, dată fiind raportarea defectuoasă a reacțiilor postvaccinare indezirabile, numite RAPI, pe site-ul Institutului Național de Sănătate Publică?
Este de neconceput să aflăm din mass-media că au fost persoane care au decedat fără ca reacțiile lor adverse să fie înregistrate.*
De fapt, în istoria ultimilor ani, începând din 2017, deși au fost vaccinați zeci de mii de copii, pe site-ul Institutului Național de Sănătate Publică, Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, nu apare nicio reacție consemnată!
Acest fapt este absolut inacceptabil, dat fiind că, la raportarea telefonică imediată, erau obligatorii trei tipuri de reacții adverse ce trebuiau raportate – reacții comune și minore, reacții rare, severe și grave, reacții legate de erori de vaccinare.
Reacțiile adverse postvaccinare indezirabile trebuiau notate și în carnetul de vaccinare, conform clasificării în vigoare în România, și reprezintă obligația medicilor de familie și a medicilor care au efectuat vaccinarea, respectiv pediatri sau infecționiști. Și alte categorii.
Dat fiind planul de management al riscului pe care companiile producătoare de vaccinuri împreună cu Agenția Europeană l-au recomandat, în cadrul raportului de evaluare realizat de Comisia pentru produse medicinale de uz uman, la paginile 115–116, cum este posibil ca, în comunicatul de
presă din 11 ianuarie 2021, numit „Precizări privind populația la risc cuprinsă în etapa a II-a de vaccinare împotriva COVID-19”, recomandările planului de management al companiilor producătoare să fie ignorate?
Astfel, în Strategia de vaccinare – etapa a II-a ați inclus obezitatea, diabetul zaharat, boli metabolice – inclusiv cele ereditare –, afecțiuni cardiovasculare, afecțiuni renale, afecțiuni oncologice, afecțiuni pulmonare, afecțiuni neurologice – inclusiv sindromul Down –, afecțiuni hepatice moderate și severe și afecțiuni autoimune, imunodepresii severe – pacienți cu transplant –, pacienți cu corticoterapie de lungă durată, pacienți SIDA.
În cadrul planului de management al riscului sus-menționat sunt evidențiate următoarele probleme:
– nu există date referitoare la folosirea vaccinului la persoane fragile cu comorbidități/boală pulmonară obstructivă cronică, BPOC, boli cardiovasculare, diabet zaharat, boli neurologice cronice;
– nu există date referitoare la folosirea vaccinului la persoane cu boli autoimune și la persoane cu boli inflamatorii;
– nu există date referitoare la siguranța pe termen lung a vaccinului.
În Strategia de vaccinare împotriva COVID-19 ați inclus în etapa a II-a de vaccinare tocmai aceste persoane cu boli cronice, pentru care însuși producătorul Pfizer – vaccinul Comirnaty – atrage atenția că nu există date de siguranță. Având în vedere...
conținutul justificării· common_good
Vocevoce proprieMarkerCadru
Justificarea se ancorează în interesul public privind siguranța sanitară a cetățenilor, nu în interese de grup.
„dilema actuală a cetățenilor români care au renunțat la vaccinarea cu vaccinul AstraZeneca”