Stenogramă plen

Stimați colegi, vă rog să luați loc. Începem în 3 minute.

## PAUZĂ

Petrea Dorin-Silviu. Domnule președinte, nu am cartelă. Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt senatori fără cartelă, care votează doar acum, ordinea de zi, pentru că votul pe moțiune este doar pentru cei prezenți și doar cu cartelă, da?

Horga – pentru ordinea de zi.

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Varga – pentru ordinea de zi.

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 28 aprilie 2025.

Vă anunț că, din totalul de 134 de senatori, până în prezent și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 110.

Ședința este condusă de subsemnatul, Mircea Abrudean, vicepreședinte al Senatului cu atribuții de președinte, asistat de doamna senator Doina-Elena Federovici și doamna senator Niculina Stelea, secretari ai Senatului.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă nu sunt comentarii, vă

Antal – pentru.

81 de voturi pentru, 14 abțineri.

Ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru pentru această zi: ora 12:00 – lucrări în plenul Senatului.

- Ședința se va desfășura în format fizic pentru primul punct

- al ordinii de zi, urmând să continuăm în format hibrid.

- Dacă există intervenții cu privire la acest program? Vă rog, domnule Vela.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

Hristos a Înviat, dragi colegi! Domnule președinte, vă salutăm!

Domnul Vela a lăsat o vreme în discuție, în suspensie problema locului. Acum vin și cu un dicton în limba latină. Dacă până acum spuneam _Carthago delenda est_ , acum, să spun așa, _locus dignus concedendus est_ sau _dandus est_ .

Și îi rugăm frumos pe colegii de la USR să ne arate două lucruri: o dată, cofraternitate în opoziție și, apoi, ceea ce spun, trebuie să fie echitate pentru toți românii, să se arate începând din Parlamentul României.

Vă mulțumim frumos.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumesc, domnule Vela.

Dacă nu sunt alte intervenții, vă

Vă mulțumesc, domnule președinte.

O respectuoasă rugăminte.

Unii colegi de-ai noștri au spus că nu funcționează sistemul de vot.

Vă rugăm, dacă se poate, să mai facem un vot-test.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Vom face votul-test înainte de votul pe moțiune, cu siguranță.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

## Stimați colegi,

Se vor reglementa problemele tehnice existente. Au fost identificați colegii cărora nu le funcționează cartela.

Vă

Stimați colegi, trecem la secțiunea I a ordinii de zi.

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem dezbaterea și votul asupra moțiunii simple cu tema „Sistemul de pensii – un joc de-a alba-neagra cu viețile părinților și bunicilor noștri”, semnată de 45 de senatori, conform art. 170 alin. (2) și (3) din Regulamentul Senatului.

Stimați colegi, întreb dacă există semnatari ai moțiunii simple care doresc să-și retragă semnătura.

Dacă nu sunt, constat că sunt îndeplinite condițiile de procedură și o invit la microfon pe doamna senator Barcari pentru a prezenta moțiunea simplă.

Bună ziua! Cristos a Înviat!

Moțiunea simplă „Sistemul de pensii – un joc de-a alba-neagra cu viețile părinților și bunicilor noștri”.

S-a legiferat mult în domeniul pensiilor. Prea mult și, mai ales, neunitar, nedrept și fără viziune, într-un haos normativ care a produs mai degrabă inechități, nu soluții.

Legea pensiilor nr. 360/2023 a plecat la drum cu ambiții nobile: echitate, predictibilitate, respect pentru contributivitate. Frumos în teorie. În practică însă, realitatea s-a împotmolit în birocrația caselor de pensii, unde procedura de recalculare s-a transformat într-un labirint administrativ. Nu întâmplător. S-a dorit, probabil, așa, ca să se mai câștige timp, eventual până la următorul ciclu electoral.

În tot acest timp, România rămâne cu a doua cea mai mică speranță de viață și o pensionare la 65 de ani în Uniunea Europeană și, a doua oară, cea mai mică pensie din Uniunea Europeană. Un român mediu, care muncește 42 de ani și plătește la stat 1.344.000 de lei contribuții, la valorile actualizate pentru 2025, ajunge să primească înapoi, dacă are norocul să trăiască speranța medie, doar 522.000 de lei. Restul rămâne în contul statului. De fapt, în Fondul național unic al asigurărilor sociale. Sau al eternului „nu se poate, nu mai avem de unde”.

Mai mult, statul își încalcă propriile principii legale, cum ar fi cele care stau la baza Codului familiei și Codului civil. Astfel că, în cazul decesului unui membru al familiei, oferă două soluții: fie ia toată pensia decedatului și familia nu beneficiază de nimic din contributivitatea de o viață a celui decedat, fie ia toată pensia celui în viață și jumătate din cea a decedatului.

2. Corectarea inechităților din sistemul pensiilor militare, printr-o lege făcută pentru a dăinui, nu pentru a fi respinsă de Curtea Constituțională, astfel încât criteriul echității și echilibrului intern să fie respectat, nu doar invocat în campanii.

3. Normalizarea pensiilor speciale, prin introducerea unui plafon maxim de 5.000 de lei pentru partea necontributivă a pensiei și a un impozit de 95% pentru partea necontributivă care depășește salariul net al președintelui republicii.

Pentru a construi un edificiu solid, avem nevoie de o fundație solidă. Iată care ar fi pilonii acestei fundații solide:

1. Elaborarea unei legi unice a salarizării, prin care să se apere dreptul la plata corectă a muncii și prin care să se elimine confuzia actuală în care economia de piață a devenit o formă voalată a sclaviei, ținând cont de faptul că munca este o proprietate și neplata justă a ei reprezintă un act de înșelăciune și de furt. Trebuie să ieșim din neplăcuta situație în care PIB-ul României se împarte între muncă și capital în proporții inversate față de mediile europene. Altfel, vom avea o țară depopulată de forța de muncă națională.

2. Salariul minim trebuie să se regăsească în valorile coșului minim de consum plus reținerile legale aferente.

3. Impozitele și contribuțiile aferente salariului minim să nu poată depăși 30% din valoarea veniturilor salariale brute.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumesc, doamna senator. Stimați colegi, Pentru dezbaterea moțiunii simple în ședința plenului Senatului de astăzi, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a hotărât repartizarea următorilor timpi pentru Guvern și grupurile parlamentare:

– punctul de vedere al Guvernului și răspunsurile Guvernului – 20 de minute;

– dezbateri pe grupuri parlamentare, repartizate după cum urmează – 40 de minute: PSD – 11 minute, AUR – 8 minute, PNL – 6 minute, USR – 6 minute, SOS România – 3 minute, UDMR – 3 minute, POT – două minute, senatori neafiliați – un minut. Total – 40 de minute.

În continuare, dau cuvântul doamnei Simona Bucura-Oprescu, ministrul muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale, pentru prezentarea poziției Guvernului față de moțiunea simplă cu tema „Sistemul de pensii – un joc de-a alba-neagra cu viețile părinților și bunicilor noștri”.

Vă rog, doamna ministru.

**Doamna Simona Bucura-Oprescu** _**–** ministrul muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale_ **:**

Stimate doamne și domni senatori,

Dragi colegi,

Demersul în sine al opoziției de a depune o moțiune și de a chema ministrul de resort să explice public actul guvernamental este un exercițiu democratic, important și necesar. Aceasta este esența unui sistem democratic sănătos. Dar nu pot fi de acord ca acest demers al opoziției să fie construit pe date false, pe jumătăți de adevăr sau pe omisiuni special croite pentru a distorsiona realitatea și a-i dezinforma pe oameni.

Am citit cu multă atenție moțiunea, care este plină de astfel de elemente, selectate special pentru a prezenta românilor o imagine deformată, trunchiată, neadevărată cu privire la evoluțiile din sistemul public de pensii. Vă dau un prim exemplu.

Este fals că România ar avea a doua cea mai mică speranță de viață, la 65 de ani, din Uniunea Europeană, cum ați scris dumneavoastră în moțiune. Aceasta este o informație falsă. Bulgaria, dar și Ungaria sunt în spatele României la acest indicator, care a crescut semnificativ în ultimii 3 ani, de la 16,4 ani în 2021 la 19,1 ani la finalul lui 2023. România are astăzi cea mai mare speranță de viață din istorie. Am înregistrat cea mai mare creștere a speranței de viață din Uniunea Europeană în perioada 2019-2023, conform Eurostat.

Stimați colegi de la AUR, POT și SOS,

Ați prezentat în moțiune un calcul privind raportul dintre contribuțiile plătite și pensia primită de un român mediu. Nu e foarte limpede ce înseamnă un „român mediu” în viziunea dumneavoastră, dar prezum că v-ați gândit la un român care câștigă salariul mediu. Cifrele prezentate de dumneavoastră sunt false, nu au nicio legătură cu realitatea.

Un astfel de român, care ar lucra 42 de ani, cum spuneți dumneavoastră în moțiune, ar avea astăzi o pensie brută de 900 de euro – 4.475 de lei, fără a introduce aici eventualele puncte necontributive aferente studiilor, serviciului militar și așa mai departe. Vă rog, haideți să fim sinceri cu pensionarii! O pensie de 900 de euro pentru un pensionar care a muncit pe salariul mediu era de neimaginat înainte de reforma sistemului public de pensii și de recalcularea de la 1 septembrie. Iar dacă acest român, din exemplul dumneavoastră, ar trăi până la vârsta care reprezintă speranța de viață la 65 de ani, adică 65 de ani plus 19,1 ani, adică 84,1 ani, atunci ar primi de la statul român venituri totale din pensie de circa 1.025.670 de lei, nu 520.000 de lei, cum ați prezentat dumneavoastră în moțiune. Iar acest român, în perioada de activitate, ar contribui cu aproximativ 880.000 de lei la pilonul I de pensii, adică ar primi semnificativ mai mult decât a contribuit.

Scopul noii legi a fost recalcularea pe contributivitate și predictibilitate pentru stagii complete de cotizare, pentru sustenabilitatea pe termen lung a sistemului public de pensii, prin încurajarea prelungirii voluntare a vieții profesionale și răsplătirea celor care muncesc.

Ați mai afirmat în acest document că noua lege a pensiilor a adus mai degrabă inechități decât soluții. Ați scris această minciună chiar în primul paragraf al moțiunii.

Cum puteți să mințiți în halul acesta, când pentru prima dată în România pensiile sunt calculate pe contributivitate, adică pensiile sunt egale pentru muncă și contribuții egale, indiferent de anul ieșirii la pensie? Cum puteți spune că s-au produs inechități, când peste 3,8 milioane de pensionari au primit o pensie mărită după recalculare? Pentru acești peste 3,8 milioane de pensionari recalcularea reprezintă o reparare a nedreptății care li s-a făcut anterior, când primeau pensii mai mici decât alți pensionari care au muncit și contribuit la fel.

Vă rog să luați evoluția punctului de pensie, pe 10 ani, 20 de ani, pe câți ani doriți dumneavoastră, și arătați-mi când în istoria României am mai avut o creștere atât de consistentă a pensiilor, cu mult peste rata inflației. Vă spun eu. Niciodată niciun alt guvern nu a mai acordat o creștere atât de mare. Deci cum puteți vorbi de inechitate pentru pensionari, referindu-vă la anul în care am făcut dreptate pentru pensionari?

Să trecem mai departe. O altă acuză din moțiunea dumneavoastră este prorogarea prevederii din Legea pensiilor privind majorarea anuală a pensiilor din sistemul public.

Credeți că nu mi-aș fi dorit să majorăm pensiile după regula din legea pe care eu însămi am promovat-o? Dumneavoastră nu știți, dar vă spun că la guvernare apar și constrângeri determinate de factori care nu sunt sub controlul tău, cum ar fi constrângerile fiscal-bugetare, criza energetică europeană, riscurile economice legate de conflictul de la graniță, instabilitatea politică și multe altele. Iar toate aceste turbulențe afectează măsurile sociale, pe care, ca ministru al muncii, le-am gândit, le-am implementat cu toată buna-credință.

Un guvern responsabil își asumă și decizii grele, cum este și aceasta pe care o criticați dumneavoastră astăzi. Sunt decizii pe care nu și le dorește nimeni, dar care sunt necesare pentru a menține echilibrul economic, tocmai pentru a proteja pensionarii de eventuale derapaje.

Haideți să analizăm împreună câteva date!

Stimați colegi din opoziție,

Vă rog să nu îi mai mințiți pe pensionari. Prezentați datele corect, nu doar pe cele care vă servesc propria argumentație. Fiți corecți când vorbiți despre inflație! Anul trecut, pensiile din sistemul public au crescut cu aproape 40%, conform datelor Institutului Național de Statistică, iar inflația a fost de 5%. Este în mod evident o creștere semnificativă a puterii de cumpărare a pensionarilor, pe care vă faceți că nu o vedeți în moțiunea dumneavoastră. În acest an, valoarea totală a pensiilor ce vor fi plătite pensionarilor din bugetul asigurărilor sociale de stat este cu 17% mai mare față de anul precedent. Bugetul de pensii din acest an este cu 21 de miliarde mai mare față de cel de anul trecut: 155 de miliarde în 2025 versus 134 în 2024. Aceste 21 de miliarde în plus vor ajunge în buzunarele pensionarilor. Deci nu este nici pe departe o scădere, cum ați mințit în moțiune. Este o creștere semnificativă, cu mult peste inflația prognozată în acest an. Comparați, vă rog, creșterea de 17% a bugetului asigurărilor sociale de stat cu inflația de 3,8% estimată pentru 2025 de Comisia Națională de Prognoză.

Stimați colegi din opoziție,

V-ați mai referit în moțiune la faptul că România ar fi campioana Uniunii Europene la riscuri de sărăcie și deprivare materială.

Aici avem o altă dezinformare, dar prin omisiune, de această dată. V-ați oprit la primul grafic de pe site-ul Eurostat, unde se prezintă acest indicator. V-ați făcut că nu vedeți graficul următor, unde România apărea pe primul loc, la mare distanță față de celelalte state, în privința reducerii numărului de persoane aflate în stare de deprivare socială și materială. Acest lucru s-a întâmplat în 2023 și a continuat în 2024. Conform acelorași date Eurostat, în ultimii 3 ani, peste 1,3 milioane de români au ieșit din această stare de sărăcie extremă. Asta arată că Guvernul din care fac parte și ministerul pe care îl conduc și-au făcut treaba în combaterea sărăciei din România. Și nu este vorba doar despre combaterea sărăciei, ci și de creșterea nivelului de trai. În ultimii 10 ani, România a înregistrat o creștere de 44% în această privință, una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană. Este o imagine reală, diametral opusă față de imaginea falsă pe care ați prezentat-o dumneavoastră în moțiune.

Cu privire la pensiile militare, ne acuzați pe noi că folosim aceste pensii ca monedă electorală, dar constat că exact asta faceți dumneavoastră prin abordarea din moțiunea simplă, depusă fix înaintea primului tur al alegerilor prezidențiale – încercați să obțineți un beneficiu electoral din partea acestei categorii de pensionari. Asta ca să lămurim de la început lucrurile.

Eu cred în România care își respectă și își înțelege identitatea, România care respectă armata, biserica, eroii. Eu însămi am militari în familie și îmi doresc dreptate și pentru cei din sistemul de apărare și ordine publică, dar trebuie să fim onești și, împreună, să găsim soluția constituțională pentru a li se face dreptate, fără ca România să piardă banii europeni de care avem nevoie pentru dezvoltare.

Acuzați Guvernul că nu îi pasă de pensionarii militari, dar nu ați făcut nicio mențiune la măsurile adoptate anul trecut de această guvernare. Guvernul Ciolacu a majorat pensiile militare cu 13,8%, același procent ca în sistemul public, și tot Guvernul Ciolacu a scutit de la plata impozitului toate pensiile militare sub 3.000 lei, la fel ca în sistemul public de pensii. Tot acest Guvern a inclus militarii în programul „Sprijin pentru pensionari”, aplicat în sistemul public. Nu a scris nimeni nimic despre aceste lucruri.

Ei bine, la pensiile magistraților, stimați colegi, avem, în sfârșit, un subiect în privința căruia suntem cu toții de acord. Consider, la fel ca dumneavoastră, că și pensiile magistraților trebuie să se apropie de contributivitatea din sistemul public, dar Parlamentul României este unica autoritate legiuitoare a țării. Curtea Constituțională se pronunță pe actele normative adoptate de Parlament. Deci dumneavoastră sunteți primii responsabili de calitatea actelor normative dezbătute și adoptate de Parlament. Aveți chiar acum, aici, la Senat, proiectul de lege pe acest subiect. Sunteți Cameră decizională. Ține de dumneavoastră să iasă o lege bună, care să răspundă așteptărilor românilor, să fie constituțională, astfel încât să primim banii europeni pe care îi merităm. Toți ne dorim acest lucru.

Acesta este răspunsul meu la moțiunea dumneavoastră. Cu tot respectul, demersul dumneavoastră este unul populist. Toată lumea înțelege că nu e deloc întâmplător momentul la care ați ales să depuneți această moțiune. Miza dumneavoastră nu este una corectă, este doar o combinație electorală. Încercați să speculați greutățile pensionarilor doar pentru a le obține voturile. Vă contraziceți în toate acuzațiile populiste aruncate fără jenă în fața alegătorilor. Le spuneți oamenilor că Guvernul se împrumută la dobânzi prea mari, dar tot dumneavoastră promiteți un sac umflat de promisiuni. Dacă ar fi puse în practică, România ar fi în incapacitate de plată – știți bine acest adevăr. Cel puțin unii dintre dumneavoastră, pe care îi respect pentru pregătirea economică, știu bine că ceea ce promiteți nu se poate, dar, cu toate astea, continuați cu populismul doar pentru a lua votul, știind că ceea ce promiteți nu e deloc posibil.

Din fericire, Senatul României are mulți colegi responsabili. Din fericire, în Senatul României sunteți mulți colegi responsabili. Dumneavoastră mă adresez acum, în încheierea intervenției mele: dragi colegi, fiți responsabili și respingeți moțiunea!

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna ministru.

Trecem la prezentarea punctelor de vedere ale grupurilor parlamentare.

Are cuvântul reprezentantul Grupului parlamentar al AUR, doamna senator Barcari.

Vă rog, cei care doriți să vă înscrieți la cuvânt, în limita timpului alocat grupului parlamentar pe care îl reprezentați, să vă anunțați în sistemul informatic.

## **Doamna Dorina Barcari:**

Haideți să clarificăm niște lucruri!

Perioadele fragmentate, în ceea ce privește calculul stagiilor de cotizare, au fost mutilate – și asta pentru că perioadele asimilate, considerate ca fiind necontributive, au fost excluse. Și trebuie să explicăm foarte clar că perioadele asimilate, prin definiție, sunt perioade acoperite de asigurări sociale.

Și mai exact: perioada de studii este acoperită, cel puțin pentru o bună parte dintre cei care avem studii superioare, de perioada pe care am făcut-o în stagiatură și ne-am acoperit cheltuielile de studiu, deci nu este perioadă necontributivă. Perioadele medicale, întreruperile medicale, sunt perioade acoperite de contribuțiile pentru sănătate și ele sunt excluse din calculul perioadelor de contributivitate și deci al punctelor suplimentare, astea fiind singurele necontributive.

Mai există în lege o obsesie în renunțarea la pensie. Și cel puțin în două cazuri se cere lucrul ăsta: dacă vrei să continui munca pe un contract pe perioadă nedeterminată, trebuie să renunți la pensie; dacă vrei să iei jumătate din pensia celui decedat, trebuie să renunți la pensie. Or, pensia ta este plătită de tine și nu văd de ce trebuie să-ți fie condiționată de tot felul de situații absolut decente: că vrei să muncești în continuare sau că ai dreptul la jumătate din pensia membrului de familie decedat, în baza Codului familiei și a Codului civil, pentru că este o proprietate.

Trebuie să ne uităm la faptul că această lege a introdus o noțiune nouă – VPR-ul, ca să nu se poată vizualiza ușor creșterea valorii punctului de pensie și utilizarea stagiului de cotizare. Deocamdată, a rămas la 25 de ani, dar el putea să fie modificat și poate fi modificat în orice moment. Este un lucru foarte strategic pus așa.

## Mulțumesc.

Doamna senator Păun Ana-Cynthia-Ioana.

## **Doamna Ana-Cynthia-Ioana Păun:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Privilegiații. În 35 de ani, în acest Parlament s-au dat legi care i-au ridicat pe unii pensionari români deasupra celorlalți, deasupra celor care au muncit o viață în tăcere, fără să beneficieze de rețele și fără privilegii.

Rând pe rând, caste întregi au găsit portița, ușa secretă spre pensii mai mari, mai sigure și mai speciale. Majoritate parlamentară după majoritate parlamentară a cedat. Au permis să se îngroașe rândurile specialilor, din ce în ce mai mulți și din ce în ce mai apărați. Iar cei mai mulți dintre speciali au fost, vremelnic, și parlamentari și s-au gândit mereu doar la ei, niciodată la milioanele de oameni care trăiesc bătrânețea ca pe o pedeapsă.

Guvernările au tăcut. Au pactizat. În loc să repare nedreptatea, au transformat recalculările și indexările în prilej de artificii în campanii electorale. Au vopsit sărăcia cu doi lei în plus. Au umflat, în același timp, privilegiile cu mii de lei în plus. I-au mințit pe cei mulți și i-au răsplătit pe cei puțini.

După 35 de ani, sistemul acesta bolnav, construit pe nedreptate, se întoarce ca un bumerang și lovește tot în cei care nu au avut niciodată. România pierde milioane de euro, bani europeni, bani gratis, pentru că refuză puterea să renunțe la privilegii, refuză să desființeze pensiile speciale, refuză să facă dreptate. Sistemul de castă nu doar că nu se predă, se întărește și, după el, este târâtă întreaga Românie, tot mai adânc și tot mai jos, până în clipa în care vom ajunge în incapacitate de plată; și atunci? Atunci, nu vor mai fi bani nici pentru pensiile privilegiaților, dar nici pentru pensiile de mizerie ale bunicilor noștri.

Mulțumesc, doamna senator. În continuare, domnul senator Vela.

Se pregătește doamna senator Cerva, de la SOS România.

Domnule președinte, Dragi colegi,

Eu o să vorbesc doar un minut și jumătate, las 30 de secunde colegului meu Fodoca; are și el ceva de adăugat.

De la început, vrem să spunem așa: Grupul POT susține moțiunea de cenzură și o va vota pentru următoarele considerente:

Degeaba ne-a spus nouă doamna ministră a muncii că s-au mărit, ca niciodată, pensiile în România pentru 3,8 milioane de pensionari. După cum ați văzut în moțiune și după cum se cunoaște din statistici, numărul pensionarilor din România depășește 5 milioane, 5 milioane de oameni! Cum rămâne cu ceilalți aproape un milion și jumătate? Lor li s-au mărit sau le-au scăzut? Știm cu toții – cel puțin eu cunosc, personal și ca avocat, oameni care mi s-au plâns și care m-au făcut să dau statul în judecată, casa de pensii, în locul lor – că unora li s-au micșorat pensiile la recalculare. Asta este o problemă. Deci ideea aceasta că s-au mărit pensiile este praf aruncat în ochi.

Să presupunem că s-au mărit pensiile. Cum rămâne cu inflația? De câte ori a crescut inflația? Suntem țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană. Coșul zilnic – a scăzut valoarea pensionarilor pentru a-și procura cele necesare coșului zilnic pentru existența și întreținerea lor.

Guvernul acesta, prin miniștrii săi, inclusiv prin ministrul muncii și protecției sociale, nu a făcut mare lucru atâta vreme – doar conduce ministerul – pentru pensionari. Pensionarii au sărăcit cu adevărat. A crescut inflația. Chiar dacă pensiile sunt, așa, frumos, în teorie, mărite, în realitate, puterea de cumpărare a scăzut și oamenii din România, bătrânii noștri care au lucrat pentru noi, au sărăcit sub ochii indiferenți ai Guvernului.

Asta trebuie să se știe; de aceea trebuie votată această moțiune.

Vă mulțumim.

Mulțumesc. Vă rog.

Pe timpul rămas de la POT, mai aveți 5 secunde.

## **Domnul Liviu-Iulian Fodoca:**

Nu dați și prelungiri? Prelungiri nu primim?

Hristos a Înviat!

Vreau să o întreb și eu pe doamna ministră, că spuneați că o să fiți în incapacitate...

Mai aveți 15 secunde. Vă rog.

## **Domnul Liviu-Iulian Fodoca:**

## Mulțumesc frumos.

...cum reușiți să-l plătiți pe domnul Vasile Blaga. Ce pensie specială, știți cumva să ne spuneți și nouă? A contribuit la ea? Domnul Titus Corlățean? Și el un special. Și nu mai știu care de aici, că domnul Zamfir a spus că încă n-a primit-o, nu?

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumesc, domnule senator. Timpul a expirat.

În continuare, doamna senator Cerva.

Mulțumesc, domnule senator.

Vă rog.

Bravo!

## **Doamna Nadia-Cosmina Cerva:**

Grupul parlamentar al SOS România votează această moțiune. A semnat-o, o susține și o votează.

Și am pentru doamna ministru trei întrebări punctuale, la care aș dori răspuns la fel de punctual.

O dată, doamna ministru, vă întreb: de ce batjocoriți pensionarii români?

Aveți mii, poate zeci de mii de dosare în care pensionarii au depus adeverințe pentru recalculare înainte de a fi aprobată anexa dumneavoastră, adică formularul acela, anexa nr. 6, pe care nu le luați în considerare, cu toate că ele conțin aceleași informații care sunt și în anexa nr. 6, și trimiteți bieții pensionari la sute de kilometri, pentru a face rost de niște adeverințe pentru care niște SRL-uri, numite deținători de arhive, încasează și cer pensionarilor zeci de mii de lei, pe care s-ar putea nici măcar să nu-i mai recupereze din acea recalculare. Îi trimiteți să cheltuiască bani pe transport, pe cazare, pentru că, uneori, aceste societăți sunt la 5-6-700 de kilometri de casă, fără să le asigurați nici cea mai mică garanție că măcar banii pe care îi cheltuie vor fi recuperați.

Încă o dată, dacă aceste adeverințe, deja depuse la casele de pensii, conțin aceleași informații ca anexa nr. 6, de ce vă bateți joc de ei și-i trimiteți la sute de kilometri, în avantajul unor SRL-uri, deținători de arhive, care încasează de pe pielea lor zeci de mii de lei?

Întrebarea numărul 2: considerați normale deplasările dumneavoastră la clasa business, în timp ce, la Guvern, premierul Ciolacu anunță reduceri de cheltuieli?

Și întrebarea numărul 3: considerați corectă poziția dumneavoastră de a pleca în străinătate în interes personal în perioada în care a fost adoptată ordonanța „trenuleț” prin care s-au tăiat pensiile românilor și s-au oprit de la indexare alocațiile pentru copii?

## Mulțumesc.

Domnul senator Petrea, pe timpul rămas.

## **Domnul Dorin-Silviu Petrea:**

Mulțumesc, domnule președinte. Hristos a Înviat!

O să încerc să fiu cât mai rapid posibil.

Stimați colegi, Doamna ministru,

Am o veste tristă pentru dumneavoastră: astăzi este ultima zi de „doamnă ministru”; de mâine, veți ieși și dumneavoastră la pensie...

Asta ar fi prima.

Doi. Când veneam spre plen, am citit cu mare interes un articol, mi-au dat la...

15 secunde, vă rog.

## **Domnul Dorin-Silviu Petrea:**

...10% indexare de la 1 aprilie. Când am citit cu atenție totuși, dădea 10% Guvernul Republicii Moldova. Da, da, țara asta mică, cu probleme, nu și-a bătut joc de pensionarii...

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumesc. Domnul senator Darău, de la USR.

Mulțumim, domnule senator.

Timpul a expirat.

Mulțumim.

Domnule senator, vă rog să luați loc în sală. Domnul senator Darău.

## **Domnul Ambrozie-Irineu Darău:**

## Mulțumesc.

Să știți, doamna ministru – și, în general, celor de la putere le spun –, că USR întotdeauna își pune problema foarte serios: să voteze sau să nu voteze o moțiune simplă, cu argumente.

Ce am vrea de la un ministru al muncii? Să fie foarte performant – ceea ce nu e cazul – sau măcar să fie foarte sincer și nicidecum relaxat. V-am văzut în nenumărate ipostaze, de la învestire, reînvestire, până la aceste momente în care veniți triumfalist și prezentați cât de roz sunt lucrurile în România. Nu sunt roz, doamna ministru. Nu știu cum ajungeți la asemenea concluzii – ori nu umblați prin lume, ori ascultați numai pe cine vă cântă laude.

Oamenii o duc rău, oamenii nu sunt mulțumiți de direcția în care merge România și știu că Guvernul e responsabil de asta. Iar dumneavoastră aveți în mâini de 4 ani, dumneavoastră, PSD-PNL, aceeași putere, aveți toată puterea, toată puterea să rezolvați problemele din sistemele care țin de dumneavoastră, de Ministerul Muncii, și legate de salarizare – și pierdem fonduri europene din cauza asta, avem inechități din cauza asta –, bineînțeles, și legate de pensii.

Și, cum v-am mai spus odată într-un plen reunit, e vorba de oameni, nu de numere. Degeaba veniți aici și ziceți că ați rezolvat niște probleme. Păi, slavă Domnului că măcar câte ceva rezolvați! Dar știți prea bine că încă milioane de oameni sunt nedreptățiți și nu știu ce faceți, că nu-i ascultați, nu le rezolvați problemele în practică. Și aici veniți să încercați să justificați nejustificabilul.

S-a mai spus: au fost niște creșteri de cuantumuri. Nu cred că v-ați uitat la inflație, de la promisiunile Olguței Vasilescu privind punctul de pensie și la inflația cumulată din 2019 încoace. Este uriașă și oamenii au pierdut putere de cumpărare pe coșul de consum al unui pensionar.

15 secunde, vă rog.

## **Domnul Ambrozie-Irineu Darău:**

Ignorați toate disfuncționalitățile de la casa de pensii, nu le-ați indexat și acum veniți din nou și cereți votul. Eu cred că pensionarii știu foarte bine cum o duc și cred că, până când veți deveni la Ministerul Muncii fie performanți, fie măcar foarte sinceri privind ce nu...

Mulțumesc.

Doamna senator Stelea, de la AUR, vă rog.

## **Doamna Niculina Stelea:**

## Stimați colegi,

Respectul pentru părinții și bunicii noștri înseamnă respect față de identitatea noastră. Cei care au condus și conduc destinele României în ultimii 35 de ani doresc, foarte probabil, să fim un copac fără rădăcini, să nu mai știm de unde venim și încotro ne îndreptăm.

Pensionarii sunt buni atunci când votează, dar sunt și mai buni între ciclurile electorale, dacă nu încasează pensia prea mult timp.

Vreau să-i răspund doamnei ministru.

Câteva aspecte vizavi de motivațiile pe care le-a avut dumneaei.

Guvernul s-a lăudat că ne-a mărit pensiile cu 40% anul trecut. Pensia medie în decembrie 2023 era de 1.970 lei. În decembrie 2024 a fost de 2.748 lei, deci o creștere a fost – de 28%, nu de 40%, cum ni s-a spus. Diferența de 12 puncte procentuale este vrăjeală electorală.

Sunt voci din coaliția guvernamentală care încearcă să ne convingă de faptul că părinții și bunicii noștri sunt o povară insuportabilă și că pensiile sunt prea mari în România.

Vreau să vă spun, distinși colegi, că România plătește 8,4% din PIB pentru pensii, inclusiv pensiile speciale, în timp ce media europeană se situează la 13,6% din PIB, iar când vine vorba de pensia medie suntem la coada clasamentului în Uniunea Europeană.

Distinși colegi,

Doamnă ministru,

Încercați să vă coborâți din mașini și să mergeți printre oameni. Mergeți în piețe, mergeți la dispensare, mergeți în farmacii și vedeți pensionarii. Și o să vedeți cum drămuiesc bănuții pe care-i au din pensia aceasta mărită, pe care spuneți că ați dat-o, și ei nu au cu ce să trăiască.

## Mulțumesc.

Domnul senator Chelaru, de la AUR.

## **Domnul Mircia Chelaru:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Direct și la obiect, doamna ministru.

Apreciez intenția dumneavoastră de a recupera unele dintre deficiențele majore ale sistemului și a le pune sub obrocul unei poleieli.

Cât se poate de nefericită a fost trimiterea la acest corp al rezervei Armatei Române. Acea așa-zisă „actualizare”, doamnă, s-a făcut pe perioada 2010 – 2016 și n-a acoperit nici măcar ceea ce a adus prin inflație. Pensiile militare, de fapt soldele de rezervist, la ora actuală, sunt sub același semn al inechității grave. Ceea ce s-a întâmplat, doamnă, este faptul că nu ați eliminat inechitățile: la stagiu egal, la grad egal, la funcții egale – pensie egală. Ba mai mult, ați

făcut un colaj între Avocatul Poporului... și, când ați descoperit că trebuie să faceți acest lucru și să puneți în drepturi această parte activă a rezervei calificate a Armatei Române, ați dat-o cu Avocatul Poporului și ați pus-o de neconstituționalitate.

Apreciez, în virtutea unei concluzii grave, că sunteți victima – în general, partea aceasta guvernamentală – a unei combinații foarte subtile antiromânești, antistatale, prin care decapacitați voința de luptă a rezervei calificate a Armatei Române, într-un context de o gravitate ieșită din comun.

De aceea, cer categoric: în cel mai scurt timp, să produceți această reparație și, într-adevăr, să ne convingeți că nu doar sunteți de bună intenție, ci aveți soluțiile aplicabile imediat.

Rezerva Armatei Române nu cerșește, ea nu este o paria, iar Armata Română nu este butonieră la reverul politicianului doar de sărbători.

Mulțumesc. Doamna senator Kondor Ágota, de la UDMR.

## **Doamna Kondor Ágota:**

## Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Intervenția mea vine ca răspuns la moțiunea simplă intitulată „Sistemul de pensii – un joc de-a alba-neagra cu viețile părinților și bunicilor noștri”.

În primul rând, este necesar să privim cu onestitate realitatea obiectivă. Sistemul public de pensii se confruntă, de ani buni, cu provocări majore: dezechilibre demografice, un raport nesustenabil între contribuabili și pensionari și presiuni bugetare fără precedent, generate de crizele multiple traversate de Europa și România. În acest context, Guvernul actual a avut o abordare bazată pe responsabilitate fiscală și reformă structurală.

Potrivit Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, următoarele date sunt relevante. În perioada 2020-2024, valoarea punctului de pensie a crescut, cumulativ, de la 1.265 de lei la 2.032 de lei. Peste două milioane de pensionari au beneficiat direct de creșterea pensiei minime garantate, care a ajuns la 1.281 de lei în 2024, față de 800 de lei în 2020. Noua lege a pensiilor, nr. 360/2023, a introdus recalcularea tuturor pensiilor în baza principiului contributivității, corectând distorsiunile generate de legislația anterioară și eliminând discrepanțele nejustificate între contribuabili.

Referitor la tema înghețării pensiilor, trebuie precizat că Ordonanța de urgență nr. 156/2024 a suspendat temporar indexarea, pentru a respecta jaloanele fiscale asumate prin PNRR și pentru a evita depășirea deficitului bugetar stabilit. Această măsură a fost compensată prin programul de ajutoare financiare pentru pensionarii cu venituri sub 2.500 de lei, program care a beneficiat de o finanțare totală de 2,6 miliarde de lei în 2024.

15 secunde, vă rog.

## **Doamna Kondor Ágota:**

...abilității, a echilibrului și a protejării interesului național. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Fenechiu, de la PNL.

## **Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Suntem în ultima săptămână de campanie și întotdeauna tema pensiilor este o temă extrem de suculentă. Realitatea este că, orice reforme ai face în zona pensiilor, dorința de mai bine, dorința de condiții mai bune de pensii, condiția, dorința de a fi cât mai aproape de pensionari te fac să îți dorești ca lucrurile să fie constant îmbunătățite. Realitatea este că între un sistem de pensii care a funcționat sute de ani pe baze de contributivitate și un sistem de pensii care a funcționat cum a funcționat sistemul românesc odată cu transformările de după 1989 și cu greșelile care s-au făcut în anii următori, cu pensionări la vârste foarte fragede, cu anumite categorii speciale care se pensionează la 49, 50, 52 de ani... Fără îndoială, sunt teme care pot să facă obiectul unor discuții.

Însă, dacă stăm și ne uităm nu mai departe de ce s-a întâmplat în ultima perioadă în materia pensiilor din România, putem să constatăm, dacă suntem de bunăcredință, că a fost eliminat plafonul de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile, care ar fi avut un impact în sensul blocării creșterii pensiilor până în 2070. Deci, prin eliminarea plafonului, au putut să aibă loc anumite majorări de pensii. Mai bine zis, au beneficiat de majorări circa 4,5 milioane de pensionari.

În anul 2024 am avut o creștere a punctului de pensie cu 13,8%. Chiar și în zona... chiar și... ulterior am avut o creștere medie a pensiilor recalculate de 27%, în medie, în septembrie 2024. Dacă facem un calcul scurt, în anul 2024 pensiile au crescut, în medie, cu 40%. Așa cum am spus, de majorările de care vorbeam au beneficiat 4 milioane de pensionari, 216.000 de persoane au ieșit din categoria indemnizației sociale pentru pensionari, depășind cuantumul pensiei minime de 1.281 de lei. Sunt niște lucruri care nu pot să fie negate.

## Mulțumesc.

Dacă sunt, dintre senatorii neafiliați, colegi care vor să ia cuvântul?

Dacă nu, domnul senator Humelnicu, de la PSD.

## **Domnul Marius Humelnicu:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Ar trebui astăzi să ne aflăm în fața unei dezbateri a unei moțiuni simple, moțiune care ar trebui să fie un instrument de critică parlamentară constructivă. În schimb, ne aflăm în fața unui joc de imagine, care le folosește doar inițiatorilor și nicidecum pensionarilor. Este exact genul de produs pe care AUR, USR, SOS și POT îl girează de ceva timp, mimând grija față de situația pensionarilor. În schimb, ce aduce cu adevărat această Lege a pensiilor, ceea ce dumneavoastră ați numit un eșec? Este, de fapt, cea mai amplă și mai curajoasă reformă a sistemului public de pensii din ultimele decenii.

Despre reforma pe care alții au ezitat să o facă pot spune că, da, Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii a fost o obligație asumată prin PNRR, iar noi am transformat-o într-o oportunitate istorică, în favoarea românilor. Am scos plafonul de 9,4%, care ar fi înghețat pensiile românilor până în 2070.

Dați-mi voie să o felicit pe doamna ministru Simona Bucura-Oprescu pentru curaj, profesionalism și răbdare, demonstrate prin elaborarea acestei legi atât de importante pentru prezentul și viitorul pensionarilor din România, precum și întreaga echipă. În momente dificile, avem nevoie de oameni competenți, asumați, empatici, cărora le pasă de părinții și bunicii noștri.

Este ușor, să știți, fiind pe margine, să vii să spui de fiecare dată să mai punem încă 50 de lei, 100 de lei, 300 de lei, dar, dragi colegi, cu tot respectul cuvenit, este o abordare bipolară, de fiecare dată, a dumneavoastră. De ce? Pentru că, pe de o parte, spunem să se dea, pe de cealaltă parte, veniți și spuneți: ce facem cu deficitul bugetar? Când suntem profesioniști?

Noi alegem să facem o politică mare, să reformăm, să corectăm inechitățile, să garantăm sustenabilitatea. Pensionarii români merită mai mult decât jocuri politice. Ei merită respect și recunoaștere, pentru o viață mai bună.

Mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Vă rog, dacă mai există intervenții? Mai aveți 11 secunde.

Vă rog, domnule senator Iacob, haideți!

## **Domnul Constantin-Ciprian Iacob:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că aș vrea să-i atrag atenția doamnei ministru că măsura 7.5.2, prin care avem un program-pilot la Mănăstirea Dealu... Bine, m-aș fi...

15 secunde, vă rog.

## **Domnul Constantin-Ciprian Iacob:**

...domnul Titus Corlățean să atragă atenția doamnei ministru că ne blochează un proiect de 33 de milioane de euro, bani veniți prin PNRR. Dar dacă domnul Titus Corlățean ia doar voturi de la Dâmbovița și nu e dâmbovițean, mă văd nevoit s-o spun...

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumesc, timpul a expirat.

Dacă Partidul Social Democrat sau Partidul Național Liberal doresc să își epuizeze timpul?

Dacă nu, în continuare, îi dau cuvântul doamnei ministru Simona Bucura-Oprescu pentru a răspunde.

Liniște, vă rog!

## **Doamna Simona Bucura-Oprescu:**

Stimați colegi,

Ați auzit deseori vorbindu-se despre necesitatea ca pensiile românilor să crească. Ei bine, noi, prin noua reformă a pensiilor, am reușit inclusiv eliminarea lui 9,4, care ar fi blocat creșterea acestora până în 2070. Să știți că, însumând procentul din PIB al pensiilor din asigurări sociale de stat, al pensiilor plătite din bugetul de stat și al pensiilor militare, încă din 2024, avem un procent de 9,44 din PIB, ceea ce înseamnă că, prin efortul comun pe care l-am făcut prin adoptarea noii legi și eliminarea lui 9,4, noi toți am permis creșterea pensiilor românilor.

De asemenea, s-a spus aici despre procentul cu care au crescut pensiile. Aritmetica este simplă: 13,8 plus creșterea în medie de 27% și veți vedea că suntem la acele date pe care noi le-am prezentat și pe care le puteți verifica și la Institutul Național de Statistică, de creștere în 40%.

De asemenea, s-a făcut referire la valorificarea veniturilor nepermanente. Dragi colegi, este foarte important că prin noua lege a pensiilor recunoaștem aceste venituri nepermanente. Este foarte important că le dăm posibilitatea românilor de a-și valorifica, practic, toate contribuțiile de asigurări sociale pe care le-au avut în perioada de activitate.

De asemenea, știți, hârtia suportă orice, dar realitatea nu poate fi ascunsă. În România, dacă discutăm despre pensia de urmaș, aceasta este acordată soțului supraviețuitor și copiilor supraviețuitori, până la vârsta de 26 de ani, dacă aceștia își continuă studiile.

De asemenea, s-a spus aici despre faptul că noua lege nu se reflectă și în creșterea numărului de pensionari din clasa de mijloc. Vă ofer doar câteva date.

Vă rog, liniște în sală.

## **Doamna Simona Bucura-Oprescu:**

...148.000 înaintea reformei. Aceasta este realitatea, acestea sunt faptele.

Dragi colegi,

Aceasta este o lege corectă, muncită și mult așteptată. Toți am clamat contributivitatea. Noi am făcut-o. De aceea românii consideră firesc faptul că au primit aceste drepturi ale muncii lor, iar românii văd. Cei care au muncit au avut creșteri substanțiale. Cei care au avut stimulente de la statul român, ani de zile, pentru munca lor grea, nu au pierdut nimic. Și nu voi accepta și nu accept ca munca noastră să fie denigrată în discursuri construite pe neadevăruri. Nu transformați într-o discuție politică discuția despre viața oamenilor.

Când sunteți cinstiți: când mă felicitați pe holuri că în sfârșit primiți cât ați contribuit sau când vă faceți campanie de la tribună și dați în munca atâtor oameni?

În loc să veniți la masa ideilor constructive, umpleați studiourile TV cu așa-zisele „bombe” din pensii. Ați vânat greșeli omenești sau tehnice, ați adus doar răul la lumină, ați dezbinat bătrânii noștri cu manipulări grosolane. Timpul însă ne va da dreptate, mie și colegilor mei, care, zi de zi, în acest timp am muncit fără orar, fără să ținem cont de viețile noastre, având un singur obiectiv: justiția socială.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumesc, doamna ministru. Stimați colegi,

Potrivit prevederilor art. 174 din Regulamentul Senatului, moțiunea simplă se adoptă cu votul secret al majorității senatorilor prezenți.

Raportat la aceste dispoziții regulamentare, coroborat cu prevederile art. 143 alin. (1) din regulament, vă propun, ca procedură de vot, votul secret electronic.

Înainte de a derula procedura de vot secret electronic...

Înainte de a derula această procedură, o să facem un vot-test.

Vă rog să vă introduceți cartelele de vot în console...

Vă rog, doamna senator, pe procedură.

## **Doamna Nadia-Cosmina Cerva:**

Pe procedură, solicit vot pentru procedură secretă cu bile, având în vedere că în sală avem colegi senatori prezenți care sunt în imposibilitatea de a vota pentru că nu au cartelele la ei. Votul secret electronic nu le permite acestora să-și exercite votul. O astfel de împiedicare nu este permisă.

Și-atunci solicitarea mea este de vot secret cu bile, să poată fi exercitat votul și de colegii prezenți, dar care nu au asupra lor cartela de vot.

Vă rog, domnule Vela, pe procedură, dacă aveți o intervenție scurtă, după care vom supune votului procedura de vot.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

## Domnule președinte,

## Dragi colegi,

O completare la ceea ce a spus doamna colegă Cerva, de la SOS.

Da, e cea mai bună variantă votul cu bile, pentru că, așa cum știm, când votăm în plenul reunit împreună cu colegii deputați, așa votăm orice fel de moțiune și trebuie să o adoptăm și la Senat. Este cea mai corectă și, spunem noi, transparentă, pentru că cu votul electronic știm foarte bine că se pot măslui lucrurile. Cu bilele nu.

Mulțumim.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

## Mulțumesc.

## Stimați colegi,

Așa cum s-a procedat și la celelalte moțiuni simple, conform regulamentului, procedura pe care v-o propun spre a fi votată este vot secret electronic.

După ce vom vota procedura, dacă există altă poziție, sigur că vom supune la vot și cealaltă procedură de vot.

Între timp, vă rog să vă introduceți cartelele în console, vom derula un vot-test.

Stimați colegi, vă rog să vă introduceți cartelele în console, derulăm un vot-test.

Vot-test, vă rog.

- 106 colegi prezenți, cu cartele introduse în console:

29 pentru, 30 contra, 37 de abțineri, 10 nu votează. Sistemul funcționează.

Dacă există comentarii asupra sistemului de vot? Vă rog, domnule vicepreședinte Plăeșu.

## **Domnul Laurențiu Plăeșu:**

Domnule președinte, noi suntem 27 în sală și pe tabletă ne apar doar 23.

Vă rog să-i menționați pe cei trei colegi și colegii vor reglementa situația imediat.

## **Domnul Laurențiu Plăeșu:**

Sunt 27 în sală și ne apar pe tabletă 23 de voturi.

Deci suntem aici.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Au introdus cartelele în consolă?

Ați introdus cartelele în consolă? Încă o dată vă întreb. Au introdus cu toții cartelele în consolă.

Vă rog să le scoateți, să le mai introduceți o dată.

Și îi rog pe colegii de la Tehnic să verifice situațiile menționate.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Ne-am lămurit, stimați colegi, cu procedura, cartelele care nu funcționează sau ce probleme tehnice sunt?

Deci, stimați colegi, potrivit prevederilor art. 174 din Regulamentul Senatului, coroborat cu prevederile art. 143 alin. (1) din regulament, vă propun, ca procedură de vot, votul secret electronic.

Am derulat votul-test, am constatat că funcționează.

În consecință...

în consecință...

Domnule secretar general...

Domnule secretar general...

Vă rog, domnule Pălărie.

## **Domnul Ștefan Pălărie:**

## Domnule președinte,

Ca om politic responsabil, deși nu împărtășesc nivelul de gălăgie pe care îl au colegii din opoziție, împărtășesc principiul de a nu lăsa un senator prezent care dorește să voteze să nu poată vota pentru că lipsește cartela.

Motiv pentru care și eu mă alătur ideii de a propune procedura de vot cu bile pentru această moțiune simplă...

și, dacă la vot ea trece, are numărul de voturi necesare, ea trece. Dacă nu are, nu trece. Dar e vorba de un principiu, de a lăsa oamenii, reprezentanții cetățenilor, să voteze în numele lor.

Mulțumesc.

## Domnule senator,

Colegii noștri senatori știu foarte bine că votul pentru moțiunea simplă, așa cum s-a desfășurat și până acum, se face prin vot electronic cu cartelă, pentru cei prezenți în sală. Deci nu cred că e un argument faptul că cineva și-a uitat cartela acasă, că nu-i problema mea asta.

Vă rog, domnule Plăeșu.

Înainte de orice, domnule Pălărie, nu este vorba că sunt colegi care nu au cartelă. Deocamdată, ca să votăm procedura de vot, sunt 10 oameni care nu apar pe listă și sunt aici, în sală, cu cartele, nu fără cartele. Cu cartele! Când domnul Fenechiu a spus că sunt colegi care n-au cartele, imediat s-a repetat, fără niciun fel de discuții.

Haideți să lămurim toată chestiunea tehnică! Aduceți Secretariatul General să monitorizeze consolele care nu apar pe listă.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Rog Secretariatul General..., vă rog, domnule secretar general...

Un pic de liniște, vă rog, ca să ne putem organiza, să mergem înainte!

Secretariatul General, vă rog să monitorizați consolele celor 10 colegi care spun că sunt prezenți și nu apar în sistem. Și mai derulăm un vot-test imediat, da?

Vă rog, domnule Zamfir.

## **Domnul Daniel-Cătălin Zamfir:**

Uitați aici, stimați colegi, cu șmecheriile care v-au consacrat. Iată că la alte puncte ați votat și apare cartela dumneavoastră funcțională. Acum, pur și simplu, nu vreți să vă folosiți cartela, invocând faptul că nu merge sistemul. Șmechereala asta ieftină...

Haideți, vă rog, suntem într-o instituție a statului român pe care...

Da? Ăsta este tertipul pe care îl folosiți.

Ca atare, domnule președinte, vă rog să continuați procedura de vot.

Vă rog, o ultimă intervenție.

## **Doamna Nicoleta Pauliuc:**

## Stimați colegi,

Domnul Sava Clement – ați votat la alte puncte, apare că vă merge consola.

Doamna Barcari – ați votat la alte puncte, consola funcționează.

Deci, doamna Barcari, nu spuneți că nu vă funcționează consola!

Ați scos cartelele sau n-ați vrut să votați.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Sigur, dincolo de gălăgia care vă caracterizează, haideți să nu transformăm această ședință într-un bâlci, pe care vi-l doriți! Faptul că nu apare că 10 persoane ar fi în sală...

– e limpede – este o șmecherie de-a voastră. Pur și simplu nu vreți să votați în momentul ăsta, da?

Haideți, că nu ne prostim aici între noi! Aveți cartela...

Sistemul...

Puteți să nu urlați, totuși? Haideți...!

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Vă rog, un pic de liniște, ca să ne putem înțelege, stimați colegi, încă o dată.

Vă rog, domnule Plăeșu, o ultimă intervenție, după care supun la vot procedura de vot electronic.

## **Domnul Laurențiu Plăeșu:**

Domnule președinte...

Puțină liniște, vă rog!

Domnule președinte,

Este foarte adevărat ce a spus doamna senator Pauliuc, pentru că noi la începutul ședinței am făcut această verificare și, într-adevăr, consolele au mers. Suspiciunea este că cineva umblă la sistemul tehnic. Aceasta este marea suspiciune. Acum...

Drept care...

## **Domnul Daniel-Cătălin Zamfir:**

Eu o să am răbdare, până când înțeleg colegii noștri că...

Domnule Vela, sunteți nevorbit?

Haideți, că pe stadion puteți să urlați! Aici totuși am o rugăminte...

Nu... Replica... Aveți replică, știu, dumneavoastră aveți replică la orice.

Deci haideți să...

Eu aș vrea să continui...

Vot cu bile! Vot cu bile! Vot cu bile!

Mulțumesc.

## **Domnul Laurențiu Plăeșu:**

Drept care vă propun ca votul pentru modalitatea în care se va desfășura votul să fie vot deschis. Vot deschis, să se vadă cine votează și cine nu votează!

Vă rog, vot deschis pentru modul în care votăm!

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Deci, pe modalitatea de vot asupra procedurii, votul este deschis, nu este nicio problemă.

Da, mai facem un vot-test, stimați colegi.

Încă o dată, vă rog să introduceți cartelele în sistemul informatic.

Vă rog să le scoateți, să le reintroduceți.

Vom proceda la un nou vot-test, după care vă voi supune votului deschis procedura de vot propusă, respectiv votul secret electronic.

Vă rog. Vot-test, vă rog.

Vă rog, liniște, stimați colegi, pentru că nu mai continuăm în acest fel.

113 prezenți – votul-test pare că a funcționat.

14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 58/22.V.2025

Vă rog să vedeți lista.

Stimați colegi,

Vă

Vă rog, liniște, stimați colegi.

Având în vedere că propunerea de vot secret electronic a fost respinsă, vă supun votului procedura de vot secret cu bile.

Vă rog.

Bun, stimați colegi, procedura de vot secret cu bile a fost aprobată.

Vă rog, liniște...

Vă rog, liniște!

Potrivit dispozițiilor regulamentare, constatarea rezultatului votului și întocmirea procesului-verbal se fac de către o comisie constituită din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar.

Urmează să alegem o comisie de numărare a voturilor și pentru întocmirea procesului-verbal.

Rog reprezentanții grupurilor parlamentare să prezinte propunerile nominale pentru componența comisiei de numărare a voturilor.

Partidul Social Democrat.

Din partea Partidului Social Democrat voi fi prezent eu, Liviu Mazilu, în calitate de membru, în comisia de numărare.

Mulțumesc. AUR.

## **Domnul Petrișor-Gabriel Peiu:**

Având în vedere acest afront al domnului Mazilu, îl propun pe domnul Iacob, domnul senator Iacob.

PNL.

POT, vă rog.

Domnule președinte, Dragi colegi,

Grupul POT îl propune în comisia de numărare a bilelor pe domnul senator Fodoca Liviu. Mulțumim.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumesc.

În acest sens, vă prezint procedura de vot secret cu bile, prevăzută la art. 143 alin. (6) din Regulamentul Senatului, republicat, respectiv: bila albă introdusă în urna albă și bila neagră introdusă în urna neagră reprezintă vot „pentru” moțiunea simplă, bila albă introdusă în urna neagră și bila neagră introdusă în urna albă reprezintă vot „contra”. De asemenea, ambele bile introduse în urna neagră înseamnă „abținere”.

Începem procedura de vot.

Rog chestorii să-și ocupe pozițiile destinate pentru înmânarea bilelor necesare exercitării votului – domnul chestor Novak, domnul chestor Peia.

## **Doamna Niculina Stelea:**

Suntem gata? Putem începe?

Am rugămintea ca, după ce vă auziți numele, să spuneți „prezent”, da?

Domnul Predoiu – prezent Cseke Atilla – absent Tánczos Barna – absent

Domnul Abrudean Mircea...

Domnul Abrudean?

## **Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu:**

PNL o propune pe doamna senator Vetuța Păsculescu.

**Doamna Doina-Elena Federovici**

**:** Prezent.

USR, vă rog.

Grupul USR îl va propune în acest rol pe domnul Răzvan Anghel, colegul nostru senator. Mulțumim.

SOS România.

Din partea Grupului SOS România va fi reprezentant senatorul Dorin Petrea.

Mulțumesc.

UDMR.

UDMR o propune pe doamna senator Kondor Ágota.

## **Doamna Niculina Stelea:**

Domnul Blaga – prezent Doamna Aldea Maria Vali...

Unde este, unde este, unde este...? Doamna Horga – prezentă Alexandru Violeta Victoria – prezentă Anghel Răzvan-Paul – prezent Anisie Monica – prezentă Antal István – prezent Barcari Dorina – prezentă Bem Cristian – prezent Bică Andra Bochileanu – prezent Bodea Marius – prezent Bolojan Ilie – absent Borțun Ștefan... a zis „prezent”?

## **Doamna Doina-Elena Federovici**

**:**

Nu l-am auzit.

## **Doamna Niculina Stelea:**

Domnul Borțun – absent Bota Gheorghe – prezent Buzatu Oana-Constantina... Doamna Buzatu – absentă Carp Ionel – prezent Cașcaval Dan – prezent Catana Claudiu – prezent Cazanciuc – prezent Cernic Sebastian – prezent Cerva Nadia – prezentă Chelaru Mircia – prezent Chertif Costache – prezent Cibu Deaconu Ruxandra – prezentă Ciuperceanu Ionuț – prezent Cîmpeanu Sorin Mihai... Domnul Cîmpeanu – absent Constantinescu Rodica – prezentă Corlățean Titus – prezent Coșa Silviu... Domnul Coșa – absent Coteț Mihai – prezent Császár Károly Zsolt... Császár Károly – absent Cseke Attila – absent Cușnir – prezentă Darău Ambrozie Dîrlău Andrei... Domnul Dîrlău – prezent Dobra Elena-Adelina – prezentă Dogariu Eugen – prezent Dumitrescu Cristina – prezentă Dunca Marius – prezent Federovici – prezentă Fejér László-Ödön... Domnul Fejér – absent Domnul Fenechiu... Fenechiu – prezent Floroiu Ionel – prezent Flutur Gheorghe – prezent Fodoca Liviu... Domnul Fodoca – absent Geamănu Ștefan – prezent Gheorghe Daniel-Paul-Romeo – prezent Ghinea Cristian... Domnul Ghinea...

Da, ești prezent. Deci Ghinea... Domnul Ghinea, da – prezent Ghiță Robert – prezent Graur Cătălin – prezent Humelnicu Marius... Domnul Humelnicu... Domnul Humelnicu – prezent Iacob Ciprian Constantin... Domnul Iacob – prezent Jianu Florin-Nicolae – absent Jitaru Ovidiu – prezent Kondor Ágota – prezentă Kovács Maté – absent Lavric Sorin – prezent Manea Dumitru... Domnul Manea – prezent Marian Călin-Petru – prezent Mazilu Liviu – prezent Mălăiescu Luca... Parcă am auzit un „prezent”, nu? Prezent. Mărginean Lucian – prezent Mihai Daniela – prezentă Mircescu Ion-Narcis... Domnul Mircescu – prezent Mîndru Cătălin – prezent Mohan Aurel-George – prezent Moise Sorin – absent Neagu Nicolae – prezent Negoi Eugen-Remus – prezent Negru Corneliu – prezent Nicula Mircea-Cristian – prezent Niculescu-Țâgârlaș... Parcă absent, nu? Absent.

Novak Levente – prezent Onea Olga – prezentă Oprinoiu Aurel – prezent Orban Carmen – am văzut-o, da, prezentă. Parasca Teofil – prezent Pauliuc Nicoleta – prezentă Păduraru Răducu-Adrian – prezent Pălărie Ștefan – prezent Păsculescu Veta – prezentă Păucean-Fernandes Luminița – prezentă Păun Ana-Cynthia-Ioana – prezentă Peia Ninel – prezent Peiu Grigore – prezent Peiu Petrișor – prezent Petre George-Cezar – prezent Petrea Dorin-Silviu – prezent Pintea Paul-Ciprian – prezent Plăeșu Laurențiu – prezent Potecă Vasilică – prezent Predoiu a fost prezent. Presură Alexandra – prezentă Puiu Ovidiu...

**Domnul Ninel Peia**

**:**

Peia – prezent, eu sunt la numărătoare. Nu știu dacă...

## **Doamna Niculina Stelea:**

Da, ești pus „prezent”. Puiu – prezent Răcuci... Domnul Răcuci – prezent Resmeriță... Domnul Resmeriță – absent Robe Liviu – prezent Roman Marius-Valentin – absent Rujan Ion-Cristinel – prezent Rus Vasile-Ciprian – prezent Rusu Ioan-Cristian – prezent Rusu Petrică Lucian – prezent Sandu Mircea – prezent Sava Clement – prezent Silegeanu Cătălin – prezent Spau Dumitru – prezent Spătaru Elena-Simona... Doamna Spătaru – prezentă Stan Ioan... Domnul Stan... Domnul Stan? A, prezent! Stănescu Paul – prezent Stelea Niculina – prezentă Stoica Ciprian-Titi – prezent Stoiciu Victoria – prezentă Streinu Cercel – prezent Stroe Felix...

Sunteți prezent. Domnul Stroe – prezent Șipoș – prezent Șipoș Sorin-Gheorghe – prezent Ștefănache... Domnul Ștefănache – prezent, prezent Daniela Ștefănescu – prezentă Tánczos Barna – absent Tasnadi – absent, nu? Absent. Tănăsescu Alina-Elena – prezentă Turos Lóránd – absent Țepeluș Laurențiu... Domnul Țepeluș – absent... Este prezent! Varga Glad-Aurel – prezent Vasile Marian – prezent Vântu Cristian... Domnul Vântu Vela Gheorghe – prezent Veștea Mihail... Domnul Veștea – prezent Vlahu Nicolae – prezent Vlașin Sorin – prezent Vlăescu Virgiliu – prezent Zamfir Daniel-Cătălin... Parcă era prezent... domnul Zamfir... Domnul Zamfir?

## **Doamna Doina-Elena Federovici**

**:**

Aici!

## **Doamna Niculina Stelea:**

Da. Deci mai strig o dată absenții. Borțun Ștefan Buzatu Oana-Constantina...

Prezent. Prezent. Cîmpeanu Sorin – absent Coșa Silviu...

Ați votat? Da. Császár Károly – absent Fejér László – absent

Păi, nu sunt. Jianu Florin – absent Kovács Maté – absent Moise Sorin... Moise Sorin, nu este? Moise? N-aude. Niculescu-Țâgârlaș Resmeriță... Domnul Resmeriță – absent Roman Marius – absent Tánczos Barna – absent Tasnadi Istvan – absent Turos Lóránd – absent Vântu Cristian...

## **Doamna Doina-Elena Federovici**

**:**

Turos, prezent. Turos a votat.

## **Domnul Novak Levente**

:

Vântu a votat.

## **Doamna Niculina Stelea:**

Vântu Cristian a votat?

Da, prezent. Și cine a votat?

**Doamna Doina-Elena Federovici**

**:**

Turos.

## **Doamna Niculina Stelea:**

A votat? Turos a votat?

## **Doamna Doina-Elena Federovici**

**:**

Da.

## **Doamna Niculina Stelea:**

E greu. Cam atât. Haideți să votăm și noi!

Zamfir... Domnul Zamfir a votat, e prezent. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Invit comisia de numărare a voturilor în sala „Constantin Stere” pentru a-și exercita atribuțiile și rog liderii grupurilor parlamentare să ne consultăm puțin.

Stimați colegi, continuăm cu ordinea de zi.

La punctul 2, secțiunea I, avem aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unei inițiative legislative.

Potrivit art. 93 alin. (4) din Regulamentul Senatului, caracterul complex al legii se stabilește prin hotărârea plenului Senatului, la propunerea Biroului permanent, care a analizat solicitarea privind prelungirea la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unei inițiative legislative, așa cum este afișată pe pagina de internet a Senatului.

Urmează să ne pronunțăm asupra acestei solicitări la sesiunea de vot final.

Stimați colegi,

La punctul 3, secțiunea I, avem notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la 23 și 26 aprilie 2025, a unor inițiative legislative.

Această notă este afișată pe pagina de internet a Senatului.

Inițiativele legislative se consideră adoptate prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza a treia din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 152 alin. (2) din Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmise Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

Stimați colegi,

Facem o scurtă pauză, de două minute, pentru a continua lucrările în format hibrid.

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Stimați colegi,

Continuăm lucrările și trecem la secțiunea următoare a ordinii de zi.

La punctul 1 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru instituirea zilei de 15 august ca Ziua Maramureșului (L87/2025).

Raportul Comisiei pentru administrație publică este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți. Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Dacă nu sunt intervenții, am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 2 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă privind obligativitatea publicării CV-urilor demnitarilor pe site-urile oficiale ale instituțiilor publice (L66/2025).

Raportul Comisiei pentru administrație publică este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți. Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Dacă nu există intervenții, acest punct al ordinii de zi rămâne la vot final.

Am încheiat.

La următoarea.

La punctul 3 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 58 din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii (L65/2025).

Raportul suplimentar al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și se adoptă cu votul majorității senatorilor.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Începem dezbaterile.

Dacă nu există intervenții, am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi...

Vă rog, doamna senator Păun, doriți să interveniți?

La 65.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cât vom mai petici în România, în loc să îndreptăm?

Ani la rând, pe diverse motive, parlamentarii au intervenit în lege pentru a acorda derogări privind vârsta legală de pensionare, condiții grele de muncă, oameni afectați de poluare extremă. Astăzi, este cazul Slatina, dar orice derogare de la lege instituie nedreptăți.

La începutul lunii, m-am aflat în județul Maramureș, unde am văzut cum poluarea extremă produsă de om a cauzat și a distrus efectiv viețile și sănătatea oamenilor. Statul român i-a lăsat să moară așa, chinuiți de boli, în loc să ecologizeze zona, să aloce banii necesari pentru asta.

Tot adăugăm în lege și credem că rezolvăm probleme. 2 ani tăiați din împlinirea vârstei de pensionare este strict un fel de a spune că ai făcut ceva, fără să faci, de fapt, nimic, adică să acționezi asupra cauzelor, și nu asupra efectelor. Reduci... _(Neinteligibil.),_ mă scuzați, reduci vârsta de pensionare, dar e posibil ca oamenii să nu o mai prindă, pentru că mor de cancer sau alte probleme cauzate de poluare.

Legile nu pot funcționa cu derogări infinite și să mai pretinzi că faci lege pentru toți românii.

Nu avem studii care să ne arate situația reală din zonele afectate, pentru a gândi politici care să rezolve problemele. Orice alt demers e ca și cum am pune petice pe găuri. Nu așa se legiferează, iar USR susține că legea este aceeași pentru toți.

Și să nu uităm că, în fața poluării și a bolilor cauzate de poluare, toți suntem egali. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Ghiță Robert-Daniel.

Bună ziua, dragi colegi!

Suntem de acord, de principiu, cu inițiativa legislativă și vom vota împotriva raportului de respingere.

Dar pe viitor vom veni cu o inițiativă legislativă prin care să reintroducem toate municipiile și localitățile care beneficiază de această reducere în legea pensiilor anterioară, pentru a nu se crea discriminare.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 4 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României (L71/2025).

Raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisiei pentru administrație publică este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice, se adoptă cu votul majorității senatorilor.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Doamna senator Spătaru Elena.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Așa cum ați menționat, legea propune modificări la cadrul legal pe care îl avem pentru alegerea Președintelui României și cred că, mai mult ca niciodată, suntem conștienți că aceste modificări sunt și necesare.

Alegerile prezidențiale anulate au arătat că democrația noastră este una vulnerabilă, iar impresia cetățenilor este că suntem pe imperiul arbitrariului, iar carențele legislative nu sunt de natură să liniștească societatea. Nimeni nu a crezut, practic, că ajungem să reluăm alegerile cu totul. Cel mult, poate, o repetare a unui tur. Dar, după cum știm, s-au anulat alegerile în întregime. Nimeni nu s-a gândit că ne vom alege președintele la început de mai. De aceea, legea actuală, în vigoare, stabilește termene de referință pentru înscrierea alegătorilor în registru pentru luna aprilie. Deci, așadar, vă propunem aceste modificări.

Sunt câteva... două puncte vreau să vă menționez.

O propunere se referă la un interval clar în care să se organizeze alegerile pentru președinte, pentru că în acest moment acest interval nu există, încât ne putem trezi cu alegeri organizate cu doar două săptămâni înainte de expirarea termenului mandatului președintelui.

Iar un al doilea punct forte îl reprezintă, în oglindă cu prevederile pentru alegerea Senatului și Camerei Deputaților – propunem reducerea numărului de semnături pentru participarea la alegeri, fix același mecanism de la Parlament să se aplice, practic, și pentru alegerile privind Președintele României. În prezent în Parlament sunt necesare 100.000 de semnături, iar pentru președinte 200.000. Propunem să fie o unificare de gândire a acestor două tipuri de alegeri.

Mulțumesc. Domnule senator Vela, vă rog.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 58/22.V.2025

## Domnule președinte,

## Onorați colegi,

Am o scurtă intervenție pe acest proiect de inițiativă legislativă.

Se dorește modificarea Legii privind alegerea Președintelui României nr. 370/2004. Grupul POT va vota împotriva acestui proiect de inițiativă legislativă, pentru câteva considerente.

Se face referire, în avizul Consiliului Legislativ, chiar dacă este un aviz favorabil, la Comisia de la Veneția. Se face referire, în avizul Consiliului Legislativ, la faptul că se dorește, prin această modificare a Legii alegerii președintelui, o restructurare, o redefinire a ceea ce înseamnă partide politice și așa mai departe. Atâta vreme cât autoritățile din România, AEP-ul – Autoritatea Electorală Permanentă, Curtea Constituțională a României, justiția statului român, nu țin cont de toate avertismentele internaționale, care n-au fost date numai de către Comisia de la Veneția, ci și de către înalți reprezentanți ai Uniunii Europene, de către parlamentari ai Uniunii Europene, noi considerăm că prin a se modifica modalitatea de alegere a Președintelui României nu se face altceva decât să se legitimizeze dictatura sau, mai corect spus, lovitura de stat care a fost dată în 6 decembrie 2024.

Prin urmare, nu putem să fim de acord cu o asemenea inițiativă legislativă. Legea trebuie să rămână așa cum este acum; este o lege bună, dar care trebuie respectată, ca să avem democrație adevărată în România.

Vă mulțumim.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

## Mulțumesc.

Domnul senator Peiu.

Dacă nu, am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 5 al ordinii de zi avem Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind controlul coordonat pe teritoriul României în punctul de trecere a frontierei de stat Galați (România) – Giurgiulești (Republica Moldova) rutier, pe sensul de intrare în România, semnat la 20 noiembrie 2024 la București (L103/2025).

Raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este Camera decizională.

Începem dezbaterile.

Dacă nu există intervenții, am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.

## Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 6 al ordinii de zi avem Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Londra la 13 noiembrie 2024 (L90/2025).

Raportul...

Am încheiat.

Vă rog, doamna senator Pauliuc, la punctul 5 – Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova.

## Stimați colegi,

Astăzi vorbim despre mai mult decât un acord tehnic. Vorbim despre întărirea unei relații speciale, cea dintre România și Republica Moldova, o relație care nu este doar una de suflet, ci și una a faptelor concrete, a solidarității demonstrate prin acțiuni ferme și coordonate. Relația noastră cu Republica Moldova nu este doar una de inimă; este una de responsabilitate.

Prin ratificarea acestui acord, România întinde din nou o mână concretă fraților noștri de peste Prut, făcând ceea ce face un frate adevărat: nu doar declară iubirea, ci o arată prin fapte. Controlul coordonat la punctul de frontieră Galați – Giurgiulești înseamnă mai multă siguranță, mai multă eficiență, mai multă demnitate pentru cetățenii moldoveni și români care circulă între cele două maluri ale Prutului, înseamnă sprijin real pentru economia Republicii Moldova, înseamnă, în același timp, că România își respectă angajamentele față de Uniunea Europeană, față de Ucraina, într-o perioadă în care solidaritatea nu este doar o vorbă frumoasă, ci și o datorie.

Apropierea Moldovei de Europa trece și prin acest vot. E un vot despre curaj, despre viitor, pentru viitor, pentru normalitatea unui spațiu comun de libertate și prosperitate. Împreună, prin gesturi concrete ca acestea, clădim poduri peste toate granițele puse de vremuri.

Vă invit, stimați colegi, să susținem acest proiect, cu toată convingerea că ceea ce facem astăzi va conta în istoria noastră comună.

PNL votează acest proiect de lege.

Domnule senator Chelaru, vă rog.

## **Domnul Mircia Chelaru:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ca membru în aceeași Comisie de apărare ca doamna Pauliuc, am să scot în evidență importanța, deocamdată mai mult simbolică, a acestui tratat care face referire la permeabilitatea, dacă vreți, chiar intenția de a elimina aceste elemente de frontieră, de control supralicitat la frontiera româno-română.

Am spus-o și în plenul comisiei, pentru mine Republica Moldova este o problemă și ar trebui să fie taxată și tratată ca o problemă de politică domestică, de politică internă. Insist, și pe această cale, măcar Guvernul României să fie mai incisiv față de rigorile – cu ghilimelele de rigoare – impuse de către Bruxelles, ca aderarea Republicii Moldova la spațiul Uniunii Europene să se facă prin și cu România la braț, acest acquis româno-român, cu axa București – Chișinău, o axă a românității, într-un spațiu _de jure ereditarae_ .

Să dea Dumnezeu să fie nu numai Albița ca pilot, nu numai Galațiul, ci întreaga linie de frontieră să fie penetrată de zeci de poduri, de zeci de puncte, nu de trecere, ci de asimilare a acestui spațiu în interiorul marii comunități a neamului românesc.

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt intervenții pe acest punct? Domnul Ștefănache Gheorghe.

## Stimați colegi,

Despre relația cu Republica Moldova sunt mai multe lucruri de făcut decât lucruri de zis, pentru că de vorbit tot vorbim. Sub ideea „două state, o singură țară”, avem șansa să împărtășim din experiența pe care România a dobândit-o în cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană fraților și surorilor noastre de peste Prut și, dacă unirea încă ne este potrivnică, să ne întâlnim în granițele Uniunii Europene și acolo să facem ceea ce ar fi trebuit să facem cu mult timp înainte pentru a le acorda sprijin celor de peste Prut. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.

Inițiativa rămâne la vot final.

Între timp, înțeleg că s-a finalizat procesul de numărare a voturilor.

Dau cuvântul domnului senator Iacob să prezinte procesul-verbal cu privire la rezultatul votului.

## **Domnul Constantin-Ciprian Iacob:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la rezultatul votului secret cu bile exprimat asupra moțiunii simple cu tema „Sistemul de pensii – un joc de-a alba-neagra cu viețile părinților și bunicilor noștri”, inițiată de un număr de 45 de senatori, în sesiunea parlamentară februarie – iunie 2025, procedându-se la numărarea voturilor exprimate asupra moțiunii simple cu tema „Sistemul de pensii – un joc de-a alba-neagra cu viețile părinților și bunicilor noștri”, inițiată de un număr de 45 de senatori, s-au constatat următoarele:

Numărul total al senatorilor – 134.

Senatori prezenți – 120.

Număr total al votanților – 120, din care:

– voturi pentru – 61;

– voturi contra – 59;

– zero abțineri și zero nule.

În temeiul art. 112 alin. (2) din Constituția României, republicată, și al art. 174 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Senatul a adoptat moțiunea simplă cu tema „Sistemul de pensii – un joc de-a alba-neagra cu viețile părinților și bunicilor noștri”.

În încheiere, i-aș sugera doamnei ministru, într-un gest de onoare, să-și prezinte demisia, pentru că aceste voturi nu sunt ale noastre, ci ale românilor care ne-au trimis aici să-i reprezentăm.

Vă mulțumim.

Mulțumesc, domnule senator.

Nu rețin ca moțiunea să fi avut drept concluzie sau solicitare demisia ministrului muncii.

## Stimați colegi,

Având în vedere rezultatul votului, moțiunea simplă a fost adoptată.

Conform prevederilor art. 174 alin. (2) din Regulamentul Senatului, moțiunea simplă se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I. Este obligatorie pentru Guvern și pentru membrii săi, precum și pentru celelalte persoane vizate.

Trecem mai departe, cu punctul 6 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Londra la 13 noiembrie 2024 (L90/2025).

Raportul comun al Comisiei pentru politică externă și Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți. Senatul este Camera decizională. Începem dezbaterile.

Domnul senator Șipoș Sorin-Gheorghe.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Acest proiect de lege este important pentru securitatea națională și pentru consolidarea parteneriatelor strategice ale României.

Relația româno-britanică este una solidă, construită pe valori comune, de democrație, stat de drept și angajamente ferme în cadrul NATO și al Parteneriatului strategic. În contextul actual, marcat de amenințări regionale persistente și de provocări la adresa securității europene, este absolut necesar să întărim aceste cooperări, prin instrumente moderne, adaptate realităților de astăzi.

Acest acord actualizează și înlocuiește vechile memorandumuri de cooperare din 1996 și din 2019, stabilește un cadru clar, un cadru eficient pentru exerciții comune, formare, sprijin logistic, protecția informațiilor clasificate și utilizarea facilităților militare, reflectă angajamentul României de a-și întări capacitatea de apărare în parteneriat cu aliații de încredere și este în deplină concordanță cu legislația națională și obligațiile internaționale ale țării noastre. Într-un moment în care vecinătatea estică a României rămâne fragilă și imprevizibilă, semnalul pe care îl dăm prin acest acord este unul de responsabilitate, de solidaritate și de atașament față de valorile apărării colective.

De aceea, susținem ratificarea acestui acord, în beneficiul securității României și al consolidării relațiilor strategice cu Regatul Unit.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Chelaru.

## Mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi,

Astăzi s-a dezbătut acest acord în Comisia de apărare. L-am studiat cu mult timp înainte. Este un acord-cadru cu, dacă vreți, 26 de domenii și subdomenii de activitate care privesc acest acord, majoritatea din ele, cu excepția a două, pe care le-am constatat ca atare, fiind de natură strict militară.

Faptul că Marea Britanie, un stat fondator al NATO, actualmente non-UE, își reangajează interesul și sprijinul, așa cum spune în tratat, „nelimitat”, dar pe baza unei colaborări și înțelegeri prealabile pentru România – a se reține „pentru România” –, în această parte, demonstrează încă o dată că suntem nu doar, cum practica spune, un pilon de stabilitate, o sursă nesfârșită de securitate și așa mai departe, ci cu adevărat o structură puternic formată din punctul de vedere al valorii forțelor armate și al resurselor de război, astfel încât să putem, prin cooperare și prin intervenție rapidă privind proiectarea forțelor, să putem fi cu adevărat un element de descurajare defensivă.

Deci, din acest punct de vedere, Grupul AUR va vota pentru acest acord.

Elementele subtile dezbătute au fost preluate de către secretarul de stat și vor fi discutate de către grupurile-expert care se vor forma în următoarele 6 luni.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Vă rog, domnule Vela.

O scurtă intervenție, care are legătură și cu cooperarea militară dintre România și Regatul Unit al Marii Britanii, dar și un scurt recurs la istorie.

Așa cum știm noi, de cel puțin 200 de ani gravităm mai mult în sfera de influență a Franței și ne-au marcat foarte mult cultura franceză, limba franceză pe noi, românii. Totuși, am avut o englezoaică care s-a lipit foarte tare de poporul român, regina Maria, care împreună cu regele Ferdinand I au fost întregitorii neamului românesc. De asemenea, avem un rege actual, Charles, care iubește efectiv România.

În contextul acesta, în care multe dintre valorile engleze au influențat în bine poporul român și au dat valoare neamului nostru, considerăm că un acord pe viitor între România și Regatul Unit al Marii Britanii va ajuta și mai mult, pe viitor, ca să fie o sudură și mai frumoasă între aceste două popoare.

Mulțumim frumos.

Mulțumesc, domnule senator.

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

În continuare, o să-l rog pe domnul vicepreședinte Robert Cazanciuc să conducă lucrările plenului Senatului. Mulțumesc.

Punctul 7, stimați colegi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2025 privind modificarea și completarea unor acte normative (L83/2025).

Raportul Comisiei pentru buget, finanțe, Comisiei economice și Comisiei pentru energie este de admitere a proiectului de lege privind aprobarea ordonanței.

Începem dezbaterile.

Nu s-a înscris nimeni la acest punct...

Da, vă rog. Domnul Șipoș.

Mulțumesc, domnule președinte.

Într-un context european extrem de competitiv, în care alte state membre sprijină activ industriile energointensive, România trebuie să acționeze ferm și rapid, pentru a nu pierde sectoare economice strategice și mii de locuri de muncă.

Concret, actul acesta normativ creează posibilitatea plății ajutorului de stat în două tranșe anuale, în loc de o singură tranșă, pentru a asigura un flux financiar sustenabil pentru marile companii. Se includ, de asemenea, măsuri de sprijin pentru instituțiile de învățământ superior, corectând o

omisiune din reglementările anterioare și asigurând un tratament echitabil tuturor actorilor educaționali. Prelungește sprijinul acordat Republicii Moldova în criza energetică generată de războiul din Ucraina și rezolvă o serie de aspecte administrative. Totodată, această modificare legislativă răspunde solicitărilor asociațiilor industriei și sindicatelor, sprijină competitivitatea economică, întărește reziliența financiară a marilor consumatori industriali și protejează dreptul fundamental la educație și securitate energetică.

În concluzie, susținem acest proiect de lege, un instrument necesar pentru protejarea industriei locale, a locurilor de muncă și a echilibrului nostru economic și social. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții, inițiativa rămâne la vot final. Mergem mai departe, punctul 8, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2025 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat privind exceptarea unor categorii de consumatori finali de la aplicarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie (L84/2025).

Raportul comun al Comisiei economice și Comisiei pentru energie este de aprobare a ordonanței.

Nu avem înscrieri la acest punct.

Inițiativa rămâne la vot final.

Mergem mai departe, la punctul 9, Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Programul de lucru al Comisiei pentru 2025. Progresăm împreună: o Uniune mai ambițioasă, mai simplă și mai rapidă – COM(2025) 45 final.

Avem un raport al Comisiei pentru afaceri europene. Domnule Dîrlău, vă rog.

## **Domnul Andrei-Emil Dîrlău:**

Mulțumesc, domnule președinte.

AUR este un partid proeuropean. Etichete precum acelea că am fi un partid antieuropean sau izolaționist sunt niște fake-uri de propagandă. Dorim însă o Europă a națiunilor – _LˊEurope des Nations_ pe care o dorea Charles de Gaulle –, și nu o Europă federală, un superstat european federalist.

Acest COM nu este un program de lucru, ci o agendă de priorități și politici. Deși așa spune titlul, de fapt el ascunde o agendă ideologică. Da, vrea o Europă mai ambițioasă, dar nu mai simplă și mai rapidă. Documentul, de fapt, este cel care trasează o cale către o Europă federalistă.

De pildă, COM-ul prevede transferul general de competențe către Comisia Europeană, adică o tentativă de sporire a centralismului eurocratic, ceea ce sporește, desigur, riscul de federalizare. Sunt tentative de a mări controlul Comisiei Europene asupra unor politici-cheie: securitate, apărare, migrație sau mediu. Așadar, se trasează, se favorizează un traseu federalist, contrar subsidiarității. Nu dorim ca România să piardă controlul asupra unor domenii vitale, sub presiunea unei armonizări excesive impuse de Comisie.

În al doilea rând, securitatea și apărarea. De asemenea, e vorba de o centralizare și riscul de diminuare a autonomiei strategice a statelor membre, inclusiv a României. Dacă fondurile vor fi gestionate de Bruxelles pentru apărare, statele membre riscă să devină simple rotițe într-un angrenaj federalist. Nu vrem să sacrificăm suveranitatea militară pe altarul visului utopic al unui superstat european...

30, vă rog.

## **Domnul Andrei-Emil Dîrlău:**

Pactul verde este un alt domeniu în care se impun obiective utopice de decarbonizare și alte constrângeri la adresa industriilor naționale.

Transferul de competențe în ce privește identitatea și valorile naționale – strategia pentru egalitate LGBTQ este un alt domeniu cu care nu suntem de acord.

Cadrul financiar multianual și extinderea, de asemenea, riscă să dilueze...

Mulțumesc. Domnule Coteț, vă rog.

## **Domnul Mihai Coteț:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată cu acest proiect și, în urma ședinței care a avut loc în format hibrid și a dezbaterilor care au avut loc împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, au fost făcute observații și adoptate câteva opinii care au fost puse la material.

Programul de lucru al Comisiei Europene pentru 2025, intitulat „Progresăm împreună: o Uniune mai ambițioasă, mai simplă și mai rapidă”, stabilește inițiative esențiale pentru consolidarea unității și rezilienței Uniunii Europene. Acesta se concentrează pe simplificarea legislației și îmbunătățirea implementării acesteia, propunând măsuri legislative în domenii precum: prosperitate și competitivitate sustenabilă, securitate și apărare, promovarea modelului social european, menținerea calității vieții, protejarea valorilor democratice, consolidarea poziției Uniunii Europene pe scena globală.

În urma dezbaterii, membrii comisiei pentru această propunere au luat o hotărâre, cu majoritate de voturi, de adoptare și de integrare a priorităților comisiei permanente, cuprinse în anexă, și formulare a unei opinii din partea comisiei.

Ca atare,

Mulțumesc și eu. Domnul senator Darău.

## **Domnul Ambrozie-Irineu Darău:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Foarte scurt, o replică la adresa AUR, care se pretinde partid proeuropean și, în același discurs, susține clar, fără tăgadă, că e un risc major armonizarea între state, într-o situație atât de periculoasă la nivel global.

Vă deranjează armonizarea pe apărare?

Vă deranjează să avem granițe comune ale Uniunii Europene, apărată în comun de către statele membre și cu exercitarea suveranității? V-ar deranja ca, pe educație, pe sănătate, pe social, să punem împreună resurse și să

armonizăm, inclusiv nivelul de viață, de asigurări sociale, cu cele din vest?

Nu cred că ar trebui să ne deranjeze și nu cred că pe români îi deranjează. Doar că amestecați în niște discursuri afirmația că sunteți proeuropeni cu reluarea narativelor rusești despre Uniunea Europeană.

Încă de la părinții fondatori ai Uniunii Europene, încă din anii ’40, visul era al unei uniuni federale și cu respectarea identității locale...

– mai citiți istoria! –, și cu extinderea Uniunii Europene...

Stimați colegi, vă rog, liniște în sală!

## **Domnul Ambrozie-Irineu Darău:**

...din punct de vedere geografic, dar și din punctul de vedere al atribuțiilor.

Pentru noi, pentru USR, punerea împreună a resurselor, a deciziilor și cooperarea este absolut esențială într-o lume cu atât de multe pericole la granița Uniunii Europene – și granița Uniunii Europene astăzi este fix granița noastră, granița României.

Susțineți lucruri despre Uniunea Europeană și susțineți lucruri despre războiul din Ucraina care nu ar face decât să ne aducă Rusia la granița... la granița României și la granița Uniunii Europene slăbite.

Noi o vrem puternică și colaborativă.

Domnule Peiu, vă rog, 30 de secunde.

## **Domnul Petrișor-Gabriel Peiu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Un scurt drept la replică.

Noi nu am afirmat nimic despre partidul USR.

Țin să reamintesc că nu există niciun fel de unanimitate în Uniunea Europeană privind punerea împreună a resurselor. Aici faceți o eroare flagrantă.

De asemenea, este un eșec evident al politicilor de energie sau privind energia care s-au făcut...

## **Domnul Robert-Marius Cazanciuc:**

Mulțumesc, domnule Peiu.

Mulțumesc, domnule Peiu.

Domnule senator Manea, vă rog.

## **Domnul Dumitru Manea:**

Până în 1945, lumea, așa cum o cunoșteam noi, era împărțită... era stăpânită de Europa, de statele europene, prin imperiile coloniale. Din 1945, țările coloniale, statele puternice ale Europei au fost... au constatat că sunt date la o parte, în favoarea unor puteri noneuropene: Statele Unite și URSS.

Atunci s-a născut ideea, dintr-o... cum să zic, în urma acestei situații. Țările puternice din Europa au hotărât să creeze o uniune europeană a statelor suverane, prin care să-și recupereze ceva din ce au pierdut, și atunci s-a creat Comunitatea Cărbunelui și Oțelului, ca un prim pas spre realizarea Uniunii Europene – și două țări care erau dușmani istorici au realizat această comunitate. Urma, conform lui Jean Monnet și Robert Schuman, să se creeze o uniune a statelor suverane, în care țările din vest să pună la bătaie tehnologia, țările din est – resursele.

Dar era o uniune europeană pe bune a statelor europene. Nu mai este așa și, dacă nu mai este așa, nu o vrem așa. Da, pe românii îi deranjează. Îi deranjează o Uniune Europeană cu granițele impuse de alții, adică așa cum este acum. O Uniune Europeană ca pe vremea lui Schuman și a lui Jean Monnet, da, dar trebuie s-o ducem înapoi acolo. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile.

Mergem mai departe, punctul 10, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 909/2014 în ceea ce privește introducerea unui ciclu de decontare mai scurt în Uniune – COM(2025) 38 final.

Domnule Coteț, la acest punct? Vă rog.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

În vederea examinării documentului european, au fost analizate fișa de sinteză a Serviciului pentru afaceri europene și punctele de vedere ale Ministerului Afacerilor Externe și ale Ministerului Finanțelor.

La comisie au participat și reprezentanți ai celor două autorități.

În urma examinării de către membrii comisiei, s-a considerat că:

– fragmentarea cadrului juridic și a instrucțiunilor posttranzacționare dintre statele membre impune o acțiune coordonată la nivelul Uniunii Europene pentru implementarea unitară a ciclului de decontare T+1;

– propunerea va contribui la reducerea riscurilor sistemice și la o mai mare siguranță a tranzacțiilor financiare;

– măsura va consolida competitivitatea pieței unice de capital și va crește atractivitatea investițiilor în Uniunea Europeană;

– adaptarea gratuită a piețelor permite o tranziție eficientă, fără a genera povară administrativă excesivă pentru actorii implicați.

De asemenea, membrii comisiei susțin că o coordonare la nivelul Uniunii Europene aduce o valoare adăugată semnificativă față de inițiativele acestor state.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, formularea unui raport pozitiv, cu obiective și cu observații, pe care-l supunem atenției dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții la acest punct, mergem mai departe.

Punctul 11, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a regulamentelor (UE) nr. 1.308/2013, (UE) 2021/2.115 și (UE) 2021/2.116 în ceea ce privește consolidarea poziției fermierilor în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente – COM(2024) 577 final.

Dacă sunt intervenții la acest punct?

Dacă nu sunt intervenții, mergem mai departe.

Punctul 12, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2017/1.938 în ceea ce privește rolul înmagazinării gazelor în asigurarea aprovizionării cu gaze înainte de iarnă – COM(2025) 99 final. Nu sunt intervenții...

Domnule Coteț, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Prezenta propunere de regulament urmărește să asigure securitatea energetică și reziliența sistemului energetic al Uniunii Europene, sprijinind, în același timp, statele membre, prin asigurarea unui grad mai ridicat de flexibilitate în ceea ce privește traiectoriile de constituire a stocurilor de gaze.

În urma analizării și examinării, membrii comisiei au constatat că temeiul juridic al prezentului act este reprezentat de art. 194 alin. (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și propunerea respectă subsidiaritatea, conform Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității – art. 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană.

Membrii comisiei, în urma dezbaterii, au hotărât, în unanimitate, să susțină acest raport și îl supun atenției dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Robert-Marius Cazanciuc:**

## Mulțumesc.

## Nu mai sunt intervenții.

Mergem mai departe, punctul 13, Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O Europă mai simplă și mai rapidă: comunicare privind punerea în aplicare și simplificarea – COM(2025) 47 final.

Nu sunt intervenții la acest punct.

Mergem mai departe, ultimul punct pe ordinea de zi, stimați colegi, punctul 14, Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Un set cuprinzător de instrumente ale UE pentru un comerț electronic sigur și sustenabil – COM(2025) 37 final.

Nu sunt intervenții nici la acest punct. Rămâne la vot final.

## Stimați colegi,

Trecem la exprimarea votului asupra inițiativelor legislative.

Potrivit art. 112 din Regulamentul Senatului, se vor supune unui singur vot raportul în întregime și inițiativa legislativă.

De asemenea, vă reamintesc că votul se exercită prin intermediul sistemului de vot electronic hibrid: card de vot și tablete.

În timpul ședinței de vot hibrid, în cazul în care senatorul este înregistrat în aplicație sau are cardul de vot introdus în consolă, dar nu apasă nicio tastă, va figura absent la votul respectiv. În situația în care, din eroare, senatorul prezent în sala de plen exercită același vot prin modalități diferite de exprimare, în mod automat se va înregistra și se va lua în considerare doar opțiunea exprimată prin intermediul sistemului din sala de plen – cardul de vot. Având în vedere cele prezentate, stimați colegi, vom derula un vot-test.

Vă rog să introduceți cartelele în console.

Da, nu mai sunt alte probleme cu sistemul de vot.

Stimați colegi,

La punctul 1 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru instituirea zilei de 15 august ca Ziua Maramureșului (L87/2025).

Ne vom pronunța prin vot, un singur vot, asupra raportului de admitere și a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Vă rog să votați.

Prezenți – 118: pentru – 101, împotrivă – un vot, abțineri –

## 16.

Propunerea a fost adoptată.

Mergem mai departe, punctul 2, Propunerea legislativă privind obligativitatea publicării CV-urilor demnitarilor pe site-urile oficiale ale instituțiilor publice (L66/2025).

Ne vom pronunța prin vot, un singur vot, asupra raportului de respingere, respectiv respingerea propunerii legislative. Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Vă rog să votați.

Prezenți – 121: pentru – 66, împotrivă – 54, abțineri – una.

Inițiativa a fost respinsă.

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 58 din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii (L65/2025).

Ne vom pronunța prin vot, un singur vot, asupra raportului de respingere, respectiv respingerea propunerii legislative. Propunerea face parte din categoria legilor organice. Stimați colegi, vă rog să votați.

Prezenți – 123: pentru – 122, abținere – una. Propunerea a fost respinsă.

Mergem mai departe, punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României (L71/2025).

Ne vom pronunța prin vot, un singur vot, asupra raportului de respingere, respectiv respingerea propunerii legislative. Propunerea face parte din categoria legilor organice. Vă rog să votați.

122 de voturi... 122 de prezenți: pentru – 67, împotrivă – 51, abțineri – 4.

Stimați colegi,

Vom supune, în continuare, votului inițiativa legislativă.

## **Doamna Niculina Stelea**

**:**

Acum s-a actualizat.

Prezenți – 121: pentru – 71, împotrivă – 49, abțineri – una. Inițiativa a fost adoptată.

## **Din sală:**

Bravo!

## **Domnul Robert-Marius Cazanciuc:**

Mergem mai departe, la punctul 5, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind controlul coordonat pe teritoriul României în punctul de trecere a frontierei de stat Galați (România) – Giurgiulești (Republica Moldova) rutier, pe sensul de intrare în România, semnat la 20 noiembrie 2024 la București (L103/2025).

Ne vom pronunța prin vot, un singur vot, asupra raportului de admitere și a proiectului de lege.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

Mergem mai departe, punctul 7, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2025 privind modificarea și completarea unor acte normative (L83/2025).

Ne vom pronunța prin vot, un singur vot, asupra raportului de admitere și a proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței.

- Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mergem mai departe, punctul 8, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2025 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat privind exceptarea unor categorii de consumatori finali de la aplicarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie (L84/2025).

Ne vom pronunța prin vot, un singur vot, asupra raportului de admitere, cu amendamente admise, și a proiectului de lege privind aprobarea ordonanței, astfel cum se propune a fi modificat prin amendamentele din raport.

Proiectul de lege a fost adoptat.

Mergem mai departe, punctul 9, Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Programul de lucru al Comisiei pentru 2025. Progresăm împreună: o Uniune mai ambițioasă, mai simplă și mai rapidă – COM(2025) 45 final.

Stimați colegi,

tre Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Un set cuprinzător de instrumente ale UE pentru un comerț electronic sigur și sustenabil – COM(2025) 37 final.

În finalul ședinței, dați-mi voie să citesc nota pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

Conform art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind controlul coordonat pe teritoriul României în punctul de trecere a frontierei de stat Galați (România) – Giurgiulești (Republica Moldova) rutier, pe sensul de intrare în România, semnat la 20 noiembrie 2024 la București – procedură de urgență;

2. Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Londra la 13 noiembrie 2024 – de asemenea, procedură de urgență.

Termenele pentru sesizare sunt de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgență, de la data depunerii – astăzi, 28 aprilie 2025.

Termenele se calculează luând în considerare ziua anunțului, data de astăzi, 28 aprilie 2025. Stimați colegi, vă mulțumesc.

Și succes în alegeri, pentru cine are candidați!

## _Ședința s-a încheiat la ora 15:24._

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|652588]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 58/22.V.2025 conține 24 de pagini.**