze naturale, hidroenergie și energie nucleară –, care pot asigura stabilitatea pieței interne și pot consolida rolul țării noastre în regiune.

Este esențial ca aceste resurse să fie gestionate responsabil, astfel încât prețul energiei să rămână stabil pentru populație și mediul economic.

Am solicitat Ministerului Energiei clarificări privind capacitatea reală a României de a menține stabilitatea prețurilor și de a valorifica resursele energetice în interesul cetățenilor.

România nu trebuie să fie doar un consumator de energie, ci un actor regional puternic, capabil să contribuie la stabilitatea energetică a Europei.

Energia nu este doar o resursă economică, ci o componentă esențială a securității naționale.

Vă mulțumesc.

Călin Groza, deputat de Maramureș.

Mulțumesc.

Domnul deputat Ciprian Ciubuc.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. „Ședința CSAT de astăzi, de la ora 9:30...

Adică a început de 30 de minute.

...privind situația din Orientul Mijlociu și implicațiile pentru România”.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Astăzi nu discutăm doar despre geopolitică. Discutăm despre suveranitatea României și despre dreptul poporului român de a decide dacă această țară intră în război sau nu.

În ultimele zile au apărut informații și temeri legitime că în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării s-ar putea lua decizii care să permită folosirea bazelor militare din România pentru operațiuni militare de război împotriva statului Iran.

Vreau să vă spun un lucru foarte clar, de la această tribună: România nu poate fi târâtă într-un război, printr-o hotărâre administrativă a CSAT. Niciun organism executiv, niciun guvern, niciun consiliu nu poate decide peste Parlamentul României atunci când este vorba despre pace și război. Acest lucru este stabilit, fără echivoc, în Constituția României.

Parlamentul este instituția care reprezintă poporul român și care decide dacă această națiune intră într-un conflict militar.

România este membru al NATO, România are un parteneriat strategic solid cu Statele Unite ale Americii, dar alianțele nu înseamnă că renunțăm la dreptul nostru fundamental de a decide asupra propriei securități. Dacă pe teritoriul României vor decola avioane care să bombardeze un stat suveran, atunci – trebuie să spunem adevărul poporului român –, în acel moment, acele baze militare devin ținte legitime în logica războiului, conform Convenției de la Geneva și principiilor stabilite.

Cu alte cuvinte, România ar putea deveni țintă într-un război și într-un conflict în care nu a decis să intre.

Cine își asumă acest risc?

Cine își asumă să transforme infrastructura militară a României într-o platformă de război, fără mandatul poporului?

Nu putem accepta ca deciziile cu consecințe istorice pentru această țară, pentru România, să fie luate în spatele ușilor închise.

Dacă există intenția de a folosi aceste baze militare, cum e Baza Kogălniceanu, pentru operațiuni de atac într-un conflict internațional, atunci, stimați colegi, această chestiune trebuie discutată aici, în fața națiunii, în Parlamentul României.

România trebuie să fie un aliat serios, dar nu un stat care renunță la suveranitatea sa.

România trebuie să fie un stat responsabil, dar nu un stat care își expune cetățenii riscurilor unui război, fără dezbatere democratică.

În numele respectului față de Constituție și față de poporul român, cer transparență, responsabilitate și respectarea rolului Parlamentului. Pentru că într-o democrație adevărată războiul nu se decide în ședințe administrative ale CSAT, ci se decide aici, în Parlament, cu reprezentanții poporului, reprezentanți legitimi.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Permiteți-mi să dau citire listei colegilor care au depus declarații politice în scris: Ștefan Țintă, Marius-Constantin Budăi, Liviu-Bogdan Ciucă, Răzvan-Iulian Ciortea, Mirela Elena Adomnicăi, Mircea-Vasile Govor, Rodica Nassar, Mihai Weber, Ion Samoilă, Romeo-Daniel Lungu, Nicolae-Adrian Bara, Mirela Furtună, Silviu-Titus Păunescu, Daniel-Răzvan Biro, Valeriu Munteanu, Sorin-Titus Muncaciu, FabianCristian Radu, Ștefăniță-Alin Avrămescu, Andrei-Cosmin Gușă, Dorel Vulpoiu, Petre Pușcașu, Cristina-Emanuela Dascălu, Elena Doboș, Doru-Lucian Mușat, Eduard-Virgil Koler, Florin-Claudiu Roman, Ioan Balan, Răzvan-Olimpiu Cadar, Marian Crușoveanu, Vetuța Stănescu, Adrian Mocanu, Iulian-Alexandru Muraru, Aneta Matei, BogdanIulian Huțucă, Alexandru Popa, Sebastian Burduja, Ștefan Stoica, Corina Atanasiu, Vasile Nagy, Florin Caragață, SorinGeorge Oltenașu, Ioan Lăzăroi, Simona-Elena Macovei Ilie, Laura Toader, Verginia Vedinaș, Mihai Țiu și Raisa Enachi. Încheiem prima parte a ședinței. Continuăm la ora 10:00.

## PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Costel Neculai Dunava:**

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

## Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm ședința Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 161.

Ședința se desfășoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezență, fizic și online.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Potrivit programului de lucru, dezbatem inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi până la ora 11:00; votul final – prezență fizică și online – este programat la ora 11:30; la încheiere, au loc ședința Biroului permanent și ședința Comitetului liderilor.

Stimate colege și stimați colegi,

Întreb liderii de grup dacă există observații în legătură cu ordinea de zi.

Nu.

Domnul Andronache.

Vă rog, domnule lider.

O rugăminte – îmi cer scuze față de colegii lideri de grup, nu am apucat să îi consult pe chestiunea aceasta –, o modificare în ordinea de zi: punctul 31, PL-x 144/2025 – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2025 privind unele măsuri bugetare în domeniul culturii și al asigurării funcționării structurii de coordonare în domeniul drogurilor și al adicțiilor pentru anul 2025 – să devină punctul 14 în ordinea de zi.

Vă mulțumesc mult.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Deci nu aveți consens.

Adoptată.

Dacă mai sunt alte intervenții? Nu.

Intrăm în ordinea de zi.

4. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2025 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, a Legii nr. 187/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, precum și pentru abrogarea unor dispoziții din acte normative; PL-x 137/2025; caracter ordinar; procedură de urgență; avem amendamente admise, dar și respinse.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru politică economică, domnule președinte Dunava, vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Comisia pentru industrii și servicii, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu proiectul de lege.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2025.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este Camera decizională. Mulțumesc.

Vă rog să propuneți un timp pentru dezbaterea pe articole.

3 minute.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

3 minute.

Vă pregătiți pentru vot.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Proiectul de lege propus spre aprobare astăzi contribuie la îmbunătățirea managementului întreprinderilor publice, crescând transparența, competența și responsabilitatea administratorilor.

Prin clarificarea procedurilor de selecție și eliminarea excepțiilor, se asigură un cadru legal stabil, predictibil, aliniat la standardele europene.

Se aliniază la cerințele din PNRR pentru deblocarea de fonduri europene – aproximativ 500 de milioane de euro.

Se propune îmbunătățirea transparenței și a procedurilor de selecție în consiliile de administrație – niște criterii mai clare de experiență profesională, cel puțin 10 ani, din care minimum 7 ani în funcție de conducere executivă, la nivel de studii superioare finalizate.

Se dorește evitarea conflictelor de interese, astfel că membrii consiliilor de selecție nu se pot afla în raporturi juridice de coordonare sau subordonare ierarhică cu candidații.

Calitatea de membru în consiliul de administrație nu este compatibilă cu cea de salariat al întreprinderilor publice, contractul fiind suspendat pentru această perioadă în care face parte din acest organism.

Se propune promovarea egalității de gen – minimum o treime din membrii consiliilor să fie din genul subreprezentat.

Se propun a fi introduse unele măsuri în caz de urgență, cum ar fi numiri interimare, proceduri accelerate, pentru a evita blocajele, maximum 6 luni.

Avem, doamnă președinte, de susținut și trei amendamente care au fost respinse la comisie.

Va fi în momentul potrivit. Mulțumesc.

Mulțumesc frumos.

Da.

Trecem la dezbaterea pe articole. Avem 30 de amendamente admise. Dacă există observații, obiecții? Nu.

Adoptate. Dar avem și șapte amendamente respinse. Dacă dorește cineva să le susțină? Domnul Tilea? O să vă rog să reveniți.

Mulțumesc, doamnă președinte. Deci... marginal 2. „La articolul I punctul 2, articolul 4[2] alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: «(2) Președintele și vicepreședinții AMEPIP sunt persoane de înaltă competență profesională, absolvenți cu diplomă de licență sau diplomă echivalentă a unei instituții de învățământ superior acreditate.»”

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Da. Mulțumesc.

**Domnul Dumitru Tilea**

**:**

Le citesc pe toate?

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Nu, fiecare amendament.

**Domnul Dumitru Tilea**

**:**

Da.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

O să vă rog să opriți cronometrul timpului dedicat dezbaterii pe articole.

Deci

## Da, mulțumesc.

Marginal 3. „După alineatul (2) al articolului 4[2] , se introduce un nou alineat, alin. (2[1] ), cu următorul cuprins: «(2[1] ) În sensul alin. (2), prin înaltă competență profesională se înțelege îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:

a) deținerea unei experiențe profesionale de minimum 10 ani în domeniul economic sau financiar, al managementului ori juridic;

b) exercitarea, în cadrul experienței profesionale prevăzute la lit. a), pentru o perioadă de cel puțin 7 ani,

a unor funcții de conducere executivă în societăți cu capital privat, în întreprinderi publice sau în funcții de conducere în administrația publică;

c) exercitarea efectivă, pe perioada derulării funcțiilor de conducere prevăzute la lit. b), a atribuțiilor de conducere ori supraveghere asupra activității uneia sau mai multor întreprinderi publice;

d) candidații nu se află în situații de incompatibilitate sau conflict de interese, potrivit legii.»”

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc.

## **Domnul Dumitru Tilea**

**:**

Da.

Vă rog.

Să-l citim și pe acesta, cu toate că colegii...

Deci marginal 4: „La articolul I punctul 3, după alineatul (3[4] ) al articolului 4[2] se introduce un nou alineat 3[5] : «(3[5] ) Prin motive temeinice, în sensul alin. (3[4] ), se înțeleg situații obiective care împiedică finalizarea procedurii de selecție, precum lipsa candidaților care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (2), anularea procedurii de selecție ori intervenirea, cu privire la candidatul declarat câștigător, a unei situații de incompatibilitate sau a unei condamnări definitive ce ar atrage imposibilitatea legală a numirii.

Constatarea motivelor temeinice se face prin decizie a prim-ministrului, care poate fi contestată la Curtea de Apel București în termen de 24 de ore de către persoanele interesate, în condițiile Legii nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.»”

Mulțumesc, doamnă președinte.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc, doamnă președinte.

Raport asupra Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2025 pentru instituirea unor măsuri în domeniul gestionării fondurilor europene nerambursabile, precum și pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 133/2021 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2021-2027 alocate României din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european Plus, Fondul pentru o tranziție justă

Legea transmisă spre promulgare are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri în domeniul gestionării fondurilor europene nerambursabile și măsuri privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2021-2027 alocate României din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european Plus, Fondul pentru o tranziție justă.

În urma reexaminării legii și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor exprimate, să transmită plenului Camerei Deputaților prezentul raport, prin care se propune adoptarea legii.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule președinte.

Nefiind solicitări pentru intervenții, nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

12. Proiectul de lege pentru completarea art. 129 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului; PL-x 22/2025; caracter organic; avem și amendamente admise.

Dau cuvântul reprezentantului comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia pentru muncă sau Comisia juridică.

Comisia pentru muncă, doamna vicepreședinte Adomnicăi Mirela.

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate cu dezbaterea pe fond a Proiectului de lege pentru completarea art. 129 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 129 din Legea nr. 272/2004 cu un nou alineat, în sensul asigurării, fără discriminare, a indemnizației pentru tinerii în vârstă de până la 26 de ani care au ieșit din sistemul de protecție socială și care urmează o formă de învățământ sau sunt încadrați în muncă.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma dezbaterilor, comisiile propun plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a proiectului de lege, cu amendamente.

În conformitate cu prevederile art. 73 din Constituția României, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale, doamna deputat Alina-Ștefania Gorghiu.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Mulțumesc, doamnă președinte.

Foarte pe scurt vreau să vorbesc la acest proiect, pentru că e vorba de o categorie vulnerabilă, față de care preocuparea statului ar trebui să fie foarte mare.

Voiam însă să amintesc că acum 4 ani de zile, în 2022, când eram în Senat, am condus o comisie de anchetă privind centrele în care sunt copiii instituționalizați și am văzut la fața locului, prin vizite în aceste centre rezidențiale, ce înseamnă abuzul, ce înseamnă neglijența, ce înseamnă dificultatea atunci când ei părăsesc sistemul public și trebuie să-și aleagă această viață independent de centrele rezidențiale.

Și, pe această cale, vreau să vă spun că tranziția este una extrem de dificilă, către viața independentă. E poate cel mai dificil moment, așa cum spuneau cei care sunt în aceste centre rezidențiale.

Motiv pentru care salut, în numele Partidului Național Liberal, acest proiect care clarifică acordarea indemnizației de sprijin pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecție specială și care urmează o formă de învățământ sau sunt încadrați în muncă, până la vârsta de 26 de ani, pentru că este o măsură sănătoasă, care sprijină reintegrarea socială și profesională a acestor tineri și este un semnal că statul nu-i abandonează în momentul în care ies din sistemul centrelor rezidențiale.

Vă mulțumesc pentru timp.

Mulțumesc.

Domnul deputat Alin-Bogdan Stoica, Grupul parlamentar al USR.

## **Domnul Alin-Bogdan Stoica:**

Doamnă președinte, Dragi colegi,

Grupul USR va susține această inițiativă.

Este datoria societății să susțină tinerii care au fost instituționalizați și care la început de drum în viața adultă nu au o familie care să-i susțină.

Pe de altă parte, nu este suficient doar să dăm niște bani. Trebuie să investim mai mult în educația tinerilor, în așa fel încât aceștia să aibă șanse reale să aibă o carieră, o familie și un parcurs pe durata vieții adulte, la fel ca toți ceilalți care au avut o familie.

Deci inițiativa este foarte bună, dar trebuie neapărat completată cu o inițiativă pe zona de formare profesională – și mă refer aici la ucenicie, mă refer aici la învățarea continuă –, în așa fel încât acești tineri să aibă cu adevărat șanse de integrare în viața adultă.

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Sebastian-Mihai Rusu, Grupul parlamentar al PNL.

## **Domnul Sebastian-Mihai Rusu:**

## Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Am susținut acest proiect în ședințele comisiilor de specialitate, pentru a corecta o discriminare majoră împotriva tinerilor care au părăsit sistemul de protecție specială. Această inițiativă extinde dreptul la indemnizația lunară pentru toți tinerii de până la 26 de ani care urmează o formă de învățământ sau sunt angajați.

Această modificare legislativă rezolvă problema tinerilor care erau deja ieșiți din sistemul de protecție la data schimbării legii, în octombrie 2023. Până acum, aceștia erau excluși de la plata beneficiilor din cauza unei lacune legislative, care avantaja doar persoanele care părăseau orfelinatele sau plasamentul după intrarea în vigoare a noilor norme. Legea elimină acest tratament diferit și oferă sprijin financiar egal tuturor orfanilor care doresc să își construiască o viață independentă. Tinerii vizați pot beneficia de o indemnizație lunară în valoare de 4,8 ISR. Statul român are obligația să garanteze integrarea socială a acestor persoane prin măsuri concrete care să prevină excluziunea.

După intrarea în vigoare a legii, autoritățile au la dispoziție 90 de zile pentru a stabili, prin ordin ministerial, procedura exactă de acordare și plată a acestor sume.

De aceea, Partidul Național Liberal va vota pentru acest proiect.

Vă mulțumesc.

Doamna deputat Mirela Elena Adomnicăi.

## **Doamna Mirela Elena Adomnicăi:**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Eu vreau să am o intervenție strict pe obiectul acestei propuneri legislative și, dacă vreți, dintr-o perspectivă a normelor de tehnică legislativă. Pentru că mă bucur că și antevorbitorii mei – sunt convinsă că și colegii care s-au înscris după mine – sunt de acord că tinerii care au beneficiat de o măsură de protecție socială în sistemul de protecție a copilului au nevoie de sprijin. Dar acest proiect de lege, practic, vine să corecteze o discriminare care a scăpat dintr-o bună intenție a legiuitorului, transformată într-o lege în octombrie 2023, și care s-a aplicat numai pentru tinerii care au ieșit din sistem începând cu acea dată, ignorând – și aici vreau să insist asupra rolului Parlamentului –, ignorând, dacă vreți, neintenționat, categoria tinerilor care au îndeplinit aceleași condiții și au ieșit din sistem până la intrarea în vigoare a legii.

Deci, iată, stimați colegi, această inițiativă a unui coleg senator PSD, rezultată din audiențele pe care le-a primit la cabinetul parlamentar, este transformată astăzi într-un proiect de lege pe care sunt convinsă că îl vom vota în unanimitate și este un exemplu pentru ceea ce mai putem face aici, în Parlament, cu informații și cu inspirație de la audiențele din cabinetele parlamentare.

Vă mulțumesc.

Grupul parlamentar al PSD va vota această propunere legislativă.

## **Doamna Verginia Vedinaș:**

## Doamnă președinte, Dragi colegi,

Vreau să vă mărturisesc că este o satisfacție pentru mine să particip la votarea acestei legi, în contextul în care, în perioada cât am fost senator, am făcut strădanii extraordinare, împreună cu o dragă colegă – și dragă și dumneavoastră, sunt convinsă –, cântăreața Angela Buciu, care era deputat pe vremea aceea, și am încercat să corectăm nedreptățile pe care legislația în materia protecției copilului le avea la acea dată, mergând mai mult decât această inițiativă legislativă, urmărind să rezolvăm și problema tinerilor care, când au împlinit vârsta de 18 ani, sunt aruncați pur și simplu în stradă dacă nu se încadrează în categoriile care sunt acoperite la nivel normativ.

Însă este un pas, este un pas important, este un pas care reflectă preocuparea nu numai pentru drepturile și situația unor tineri defavorizați – că nu mai sunt deja copii – până la 26 de ani, astfel că e puțin improprie, așa, formularea, dar asta este, deci este o soluție care este benefică, dar prin care, în opinia mea, nu rezolvăm toate problemele pe care le creează împlinirea vârstei majoratului de către copiii deveniți tineri instituționalizați.

Vom susține și noi această inițiativă legislativă. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Ilie-Alin Coleșa.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Bineînțeles că și Grupul AUR va vota această inițiativă legislativă care corectează o nedreptate, adică cei care în 2023, tinerii care părăsiseră plasamentele în acea perioadă, n-au putut beneficia de prelungirea indemnizației până la 26 de ani, în condițiile în care erau înscriși la o formă de învățământ superior.

Dar trebuie să recunoaștem că această corecție este una importantă, însă una minoră din punctul de vedere al măsurilor sociale pe care statul român le ia pentru copii și pentru familii, implicit, pentru că acești copii nu au avut o familie și, drept urmare, au suferit o traumă și niște condiții greu de dus.

Ce nu facem noi este să creăm condițiile ca să nu mai avem astfel de cazuri, să susținem familia. La nivelul instituțional, al politicilor de tot felul, statul român face extrem de puțin pentru a susține familia și pentru a susține nașterea și creșterea de copii în cadrul familiilor. Nu avem politici fiscale reale, ci, din contră, și realitatea este că am ajuns să spunem că singura soluție pentru a avea tineri, pentru a avea copii, este să acceptăm sute de mii de imigranți anual, care, ni se spune, vor fi capabili să creeze familii cu femei românce și să ne facă copiii de care avem atât de multă nevoie.

Am ajuns în această situație de a se transmite în mod public pe canalele media această afirmație pe care am enunțat-o, extrem de scandaloasă.

Nu facem nimic pentru susținerea familiei, pentru crearea unui paradis fiscal pentru familiile pe care le avem acum. Mulțumesc.

Doamna deputat Verginia Vedinaș.

Mulțumesc. Doamna deputat Aurora-Tasica Simu.

## **Doamna Aurora-Tasica Simu:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Știți care este cea mai importantă resursă a unei țări? Sunt copiii! Sunt copiii noștri! Copiii pe care îi îngrijim, pe care-i creștem, care vor conduce această țară!

Solicit acestui Parlament să fie atent, cu adevărat, la acești copii, la acest viitor!

Este o inițiativă foarte bună și necesară, dar este aproape praf în ochi!

Pe de o parte, încercați să aruncați niște firimituri de pâine, dar pe partea cealaltă, în realitate, distrugeți viitorul țării.

Ați tăiat aproape 3 miliarde de la Educație și de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale aproximativ 8%, față de anul trecut.

În realitate, nu vreți ca această țară să aibă un viitor. Ceea ce faceți voi, prin aceste bugete și măsuri, este un genocid social.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole. Avem patru amendamente admise. Dacă există observații? Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

13. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European și Consiliu – O strategie digitală internațională pentru Uniunea Europeană JOIN(2025) 140; PHCD 88/2025. Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Invit la cuvânt reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene, pentru prezentarea punctului de vedere. Vă rog, domnule Mircea Fechet.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Referitor la Comunicarea comună către Parlamentul European și Consiliu, JOIN 140.

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru știință și tehnologie, punctul de vedere al Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, nota de informare trimisă de MAE, punctul de vedere al Autorității pentru Digitalizarea României, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

– și-a exprimat susținerea față de strategia digitală internațională pentru Uniunea Europeană;

– a recomandat crearea unui cadru legislativ clar pentru protecția datelor, în contextul utilizării inteligenței artificiale și a tehnologiilor emergente;

– a propus instituirea unor mecanisme de monitorizare și de raportare a incidentelor în timp real;

– și a susținut crearea unui cadru legislativ pentru protejarea infrastructurii 5G, asigurându-se că noile tehnologii de comunicații sunt sigure și rezistente la atacuri cibernetice.

Așadar, opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din 26 noiembrie 2025 și a fost aprobată cu majoritate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Intervenții, domnul deputat Ilie-Alin Coleșa, Grupul parlamentar AUR.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

Mulțumesc, doamnă președinte.

Avem în față o comunicare din partea Comisiei Europene privind revoluția digitală și a inteligenței artificiale, care remodelează economiile și societățile. Se pune foarte mult accent pe productivitate, pe eficiență, dar și pe consolidarea apărării și securitatea națională.

Trebuie să facem niște distincții foarte clare între digitalizare și inteligența artificială.

Digitalizarea este, într-adevăr, o unealtă neutră, care poate fi folosită într-un scop bun sau într-un scop rău. Și din punctul acesta de vedere așteptăm încă o digitalizare reală a României.

Am avut discuții recente cu conducerea ADR privitoare la stadiul migrării aplicațiilor finanțate din PNRR în Cloudul Guvernamental și în acest moment, cu câteva luni înaintea expirării termenului, în luna iunie, avem maxim nouă aplicații migrate, în condițiile în care, dintre acestea nouă, câteva seamănă foarte bine între ele și sunt foarte simple, fiind simple operări asupra unor baze de date de dimensiuni mici și cu utilizatori puțini. Și se prognozează, se refac niște proceduri de licitație, în privința a încă 40 de aplicații care se presupune că ar trebui să fie făcute în câteva luni, maxim în luna august, în condițiile în care nu s-au făcut din 2021, 2022.

Aceasta este realitatea în privința digitalizării reale a României, care, repet, poate fi bună sau poate fi rea, în anumite condiții în care statul încalcă libertățile elementare, așa cum a fost în pandemie.

Despre inteligența artificială, la următorul COM. Inteligența artificială nu este, repet, o unealtă neutră. Mulțumesc.

Domnul deputat Sorin-George Oltenașu, Grupul parlamentar SOS România.

Vă rog.

## **Domnul Sorin-George Oltenașu:**

Mulțumesc, doamnă președinte.

La nivel declarativ, această strategie vorbește despre consolidarea rolului Uniunii Europene în guvernanța digitală, despre standarde tehnologice și despre cooperare internațională. Sunt obiective importante, fără îndoială, dar problema pentru noi este una foarte simplă. Unde este beneficiul concret pentru România?!

Dacă analizăm cu atenție acest document, observăm că el pune accent, în principal, pe poziționarea geografică în cadrul Uniunii Europene, dar în același timp nu vedem aproape deloc măsuri clare pentru reducerea decalajelor digitale dintre statele membre.

România încă se confruntă cu provocări majore: digitalizarea administrației publice este incompletă, infrastructura digitală este inegal dezvoltată, iar mediul antreprenorial din domeniul tehnologic are nevoie de sprijin real pentru a deveni competitiv la nivel european.

Din păcate, această strategie despre care vorbim astăzi nu oferă instrumente concrete pentru aceste probleme. Mai mult decât atât, există riscul ca astfel de inițiative să consolideze avantajele statelor membre deja avansate tehnologic, în timp ce țări precum România vor rămâne în continuare piețe de consum pentru tehnologii dezvoltate în alte părți.

Un alt aspect problematic este că documentul vorbește mult despre parteneriate globale și standarde internaționale, dar prea puțin despre modul în care statele membre, cum am spus deja, cu decalaje de dezvoltare vor fi sprijinite pentru a ține pasul cu această transformare.

Digitalizarea nu trebuie să fie doar un proiect geopolitic sau tehnologic al Uniunii Europene, ea trebuie să fie și un instrument real de dezvoltare pentru toate statele membre, inclusiv România.

Din păcate, acest proiect propus Camerei Deputaților nu reflectă suficient aceste preocupări și nu transmite un mesaj ferm.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui, Grupul parlamentar AUR.

## **Domnul Silviu-Octavian Gurlui:**

## Stimați colegi,

Desigur, un așa capitol este de o așa importanță pentru noi și trebuie să cunoaștem în profunzime dacă devenim consumatori sau producători de tehnologie, pentru că, până la urmă, un așa demers înseamnă o investiție în tehnologie. O investiție strategică, până la urmă, pentru că, da, România are resurse încă foarte mari pentru a putea fi un jucător mare, major, de prim ordin la nivel european.

Dar, pe de altă parte, gândesc eu – și se vede limpede – că la așa investiții în cercetare, pentru că acest domeniu depinde de cercetare, cu reducerea de 10% a posturilor în domeniul acesta, și a unui buget de 0,13%, mă tem eu că discuțiile din acest Parlament sunt cumva pentru a ne alinia unor – eu știu? – discuții vagi, pentru că mesajul nostru puternic, la nivel european, vine și cu o investiție majoră în cercetare. Iar acesta, cum este cel din prezent, este unul care să ne dezavantajeze, pentru că acest domeniu, digitalizarea, înseamnă nu numai investiții în software, ci și în infrastructură. Vorbim despre tehnologie, despre electronică, despre semiconductori, de infrastructuri mari. Vorbim, de fapt, despre zone de cercetare în care să investească România, așa cum investesc deopotrivă Franța, Germania sau Anglia, la care ne uităm cu așa direcție și cum ne focalizăm imaginea.

Noi investim și cred eu că, în așa conjunctură, asemenea discuții nu vor avea un efect care să conteze pentru imaginea României la nivel european.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Și eu vă mulțumesc.

Domnule Muncaciu, de la Grupul parlamentar AUR am avut deja două intervenții.

Vă mulțumesc pentru înțelegere.

Domnul deputat Lăpușan Remus-Gabriel.

## **Domnul Remus-Gabriel Lăpușan:**

Acest subiect este unul foarte sensibil și cred că ar trebui să facem puțină educație pe subiect, pentru că, din păcate, de multe ori avem colegi care nu-și dau seama exact despre ce este vorba.

În acest moment, Uniunea Europeană este soluția și pentru România. La nivel de Uniune Europeană sunt discuții foarte avansate despre tot ce înseamnă inteligență artificială și digitalizare, pentru că, în acest moment, noi, ca Europă, am pierdut pasul pe partea de concurență cu Statele Unite, cu China.

Deci, pentru a avea o soluție concretă la nivel european, și implicit și la nivel de România, trebuie să facem niște chestiuni foarte clare.

Deci, în primul rând, la nivel european nu există baze de date, nu există stocare. Este nevoie de mai multă energie, este nevoie de aplicații și este nevoie de un proiect care să susțină acest lucru la nivel european.

În România, într-adevăr, sunt firme – și în zona privată sunt firme care s-au dezvoltat și au făcut aplicații, care în acest moment se exportă, dar de la privat până la tot ceea ce înseamnă siguranță națională este o cale foarte lungă.

De aceea, cred că ar trebui să fim mult mai atenți la acest subiect. Și Guvernul este cel care, în relația cu Comisia Europeană, trebuie să vină cu soluții concrete și să ținem pasul cu ceea ce, în acest moment, se discută la nivel de Uniune Europeană.

Să știți că și pe partea de semiconductori, și pe partea de dezvoltare a acestor sisteme sunt pași care s-au făcut la nivel de Comisie Europeană. Noi trebuie doar să ținem pasul, să fim informați și să avem o legătură simplă și clară cu cei care, într-adevăr, doresc ca Europa să nu rămână în urmă și să țină pasul cu ceilalți competitori globali.

Mulțumesc.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Vă mulțumesc.

Doamna deputat Anamaria Gavrilă. _(Vociferări.) (Domnul deputat Sorin-Titus Muncaciu se îndreaptă spre tribună.)_

Nu, nu, nu dăm timpul de la un partid la altul! Dacă doriți dumneavoastră să interveniți?

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu**

**:**

Păi, dar de ce?

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Pentru că nu dă voie regulamentul.

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu**

**:**

Nu-i adevărat! Face parte din regulament!

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Ei!

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu**

**:**

Citiți regulamentul!

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecții la titlu? Nu. Adoptat. La preambul? Nu. Adoptat. La articolul unic? Nu. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

14. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2025 privind unele măsuri bugetare în domeniul culturii și al asigurării funcționării structurii de coordonare în domeniul drogurilor și al adicțiilor pentru anul 2025; PL-x 144/2025.

Potrivit prevederilor art. 118 din Regulamentul Camerei Deputaților, proiectul de lege ce urmează îl dezbatem în procedură de urgență.

Și invit la cuvânt reprezentantul Guvernului României. Nu este.

Am să invit la cuvânt reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, pentru prezentarea raportului.

Domnul președinte Huțucă Bogdan.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Raport asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2025 privind unele măsuri bugetare în domeniul culturii și al asigurării funcționării structurii de coordonare în domeniul drogurilor, al adicțiilor pentru anul 2025

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri bugetare în domeniul culturii și al asigurării funcționării structurii de coordonare în domeniul drogurilor și al adicțiilor pe anul 2025.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru buget, finanțe și bănci au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaților prezentul raport, prin care se propune adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale, doamna deputat Raluca Turcan.

## **Doamna Raluca Turcan:**

Doamnă președinte de ședință,

## Stimați colegi,

În perioada în care am fost ministrul culturii am deblocat schema de ajutor de stat pentru finanțarea cinematografiei și sprijinirea coproducțiilor, pentru valorificarea potențialului uriaș pe care România îl are, atât din perspectiva specialiștilor, actorilor, cât și a peisajului natural.

De aceea, deblocarea acestei scheme a făcut posibilă respectarea angajamentelor statului român față de producători, care veniseră din anul 2018, când fusese aprobată această schemă, dar neonorată de către statul român, în urma căreia s-au făcut investiții de 400 de milioane de euro, dar statul român avea datorii decise în instanță pentru că nu și-a respectat obligațiile.

Am deblocat schema de ajutor de stat în anul 2023 și am lăsat investiții de 200 de milioane de euro pentru sprijinirea cinematografiei românești.

Ca titlu încurajator și de mândrie pentru noi, chiar în zilele acestea filmul format din mai multe serii, miniserii, numit „The Gray House”, este pe locul trei în topul dramelor, serialelor TV din Statele Unite ale Americii, un film care s-a filmat în România, care a valorificat 400 de figuranți și actori, 250 de specialiști, și am avut un producător român în compania de producție a lui Kevin Costner și Morgan Freeman.

Așadar, această lege care aprobă ordonanța prin care se suplimentează bugetul Ministerului Culturii pentru finanțarea acestei scheme de sprijin este necesară și Partidul Național Liberal va vota pentru această lege.

Doamna vicepreședinte Gianina Șerban.

## **Doamna Gianina Șerban:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Suntem în 2026. Votăm un proiect care asigura un buget, în 2025, un buget care era pus la dispoziția Secretariatului General al Guvernului pentru bunuri și servicii destinate Agenției Naționale pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor.

Eu vreau să vă spun că bugetul s-a alocat, banii s-au consumat, dar copiii care suferă de dependențe – droguri, jocuri de noroc și alte adicții – real cum i-ați sprijinit? Pentru că s-au alocat fonduri, așa cum se spune în acest proiect, pentru angajați, pentru cheltuieli de personal, pentru bunuri și servicii, dar noi nu avem un centru care să ajute copiii consumatori de substanțe.

Cum facem prevenție? Cum îi ajutăm, când nu avem scannere la frontieră pentru a detecta drogurile care intră în România?

Și totuși avem zeci de mii de copii care nu beneficiază de tratament. Nu avem centre de stat finanțate din bugetul de stat pentru a-i ajuta pe acești copii.

Avem spitalul din București care îi internează pentru câteva zile, laolaltă cu bolnavii care suferă de boli mintale, dar ajutorul lor nu există.

Nu avem nevoie de legi, în 2026, pentru bugete din 2025, pentru cheltuieli de personal! Avem nevoie de alocare de buget – și aș vrea să văd în bugetul pentru anul 2026 – pentru a face prevenție reală și a ajuta consumatorii de droguri.

Domnul Adrian Câciu, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc mult, doamnă președinte.

Încercam să-mi dau seama dacă cineva a citit proiectul acesta de lege care prevede un lucru sau lucruri simple, că se plătește din fondul de rezervă bugetară ori partea de schemă de cinematografe, de cinematografie, de filme care se produc în România, ori sistemul sau activitățile de la acea instituție.

Putem să dezbatem cât vreți dumneavoastră, dar lucrurile au fost foarte simple. Iar concluzia – bine, votăm acest proiect de lege, este deja trecut, s-au dat banii –, ideea de bază e de ce nu s-or fi prins în buget inițial, dacă s-a venit cu această ordonanță, pe care astăzi o aprobăm prin proiectul de lege, și mi-a plăcut foarte mult colega mea, pentru că știu că s-a zbătut, și împreună, și domnul Romașcanu înainte, și doamna Turcan după. Problema este dacă la acest moment sunt achitate datoriile către cei din industria cinematografică, către producători, către actori, pentru că tare mi-e că suntem tot acolo și doar plimbăm această schemă, dar nu ne facem datoria față de beneficiarii acestor scheme.

Mersi.

Din partea reprezentantului comisiei sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia pentru administrație. Vă rog.

## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

În legătură cu Pl-x-ul enunțat de dumneavoastră, potrivit art. 75 alin. (1) din Constituție, republicată, cu modificările ulterioare, suntem Camera decizională.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru administrație publică propune plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a propunerii legislative, cu amendamente admise.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Vă mulțumesc. Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de lege...

Mai avem o solicitare?

Vă rog, doamnă deputat Verginia Vedinaș.

## **Doamna Verginia Vedinaș:**

## Doamnă președinte,

## Dragi colegi,

Am ținut să ies la cuvânt pentru a începe cu o întrebare retorică. Ce are cultura cu drogurile? Ce au una cu cealaltă?

Cultura are cu „Cumințenia Pământului”, pe care n-am fost în stare s-o cumpărăm, are legătură cu Coiful care s-a dus pe terenuri necunoscute și ne-au mânjit ochii cu nu știu ce despăgubire, are legătură cu bunurile de patrimoniu care au pierit și nu se vor mai întoarce niciodată, are legătură cu artiștii adevărați care sunt lăsați în mizerie, cu niște pensii jenante pentru ce au făcut pentru acest popor. Cu astea are legătură cultura!

Cât privește drogurile, eu nu știu cum tot peticim, tot băgăm, aducem bani, și într-un domeniu, și în altul, dar niciunul nu merge cum trebuie!

Iar în ceea ce-l privește pe cel care are, ca și sferă de cuprindere, fenomenul acesta distructiv al consumului de droguri, România, din păcate, concurează pentru un nefericit loc fruntaș în Europa și în lume, cred.

Așa că, dragii mei, haideți să nu mai peticim!

Haideți să nu punem cap la cap două domenii, în contextul în care avem niște principii și legi care spun că trebuie să existe o unitate de reglementare între acte normative!

Haideți să facem legi care să rezolve problemele, nu să le cârpească!

Iar cele două domenii necesită soluții serioase, nu prin ordonanțe de urgență adoptate și semnate, cum spune poporul, pe picior.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dezbaterile fiind finalizate, nefiind amendamente, proiectul rămâne pentru votul final.

15. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a VIII-a – zone cu resurse turistice; Pl-x 49/2026; caracter ordinar.

Vă rog.

Pe procedură, domnul Andronache.

## Mulțumesc.

Fiind vorba doar despre un inițiator și de o colegă care doresc să ia cuvântul, vă rog să supuneți la vot să prelungim programul până când închidem acest punct din ordinea de zi. Mulțumesc.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

## Mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ordonanța nr. 142/2008 are în componența sa toate unitățile administrativ-teritoriale care au pe teritoriul lor resurse turistice.

Din fiecare județ sunt între 20 și 40 de UAT-uri. În total, aproximativ 1.000 de UAT-uri sunt în aceste anexe ale Ordonanței nr. 142.

De-a lungul anilor s-au făcut propuneri și s-au completat anexele cu diverse UAT-uri.

Astăzi vă facem o propunere de completare cu un UAT din județul Bihor, comuna Cociuba Mare, care, de-a lungul a 13 ani, a avut o dezvoltare explozivă. În comunitatea respectivă a dezvoltat proiecte de infrastructură, drumuri, apă, canalizare, rețele de gaze, infrastructură educațională, de sănătate, sportive. Este comuna din județul Bihor care a atras cele mai multe fonduri europene pe cap de locuitor, iar la acest moment se dorește dezvoltarea unei capacități balneare și de tratament.

Cu toate că este la o distanță de 35 de kilometri de cel mai apropiat oraș, de Beiuș sau de Salonta, și la 50 de kilometri distanță de Oradea, această comună are, în fiecare an, un excedent bugetar de 1-2 milioane de euro, datorită managementului public care se face acolo. Prin urmare, am rugămintea să dăm șansa acestei comunități să se dezvolte în continuare și să aducă bunăstare locuitorilor acestei comunități.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Doamna deputat Gabriela-Corina Ene.

## **Doamna Gabriela-Corina Ene:**

## Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Am ales să susțin această inițiativă a colegului meu de la PNL pentru că cunosc situația acestei comune din Bihor, într-adevăr o comună bine administrată, și era oarecum un impediment faptul că nu se afla în această listă, ea fiind proprietar pe aceste băi, însă Băile Tinca se află în comuna vecină.

Mă bucur că sunt astfel de inițiative, prin care putem să ajutăm autoritățile locale, pentru că am fost și eu acolo, între ei, și pentru că am fost colegă cu domnul primar – v-am spus, cunosc situația – și oricând, orice inițiativă, atât cât privește Bihorul, cât și toată România, când e vorba să ajutăm administrațiile să acceseze mai ușor fonduri, să poată beneficia de fonduri pentru a-și dezvolta și a face investiții, fie că vorbim de turism, fie că vorbim de infrastructură, de educație, de sănătate, cred că trebuie să fim toți de acord. Grupul PSD va vota astăzi acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Trecem la dezbaterea pe articole. Avem șase amendamente admise. Dacă există obiecții? Nu.

Adoptate.

Propunerea legislativă rămâne pentru votul final. Încheiem aici ședința.

Ne vedem la 11:30, la votul final. Mulțumesc.

## PAUZĂ

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Stimate colege, Stimați colegi, Începem ședința de vot final.

Vă propun să facem un vot de control, pentru verificarea cvorumului.

Vă rog să vă pregătiți.

## Adoptat.

2. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European și Consiliu – O strategie digitală internațională pentru Uniunea Europeană JOIN(2025) 140; PHCD 88/2025.

- Se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți.

- un coleg care nu votează.

- Adoptat.

Legi ordinare. Adoptări

3. Proiectul de lege privind ratificarea Convenției multilaterale pentru a facilita implementarea pilonului doi al regulii de supunere la impozitare, adoptată la Paris la 15 septembrie 2023, deschisă spre semnare la 2 octombrie 2023 și semnată de România la Paris la 19 septembrie 2024; PL-x 5/2026; lege ordinară.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem prima Cameră sesizată.

4. Proiectul de lege pentru instituirea zilei de 10 septembrie ca Ziua Țării Moților; PL-x 512/2025; lege ordinară.

Comisia pentru administrație publică propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem Camera decizională.

Adoptat.

Explicarea votului, doamna Pollyanna-Hanellore Hangan, Grupul parlamentar al USR.

## **Doamna Pollyanna-Hanellore Hangan:**

## Mulțumesc.

Moții ne-au arătat de-a lungul timpului că valorile reale se demonstrează în momentele cu adevărat importante. Lupta pentru libertate, viața bazată pe principii corecte și, mai ales, curajul de a nu capitula atunci când provocările se arată – aceasta este forța care le-a păstrat mereu amintirea vie și care ar trebui să ne ghideze și pe noi. Principii pe care ar trebui să ne bazăm și acum, asumându-ne cu responsabilitate prezentul și ghidându-ne de aceste principii, precum asumarea prezentului cu responsabilitate și seriozitate, dar și cu curaj și onestitate, pentru deciziile pe care le luăm în viitor. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul deputat Nini-Alexandru Pascalini, Grupul parlamentar SOS România.

## **Domnul Nini-Alexandru Pascalini:**

Mulțumesc frumos, doamnă președinte de ședință. Grupul SOS România a votat pentru acest proiect de lege, deoarece considerăm că instituirea Zilei Țării Moților reprezintă un act firesc de respect față de o zonă cu o importanță aparte în istoria națională, în memoria luptei pentru libertate și în păstrarea identității românești.

Țara Moților nu este doar o zonă a României, este o rană vie, o vatră de jertfă și de demnitate românească, locul din care s-a ridicat Crăișorul Munților, Avram Iancu, unul dintre cele mai curate simboluri ale luptei pentru neam, pentru libertate și pentru dreptate. Avram Iancu nu a fost omul compromisului rușinos, nu a fost omul plecăciunii, ci omul verticalității absolute, care spunea: „Unicul dor al vieții mele este să îmi văd națiunea mea fericită.” Iar acest dor al lui trebuie să rămână și astăzi un legământ pentru noi toți, dacă mai avem conștiință națională și, bineînțeles, respect pentru istoria acestui popor.

Noi, cei din Partidul SOS România, am votat acest proiect și dintr-un alt motiv, pentru că nu am așteptat să ne oblige vreo lege să-l cinstim pe Avram Iancu. Suntem partidul care în fiecare an, prin președintele nostru, Diana IovanoviciȘoșoacă, organizăm ample manifestări pentru Avram Iancu. Și am făcut-o din respect real pentru memoria lui și pentru moștenirea lăsată de moți întregii Românii. Pentru asta nu ne-a trebuit vreo lege, ne-a trebuit inimă românească, asumare și implicare.

Memoria eroilor se apără prin prezență, prin curaj, prin fapte, prin continuitate. Se apără, așa cum și noi am făcut-o, mergând acolo unde trebuie să fie orice român care își iubește istoria.

Prin această lege putem spune cu mândrie: „Am scuturat Gorunul, Crăișorule!” Mulțumesc.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

## Mulțumesc.

5. Proiectul de lege pentru aprobarea încetării valabilității, prin retragere, a Tratatului privind Carta Energiei, încheiat la Lisabona la 17 decembrie 1994; PL-x 566/2025; lege ordinară.

Comisia pentru industrii propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem prima Cameră sesizată.

Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Ilie-Alin Coleșa, Grupul parlamentar AUR.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

De ce noi, Grupul AUR, am votat împotriva încetării ieșirii din acest tratat, Carta Energiei, de la Lisabona, emis și ratificat între 1994 și 1998?

Pentru că, prin această schimbare de politică intempestivă, statul român ajunge să plătească până la sute de milioane de euro despăgubiri. De ce? Pentru că în acest tratat, cum era și normal, toate resursele energetice și, în mod explicit, inclusiv cărbunele, petrolul, gazele naturale erau puse pe picior de calitate cu celelalte forme de energie, fiind asumată o protecție juridică pentru eventualele

schimbări legislative care ar fi afectat investițiile pe termen lung în extracție, în transport, în rafinării, în mine, în centrale – lucru pe care România nu l-a respectat prin tratatul de la Paris, care, ideologic, doar ideologic, și nu tehnic, a interzis exploatarea cărbunelui și a taxat, prin celebrele certificate pentru emisii de dioxid de carbon, a taxat exploatările pe gaz, petrol și cele asociate.

Deci, prin această politică dezastruoasă, România ajunge să plătească nu doar sute de milioane de euro investitorilor pe care s-a angajat să-i respecte prin tratatul de la Lisabona, ci a dezechilibrat întreaga industrie, creând niște probleme sociale extrem de grave.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul deputat Nini-Alexandru Pascalini, Grupul parlamentar SOS România.

## **Domnul Nini-Alexandru Pascalini:**

## Mulțumesc frumos, doamnă președinte.

Noi, Grupul parlamentar SOS România, ne-am abținut la acest proiect de lege, fiindcă am considerat că retragerea României din Tratatul privind Carta Energiei, care a fost conceput într-un alt context istoric, imediat după anii ʼ90, când, bineînțeles, priorități erau deschiderea piețelor energetice și protejarea investițiilor străine, dar realitățile economice, juridice și geopolitice s-au schimbat profund, iar menținerea României într-un mecanism tot mai contestat și tot mai puțin compatibil cu noile obiective energetice nu mai servește interesului național.

Iar, din păcate, acest tratat a creat vulnerabilități serioase, inclusiv prin posibilitatea ca politici publice legitime din domeniul energiei să fie atacate de investitori în arbitraje costisitoare.

Ne-am abținut, fiindcă acest proiect a venit târziu și fără suficiente clarificări pentru etapa următoare.

Guvernul trebuia să vină în fața Parlamentului nu doar cu argumentul retragerii, ci și cu o strategie clară: cum protejează investițiile serioase, cum asigură stabilitatea legislativă în sectorul energetic și cum folosește această decizie pentru a proteja producția internă, resursele naționale, consumatorii români și competitivitatea economiei.

Într-un domeniu atât de sensibil cum este energia, Parlamentul trebuia să primească și o evaluare mai clară a riscurilor tranzitorii și a efectelor asupra investițiilor existente.

Avem mari rezerve față de modul în care Guvernul a prezentat proiectul, cu prea puțină viziune națională și prea puțină claritate privind următorii pași de făcut.

Mulțumesc frumos.

Domnul deputat Sebastian-Ioan Burduja.

## **Domnul Sebastian-Ioan Burduja:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,

Există o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene privitoare la acest tratat, la Carta Energiei: atât timp cât suntem membri ai Uniunii Europene – și nu cred că cineva își dorește să ieșim din UE – trebuie să respectăm asta. În același timp, să știți că România a avut de plată la tribunalele internaționale de arbitraj sute de milioane de euro din cauza faptului că era semnatară a acestui tratat.

În al treilea rând, de acord că ordinea de prioritate pe sursele de energie trebuie să fie securitatea energetică, costul energiei, competitivitatea sau prețul – cât de... cât ne permitem energia în țara noastră și, în al treilea rând, partea de energie verde sau curată, și acesta este un lucru pe care România ar trebui să-l susțină și la Bruxelles.

Dar, în sine, retragerea din Carta Energiei este un lucru corect și Partidul Național Liberal îl susține. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul deputat Alexandru-Paul Dimitriu.

## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**

Tratatul din care ieșim în acest moment, ca țară, viza o chestiune ce ne-a ajutat în trecut. În anii ʼ90 aveam nevoie de investiții serioase în acest domeniu.

Și să știți că aceste clauze de arbitraj sunt prezente în toate tratatele în care sunt încurajate investițiile, tocmai ca o formă de protecție împotriva unor eventuale abuzuri pe care le-ar face țările.

Deci, fără astfel de clauze de arbitraj, ar fi fost imposibile investițiile de care am beneficiat în acea perioadă. În acest moment _post factum_ , după intrarea în Uniunea Europeană, evident, au început să existe contradicții între politica europeană și obligațiile și drepturile pe care le generau astfel de tratate. Și, da, după cum s-a mai spus de la acest microfon, Uniunea Europeană, prin Curtea de Justiție a Uniunii Europene, a stabilit că este incompatibil acest tratat cu dreptul Uniunii Europene și, da, trebuie să ieșim din acest tratat.

Dar să vii la acest microfon și să spui că votezi împotrivă înseamnă: o dată, să încalci Constituția, pentru că ai art. 148 din Constituție care stabilește prioritatea dreptului Uniunii Europene, inclusiv a hotărârilor CJUE în fața dreptului intern, și, doi la mână, să îți dorești ca în continuare să plătești despăgubiri în cazurile de arbitraj.

Or, așa ceva nu înțeleg cum are legătură cu acest pretins „suveranism” pe care îl afirmați.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

6. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2025 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, a Legii nr. 187/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, precum și pentru abrogarea unor dispoziții din acte normative; PL-x 137/2025; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru politică economică, Comisia pentru industrii și Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Camera decizională.

Adoptat.

Explicarea votului, doamna deputat Cristina-Mădălina Prună.

Vă mulțumesc frumos, doamnă președinte de ședință. În 2023 s-a întâmplat o mare eroare, aș spune, pentru bugetul public și pentru ceea ce înseamnă economia românească – s-a înființat această agenție, superagenție, pe numele ei „AMEPIP”, care are aproape 100 de angajați plătiți cu 50% în plus față de orice funcționar public pe același rol din statul român. Și apoi, prin ordonanță de urgență, mai venim și mai adăugăm o virgulă, mai reglementăm nu știu ce studii trebuie să aibă membrii din consiliile de administrație, de supraveghere.

Dar să știți că n-ar trebui să ne mințim, pentru că o astfel de agenție nu rezolvă problema companiilor de stat din România.

Avem trei tipuri de companii, în mare:

– unele care sunt falimentare de ani de zile și care mănâncă resurse publice, adică taxele și impozitele oamenilor, pentru că ele sunt „capitalizate”, chipurile, an de an; acelea ar trebui închise;

– avem niște companii, a doua categorie, care sunt companii privatizabile; și statul român ar putea să lase aceste companii să se dezvolte cu capital privat, dacă ele ar fi privatizate transparent, prin licitație, astfel încât să mai creeze valoare în economie;

– și al treilea tip de companii sunt companiile care poate sunt deja listate la bursă sau care ar trebui listate, pentru că nu sunt încă listate, unde statul își mai dorește să mai păstreze o parte din ele, da.

Deci asta ar trebui să facă statul, asta este soluția corectă, să nu mai avem acele pierderi generate de companiile de stat și, până la urmă, să creăm valoare în economie, așa cum ne dorim.

## Vă mulțumesc.

Domnul deputat Lucian-Nicolae Andrușcă, Grupul parlamentar al PSD.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

În spatele multor decizii legislative nu stau formule complicate, ci un principiu simplu – buna administrare a lucrurilor care aparțin tuturor.

Companiile în care statul este acționar gestionează resurse importante și au o influență reală în economie. Tocmai de aceea, modul în care sunt conduse trebuie să fie guvernat de reguli clare, de transparență și de criterii autentice de performanță.

Legea adoptată astăzi consolidează acest cadru și întărește responsabilitatea în procesul de selecție și evaluarea conducerii acestor companii.

Din aceste considerente, Grupul parlamentar al PSD a votat pentru.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc.

7. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2025 pentru instituirea unor măsuri în domeniul gestionării fondurilor europene nerambursabile, precum și pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 133/2021 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2021-2027 alocate României din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european Plus, Fondul pentru o tranziție justă, reexaminată la cererea Președintelui României; PL-x 354/2025/2026; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru buget propune adoptarea legii în forma adoptată de Senat.

- Suntem Camera decizională.

-

- 57 de colegi care nu votează. Adoptată.