Mulțumesc, doamna senator. Stimați colegi, Pentru dezbaterea moțiunii simple în ședința plenului Senatului de astăzi, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a hotărât repartizarea următorilor timpi pentru Guvern și grupurile parlamentare:
– punctul de vedere al Guvernului și răspunsurile Guvernului – 20 de minute;
– dezbateri pe grupuri parlamentare, repartizate după cum urmează – 40 de minute: PSD – 11 minute, AUR – 8 minute, PNL – 6 minute, USR – 6 minute, SOS România – 3 minute, UDMR – 3 minute, POT – două minute, senatori neafiliați – un minut. Total – 40 de minute.
În continuare, dau cuvântul doamnei Simona Bucura-Oprescu, ministrul muncii, familiei, tineretului și
solidarității sociale, pentru prezentarea poziției Guvernului față de moțiunea simplă cu tema „Sistemul de pensii – un joc de-a alba-neagra cu viețile părinților și bunicilor noștri”.
Demersul în sine al opoziției de a depune o moțiune și de a chema ministrul de resort să explice public actul guvernamental este un exercițiu democratic*, important și necesar. Aceasta este esența unui sistem democratic sănătos. Dar nu pot fi de acord ca acest demers al opoziției să fie construit pe date false, pe jumătăți de adevăr sau pe omisiuni special croite pentru a distorsiona realitatea și a-i dezinforma pe oameni.
Am citit cu multă atenție moțiunea, care este plină de astfel de elemente, selectate special pentru a prezenta românilor o imagine deformată, trunchiată, neadevărată cu privire la evoluțiile din sistemul public de pensii. Vă dau un prim exemplu.
Este fals că România ar avea a doua cea mai mică speranță de viață, la 65 de ani, din Uniunea Europeană, cum ați scris dumneavoastră în moțiune. Aceasta este o informație falsă.
Bulgaria, dar și Ungaria sunt în spatele României la acest indicator, care a crescut semnificativ în ultimii 3 ani, de la 16,4 ani în 2021 la 19,1 ani la finalul lui 2023.*
România are astăzi cea mai mare speranță de viață din istorie. Am înregistrat cea mai mare creștere a speranței de viață din Uniunea Europeană în perioada 2019-2023, conform Eurostat.
Ați prezentat în moțiune un calcul privind raportul dintre contribuțiile plătite și pensia primită de un român mediu. Nu e foarte limpede ce înseamnă un „român mediu” în viziunea dumneavoastră, dar prezum că v-ați gândit la un român care câștigă salariul mediu. Cifrele prezentate de dumneavoastră sunt false, nu au nicio legătură cu realitatea.
Un astfel de român, care ar lucra 42 de ani, cum spuneți dumneavoastră în moțiune, ar avea astăzi o pensie brută de 900 de euro – 4.475 de lei, fără a introduce aici eventualele puncte necontributive aferente studiilor, serviciului militar și așa mai departe. Vă rog, haideți să fim sinceri cu pensionarii! O pensie de 900 de euro pentru un pensionar care a muncit pe salariul mediu era de neimaginat înainte de reforma sistemului public de pensii și de recalcularea de la 1 septembrie. Iar dacă acest român, din exemplul dumneavoastră, ar trăi până la vârsta care reprezintă speranța de viață la 65 de ani, adică 65 de ani plus 19,1 ani, adică 84,1 ani, atunci ar primi de la statul român venituri totale din pensie de circa 1.025.670 de lei, nu 520.000 de lei, cum ați prezentat dumneavoastră în moțiune. Iar acest român, în perioada de activitate, ar contribui cu aproximativ 880.000 de lei la pilonul I de pensii, adică ar primi semnificativ mai mult decât a contribuit.
Scopul noii legi a fost recalcularea pe contributivitate și predictibilitate pentru stagii complete de cotizare, pentru sustenabilitatea pe termen lung a sistemului public de pensii*, prin încurajarea prelungirii voluntare a vieții profesionale și răsplătirea celor care muncesc.
Ați mai afirmat în acest document că noua lege a pensiilor a adus mai degrabă inechități decât soluții. Ați scris această minciună chiar în primul paragraf al moțiunii.
Cum puteți să mințiți în halul acesta, când pentru prima dată în România pensiile sunt calculate pe contributivitate, adică pensiile sunt egale pentru muncă și contribuții egale, indiferent de anul ieșirii la pensie? Cum puteți spune că s-au produs inechități, când peste 3,8 milioane de pensionari au primit o pensie mărită după recalculare? Pentru acești peste 3,8 milioane de pensionari recalcularea reprezintă o reparare a nedreptății care li s-a făcut anterior, când primeau pensii mai mici decât alți pensionari care au muncit și contribuit la fel.
Vă rog să luați evoluția punctului de pensie, pe 10 ani, 20 de ani, pe câți ani doriți dumneavoastră, și arătați-mi când în istoria României am mai avut o creștere atât de consistentă a pensiilor, cu mult peste rata inflației. Vă spun eu. Niciodată niciun alt guvern nu a mai acordat o creștere atât de mare. Deci cum puteți vorbi de inechitate pentru pensionari, referindu-vă la anul în care am făcut dreptate pentru pensionari?
Să trecem mai departe. O altă acuză din moțiunea dumneavoastră este prorogarea prevederii din Legea pensiilor privind majorarea anuală a pensiilor din sistemul public.
Credeți că nu mi-aș fi dorit să majorăm pensiile după regula din legea pe care eu însămi am promovat-o? Dumneavoastră nu știți, dar vă spun că la guvernare apar și constrângeri determinate de factori care nu sunt sub controlul tău, cum ar fi constrângerile fiscal-bugetare, criza energetică europeană, riscurile economice legate de conflictul de la graniță, instabilitatea politică și multe altele. Iar toate aceste turbulențe afectează măsurile sociale, pe care, ca ministru al muncii, le-am gândit, le-am implementat cu toată buna-credință.
Un guvern responsabil își asumă și decizii grele, cum este și aceasta pe care o criticați dumneavoastră astăzi. Sunt decizii pe care nu și le dorește nimeni, dar care sunt necesare pentru a menține echilibrul economic, tocmai pentru a proteja pensionarii de eventuale derapaje.
Haideți să analizăm împreună câteva date!
Stimați colegi din opoziție,
Vă rog să nu îi mai mințiți pe pensionari. Prezentați datele corect, nu doar pe cele care vă servesc propria argumentație. Fiți corecți când vorbiți despre inflație! Anul trecut, pensiile din sistemul public au crescut cu aproape 40%, conform datelor Institutului Național de Statistică, iar inflația a fost de 5%. Este în mod evident o creștere semnificativă a puterii de cumpărare a pensionarilor, pe care vă faceți că nu o vedeți în moțiunea dumneavoastră. În acest an, valoarea totală a pensiilor ce vor fi plătite pensionarilor din bugetul asigurărilor sociale de stat este cu 17% mai mare față de anul precedent. Bugetul de pensii din acest an este cu 21 de miliarde mai mare față de cel de anul trecut: 155 de miliarde în 2025 versus 134 în 2024. Aceste 21 de miliarde în plus vor ajunge în buzunarele pensionarilor. Deci nu este nici pe departe o scădere, cum ați mințit în moțiune. Este o creștere semnificativă, cu mult peste inflația prognozată în acest an. Comparați, vă rog, creșterea de 17% a bugetului asigurărilor sociale de stat cu inflația de 3,8% estimată pentru 2025 de Comisia Națională de Prognoză.
Stimați colegi din opoziție,
V-ați mai referit în moțiune la faptul că România ar fi campioana Uniunii Europene la riscuri de sărăcie și deprivare materială.
Aici avem o altă dezinformare, dar prin omisiune, de această dată. V-ați oprit la primul grafic de pe site-ul Eurostat, unde se prezintă acest indicator. V-ați făcut că nu vedeți graficul următor, unde România apărea pe primul loc, la mare
distanță față de celelalte state, în privința reducerii numărului de persoane aflate în stare de deprivare socială și materială. Acest lucru s-a întâmplat în 2023 și a continuat în 2024. Conform acelorași date Eurostat, în ultimii 3 ani, peste 1,3 milioane de români au ieșit din această stare de sărăcie extremă. Asta arată că Guvernul din care fac parte și ministerul pe care îl conduc și-au făcut treaba în combaterea sărăciei din România. Și nu este vorba doar despre combaterea sărăciei, ci și de creșterea nivelului de trai. În ultimii 10 ani, România a înregistrat o creștere de 44% în această privință, una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană. Este o imagine reală, diametral opusă față de imaginea falsă pe care ați prezentat-o dumneavoastră în moțiune.
Cu privire la pensiile militare, ne acuzați pe noi că folosim aceste pensii ca monedă electorală, dar constat că exact asta faceți dumneavoastră prin abordarea din moțiunea simplă, depusă fix înaintea primului tur al alegerilor prezidențiale – încercați să obțineți un beneficiu electoral din partea acestei categorii de pensionari. Asta ca să lămurim de la început lucrurile.
Eu cred în România care își respectă și își înțelege identitatea, România care respectă armata, biserica, eroii. Eu însămi am militari în familie și îmi doresc dreptate și pentru cei din sistemul de apărare și ordine publică, dar trebuie să fim onești și, împreună, să găsim soluția constituțională pentru a li se face dreptate, fără ca România să piardă banii europeni de care avem nevoie pentru dezvoltare.
Acuzați Guvernul că nu îi pasă de pensionarii militari, dar nu ați făcut nicio mențiune la măsurile adoptate anul trecut de această guvernare. Guvernul Ciolacu a majorat pensiile militare cu 13,8%, același procent ca în sistemul public, și tot Guvernul Ciolacu a scutit de la plata impozitului toate pensiile militare sub 3.000 lei, la fel ca în sistemul public de pensii. Tot acest Guvern a inclus militarii în programul „Sprijin pentru pensionari”, aplicat în sistemul public. Nu a scris nimeni nimic despre aceste lucruri.
Ei bine, la pensiile magistraților, stimați colegi, avem, în sfârșit, un subiect în privința căruia suntem cu toții de acord. Consider, la fel ca dumneavoastră, că și pensiile magistraților trebuie să se apropie de contributivitatea din sistemul public, dar Parlamentul României este unica autoritate legiuitoare a țării. Curtea Constituțională se pronunță pe actele normative adoptate de Parlament. Deci dumneavoastră sunteți primii responsabili de calitatea actelor normative dezbătute și adoptate de Parlament. Aveți chiar acum, aici, la Senat, proiectul de lege pe acest subiect. Sunteți Cameră decizională. Ține de dumneavoastră să iasă o lege bună, care să răspundă așteptărilor românilor, să fie constituțională, astfel încât să primim banii europeni pe care îi merităm. Toți ne dorim acest lucru.
Acesta este răspunsul meu la moțiunea dumneavoastră. Cu tot respectul, demersul dumneavoastră este unul populist. Toată lumea înțelege că nu e deloc întâmplător momentul la care ați ales să depuneți această moțiune. Miza dumneavoastră nu este una corectă, este doar o combinație electorală.* Încercați să speculați greutățile pensionarilor doar pentru a le obține voturile. Vă contraziceți în toate acuzațiile populiste aruncate fără jenă în fața alegătorilor. Le spuneți oamenilor că Guvernul se împrumută la dobânzi prea mari, dar tot dumneavoastră promiteți un sac umflat de promisiuni. Dacă ar fi puse în practică, România ar fi în incapacitate de plată – știți bine acest adevăr. Cel puțin unii dintre dumneavoastră, pe care îi respect pentru pregătirea economică, știu bine că ceea ce promiteți nu se poate, dar, cu toate astea, continuați cu populismul doar pentru a lua votul, știind că ceea ce promiteți nu e deloc posibil.
Din fericire, Senatul României are mulți colegi responsabili. Din fericire, în Senatul României sunteți mulți colegi responsabili. Dumneavoastră mă adresez acum, în încheierea intervenției mele: dragi colegi, fiți responsabili și respingeți moțiunea!*
Vă mulțumesc.
Voce
voce proprie
Marker
Cadru
Justificarea se bazează pe sustenabilitatea sistemului public, un obiectiv universalizabil de bine comun.
„Scopul noii legi a fost recalcularea pe contributivitate și predictibilitate pentru stagii complete de cotizare, pentru sustenabilitatea pe termen lung a sistemului public de pensii”