Samuel-Virgil Miclău

## **Domnul Samuel-Virgil Miclău:**

Mulțumesc, doamnă președinte. Dragi români,

Doamnelor și domnilor deputați,

Astăzi aș vrea să vă vorbesc despre un subiect ce ține de spitalele României.

Din păcate, așa cum se întâmplă de cele mai multe ori, când vorbim despre sistemul de sănătate din România, trebuie să o facem în mod critic. Trebuie să recunosc că, datorită aprecierii față de profesia medicală, una dintre cele mai nobile din câte există, până acum m-am ferit cât am putut să fiu eu cel care trage semnale de alarmă pentru problemele din sistem.

Totuși, datoria mea de ales al românilor mă obligă să iau atitudine*, mai ales că despre ceea ce urmează să vă spun mi-au povestit tocmai cadre medicale. Astfel, de curând am avut mai multe întâlniri cu medici din județele Caraș-Severin și Timiș, care mi-au transmis, revoltați, mai multe nemulțumiri despre anumite aspecte ce țin de activitatea din spitale. Printre multe altele, poate cel mai supărător subiect ține de activitatea unor cadre medicale care, prin diferite metode, evită, pur și simplu, să muncească.

Cum poate fi posibil așa ceva, mai ales într-un sistem care suferă atât de mult și din cauza căruia, din păcate, se întâmplă tragedii?

Am întâlnit medici care mi-au arătat, prin documente, că au activitate uneori de până la 10 ori mai multă, în comparație cu alții. Aceste lucruri duc la epuizare pentru cadrele medicale dedicate, în timp ce *