Stenogramă plen

Mulțumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Andrei-Daniel Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Se pregătește domnul Ștefan-Iulian Lőrincz, din partea Grupului parlamentar al USR PLUS.

Bună dimineața! Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se numește „Un nou apel pentru drepturile românilor din Ucraina”.

După cum știm cu toții, există în Ucraina un proces legal administrativ prin care școlile în limba română sunt desființate, pas cu pas, și prin care autoritățile de limbă română din Herța, din nordul Bucovinei, din nordul Basarabiei, din sudul Basarabiei și din nordul Maramureșului sunt supuse unui adevărat proces de asimilare.

Spun acest lucru deoarece, comparativ cu momentul în care se prăbușea Uniunea Sovietică și erau peste 100 de școli românești în Ucraina, astăzi au rămas mai puțin de jumătate dintre acestea.

Dacă în regiunea Cernăuți și în Bucovina situația este încă acceptabilă, în regiunea Odessa, în Bugeac, sudul Basarabiei, suntem în fața unui adevărat dezastru.

Chiar acum câteva zile, două școli românești au fost ucrainizate, au fost trecute pe învățământ în limba ucraineană, din limba română, ceea ce reprezintă încă unul din pașii prin care statul ucrainean înțelege să nu-și țină cuvântul dat în fața partenerilor europeni și să continue procesul ilegal și arbitrar de desființare a învățământului în limba minorităților naționale.

Profesorii români au contestat acest lucru. Și, din rândurile lor, o să vă citesc un punct de vedere, ce spun ei despre ceea ce face statul ucrainean în acest moment: „Vor să le îngrădească toate căile copiilor. Este un pas gândit intenționat pentru ca acești copii să nu mai poată studia niciodată în România și să nu-și mai cunoască limba maternă.”

Acesta este obiectivul politicii de stat a Ucrainei de astăzi. Un lucru foarte, foarte grav.

De aceea, mi se pare fundamental ca Guvernul actual al României să pună în mișcare cât mai repede posibil procedura de acordare a burselor pentru elevii români din Ucraina și din toate comunitățile istorice românești.

Acest lucru mi se pare fundamental, esențial și nu mai poate să întârzie și nu mai poate să fie îngrădit de tot felul de chestiuni birocratice.

În urma apelului trimis de reprezentanții românilor din statul vecin cu privire la problema burselor, iată ce a răspuns Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Ca întotdeauna, un răspuns, îmi permit să spun, complet aiurea: „Programul de burse s-a realizat anual în baza unei hotărâri de guvern și cu acordul părții ucrainene, constituind o materializare a dialogului deschis și constructiv, precum și a bunei cooperări care există în domeniul protecției minorităților între România și Ucraina.”

Stimați reprezentanți din DRP, din MAE și de pe unde mai sunteți, încetați să mai mințiți! Nu există niciun dialog constructiv cu Ucraina! E o politică deliberată de distrugere a comunității românești din Ucraina!

Aceste minciuni, în spatele cărora ne ascundem, și acest limbaj diplomatic de doi lei reprezintă o bătaie de joc la adresa românilor din regiunea Cernăuți, din regiunea Odessa, din nordul Maramureșului și din alte regiuni din jurul României populate de frații noștri!

Este abuziv, este aberant să ne mai ascundem în spatele cuvintelor și să mai tolerăm la infinit felul în care statul vecin înțelege să calce în picioare toată legislația europeană, să calce în picioare tratatul semnat cu România în 1997 și să ne sfideze și să facă la infinit o politică duplicitară și mincinoasă în raport cu România!

Statul român trebuie să-i apere pe românii din Ucraina, iar copiii români din Ucraina trebuie să beneficieze de burse!

Poate se aude și la DRP, și la MAE, care are grijă mai mult de vecini decât de interesul românilor care sunt în afara granițelor, indiferent dacă sunt în comunitățile istorice ori în diasporă.

Vă rog să încheiați.

## **Domnul Andrei-Daniel Gheorghe:**

Românii trebuie protejați! Vă mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Rafila:**

Mulțumesc.

Domnul deputat Ștefan-Iulian Lőrincz, din partea Grupului parlamentar al USR PLUS.

Se pregătește domnul deputat Nicolae Roman, de la AUR. Este?

## **Domnul Nicolae Roman**

**:**

Este.

Perfect.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Ieri, la dezbaterea moțiunii simple împotriva lui Claudiu Năsui, senatorii PSD au venit în fața cetățenilor doar cu minciuni, în lipsă de argumente. De fapt, au făcut ceea ce era de așteptat de la ei: zgomot și circ, de data aceasta în Senatul României.

PSD-iștii, obișnuiți să fie protagoniștii unor spectacole ieftine, pe banii cetățenilor, au atacat familia lui Claudiu Năsui. Dovezile că PSD propagă doar minciuni le-a adus tocmai Claudiu, din arhivele CNSAS. O condamnare la șapte ani de închisoare, confiscarea averii și interzicerea drepturilor tatălui său – sentința nr. 272 din 13 aprilie 1987 pronunțată de Tribunalul Militar București – pentru o faptă considerată infracțiune penală pe vremea aceea, atenție, numită refuzul înapoierii în țară. Culmea ironiei este că cel care l-a condamnat, Doru Viorel Ursu, după revoluție a fost numit ministru de interne în Guvernul Ion Iliescu–Petre Roman – FSN, actualul PSD.

Ce nu putea prevedea PSD era că un tânăr, precum Claudiu Năsui, va depune un proiect de lege pentru realizarea și publicarea unui registru care să conțină numele tuturor securiștilor la momentul decembrie 1989 și legăturile acestora de rudenie, până la gradul III, cu persoane care ocupă demnități și funcții publice.

Sunt convins că PSD și AUR nu vor putea rata ocazia de a vota alături de noi pentru acest proiect, care va face, în sfârșit, lumină și vor putea afla toți românii care și cine sunt de fapt securiștii și urmașii lor.

Nu-i așa, doamnelor și domnilor de la PSD și AUR, că veți susține acest proiect?

Sunt convins că abia așteptați să votați la lumina zilei „pentru”! Va fi un progres pentru societatea românească, după 30 de ani de minciuni pe care le-ați tot servit cetățenilor pe această temă.

De ce trebuia, în opinia PSD, să plece Claudiu din funcție? Pentru că a transparentizat tot ceea ce înseamnă cheltuirea banului public. Pentru că a publicat toate contractele cu statul, marcând astfel o premieră prin crearea unei platforme publice. Pentru că a publicat 100% transparent bugetul Ministerului Economiei și, săptămânal, a actualizat pe site-ul instituției statusul procesării dosarelor pentru măsurile 1, 2 și 3 privind ajutoarele de stat pentru COVID. Pentru că transparența împiedică furtul banului public!

Disperarea voastră, doamnelor și domnilor de la PSD, de a depune moțiuni după moțiuni împotriva miniștrilor care abia și-au început mandatul ne confirmă, o dată în plus, că suntem pe drumul cel bun! Vom curăța statul de corupție și incompetență. În ciuda acțiunilor și minciunilor voastre.

Coaliția de guvernare va rezista, vom face reformele necesare pentru un stat cu instituții care acționează în interesul cetățenilor. Fie că vă place, fie că nu, va trebui să învățați și voi, după 30 de ani de corupție și incompetență, pe care le-ați generat și susținut, că banii cetățenilor nu sunt banii clientelei politice! Iar faptul că voi și clientela voastră sunteți acum în agonie este doar un semn de însănătoșire pentru economie.

Vă mulțumesc.

Mulțumim.

Domnul deputat Nicolae Roman, de la Grupul parlamentar al AUR.

De la Grupul minorităților, înțeleg că domnul CătălinZamfir Manea nu este. Se pregătește domnul NicolaeMiroslav Petrețchi.

Respectabile domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Pandemia creează și probleme suplimentare, dar previzibile, pentru populație.

Astăzi, în fața dumneavoastră, voi deschide ciclul cu tema „Populația României trebuie protejată!”.

Declarațiile oficialilor din Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului și din Agenția Națională pentru Protecția Consumatorului arată că jumătate dintre măștile de protecție sanitară vândute pe piață nu ne apără împotriva virusurilor. Este îngrijorător că în această categorie intră și măști pentru copii.

Au fost identificate că fiind neconforme standardului european EN 149 mai mult de 30 de milioane de măști din Italia și din Polonia, care au fost retrase și oprite de la comercializare, iar neregulile au fost comunicate la parchet.

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a aplicat 668 de sancțiuni, dintre care 237 de avertismente și 431 de amenzi, care au însumat 18 milioane de lei. De asemenea, România a transmis Uniunii Europene un număr de 21 de alerte referitoare la produse neconforme.

În România există 16 companii naționale care produc măști de protecție și a căror activitate trebuie stimulată prin măsuri adecvate de susținere și de publicitate întreprinse de organisme ale statului român, așa cum a promis premierul de la acea vreme, domnul Ludovic Orban.

Dacă relatarea domnului Bogdan Păcurar din 30 noiembrie 2020, făcută la Digi 24 TV, este corectă și identifică Lidl, Rewe, Kaufland, Mega Image, Auchan, Altex, Dedeman, Profi, D&M, Lukoil, Help Net, Sensiblu ca distribuitori ce au comercializat măști neconforme, ar fi necesar să cunoaștem și sancțiunile aplicate, dar și valoarea acestora, individualizată, dacă este vorba despre amenzi.

Este necesar să se desfășoare controale, cu ritmicitate, de către Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, iar organele abilitate să ia măsuri de suspendare a activității firmelor care au recidivat. Având în vedere că prin această activitate comercială se „zădărnicește combaterea bolilor”, suntem de părere că ministrul justiției trebuie să comunice publicului măsurile întreprinse de parchetele teritoriale împotriva acestor firme.

Vă mulțumesc.

Deputat AUR în Circumscripția nr. 10 Buzău – Nicolae N. Roman.

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Nicolae-Miroslav Petrețchi, de la Grupul parlamentar al minorităților naționale.

De la Grupul parlamentar al PSD, se pregătește domnul deputat Mihai Weber.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Nu de puține ori am reiterat de la această tribună faptul că drumul constituțional de legătură a parlamentarului cu

membrii Executivului îl constituie întrebările și interpelările, sperând că astfel pot atrage atenția funcționarilor aflați în subordinea membrilor Guvernului împuterniciți cu formularea și redactarea răspunsurilor să-și revizuiască atitudinea atunci când analizează problemele semnalate de parlamentari, în special în perioada de distanțare socială.

Cu toate acestea, unii reușesc, în continuare, să se abată de la problemele ridicate, fie răspunzând incomplet, fie evitând subiectul, furnizând date eronate ori transmițând răspunsul unui alt parlamentar.

Din păcate, toate acestea au loc în condițiile în care și așa circuitul întrebări/interpelări–răspunsuri este unul care rămâne de multe ori paralizat, acestea ajungând cu mult după termenele prevăzute în regulament, unele chiar cu întârziere de câteva luni, după ce devin sterile.

Ar fi normal, dacă tot există această intermediere, ca măcar Departamentul pentru Relația cu Parlamentul să confrunte răspunsul primit de la ministerul întrebat/interpelat cu întrebarea/interpelarea care i-a fost adresată, observând dacă răspunsul este serios și dacă semnalările au fost analizate obiectiv sau nu.

Mă întreb: ce s-a schimbat după ce tot mai mulți colegi au solicitat să se acorde mai multă atenție și seriozitate răspunsurilor oficiale transmise deputaților și senatorilor, fără să fie nesocotite întrebările legitime adresate de parlamentari?

Din păcate, nimic! Această sfidare a relațiilor normale dintre Parlament și Executiv de către unii funcționari împuterniciți cu formularea și redactarea răspunsurilor rămâne o dovadă asupra faptului că schimbarea, în unele cazuri, șterge responsabilitatea pentru problemele deja cunoscute, reluându-se totul de la capăt, într-un _perpetuum mobile_ al lipsei de răspundere.

Un caz punctual poate fi identificat la Ministerul Educației, unde, doar anul trecut, până la mijlocul lunii februarie, pentru patru întrebări și interpelări adresate am primit răspuns doar la două dintre ele, iar timpul de răspuns a fost depășit în toate cazurile cu una până la trei săptămâni, la nicio întrebare nefiind acordat un răspuns serios, ba din contră, a fost evitat până și subiectul întrebării.

Momentan, asemenea cazuri de atitudine, care afectează în mod practic parlamentarismul, sunt restrânse, însă, chiar și așa, acestea demonstrează că simptomele bolii care duce la dispariția oricărui simț al responsabilității față de problemele semnalate de cetățeni încă nu au dispărut, în unele cazuri rămânând, în continuare, un balast ce se transmite de la un mandat ministerial la altul.

Doamnelor și domnilor deputați, prin neacordarea atenției cuvenite acestor practici nocive, riscăm să transferăm acest stil de muncă paralizant și generațiilor viitoare, lucru pe care, cu siguranță, nu ni-l dorim.

Vă mulțumesc.

Deputat Nicolae-Miroslav Petrețchi.

## **Domnul Alexandru Rafila:**

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Mihai Weber?

Nu este.

Deci...

**Domnul Mihai Weber**

**:** Mulțumesc...

## **Domnul Alexandru Rafila:**

Este? ## **Domnul Mihai Weber**

**:**

Mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Alexandru Rafila:**

A, sunteți online! OK! Vă rog.

## **Domnul Mihai Weber**

**:**

Declarația mea politică se intitulează „Poveștile și tradițiile României nu trebuie să aibă culoare politică!”.

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Agenda publică din ultima perioadă a fost acaparată de teme, e drept, de actualitate, care au stârnit polemici inerente, de altfel, în democrație. În zumzetul generalizat, produs de aprobarea bugetului, campania de vaccinare, de demiteri și numiri în funcții, a lipsit din spațiul public un reper de suflet al românilor, de mare însemnătate pentru valorile și tradițiile României. Cele care ne individualizează, ne definesc și ne conturează identitatea.

Se împlinesc în 2021, stimați colegi, 65 de ani de prezență a României în Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură. 65 de ani de când ne-am angajat să respectăm principiile și valorile UNESCO, să promovăm o cultură a păcii, a înțelegerii și a diversității.

În acești 65 de ani, bunurile materiale și imateriale ale României au fost recunoscute pentru valoarea lor și înscrise în Patrimoniul mondial al omenirii UNESCO. Doina, dansul călușului, mărțișorul, ceramica de Horezu, cetățile dacice din Munții Orăștiei, bisericile de lemn din Maramureș, Delta Dunării sunt doar câteva dintre elementele care ne fac unici și irepetabili în marea cultură a lumii. Patrimoniul românesc este respectat și iubit. De aceea, consider că 2021 trebuie să fie un an de sărbătoare pentru cei 65 de ani de prezență în UNESCO, dar și un an al serioaselor reflecții.

Doamnelor și domnilor, personal, consider că avem obligația morală și responsabilitatea de a proteja și a promova acest tezaur unic în lume. Sunt convins și o spun cu tărie: nu facem suficient, nici din punct de vedere legislativ, nici material, pentru salvarea tradițiilor și a bunurilor culturale românești.

Și mai cred ceva, dragi colegi: consider că, sub această cupolă a Parlamentului României, ceea ce trebuie să primeze este faptul că suntem cu toții români. Indiferent din ce regiune a țării venim, suntem români, într-o Europă care ne unește în diversitate, într-o lume a cărei globalizare nu mai poate fi neglijată.

Acesta este gândul care m-a motivat să accept președinția Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO, o comisie unde, până acum, culoarea politică nu a contat. Fără orgolii și dispute inutile s-a reușit, de exemplu, introducerea mărțișorului pe Lista patrimoniului mondial imaterial UNESCO, deblocarea situației de la cetățile dacice din Munții Orăștiei, care trena de 30 de ani, sau repunerea pe agendă a dosarului „Cămășii cu altiță – Ia românească”.

Cu siguranță, așa trebuie să arate normalitatea când vorbim despre patrimoniul românesc. Aici nu sunt în joc nici funcții, nici persoane, nici bani, nici câștiguri de imagine. Aici vorbim despre România și valorile ei; despre România, cu poveștile și tradițiile ei. „Pentru că războaiele se construiesc în mintea omului și tot în mintea omului trebuie construită pacea”, așa cum frumos și profund este scris în Constituția UNESCO.

Stimați colegi, 2021 este un an cu o agendă încărcată și importantă pentru patrimoniul nostru național. La cea de-a 44-a sesiune a Comitetului Patrimoniului Mondial se va discuta despre includerea în Lista patrimoniului UNESCO a două dosare: „Ansamblul Monumental «Calea Eroilor» de la Târgu Jiu” și „Peisajul minier de la Roșia Montană”. Tot în acest an ar trebui depus la UNESCO dosarul „Cămașa cu altiță – Ia”.

Am încredere că vom trata cu toții cu maturitate și înțelepciune aceste demersuri românești. Sunt proiectele noastre comune, pentru care ar trebui să nu existe orgolii și nici dispute inutile.

## **Domnul Alexandru Rafila:**

Mulțumesc.

## **Domnul Mihai Weber**

**:**

Fac un apel public la toți cei implicați – parlamentari, oameni de cultură, activiști ai societății civile, reprezentanți ai instituțiilor statului – să respectăm, să protejăm și să promovăm valorile românești și patrimoniul nostru național. Pentru că poveștile și tradițiile României nu au culoare politică!

Vă mulțumesc.

Mihai Weber, deputat al PSD, președintele Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO.

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ovidiu-Sergiu Bîlcea, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Se pregătește domnul Mihai-Laurențiu Polițeanu, din partea Grupului parlamentar al USR PLUS.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Declarația politică se referă la „Surse de finanțare suplimentare pentru susținerea sportului”.

România are nevoie de o strategie mai bună pentru dezvoltarea sportului de performanță și a sportului de masă. În ultimii ani, asistăm la un declin al sportului de performanță, cu rezultate tot mai slabe în competițiile internaționale și cu audiențe scăzute pentru competițiile naționale. Datele disponibile ne arată un declin al sportului de masă, în special în rândul tinerilor, cu consecințe nedorite asupra stării de sănătate, în primul rând, dar și asupra diminuării ariei de selecție pentru sportul de performanță.

Consider că dezvoltarea sportului este esențială atât pentru imaginea României, cât și pentru promovarea unui stil de viață sănătos. Cauzele care conduc spre scufundarea în mediocritate țin de lipsa finanțării pentru majoritatea ramurilor sportive și lipsa bazei materiale. Dacă în ce privește calitatea bazei materiale s-au făcut câțiva pași prin investițiile publice în stadioane, bazine și săli de sport, problema lipsei de finanțare pentru sport a fost accentuată de pandemie.

Limitarea accesului publicului la competițiile sportive, oprirea cu totul a unor competiții pentru anumite ramuri sportive sau niveluri de competiție, diminuarea bugetelor autorităților publice și ale firmelor private sunt de natură să afecteze bugetele cluburilor sportive.

Consider că în 2021 problema se va adânci din cauza diminuării bugetelor locale în urma pandemiei, în condițiile în care autoritățile locale au fost principalul susținător al sportului de performanță. În aceste condiții, trebuie să identificăm surse de finanțare suplimentare pentru susținerea sportului. Îmi doresc ca perioada următoare să fie reținută ca punctul de relansare a sportului, nu o perioadă care a îngropat cluburile de tradiție și întregi ramuri sportive. Consider că putem să identificăm câteva surse de venit suplimentare, care să provină din mediul privat, prin acordarea de compensații din partea autorităților locale, un partener esențial în susținerea sportului, prin direcționarea unor părți din impozitele colectate din afaceri colaterale sportului și din afaceri care, prin natura lor, au un impact negativ asupra stării de sănătate a populației.

Doamnelor și domnilor, este imperativ a lucra împreună cu Guvernul, cu federațiile sportive, cu profesioniștii din sport și din sănătate la o strategie care să aducă surse de finanțare suplimentare pentru sport, prin care să susținem excelența și performanța, să încurajăm un stil de viață sănătos.

Sergiu Bîlcea, PNL.

Mulțumesc, domnule deputat. Domnul deputat Mihai-Laurențiu Polițeanu? Este? Nu este.

Atunci, doamna deputat Denisa-Elena Neagu, din partea Grupului parlamentar al USR PLUS.

Și se pregătește domnul deputat Sorin-Titus Muncaciu, din partea Grupului parlamentar al AUR.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Suntem deja la a doua moțiune simplă depusă de PSD împotriva unui ministru USR PLUS în cele două luni și jumătate de când actualul guvern și-a preluat mandatul.

De ce au depus PSD-iștii moțiune împotriva ministrului economiei, Claudiu Năsui? Cu siguranță, nu pentru argumentele invocate de ei în textul moțiunii, care nu sunt argumente valide, bazate pe realitate, care au fost demontate, unul câte unul, de către domnul ministru.

PSD, reprezentanții sistemului învechit și căpușat, care timp de 30 de ani au distrus economia acestei țări, acum dau vina pe noua guvernare și invocă tot felul de artificii menite să distragă atenția și să minimalizeze, în ochii cetățenilor, măsurile inițiate de minister.

Același PSD care în 2017 a trecut o moțiune împotriva propriului guvern.

Același PSD care a avut șase miniștri ai economiei în ultimii trei ani de mandat și care are tupeul să depună o moțiune împotriva ministrului USR PLUS. Asta în condițiile în care în 2018 PSD l-a pus ministru al economiei pe Dănuț Andrușcă, un personaj care făcea de râs până și Guvernul Dăncilă.

Spre deosebire de PSD, USR PLUS nu intenționează să inițieze moțiuni împotriva propriului guvern și, din fericire pentru România, actuala coaliție știe să guverneze responsabil chiar și în timpul celei mai mari crize sanitare a ultimului secol. Din păcate pentru noi toți, PSD nu a știut să guverneze și să dezvolte România nici măcar în condiții normale.

Transparența, debirocratizarea și susținerea antreprenoriatului sunt doar câteva dintre principiile susținute de Claudiu Năsui, chiar de pe vremea când acesta era deputat în opoziție, și a reușit să treacă nu mai puțin de opt legi importante în această direcție.

A fost incomod și perseverent și a scos la iveală incompetența PSD-iștilor de-a lungul anilor.

Vă temeți de Claudiu și îl percepeți ca pe un pericol mai mult ca niciodată. Pentru că știți că, în calitate de ministru, Claudiu nu numai că va obține rezultate foarte bune, ci va lupta în continuare pentru transparență și stoparea risipei banului public și vă este frică de acest lucru. Iar asta vor face toți miniștrii USR PLUS.

Vă asigur, dragi PSD-iști, că USR PLUS este conștient de reformele și ajutorul pe care toți românii le așteaptă de la noi. Iar noi, când ne asumăm ceva, nu o facem doar pe hârtie și la nivel declarativ, noi o facem pe bune!

În concluzie, revoluția bunei guvernări a început deja. Luați notițe și învățați cum se face! Vă mulțumesc.

Denisa Neagu, deputat al USR PLUS, Circumscripția nr. 42 București.

## **Domnul Alexandru Rafila:**

Mulțumesc frumos. Domnul deputat Sorin-Titus Muncaciu, din partea Grupului parlamentar al AUR?

Este?

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu**

**:**

Da, este.

Mă scuzați, nu v-am văzut din cauza monitorului! Și se pregătește domnul deputat Dragoș-Gabriel Zisopol, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale.

Domnule președinte, Stimați colegi, Această declarație este adresată ministrului sănătății. Domnule ministru al sănătății,

Dată fiind dilema actuală a cetățenilor români care au renunțat la vaccinarea cu vaccinul AstraZeneca, doresc să vă adresez următoarele întrebări:

De ce nu suspendați vaccinarea cu vaccinul AstraZeneca, dată fiind raportarea defectuoasă a reacțiilor postvaccinare indezirabile, numite RAPI, pe site-ul Institutului Național de Sănătate Publică? Este de neconceput să aflăm din mass-media că au fost persoane care au decedat fără ca reacțiile lor adverse să fie înregistrate. De fapt, în istoria ultimilor ani, începând din 2017, deși au fost vaccinați zeci de mii de copii, pe site-ul Institutului Național de Sănătate Publică, Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, nu apare nicio reacție consemnată!

Acest fapt este absolut inacceptabil, dat fiind că, la raportarea telefonică imediată, erau obligatorii trei tipuri de reacții adverse ce trebuiau raportate – reacții comune și minore, reacții rare, severe și grave, reacții legate de erori de vaccinare.

Reacțiile adverse postvaccinare indezirabile trebuiau notate și în carnetul de vaccinare, conform clasificării în vigoare în România, și reprezintă obligația medicilor de familie și a medicilor care au efectuat vaccinarea, respectiv pediatri sau infecționiști. Și alte categorii.

Dat fiind planul de management al riscului pe care companiile producătoare de vaccinuri împreună cu Agenția Europeană l-au recomandat, în cadrul raportului de evaluare realizat de Comisia pentru produse medicinale de uz uman, la paginile 115–116, cum este posibil ca, în comunicatul de presă din 11 ianuarie 2021, numit „Precizări privind populația la risc cuprinsă în etapa a II-a de vaccinare împotriva COVID-19”, recomandările planului de management al companiilor producătoare să fie ignorate?

Astfel, în Strategia de vaccinare – etapa a II-a ați inclus obezitatea, diabetul zaharat, boli metabolice – inclusiv cele ereditare –, afecțiuni cardiovasculare, afecțiuni renale, afecțiuni oncologice, afecțiuni pulmonare, afecțiuni neurologice – inclusiv sindromul Down –, afecțiuni hepatice moderate și severe și afecțiuni autoimune, imunodepresii severe – pacienți cu transplant –, pacienți cu corticoterapie de lungă durată, pacienți SIDA.

În cadrul planului de management al riscului sus-menționat sunt evidențiate următoarele probleme:

– nu există date referitoare la folosirea vaccinului la persoane fragile cu comorbidități/boală pulmonară obstructivă cronică, BPOC, boli cardiovasculare, diabet zaharat, boli neurologice cronice;

– nu există date referitoare la folosirea vaccinului la persoane cu boli autoimune și la persoane cu boli inflamatorii;

– nu există date referitoare la siguranța pe termen lung a vaccinului.

În Strategia de vaccinare împotriva COVID-19 ați inclus în etapa a II-a de vaccinare tocmai aceste persoane cu boli cronice, pentru care însuși producătorul Pfizer – vaccinul Comirnaty – atrage atenția că nu există date de siguranță. Având în vedere...

Vă rog să încercați să încheiați. Mulțumesc.

Având în vedere cele...

Încă un lucru aș dori să vă spun, domnule președinte. Membrii comitetului acesta de... sunt listați numai pe institute.

Aș dori să știu de ce nu sunt listate nominal persoanele respective.

În cazul în care acțiunile lor dăunează populației, ar trebui să știm și noi – nu? – cine sunt acele persoane!

Și a treia întrebare pe care o am de pus este referitoare la ivermectină: de ce nu se poate aplica același procedeu, cum a fost în cazul remdesivir, și ivermectinei?

În fine, aș fi avut mai multe de spus.

Mulțumesc frumos. Mulțumesc.

Domnul deputat Dragoș-Gabriel Zisopol, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale.

Și se pregătește domnul deputat Constantin Bîrcă, din partea Grupului parlamentar al PSD.

## **Domnul Dragoș-Gabriel Zisopol:**

Vă mulțumesc. Stimate domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor deputați, Stimați invitați,

Anul acesta, sărbătoarea Zilei Naționale a Republicii Elene, 25 martie, are o strălucire și încărcătură emoțională aparte. Se împlinesc 200 de ani de când, pe 25 martie, ziua Bunei Vestiri, a început Revoluția Renașterii Naționale a Eladei.

După 400 de ani de sclavie otomană, revoluția a izbucnit și libertatea a încetat să mai fie un vis îndepărtat. Este prima

revoluție care a reușit să creeze un stat național independent în sud-estul Europei.

Începuturile mișcării naționale grecești le aflăm în perioada de vârf a iluminismului modern elen, în jurul anului 1800, când dezvoltarea economică, constituirea unei noi clase sociale educate, cu noi concepții de viață și idei revoluționare, au favorizat renașterea națională și spirituală a grecilor.

Învățăturile filosofilor francezi ai iluminismului și Declarația Drepturilor Omului au avut un profund ecou printre intelectualii Greciei prerevoluționare. „Liberté, egalité, fraternité” au devenit și idealurile grecilor.

Este perioada când unul dintre principalii săi reprezentanți, Rigas Feraios Velestinlis, al cărui destin a fost strâns legat de Țările Române, unde a trăit timp de 15 ani, în calitate de secretar al domnitorului Nicolae Mavrogheni, a scris faimosul „Mai bine în libertate o oră / Decât 40 de ani în sclavie și ocnă”, o frază indisolubil legată de lupta de eliberare. Fascinat de ideile Revoluției Franceze, Rigas visa la ridicarea grecilor și a celorlalte popoare balcanice și reunirea acestora în cadrul unei mari entități politice.

Organizații precum Hellenoglosso Xenodocheio – fondată în anul 1809 – și Societatea Philomous – înființată în 1814 – au pregătit terenul pe care se va construi edificiul revoluției de către organizația secretă Philiki Hetairia – fondată în anul 1814 la Odessa.

Începând cu anul 1820, Philiki Hetairia, condusă din 12 aprilie de Alexandru Ipsilanti, fiul Elisabetei Văcărescu și al lui Constantin Ipsilanti, domnitorul Moldovei și al Țării Românești, a creat numeroase centre revoluționare, din Moldova și până în Creta, favorizând apariția unor mișcări de eliberare națională în Balcani.

La nivel diplomatic, revoluția a început la finele lunii februarie 1821 la Iași, unde este publicată celebra proclamație a lui Ipsilanti: „Luptă pentru credință și patrie”, devenită manifest al luptei antiotomane.

Luptele ce au urmat în Țările Române, la Drăgășani, Secu și Sculeni, sunt exemple de sacrificiu suprem al celor care, înflăcărați de idealurile libertății și independenței, ne învață și astăzi lecția dureroasă a curajului, devotamentului și dăruirii.

Situația politică potrivnică și diferendele dintre participanți la mișcarea revoluționară au dus la un epilog trist al Revoluției Grecești în Principatele Române.

Revolta a continuat în Elada și s-a extins treptat în Balcani. Eroismul și jertfa revoluționarilor în bătăliile inegale împotriva puternicului Imperiu Otoman au provocat admirația întregii lumi. Începând cu anul 1827, Grecia semnează o serie de tratate internaționale care, în cele din urmă, în anul 1832, îi vor pecetlui calitatea de stat independent.

Mesajul universal al Revoluției Elene este actual: libertatea este cea mai înaltă virtute, însă atingerea și menținerea acesteia necesită sacrificii și eroice lupte. Iar un popor unit, prin voință și perseverență, poate învinge orice tip de opresiune.

Stimate domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor deputați, Stimați invitați,

În acest context, la 200 de ani de la declanșarea Revoluției din 1821, membrii Uniunii Elene din România își îndreaptă recunoștința către cei care, în Grecia și în afara ei, au suferit martiriul, dar și către cei care duc mai departe cu demnitate spiritul nemuritor al elenismului.

În încheierea alocuțiunii, permiteți-mi ca, în calitate de președinte și deputat al Uniunii Elene din România, să le urez un călduros „La mulți ani” grecilor și filoelenilor de pretutindeni. La mulți ani, Grecia! La mulți ani prieteniei româno-elene! Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Constantin Bîrcă, din partea Grupului parlamentar al PSD?

unor măsuri concrete și a sprijinului consistent este puțin probabil să-și mai redeschidă unitățile în apropiatul sezon estival.

Consider că România nu poate ieși din criza sanitară, economică și socială generată de pandemia coronavirusului cu o astfel de gândire limitată a celor care ne conduc. Guvernanții îi țin în continuare pe români pe ultimul loc în Europa nu doar la salarii și...

Este?

Dacă absentează, doamna deputat Georgeta-Carmen Holban, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Și se pregătește domnul deputat Beniamin Todosiu, din partea Grupului parlamentar al USR PLUS.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

„Industria HoReCa, în faliment din cauza politicilor de dreapta din ultimul an”.

Fără îndoială, industria ospitalității a fost greu încercată în acest an de pandemie, iar numeroasele restricții, închiderile și redeschiderile succesive ale unităților din domeniul HoReCa au provocat un colaps în masă, foarte mulți antreprenori punând, la propriu, lacătul pe ușă.

În acest timp, guvernele de dreapta, responsabile de salvarea economiei naționale și, implicit, a industriei HoReCa, s-au bâlbâit și răzgândit de zeci de ori, înregistrând un eșec total în ceea ce privește revitalizarea unităților turistice și a restaurantelor.

„Marii strategi” guvernamentali nu au ținut cont deloc de situațiile dificile, pe alocuri chiar dezastruoase, prin care a trecut sectorul HoReCa și nu au avut răspunsuri la întrebări esențiale ale celor direct afectați: „Ce se va întâmpla cu piața muncii după ce trecem de această perioadă?”, „Ce vom face după pandemie, cum ne vom reveni?”.

Pentru domnii Iohannis, Orban și Cîțu, toate acestea sunt detalii prezentate în note pozitive. Mai mult, decidenții politici de dreapta aveau chiar certitudinea că, până la sfârșitul anului trecut, lucrurile se vor redresa, iar HoReCa va intra în normalitate. Realitatea a infirmat aceste așteptări optimiste, ba chiar devine tot mai evident faptul că, fără soluții de redresare a sectorului, în următoarele luni România riscă să rămână fără industria ospitalității.

Decizia din toamna trecută a Guvernului de a închide restaurantele, la doar o lună după ce le-a permis redeschiderea și după alte șase luni de pauză, a fost o măsură aberantă, din cauza căreia foarte multe restaurante și hoteluri au dat, pur și simplu, faliment. Numai în județul Dâmbovița, numărul sosirilor înregistrate în structurile de primire turistică în decembrie 2020 a scăzut cu 46,5% față de aceeași lună din anul anterior, cifre care spun totul!

„Guvernele mele” au gândit și acționat total decuplat de realitate, în timp ce datele statistice au arătat că incidența îmbolnăvirilor din ultimele luni din cauza HoReCa a fost aproape inexistentă.

Este cinic și sfidător faptul că guvernanții își bat joc de mii de investitori autohtoni și de sute de mii de angajați, cu astfel de măsuri de tip „deschid-închid”, și fac ping-pong halucinant și deprimant cu locurile de muncă ale celor implicați în acest domeniu!

Asistăm la efecte devastatoare pentru antreprenori și salariați. Ei sunt acum la capătul puterilor și al resurselor, blocați pentru cel puțin un an de zile, deoarece în absența

Vă rog să încheiați.

...pensii, ci și la gradul de speranță...

Mulțumesc.

...și încredere în revenirea la normalitate.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Deputat Carmen Holban, PSD, Dâmbovița.

Mulțumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Beniamin Todosiu, din partea Grupului parlamentar al USR PLUS.

Și se pregătește doamna deputat Anamaria Gavrilă, din partea Grupului parlamentar al AUR.

Stimate domnule președinte de ședință, Stimați colegi, Declarația mea politică de astăzi vizează un subiect extrem de important: industria națională de apărare.

Companiile din industria națională de apărare, ca de altfel majoritatea companiilor de stat românești, se luptă să supraviețuiască. Lipsa viziunii și strategiei, managementul fără performanță, deciziile politice haotice și firmele căpușe care le sug resursele nu le oferă companiilor de stat nicio perspectivă în economia concurențială.

Cum putem face performanță când în posturi-cheie din companiile de stat sunt promovați, de ani de zile, lipitorii de afișe și yesmenii politici? Fiecare partid care s-a perindat la putere și-a folosit companiile de stat ca sinecuri pentru camarila de partid. Apoi, avem căpușele care sufocă companiile de stat. Firmele căpușe, bine înșurubate în zona politică, sug fondurile publice care ar trebui să ajungă în retehnologizarea și dezvoltarea companiilor de stat.

Am văzut recent, la moțiunea simplă împotriva ministrului economiei, Claudiu Năsui, un atac orchestrat al acestor găști de abonați la banul public. Sunt disperați că Năsui și ceilalți miniștri ai USR PLUS sunt deciși să închidă robinetele prin care se scurg în buzunarele acestor băieți deștepți banii publici. Sunt disperați pentru că fără aceste fonduri, pe care le sug din buzunarele românilor, firmele lor se vor stinge, la fel cum moare o căpușă care nu se mai poate hrăni parazitar. Iar PSD, dragi colegi, a apărat și va apăra acest sistem, pentru că a beneficiat din plin, în ultimii 30 de ani, de căpușarea și politizarea instituțiilor statului.

Revenind la industria națională de apărare, vă spun că are nevoie de o strategie coerentă, de viziune și de management performant. Spre exemplu, miile de oameni care lucrează încă în industria de apărare nu pot înțelege decizia Romarm de a construi în comuna Șimian, din Mehedinți, o nouă unitate de producție pentru a asigura contractul de asamblare a noilor pistoale cu care vor fi dotați polițiștii români. De ce nu este folosită și retehnologizată una dintre unitățile de producție deja existente, de la Plopeni sau de la Cugir, companii cu tradiție în producerea de armament? A fost fundamentată această decizie? Putem merge atât de departe, încât, pentru orgoliul politic, să înființăm o nouă companie de stat care să moară după finalizarea contractului pe care îl va avea pentru dotarea Poliției Române?

Stimați colegi,

Companiile din industria de apărare se mențin cu greu pe linia de plutire într-o piață care impune randament maxim și produse de calitate. Vă dau exemplul Uzinei Mecanice Cugir, o companie cu tradiție pentru județul Alba, care, în anii săi de glorie, susținea economic mii de familii din Cugir, Sebeș, Alba Iulia și din comunele limitrofe.

Dacă în 1989 compania avea peste 18.000 de angajați, în prezent mai are doar aproximativ 1.000 de salariați. UM Cugir este exemplul clasic al modului în care au decăzut companiile românești, în lipsa unei strategii coerente pentru industria din România.

Uzina Mecanică Cugir și toate companiile din industria de apărare pot avea viitor, însă au nevoie de o strategie clară de dezvoltare și de un management performant și inovativ. De asemenea, la fel ca toate companiile din industria românească de armament, UM Cugir trebuie să devină competitivă pe piață, prin tehnologizare, diversificarea produselor și includerea unor produse noi în portofoliu.

În concluzie, stimați colegi, vă rog să analizăm cu luciditate și seriozitate situația industriei de armament și să începem să sprijinim Guvernul pentru a realiza un plan serios de relansare și reziliență în acest sector.

În calitate de membru al Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare din Camera Deputaților, voi milita pentru realizarea unei strategii naționale coerente pentru întreg sectorul...

Mulțumesc.

Vă rog să încheiați!

...industriei de armament, o strategie care să dezvolte și să relanseze companiile cu tradiție.

„Revoluția bunei guvernări” înseamnă viziune, măsuri corecte și echilibrate, management performant și oprirea sifonării banului public.

Vă mulțumesc.

Beniamin Todosiu, deputat al USR PLUS de Alba.

Mulțumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Anamaria Gavrilă, Grupul parlamentar al AUR.

Se pregătește domnul deputat Romulus-Marius Damian, de la Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte. Apreciez.

Declarația mea politică este despre domnul ministru al energiei Virgil-Daniel Popescu și despre europarlamentarul Siegfried Mureșan sau cum arată mincinoșii trădători ai poporului român.

Astăzi, 17 martie 2021, este a 13-a zi de când Termocentrala Mintia este oprită. La Deva, 22.000 de oameni stau în frig la minus cinci grade noaptea. Acești oameni sunt cei mai vulnerabili printre noi: femei cu copii și vârstnici care nu au avut posibilitatea să își instaleze centrale de bloc sau nu au resursele să cumpere calorifere și să plătească factura crescută la energie.

În acest timp, capacitatea de producție a Mintiei este înlocuită de importuri, pentru care românii plătesc scump.

În ianuarie 2020, Virgil Popescu și Siegfried Mureșan ne promiteau că vor asigura de la UE 750 de milioane de euro pentru retehnologizarea centralelor de cărbune de la Mintia și Paroșeni și că minerii din Valea Jiului nu își vor pierde locurile de muncă. Iar acum cei doi PNL-iști au uitat complet ce au spus și tratează cu ignoranță poporul care i-a ales și i-a pus în funcții.

Mintia asigură nodul de conexiune energetică cu vestul țării și există un plan de forțare a închiderii Mintiei și de vânzare a acesteia, pe o sumă derizorie, unor firme străine. Aceste firme vor controla importul și exportul României de energie din zona de vest.

Nu există dovadă mai clară de trădare a poporului român, de minciună sfidătoare și de micime a politicienilor de la putere decât atentatul la viața devenilor, al căror sistem imunitar este direct afectat și total vulnerabil în plină criză pandemică.

Mulțumesc mult.

Deputat AUR, Hunedoara, Anamaria Gavrilă.

Îi mulțumesc doamnei deputat.

Domnul deputat Romulus-Marius Damian, de la Grupul parlamentar al PSD.

Și se pregătește domnul deputat Mihai-Cătălin Botez, Grupul parlamentar al USR PLUS.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Bună dimineața! Declarația politică se referă la bugetul pe 2021, care nu servește intereselor românilor.

Deși știam că adoptarea unor amendamente la bugetul de stat este improbabilă, am încercat și mi-am propus, prin intermediul unor amendamente foarte bine motivate, să le prezint colegilor parlamentari, în special celor din coaliția de guvernare, 22 de obiective majore care ar fi venit în sprijinul cetățenilor din județul Caraș-Severin.

Sunt propuneri de investiții care ar fi ajutat la reducerea discrepanțelor între zonele rurale și cele urbane, dar și la asigurarea dezvoltării durabile pe termen mediu și lung a localităților din județ și care ar fi servit interesele cărășenilor, și nu numai.

Am constatat cu dezamăgire că majoritatea parlamentară a respins toate amendamentele propuse de mine și de colegii mei, în ciuda importanței pe care un astfel de proiect de lege o are în a influența dezvoltarea unei localități, a unui județ sau a unei regiuni. Am cerut, prin amendamentele propuse, finanțarea a numeroase obiective majore care veneau în sprijinul cetățenilor localităților din județul Caraș-Severin.

Aș vrea să le enumăr: modernizarea și dotarea Căminului Radmina, comuna Pojejena; reabilitarea și modernizarea școlii gimnaziale din comuna Socol; eficientizarea energetică a instituțiilor publice din comuna Doclin; modernizarea drumurilor și străzilor în comuna Teregova; reabilitarea și modernizarea drumului vicinal spre Lacul Dracului, comuna Cărbunari; alimentarea cu apă în localitatea Nermed, comuna Carașova; alimentarea cu apă în localitatea Valea Bolvașnița, comuna Mehadia; modernizarea drumurilor comunale, 19 km, comuna Cornereva; modernizarea străzilor și drumurilor comunale în Șopotu Nou, Driște și Poienile Boinei, comuna Șopotu Nou; modernizarea străzilor și a drumurilor comunale în comuna Sacu; reabilitarea și dotarea căminului cultural în Crușovăț, comuna Cornea; alimentarea cu apă în Ciuchici, Macoviște, Nicolinț, comuna Ciuchici; înființarea sistemului de alimentare cu apă, sistem canalizare și stație de epurare în comuna Iablanița; modernizarea și dotarea școlii Verendin, comuna Luncavița; reabilitarea clădirii Liceului Bănățean „Oțelu Roșu” – creșterea eficienței energetice în orașul Oțelu Roșu; modernizarea străzilor din comuna Gârnic; modernizarea străzilor în comuna Sasca Montană; modernizarea drumului comunal DC 9 și a străzilor din localitatea Zorile, comuna Copăcele; reabilitarea, consolidarea, modernizarea și extinderea Școlii Generale I–VIII, comuna Coronini; decolmatarea și diguirea râurilor Loznișoara, Rusca și a râului Ruschița, comuna Rusca Montană; rețea de apă și canalizare în satul Putna, comuna Prigor; modernizarea străzilor și drumurilor comunale în comuna Constantin Daicoviciu.

Din păcate, toate cele 22 de amendamente pe care le-am prezentat au fost respinse la vot de parlamentarii coaliției puterii, PNL–USR PLUS–UDMR.

De fapt, este pentru prima oară când la un proiect de buget nu a trecut niciun amendament. Deși au fost depuse peste 3.000 de amendamente, majoritatea parlamentară nu a considerat necesară finanțarea niciunui obiectiv din miile enunțate. Aceste investiții vor trebui să mai aștepte cel puțin încă un an.

Este evident faptul că bugetul pe 2021 este un buget al austerității, care îi va afecta negativ pe români. Cu toate acestea, ca deputat de Caraș-Severin, voi susține în continuare interesele cetățenilor din județ și voi lupta pentru ca obiectivele cerute de cărășeni să primească finanțare și să devină realitate.

Vă mulțumesc.

Deputat Romulus-Marius Damian, Circumscripția electorală nr. 11 Caraș-Severin.

Îi mulțumesc domnului deputat Damian.

Domnul deputat Mihai-Cătălin Botez, Grupul parlamentar al USR PLUS.

Se pregătește domnul deputat Dan Tanasă, Grupul parlamentar al AUR.

Scânteia dezbaterii a pornit de la publicarea unor date privind centrele de vaccinare împotriva COVID-19 din România, fapt ce a dat ocazia unui larg număr de personalități să se exprime asupra subiectului, însă de multe ori pe lângă el.

Motivul disputei a fost că aceste date nu ar fi fost „validate” și „avizate” de anumite instituții din domeniul securității naționale și s-a pretins că astfel s-a periclitat siguranța națională. Un exercițiu de transparență s-a transformat într-un adevărat scandal, ajungându-se până la autosesizarea Corpului de control al prim-ministrului.

Astfel, în loc ca discuția să se concentreze pe modalitatea în care ne propunem să devenim și mai transparenți, am ajuns într-un absurd care a culminat cu informația că centrul spionilor din România s-a mutat, se pare, într-o sală de sport din Lehliu-Gară.

Cred că mulți factori de decizie ar fi surprinși să afle că majoritatea sediilor instituțiilor de forță pot fi găsite cu câteva clickuri pe Google Maps sau că scenariile în care forțe externe ar fi interesate să caute spioni prin Lehliu-Gară, veniți la vaccinare, par mai probabile decât filarea unor locații arhicunoscute și semnalizate ca fiind sedii de servicii sau unități militare.

Dacă ne uităm pe date, vedem că încrederea românilor în instituții a scăzut constant. Parlamentul și Guvernul sunt cenușăresele încrederii populației, iar unul dintre motive este chiar lipsa de transparență cu care cele două instituții au operat în decursul anilor.

Secretomania, încadrarea oricărei informații la categoria celor de importanță pentru siguranța națională și tratamentul special acordat unor ofițeri cu relații sunt doar câteva dintre motivele pentru care încrederea românilor în instituții este la minimum.

Suntem politicieni maturi și înțelegem distincția dintre informații care pot periclita siguranța națională și secretomania inutilă dusă la extrem. Siguranța națională nu poate servi ca motiv pentru a fi total opaci, iar pe ascuns unii să își vaccineze rudele și prietenii sau să se bucure de protecție în fața legii doar pentru că aparțin unei anumite structuri.

Cine credea că vom avea nevoie de doar 20 de ani să facem tranziția către o democrație completă descoperă astăzi, cu mâhnire, că și la 31 de ani de la revoluție tot mai avem multe de învățat.

Reflexul lipsei de transparență este unul bine împământenit în administrația și politica românească. La fel cum eliminarea ștampilei încă mai întâmpină rezistență, chiar mai mare va fi rezistența la încercarea de a ridica gradul de transparență al instituțiilor.

USR PLUS a intrat la guvernare cu un mandat de reformă și transparentizare. Vom face acest lucru, chiar dacă episodul de săptămâna trecută a fost doar o mostră referitoare la piedicile și obstacolele pe care le vom întâmpina.

Vă mulțumesc.

Mihai Botez, deputat al USR, Vaslui.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi este despre un subiect care a preocupat spațiul public săptămâna trecută, și anume transparența.

Mulțumesc, domnule deputat.

Grupul parlamentar al AUR, domnul deputat Dan Tanasă. Și se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Marian-Iulian Rasaliu.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Cu sau fără voia Domniilor Voastre, luni, 15 martie, Parlamentul României și-a suspendat activitatea în plen, la solicitarea Grupurilor parlamentare ale Uniunii Democrate Maghiare din România. Motivul? Sărbătorirea Zilei maghiarilor de pretutindeni. La mica înțelegere a liderilor Grupurilor parlamentare ale PNL, UDMR și USR și cu acordul tacit al Grupului PSD, Parlamentul României a fost pus la dispoziția Ungariei, ușile plenului Camerei și ale Senatului fiind ferecate pentru a nu leza sensibilitatea liderilor UDMR. Deloc surprinzător, aceiași lideri ai PNL, USR și PSD au uitat de sensibilitățile națiunii române, pe care pretind în mod mincinos că o reprezintă.

Pentru liderii politici ai PNL, USR și PSD, care au decis să insulte demnitatea națiunii române doar pentru a face pe plac UDMR, voi prezenta o mică lecție de istorie despre ce anume înseamnă 15 martie 1848 pentru națiunea română din Transilvania, lecție dată nu de mine, ci de istoricul clujean Vasile Lechințan, doctor în istorie, o somitate în domeniul istoriei Transilvaniei.

Citez: „Ziua de 15 Martie este simbolul Revoluției ungare de la 1848–1849, care reprezintă pentru români una dintre cele mai mari greșeli de atitudine ale maghiarilor implicați în această revoluție față de poporul român din Transilvania. Din luptătoare pentru cauza libertății și dreptății, această revoluție s-a transformat într-o opresoare a românilor, asupra cărora a declanșat o cruntă teroare, de la această dată de 15 martie 1848 începând până la înfrângerea Revoluției ungare, în august 1849, căzându-i victime insurgenților maghiari din Transilvania, a celor transformați în teroriști criminali, numeroși români nevinovați, copii de vârste diferite, femei, bătrâni, preoți și dascăli, toți schingiuiți și uciși cu o bestialitate fără egal în istoria revoluțiilor pașoptiste din Europa.

Este de-a dreptul cutremurătoare lista românilor martiri din aproape fiecare sat al Transilvaniei și-i amintim aici cu durere reală, și nu pentru o polemică în sine, inutilă și lipsită de respectul profund pe care-l datorăm memoriei lor. Românii nu s-au lăsat, cu prețul vieții, să fie șterși de pe fața pământului, având în fruntea lor un Iancu, un Bărnuțiu, un Barițiu, un Papiu, un Șaguna, un Buteanu. Blajul a fost simbolul afirmării idealurilor Revoluției române și Munții Apuseni simbolul rezistenței invincibile românești în fața dezideratelor Revoluției ungare. Au fost uciși și fruntași sași care nu au fost de acord cu terorismul maghiar instalat atunci în Transilvania. Chiar sașii vorbeau de sintagma «terorism» în corespondența lor cu referire la insurgenții maghiari de la Cluj.

De ce este una dintre cele mai mari greșeli istorice de atitudine maghiară față de români? Pentru că cei care au condus Revoluția ungară și toți cei care i-au adoptat orbește dezideratele au trecut peste drepturile, demnitatea și libertatea românilor și au pus în prim-plan uniunea Transilvaniei cu Ungaria și ștergerea identității de român de pe fața pământului, fie prin sabie, fie prin lance, fie prin împușcare, fie prin spânzurătorile pe care le-au ridicat atunci în Transilvania, spre marea rușine a Europei, fie «de bunăvoie» – credeau teroriștii –, prin lepădarea de către români a limbii, religiei și etniei lor, cu promisiunea că astfel vor avea toate drepturile de pe lume, ca maghiarii.”

Iată ce plan uriaș și-au propus...

Mulțumesc frumos, domnule deputat.

...corifeii Revoluției ungare...

Închei, domnule președinte! Declarația mea este mult mai largă și se ocupă în integralitate de această temă. Termin.

Aceste câteva rânduri ar trebui să-i umple de rușine atât pe liderii Grupurilor parlamentare ale PNL, USR și PSD, care au fost de acord să închidă Parlamentul României pe 15 martie, cât și pe inutilul premier al României, Florin Cîțu...

Mulțumesc.

...care s-a grăbit să transmită un mesaj de Ziua maghiarilor de pretutindeni...

Domnule deputat...

...dar nu a avut nimic de spus despre drama românilor din Transilvania masacrați doar pentru că au dorit să trăiască liberi.

Să fim politicoși cu colegii noștri și să-i lăsăm să vorbească pe toți.

## Mulțumesc frumos.

Îmi cer scuze față de domnul deputat Rasaliu. Îmi cer scuze că am făcut o mică confuzie eu aici. Ca să încheiem cu Grupul parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea.

Și imediat după aceea – îmi cer încă o dată scuze – domnul deputat Marian-Iulian Rasaliu.

## Mulțumesc frumos.

Stimate domnule președinte de ședință,

Declarația mea politica se întitulează „Ce facem pentru copiii săraci din România?”.

## Stimați colegi,

În România peste două milioane de copii trăiesc în sărăcie severă și în sărăcie extremă. Acești copii provin din familii extrem de sărace, în special din rândul familiilor care nu realizează venituri, din familii monoparentale sau din familii care realizează venituri extrem de mici. Multe dintre aceste familii trăiesc doar din alocația copiilor sau, după caz, din venitul minim garantat. Subliniez că cei la care mă refer provin în proporție de peste 90% din mediul rural. Pentru ei Guvernul României ar trebui să adopte, în regim de urgență, o serie de măsuri destinate protecției sociale.

Persoanele vârstnice reprezintă o categorie pe care trebuie s-o protejăm, însă copiii trebuie să reprezinte întotdeauna o prioritate pentru clasa politica românească.

Cu atât mai mult, în starea de alertă în care ne aflăm, autoritățile locale, și în special primăriile din mediul rural, trebuie să aibă o evidență clară a familiilor și a copiilor aflați în situații vulnerabile. Guvernul României trebuie să adopte urgent un set de măsuri pentru acest segment de populație numit copiii României. Ei sunt copiii țării, iar responsabilitatea clasei politice de a avea grijă de ei este una de natură morală și fundamentală, deopotrivă.

Stimați colegi deputați,

Acestea sunt problemele reale ale țării. Nu afirm că sectorul economic și IMM-urile nu ar trebui sprijinite de stat, pentru că altminteri, după ameliorarea situației prezente, riscăm să ne trezim în Evul Mediu, dar, repet, copiii sunt întotdeauna o prioritate pentru o țară, pentru un popor și pentru o națiune.

Guvernul României și autoritățile administrației publice locale nu le pot restrânge acestor copii dreptul fundamental la viață, la educație și la sănătate.

Din păcate, copiii și problemele lor lipsesc din discursul public și din comunicarea publică extrem de deficitară din ultima perioadă.

Criza ne afectează pe toți, indiferent de vârstă, de pregătire, de apartenență etnică, de mediul rezidențial, de convingerile noastre politice, doctrinare sau religioase.

Sper ca mesajul meu să fie analizat și înțeles în mod corect de către cei care conduc țara în prezent, precum și de toți cei care gestionează situația dificilă caracterizată de pandemie, prin care trecem cu toții. Iar mesajele de tipul „Luați-vă notițe!” să știți că decredibilizează această instituție a Parlamentului României.

Vă mulțumesc.

Cătălin Manea, deputat al minorității rome.

Mulțumesc mult, domnule Manea.

Domnul deputat Marian-Iulian Rasaliu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul deputat Dănuț Aelenei, din partea Grupului parlamentar al AUR.

De fapt, ultimele două grupuri care mai au declarații politice.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință.

Am două aspecte de semnalat, în această dimineață, vizavi de actualul guvern.

Asistăm la o situație dramatică, încă o premieră negativă a Guvernului PNL, și anume președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici, brașoveanul Octavian Bjoza, a fost demis de domnul prim-ministru Florin Cîțu din funcția de subsecretar de stat.

Octavian Bjoza, un om cu o demnitate deosebită, un luptător pentru crezul românilor, a fost demis de către acest guvern.

Întrebarea vine firesc: cum se poate ca un partid ai cărui lideri au murit în închisorile comuniste să dea afară un om cu o astfel de demnitate, un deținut politic?

În altă ordine de idei, premierul Cîțu ne vorbește încontinuu despre creșterea economică în „V” de la nivelul țării noastre. Sunt de acord cu premierul, avem creștere, dar nu a economiei, ci a șomajului, a cursului euro și a inflației. Datele primite de la Institutul Național de Statistică sunt mai mult decât îngrijorătoare. Șomajul a ajuns la 5,6% din populația aptă de muncă. Aproape jumătate de milion de români nu au un loc de muncă. Cum să nu fie din ce în ce mai mulți șomeri când nu au fost ajutate companiile românești, agricultura, turismul, HoReCa?! Nu există strategii pentru susținerea industriei românești, pentru promovarea exporturilor țării noastre. Plățile în Programul Start-up Nation

au fost blocate. O altă premieră negativă, bineînțeles. Este, de asemenea, blocată și schema 3 – Granturi pentru investiții. Ajutoarele promise celor din HoReCa întârzie să apară. Câți patroni de firme românești nu au fost obligați să renunțe la o parte din angajați deoarece nu îi pot plăti doar cu promisiunile otrăvite ale coaliției de dreapta? Câte familii ai căror membri au lucrat în HoReCa trăiesc de luni bune din șomaj tehnic?

Minciuna stă la baza actualei guvernări, iar românii culeg acum „roadele” scumpirilor uriașe, în cascadă, ale curentului electric, ale gazelor, ale combustibililor, simultan cu înghețările pensiilor și salariilor. Energia electrică s-a scumpit cu 18%, combustibilii s-au scumpit cu 23%, gazele s-au scumpit cu 20%. Toate aceste scumpiri vor genera creșteri de prețuri consistente și la restul produselor și serviciilor. Inflația va fi din ce în ce mai mare și va mușca fără milă din puterea de cumpărare înghețată de Guvernul Cîțu, odată cu refuzul de a aplica legea și de a acorda majorările prevăzute de salarii și pensii. Salariații și pensionarii României se văd nevoiți să deconteze haosul, incompetența și indolența coaliției austerității. Și, din păcate, acesta este doar începutul!

Vă mulțumesc.

Marian-Iulian Rasaliu, deputat de Brașov.

Îi mulțumesc domnului deputat Rasaliu.

Domnul deputat Dănuț Aelenei, Grupul parlamentar al AUR.

Și se pregătește domnul deputat Constantin Bîrcă, care, între timp, s-a întors în sală.

Domnule președinte, Declarația mea politică se numește „Cum ne prețuim valorile”.

Doamnelor și domnilor,

Pe data de 15 martie 2021 a avut loc ceremonia de înmormântare a marelui poet moldovean Nicolae Dabija.

Vestea a fost primită cu mare tristețe de toți românii care l-au îndrăgit, pentru că a apărat valorile naționale. Așa va rămâne în memoria generațiilor viitoare, ca un luptător pentru valorile românești.

Colegii de breaslă sunt îndurerați. Nicolae Dabija a fost un lider în lumea scriitorilor și un poet emblematic al generației sale.

În literatură, generația care a venit după el s-a numit generația „ochiului al treilea”, pentru că cenzura era atât de dură, încât poeții inventau diferite formule pentru a scăpa.

Este regretabil faptul că la funeraliile acestui mare român autoritățile de la București nu au fost prezente, cu excepția unui număr de 10 parlamentari ai AUR, prezenți la acest trist eveniment din proprie inițiativă.

Mai mult decât atât, deputatul George Simion a fost împiedicat să participe la acest eveniment, prin refuzul de a i se acorda permisiunea de a trece granița cu Republica Moldova. Am încercat să contactez Ministerul Afacerilor Externe pentru a cere ajutorul și bineînțeles că nimeni nu a răspuns.

Dacă unui deputat al Parlamentului României nu i se acordă sprijin în acest demers, ce am putea spune de omul de rând care cere ajutor atunci când este în impas, doamnelor și domnilor?

Și voi încheia prin a citi două strofe din poezia „Cât trăim pe acest pământ”: „Cât trăim pe acest pământ

Mai avem un lucru sfânt,

O câmpie, un sat natal,

O clopotniță pe deal. Cât avem o țară sfântă Și un nai care mai cântă, Cât părinții vii ne sunt Mai există ceva sfânt.”

Se pare că acest guvern nu are nimic sfânt, doamnelor și domnilor!

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul deputat Constantin Bîrcă, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul deputat Ringo Dămureanu, Grupul parlamentar al AUR.

Bună ziua, domnule președinte de ședință! Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația de astăzi este determinată de dorința de a atrage atenția asupra problemelor grave cu care se confruntă elevii.

Aceștia s-au conformat rigorilor impuse de condițiile pandemice, au respectat distanțarea, acceptând varianta învățământului online. Dar nu pot accepta resemnați încălcarea drepturilor lor, prin măsuri ce încalcă normele de politică strategică pentru sistemul de educație și formare la toate nivelurile.

Am avut recent o discuție amplă cu reprezentanții Consiliului Județean al Elevilor Călărași. Solicitarea lor, alături de alte organizații de elevi din țară, este axată pe deficiențele generate de indiferența guvernanților în ceea ce privește asigurarea accesului la educație.

Punctual, problemele supuse analizei constau în reducerea cifrei de școlarizare pentru învățământul liceal cu frecvență; eliminarea unor clase din planul de școlarizare; majorarea sumelor reprezentând costuri pentru un elev; sistemul corect de digitalizare în școli; acordarea de facilități eficiente de transport; adoptarea măsurilor în ceea ce privește meditațiile și interdicția pentru profesori de a medita elevi din clasele la care predau, precum și fiscalizarea meditațiilor.

Solicitarea elevilor este argumentată și impune reunirea la masa dialogului a reprezentanților Guvernului, Parlamentului, cadrelor didactice și a elevilor pentru asigurarea calității procesului educațional pentru toți elevii.

Pentru exemplificare, atrag atenția asupra faptului că eliminarea unor clase din planul de școlarizare presupune micșorarea normelor didactice, ceea ce va conduce atât la scăderea numărului de posturi disponibile în sistem, cât și la micșorări salariale pentru cadrele didactice.

Totodată, scăderea numărului de clase va atrage după sine supraaglomerarea claselor rămase, iar acest lucru va reduce în mod semnificativ calitatea actului educațional.

Referitor la bugetul acordat educației, nu poate fi uitat faptul că au existat divergențe acute între ministrul de resort și Guvern privind sumele alocate.

Pentru acordarea de facilități eficiente de transport am analizat atent propunerile ministeriale care conțin elemente de tergiversare, elaborarea de norme și instrucțiuni aplicabile. Poate peste câțiva ani. Am adresat în acest sens o întrebare domnului ministru Cîmpeanu.

Să nu uităm că investițiile în învățământ reprezintă viitorul, altfel rămân o tristă amintire, precum proiectul Administrației Prezidențiale „România educată” – o poveste frumoasă care transpune fără dubii versurile eminesciene: „Era pe când nu s-a zărit, azi o vedem, și nu e!”

Mulțumesc.

Bîrcă Constantin, deputat de Călărași.

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ringo Dămureanu, de la Grupul parlamentar al AUR.

Se pregătește doamna deputat Alexandra Presură, Grupul parlamentar al PSD.

Declarația politică se numește „Românii din Valea Timocului se opun otrăvirii apei și a aerului”.

Stimate domnule președinte, Onorați membri ai Guvernului României, Dragi colegi,

În urmă cu 10 zile, m-am întors dintr-o vizită de informare din Republica Serbia, pe care un grup de 10 parlamentari români din Grupurile parlamentare ale Alianței pentru Unirea Românilor a făcut-o în Valea Timocului, la apelul disperat al fraților români „vlahi” care trăiesc în orașul Bor și în satele învecinate, majoritatea locuite de etnici români.

Cu toții s-au plâns de faptul că apa și aerul sunt otrăvite, după preluarea complexului minier din Bor, cea mai mare mină de cupru din Europa, de o companie chineză.

Oamenii acuză investitorul că a pus stăpânire în mod samavolnic pe terenurile lor, fără plată și fără nicio despăgubire pentru pagubele produse. Terenurile agricole au fost izolate complet, sunt imposibil de utilizat, iar țăranii vătămați nu mai au mijloace de trai.

Locuitorii spun că fântânile au secat, casele s-au fisurat, iar în aer apar nori de substanțe otrăvitoare, care îi fac să se refugieze în case. O mamă a unui bebeluș a spus că nu poate lăsa rufele afară la uscat din cauza otrăvii din aer.

Se exploatează acolo zeci de milioane de tone de minereu pe an.

Oamenii, chiar dacă sunt simpli, trăiesc la țară, au dreptul fundamental la viață, la informare, dar nu au primit niciun fel de informații oficiale și credibile în ceea ce privește măsurarea condițiilor de mediu.

Investitorii chinezi spun „top secret” referitor la rezultatele analizelor.

Oamenii suspectează că au fost făcute măsurători în apă și în aer în alte regiuni pentru a falsifica realitatea. Autoritățile trebuie să facă măsurători dincolo de orice îndoială și să ia măsuri urgente pentru a proteja sănătatea și viața oamenilor.

Am văzut, în mod nemijlocit, cum arată apa râului Bor, care se varsă în râul Timoc și mai departe în Dunăre și Marea Neagră.

De aceea, în baza articolului 7 din Constituția României, privind românii din străinătate, precum și a dreptului la viață, consfințit prin Declarația Universală a Drepturilor Omului, ridicăm problema de mediu din comuna Bor, Serbia, la nivelul Europei și al Organizației Națiunilor Unite, pentru încălcarea dreptului cetățenilor la viață și la un mediu curat, și le cerem ministerelor de resort din Guvernul României să facă diligențele pentru protejarea mediului înconjurător și a vieții românilor din Valea Timocului.

Vă mulțumesc.

Ringo Dămureanu, deputat AUR de Dolj, președintele Comisiei pentru constituționalitate.

Mulțumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Alexandra Presură, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Este?

Dacă nu este, trecem la următorul de pe lista Partidului Social Democrat, domnul deputat Daniel-Florin Ghiță.

Nici domnul deputat Ghiță nu este.

Domnul deputat Dumitru-Lucian Lungoci, din partea Partidului Social Democrat.

Și se pregătește ultimul vorbitor de la Grupul parlamentar al AUR, domnul deputat Lilian Scripnic.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Vă voi prezenta declarația politică intitulată „Domnilor guvernanți, ce ați făcut în ultimele 365 de zile?”.

A trecut un an de la momentul la care s-a declarat oficial pandemia și în țara noastră. La acel moment, Guvernul liberal și președintele României aveau alte preocupări. Își doreau și chiar voiau să pună la cale alegeri anticipate.

Concret, când toată Europa căuta soluții pentru a diminua efectele acestui virus ucigaș, guvernanții din România se agitau pentru declanșarea anticipatelor. În același timp, președintele Klaus Iohannis vorbea despre COVID-19 ca despre o răceală.

Pornită pe acest fundament total eronat, ca să nu îi spun inuman de-a dreptul, orice acțiune ulterioară pentru a combate răspândirea virusului s-a dovedit a fi o altă gafă de proporții.

De la numărul testărilor la numărul de paturi în secțiile de ATI, ambele insuficiente într-o situație de criză. De la modul în care au fost desemnate spitalele COVID la cel în care au ars pacienții internați. Din cauza haosului generat de guvernarea PNL-istă, milioane de români – unii dintre ei cu boli în stadiu terminal – nu au mai avut acces la servicii medicale, cozile umilinței acestora în fața spitalelor fiind și la acest moment o pată pe obrazul României. O pată pe care aceiași guvernanți nu numai că nu au șters-o, ba chiar au extins-o, prin neaplicarea unor elementare proceduri menite să împiedice tragedii precum cea de la Piatra-Neamț.

Nu le pasă de sănătatea constănțenilor, de sănătatea românilor, așa cum nu le pasă și nu le-a păsat de cea a românilor, nici de a celor care vin pe litoral și, mai grav, nici de a celor care s-au văzut nevoiți ca, timp de un an, să treacă prin lupta cu acest virus, luptă care nu a luat sfârșit. Și teamă îmi este că vor lupta în continuare singuri, fără a fi apărați de vremelnicii domiciliați în Palatul Victoria.

Vă mulțumesc.

Deputat Lucian Lungoci, Constanța.

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Lilian Scripnic, Grupul parlamentar al AUR.

Bună ziua, domnule președinte! Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „O țară care nu-și respectă bătrânii este o țară fără viitor”.

Avem o datorie de onoare față de părinții și bunicii noștri, care au muncit o viață întreagă pentru noi și pentru țară. Trebuie, înainte de orice, să le asigurăm o pensie care

să le permită un trai decent. Din păcate, guvernele din ultimii 30 de ani nu s-au raportat la pensionari decât ca la o masă de manevră folosită în scop electoral.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2021, care decalează intrarea în vigoare a prevederilor Legii nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii până la data de 1 septembrie 2023, este o dovadă incontestabilă a disprețului actualei puteri față de cei aproximativ 5 milioane de pensionari din România. Prin același act normativ, Guvernul PNL–USR PLUS–UDMR a decis, cu cinism, atât amânarea majorării programate pentru acest an a punctului de pensie, cât și modificarea modului în care se face majorarea punctului de pensie.

Reprezentanții Asociației Alianța Pensionarilor pentru Conciliere Galați, cu care am vorbit despre politica de pensii a statului român, consideră că ordonanța de amânare a majorării punctului de pensie este ilegală și neconstituțională. În același timp, pensionarii din Galați solicită acordarea a 25% din pensia soțului decedat urmașului supraviețuitor, precum și majorarea pensiei minime în același regim cu celelalte pensii din sistemul public.

O altă problemă semnalată de asociația la care am făcut referire este cea a timpului de recalculare a pensiilor, în baza Legii nr. 127/2019. Cât timp va dura recalcularea celor 5 milioane de pensii existente, în contextul în care în perioada 2005–2010 au fost recalculate doar un milion de dosare?

Bătrânii abia își duc zilele cu pensiile din România. Cum să trăiești cu o pensie de 800 de lei?! Să luăm, de exemplu, o pensie de 1.597 de lei, care este pensia medie din luna februarie anul curent a unui pensionar din sistemul de asigurări sociale de stat. Cum poți să trăiești cu o asemenea pensie?!

Îi cer Guvernului să-și reconsidere poziția față de amânarea măririi pensiilor și să-i trateze pe pensionari cu deferență și umanism.

O țară care nu-și respectă bătrânii, o țară care nu ține cont de istoria ei este o țară lipsită de viitor.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Deputat AUR Lilian Scripnic, Circumscripția electorală nr. 18 Galați.

## **Domnul Alexandru Rafila:**

Mulțumesc, domnule deputat.

Ultima intervenție de astăzi, domnul deputat Silviu Nicu Macovei, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat. Este?

Nu este.

Domnul deputat Vasile Cîtea?

Domnul deputat Marius-Eugen Ostaficiuc?

Văd că lipsesc colegii în continuare, așa că încheiem lista declarațiilor politice cu următoarele mențiuni.

Practic, următorii vor depune în scris declarațiile:

De la Grupul Partidului Social Democrat: Silviu Nicu Macovei, Vasile Cîtea, Marius-Eugen Ostaficiuc, BogdanGruia Ivan, Oana-Gianina Bulai, Radu-Mihai Popa, Daniel Florea, Ștefan Mușoiu, Alexandra Huțu, Dan-Constantin Șlincu și Marius-Constantin Budăi.

Au depus deja declarațiile în scris: Eugen Bejinariu, Mirela Furtună, Natalia Intotero, Paul Stancu, Daniel Tudorache, Ioan Mang, Daniela Oteșanu, Vasilică Toma, Florin PiperSavu, Cristina-Elena Dinu, Eugen Neață, Oana-Consuela Florea, Mirela Adomnicăi și Dumitrița Gliga.

Declarații depuse în scris de către Grupul parlamentar al PNL: deputații Iulian-Alexandru Muraru, Radu-Marin Moisin, Ștefan-Bucur Stoica, Vetuța Stănescu, Bogdan-Alexandru Bola, Florin-Claudiu Roman, Marian Crușoveanu, Nicolae Giugea, Ioan Balan, Glad-Aurel Varga, Liviu-Ioan Balint, Sebastian-Ioan Burduja, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, George-Cătălin Stângă și Cristina Burciu.

Și, mă scuzați, tot declarație depusă în scris, de la Grupul parlamentar al AUR: domnul deputat Silviu-Titus Păunescu. Cu aceasta, declar închisă actuala ședință. Mulțumesc frumos.

„Guvernare de stânga sau de dreapta?”

Elaborarea Planului național de redresare și reziliență (PNNR) și accesarea fondurilor europene trebuie să țină cont de specificul fiecărei zone și de nevoile comunităților locale, inclusiv ale mediului privat.

Am constatat cu uimire că intervențiile ministrului la Comisia Europeană pe marginea elaborării PNRR sunt total pe lângă necesitățile țării. Nu se poate ca România să fie tratată ca un sistem unitar în ceea ce privește investițiile din fonduri europene, odată ce aceasta are un teritoriu complex, cu necesități și oportunități diferite.

De exemplu, ministrul propune alocări financiare pentru energie verde obținută prin panouri fotovoltaice. Or, în România nu este eficientă peste tot instalarea panourilor fotovoltaice, acestea fiind destinate preponderent zonei sudice. Pentru zona vestică, din punctul meu de vedere, ar fi oportună energia geotermală, pentru zona nordică, realizarea investițiilor în biogaz și biocombustibil, unde ar trebui eliminate accizele, pentru ca acestea să fie eficiente, iar pentru zona neutră, respectiv jumătate din teritoriul țării, să fie prioritare investițiile în sistemele de cogenerare sau piroliză.

Pentru o mai bună înțelegere, vin cu o situație din regiunea Rădăuți, județul Suceava, unde funcționează trei GAL-uri învecinate, dar fiecare cu specific diferit. Microregiunea GAL Ținutul Bucovinei, cu 14 UAT-uri, are specific economic preponderent agricol, zona GAL Sucevița–Putna are specific turistic, iar GAL Urban Rădăuți are specific economic industrial. Dacă la un nivel atât de mic precum zona Rădăuți specificul este atât de diversificat, vă puteți imagina câte particularități sunt la nivelul întregii țări, iar o abordare unitară, națională, ar fi un lucru total greșit.

Este important să avem în vedere specificul fiecărei zone pentru accesarea eficientă a fondurilor europene. Nu putem realiza în zona nordică investiții în panouri fotovoltaice, iar apoi să sperăm că acestea vor avea aceeași eficiență ca cele din zona Ilfov. Așa cum România este împărțită în opt regiuni distincte, este important ca și Planul național de redresare și reziliență să fie destinat fiecărei regiuni în parte.

Pe lângă aspectele menționate deja, este imperativ necesar să atrag atenția asupra faptului ca PNRR pare a fi gândit întru totul pentru beneficiarii de ordin public. După apariția primei variante, ipoteza s-a confirmat, iar PNRR pare mai degrabă destinat să acopere neajunsurile sistemului public de după Revoluție decât necesitățile mediului privat, atât de grav afectat de pandemie.

Pentru un program care trebuia gândit pentru a crea o economie mai bine pregătită provocărilor erei verzi și digitalizării, acesta finanțează de toate: drumuri și infrastructură, foarte puține elemente ce țin de tranziția verde, prioritară pentru Comisia Europeană, măsuri timide

de digitalizare, reabilitări termice pentru instituții publice etc., în vreme ce beneficiarii privați trebuie să se mulțumească cu credite.

Deci tot ceea ce face Guvernul pentru mediul privat este să îi crească nivelul de îndatorare, printr-un program de 30 de miliarde de euro.

Și totuși cine va avea cele mai mari câștiguri din povestea asta? Băncile, care par să primească indirect ajutor de stat, în detrimentul mediului privat!

În tot acest timp, ministrul economiei pare a fi mai preocupat de falsa transparentizare a instituției decât de plata către aplicanții la M2, care așteaptă de aproape 6 luni ajutoarele urgente pentru capital de lucru, și de blocarea M3, prin care peste un miliard de euro, plus TVA, ar fi pompați urgent în economie – peste 50% din aceștia din contribuția proprie a beneficiarilor.

Nu credeți că ar fi timpul ca voi, guvern liberal, să gândiți pentru doctrina dumneavoastră și să sprijiniți sectorul privat?

Astăzi începe etapa a III-a de vaccinare anti-COVID-19, care se adresează populației generale.

Vaccinarea nu este obligatorie, dar este singura soluție pentru a reveni la normalitate cât mai curând.

Încrederea se câștigă foarte greu, dar se pierde foarte ușor. România este țara cu una dintre cele mai de succes campanii de vaccinare din Europa. A mers foarte bine până acum, pentru că acțiunile Guvernului au fost transparente și clare.

Românii au ales să se informeze din surse oficiale, deși există o campanie subterană de _fake news_ extrem de agresivă pentru a discredita acest efort național.

Fac apel la reprezentanții partidelor din opoziție. Nu mai folosiți această campanie agresivă de sabotare a campaniei de vaccinare la nivel național, cu sperietoarea că administrarea vaccinului AstraZeneca ar fi periculos!

România nu a primit doze din lotul de vaccin AstraZeneca folosit în alte țări și suspectat că a determinat la persoane vaccinate apariția unor cheaguri de sânge.

Agenția Europeană a Medicamentului spune foarte clar că nu există indicii, în acest moment, care să facă vreo legătură între cele câteva cazuri și vaccin.

La nivel european, sunt deja 5 milioane de persoane vaccinate cu acest tip de vaccin.

Marea Britanie își vaccinează toată populația și ar fi greu de crezut că un guvern ar fi atât de iresponsabil.

Sunt peste 200.000 de persoane vaccinate cu vaccinul produs de compania AstraZeneca. În România nu au fost raportate efecte adverse deosebite în urma administrării acestui vaccin.

Ne confruntăm cu cea mai gravă criză sanitară de după al Doilea Război Mondial. În aceste momente este nevoie de solidaritate în jurul acestui efort național de a lupta cu pandemia. Cine sabotează campania de vaccinare, nu sabotează Guvernul, ci sabotează românii!

„Ziua mondială a sindromului Down”

Ziua mondială a sindromului Down este celebrată în fiecare an la data de 21 martie. Această zi oferă persoanelor care suferă de această boală posibilitatea de a se face auziți și a atrage atenția asupra problemelor cu care se confruntă, atât în tratarea bolii, cât și în viața de zi cu zi.

Sindromul Down este cauzat de prezența unui cromozom 21 suplimentar, rezultând astfel un număr de 47 de cromozomi, față de 46, cât are un om în mod normal. Persoanele diagnosticate cu sindromul Down au trăsături fizice și caracteristici distincte și, deși sindromul Down este permanent, majoritatea celor afectați, beneficiind de o îngrijire adecvată, pot duce o viață normală și activă.

Ca membru al Comisiei pentru sănătate din Camera Deputaților, este de datoria mea și a tuturor colegilor din comisie să atragem atenția asupra acestei zile și asupra nevoilor persoanelor care suferă de sindromul Down. Scopul este de a educa populația în sensul sprijinirii celor care își trăiesc viața cu această boală. În fiecare an, între 3.000 și 5.000 de copii se nasc cu această tulburare cromozomială.

Este nevoie de programe sociale și politici publice care să se axeze pe integrarea persoanelor diagnosticate cu sindromul Down în comunitățile din care fac parte, pentru dezvoltarea toleranței și deschiderii față de incluziunea socială a acestor persoane, copii și adulți, care se confruntă încă cu discriminarea.

Populația întregii lumi trăiește un coșmar prelungit, dar liderii cu viziune, în timp ce iau decizii echilibrate și gestionează cu atenție fiecare aspect al crizei pe care o parcurgem, acordă atenție specială comunicării publice. Guvernanții români apar țâfnoși, iritați, agresivi și tulburător de aroganți.

În vremuri în care deciziile sunt bazate pe știință, faptele tuturor celor care conduc națiunea au importanță. Vorbele au și ele o însemnătate aparte. Gesturile, cuvintele, atitudinea și empatia liderilor sunt cele care pot reda suflul unei populații înspăimântate.

Și totuși, în vremurile cele mai delicate pe care le-am trăit în ultima jumătate de secol, liderii țării mint cu nerușinare, ascund adevăruri infame, fug din calea jurnaliștilor, pentru a nu da socoteală, se împăunează cu anunțuri triumfaliste despre mersul economiei în fața unei populații sărăcite și batjocorite. Cei care catadicsesc să aloce timp pentru a răspunde îngrijorărilor publice ne ceartă grosolan, ne învinovățesc perpetuu și ne amenință cu răul din ce în ce mai rău ce-l vor prăvăli peste noi, din cauza noastră.

Oamenii stau cu năpasta în casă de peste un an, și-au înmormântat membri ai familiei, au pierdut prieteni, colegi sau apropiați, și-au pierdut locurile de muncă, au mai puțini bani, au acces limitat la spitale, iar spaima de boală, suferință și moarte este alimentată zilnic de mii de informații dramatice.

Oamenii au devenit cenușii, îndoiți de povara fricii și au mințile amorțite de panică. Cum să vorbești iritat și agresiv unei populații aflate în derivă psihologică? Cum să nu vezi liderii lumii democratice, pe bărbații de stat ai națiunilor puternice, pe cei care își amintesc în fiece clipă că, în calitate de guvernanți, ei îi slujesc pe oameni, nu invers? Avem un prim-ministru iresponsabil! Declarațiile lui sunt intolerabile!

În pofida îngrijorărilor inițiale, campania de vaccinare în România are suport public. Oamenii s-au informat, au adresat întrebări, au căutat și au adoptat mai rapid decât publicul altor țări soluția imunizării rapide. Entuziasmul românilor de a se vaccina rapid provine, poate, și din apetența noastră pentru socializare, din țesutul nostru social animat, vesel, „petrecăreț”. A fost nevoie de mai puține îndemnuri raționale decât este nevoie în alte țări, pentru că noi îmbrățișăm mai viguros speranța și avem fibră optimistă.

Noi reacționăm cu precădere emoțional și procentul de doritori ai vaccinului în România spune despre noi că ne oferim unii celorlalți bucuria de a ne elibera curând

de năpastă. Calitățile care ne-au dus în fruntea clasamentului țărilor vaccinate sunt deopotrivă neajunsuri ale firii noastre, în cazul celor care faultează restricțiile, care sfidează reguli, socializează ca și când nu există pandemie, ignoră masca și organizează petreceri. Probabil sunt și oameni speriați de teorii absurde, care nu-și vor dori imunizarea, probabil sunt în continuare oameni care prețuiesc mai mult dogma decât știința, poate că sunt oameni care își doreau să se programeze, dar au fost înspăimântați de apariția unor decese cauzate, aparent, de vaccinuri. Probabil că vor fi oameni inconștienți care vor refuza până la capăt soluția vaccinării, dar a-i numi pe acești oameni „teroriști”, de la înălțimea funcției tale de prim-ministru, este o agresiune inacceptabilă. Termenul „terorist” este utilizat cu prudență chiar și de cei în drept să se ocupe de combaterea fenomenului; este un cuvânt cu rezonanță tulburătoare și cu semnificație tragică.

A folosi acest termen ca să acuzi oameni neinformați, sceptici sau chiar retrograzi constituie o abatere gravă, atât moral, cât și, cu siguranță, legal. Atât timp cât vaccinarea va mai fi opțională, un lider nu poate cataloga negativ alegerile unei părți a publicului.

Sunteți prim-ministrul unei națiuni care include și ignoranți, și sceptici, și chiar iresponsabili! Nu aveți dreptul să acuzați de terorism oameni a căror opțiune e generată poate tocmai de lipsa de încredere în Guvernul pe care îl conduceți. Oamenii trebuie îndrumați cu blândețe, convinși cu argumente, încurajați neobosit, lămuriți rațional și sfătuiți cu puterea științei.

Ciomagul invectivelor, acuzațiilor și amenințărilor cu care veniți în conferințele de presă adaugă aversiune și rezistență. Renunțați la agresivitate, la țâfnă și la aerul mereu iritat cu care vă adresați oamenilor, luați câteva lecții de dicție, ca să putem înțelege propozițiile dumneavoastră pe de-a întregul, și exersați responsabilitatea pentru propriile enunțuri!

Poate găsiți și calea de a-i încuraja și de a-i motiva pe cei care își caută încă argumente pentru vaccinare. La dumneavoastră sunt toate aceste responsabilități! La dumneavoastră este responsabilitatea de a le oferi oamenilor atât o viață mai bună, cât și speranța că putem depăși pandemia.

Dacă nu găsiți calea de a însufleți oamenii, este complet inutil procentul ridicat al celor care s-au vaccinat deja!

„România își reafirmă angajamentul pentru o mai bună coordonare și cooperare în materia gestionării fenomenului migrației”

În data de 15 martie 2021 a avut loc, în format videoconferință, Reuniunea informală a miniștrilor afacerilor externe și a miniștrilor de interne din statele membre ale UE, discuțiile fiind axate pe dimensiunea externă a migrației. Țara noastră a fost reprezentată de ministrul afacerilor externe, domnul Bogdan Aurescu, și de secretarul de stat pentru relația cu Parlamentul și cooperare internațională, domnul Aurelian Păduraru, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Reuniunea a fost găzduită de Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene, Josep Borrell, împreună cu Eduardo Cabrita, ministrul afacerilor interne al Portugaliei, care deține președinția în exercițiu a Consiliului UE.

Astfel de întâlniri la nivel înalt sunt importante pentru reafirmarea poziției României ca stat devotat în totalitate dialogului, cooperării și respectării normelor de drept internațional pozitiv și cutumiar, precum și misiunii organizațiilor internaționale la care este parte activă, în special Uniunea Europeană și NATO.

În cadrul dezbaterilor, care au gravitat în jurul găsirii celor mai bune soluții de dezvoltare a unor parteneriate reciproc avantajoase cu state terțe și a celor mai eficiente metode de consolidare a coordonării între actorii UE relevanți, în vederea gestionării cât mai eficiente a fenomenului migrației, domnul ministru Bogdan Aurescu a susținut importanța consolidării legăturii dintre dimensiunea internă și cea externă a migrației, subliniind imperiozitatea încadrării tuturor măsurilor în paradigma oferită de noul Pact privind azilul și migrația.

Ministrul român de externe a salutat consolidarea, în ultimii ani, a capacității UE de a mobiliza numeroase instrumente și politici, cum ar fi noul Instrument pentru cooperare internațională, vecinătate și dezvoltare al Uniunii Europene, NDICI, abordarea Team Europe, validată ca inițiativă de succes a UE în gestionarea pandemiei de COVID-19, sau noua agendă pentru Mediterana.

De asemenea, domnul ministru Bogdan Aurescu a subliniat că identificarea celui mai adecvat mix de instrumente constituie principala miză, în paralel cu o abordare specifică față de fiecare dintre partenerii externi, cu reflectarea particularităților existente.

Rolul Uniunii Europene în relația cu continentul african nu a fost ocolit. Atenția pe care UE o acordă acestor foarte importanți actori în materie de migrație trebuie concretizată printr-o cooperare intensificată cu Uniunea Africană, precum și cu restul regiunilor afectate de migrație, între acestea numărându-se state ca Afghanistan și Pakistan, ca țări-sursă, dar și state din Balcanii Vestici, ca regiune de tranzit.

Încă de la începutul anului 2020 România a crescut alocările de asistență pentru dezvoltare destinate Africii. Totodată, România are ca prioritate transversală susținerea potențialului tinerilor, în 2020 fiind pus accentul pe proiecte educaționale în Sahelul Central, Uganda, Afghanistan și pentru refugiații rohingya.

Ministrul Bogdan Aurescu a concluzionat că discuțiile pe acest dosar complex trebuie continuate, pentru a identifica modul cel mai eficient de coordonare între toți actorii UE relevanți – instituții, state membre, agenții europene –, pentru a construi o abordare coerentă și constructivă a consecințelor profunde ale fenomenului migrației.

România nu se va abate de la angajamentele asumate în materia cooperării internaționale, promovând constant buna înțelegere și căile pașnice de rezolvare a problemelor și diferendelor.

„Iașiul, în prag de scenariu roșu”

Al treilea val pandemic începe să se resimtă și în capitala istorică a României, Iași. Chiar dacă nu este în situația municipiului Timișoara, municipiu carantinat, cu o incidență de peste 6 cazuri la 1.000 de locuitori, ultimele date plasează municipiul Iași la o rată de incidență de aproximativ 2,88 de cazuri la 1.000 de locuitori. De asemenea, comunele din zona metropolitană înregistrează incidențe și mai îngrijorătoare. Valea Lupului înregistrează un indice de 4,07, Miroslava înregistrează un indice de 3,59 și Popricani înregistrează un indice asemănător municipiului Iași.

În ceea ce privește numărul de paturi disponibile în secțiile ATI, așa cum arătau datele oficiale de luni, 15 martie 2021, mai erau disponibile doar trei locuri libere pentru bolnavii aflați în stare foarte gravă în spitalele de suport

pentru COVID-19, și anume unul la Spitalul de Recuperare și unul la Spitalul de Neurochirurgie.

Nu în ultimul rând, trebuie să menționăm că județul Iași a ajuns din nou în topul 5 al județelor cu noi cazuri de coronavirus, multe dintre cazuri fiind tulpini derivate.

Conform datelor puse la dispoziție de Centrul Județean pentru Comunicare Medicală COVID-19 Iași, în județul Iași fuseseră administrate la data de 16 martie 2021 un număr total de 109.374 de doze, din care doar 40.254 de persoane vaccinate cu doza de rapel, adică efectiv imunizate, la o populație totală de aproape un milion de persoane în tot județul, cu o rată de imunizare de doar 4,02% persoane vaccinate.

Scenariul roșu înseamnă închiderea tuturor localurilor în interior, precum și alte restricții cu privire la agenții economici din municipiul Iași. Acum, când persoanele trebuie să plătească ratele amânate în starea de urgență, Consiliul Local Iași, împreună cu primarul municipiului Iași, ar trebui să se gândească la măsuri de ajutor public similare celor luate în starea de urgență.

În timp ce ieșenii așteptau convocarea unei ședințe extraordinare a Consiliului Local Iași, pentru implementarea unor măsuri de ajutor public în eventualitatea declanșării scenariului roșu, în Sala Mare a Palatului Roznovanu, puterea formată din PNL și USR dezbătea căpușarea instituțiilor publice, trofeul suprem, și funcțiile de viceprimari ai municipiului Iași.

Din păcate, gestionarea proastă a crizei pandemice de către persoane iresponsabile, care vânează doar funcții, îndreaptă municipiul Iași și județul Iași către scenariul roșu și, odată cu acesta, semnează definitiv destinul ieșenilor din industria HoReCa – patroni falimentați, angajați disponibilizați sau, în cel mai bun caz, trimiși în șomaj tehnic, instituții bancare care vor porni acțiuni de executare silită.

„Protecția reală a consumatorilor – prioritate națională de nivel zero”

Gradul de suportabilitate de către populație a schimbărilor suferite în anul de criză economică produs de pandemia COVID-19 este important în următoarea perioadă, deoarece consumatorii sunt actorii principali în mecanismele redresării economice naționale.

Întărirea rezilienței consumatorilor reprezintă o prioritate a Guvernului Cîțu, în contextul în care procesul de redresare durabilă este un obiectiv important al activității Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC).

Noua agendă pentru protecția consumatorilor a Comisiei Europene, pentru perioada 2020–2024, aduce mai multe elemente de noutate în vederea protecției diferitelor tipuri de consumatori de produse și servicii.

Astfel, pe termen scurt, România se va alinia directivelor europene privind prioritizarea protecției drepturilor pasagerilor la rambursarea integrală a plăților efectuate în avans pentru călătoriile care sunt anulate ulterior. Aceste politici din agenda Comisiei Europene se realizează acum cu instrumente de lucru moderne, precum Sistemul de schimb rapid de informații privind produsele nealimentare periculoase destinate consumatorilor, iar accesul României la acest sistem va ajuta populația să aleagă în cunoștință de cauză.

Un alt aspect benefic pentru români este prevenirea tehnicilor înșelătoare de marketing și a escrocheriilor la cumpărăturile online, unde autoritățile abilitate oferă în prezent informații privind sustenabilitatea produselor, tehnici utile în combaterea practicilor neloiale.

Programul național de digitalizare va fi funcțional și la nivelul ANPC, în prezent fiind în derulare un amplu proiect de digitalizare și eficientizare a activităților de control. Astfel, raportarea și înregistrarea acțiunilor de control, autorizarea activității desfășurate de comisariatele teritoriale, precum și obținerea de informații în timp real se vor putea face prin intermediul sistemului informatic integrat.

Ziua mondială a drepturilor consumatorilor a fost marcată în ziua de 15 martie, prin evenimentul, organizat de ANPC, „Protejarea consumatorului român, în contextul pandemiei. Un consumator european informat este un consumator protejat!”.

Apreciez în mod deosebit angajamentul Executivului de a prelua și în România modelele de bune practici aplicate în alte țări din Uniunea Europeană, astfel încât să se evite apariția pe piețele autohtone a unor produse de o calitate îndoielnică.

Consider ca fiind absolut necesară creșterea gradului de satisfacție a consumatorilor români, prin aplicarea unor strategii coerente de informare și de educare, și m-am bucurat să aflu că această prioritate se va realiza prin elaborarea unor ghiduri complexe de bune practici, precum și prin corelarea strategiilor din domeniul protecției consumatorilor cu cele existente deja în Uniunea Europeană.

„Nu mai terorizați premierul, că iar exagerează cu declarațiile!”

„Acțiunile celor care se împotrivesc vaccinării și purtării măștii sunt similare cu ale teroriștilor”, spune cu seninătate prim-ministrul României, Florin-Vasile Cîțu.

Această declarație defăimătoare și periculoasă creează multă confuzie și panică în rândul publicului, deoarece, atunci când cataloghează de-a valma pe toată lumea, după bunul-plac și după propriile interese, premierul acționează iresponsabil.

Consider că șeful Guvernului nu are cum să acuze existența unor presupuse campanii concertate împotriva purtării măștilor, a măsurilor de distanțare și a vaccinării atât timp cât fiecare individ este responsabil de comportamentul său, iar, în cazul în care nu sunt respectate restricțiile în vigoare, există reglementări care descurajează și sancționează abaterile.

Conform Dicționarului explicativ al limbii române, cuvântul „TERORÍST, -Ă, teroriști, -ste” se definește astfel: „care se referă la terorism, de teroare”, precum și „persoană care comite acțiuni bazate pe teroare; partizan, adept al terorismului”.

Generalizarea sensului și aplicarea etichetei de „terorist” fiecărui om responsabil pentru faptele lui reprezintă o sfidare adusă de domnul Cîțu milioanelor de români care, până acum, nu și-au format o opinie clară cu privire la vaccinare. Premierul Guvernului „Nu se poate” nu este, de altfel, la prima abatere de acest gen, dacă ne reamintim declarația sa perfidă de anul trecut, pe când era ministrul finanțelor, conform căreia educația și sănătatea nu sunt domenii prioritare pentru Executivul liberal.

Acuzația sa publică dezbină și mai mult societatea românească, catalogându-i pe cei care au opțiuni și convingeri personale antivaccin ca fiind „teroriști”. În niciun caz nu se poate vorbi despre terorism în masă, cum s-a exprimat vremelnicul chiriaș de la Palatul Victoria.

Poate că premierul a încercat doar să abată atenția românilor de la scandalul legat de suspendarea vaccinării cu lotul AstraZeneca, fapt ce a compromis grav campania de vaccinare. În aceste condiții, îndoielile românilor sunt firești, normale, rezonabile, asemenea celor ale milioanelor de cetățeni europeni din țările care au decis suspendarea vaccinării cu serul AstraZeneca din loturile cu probleme.

Dar, în buna tradiție a guvernării sterile de un an și jumătate încoace, în loc să vină cu clarificări, să risipească îndoielile și nedumeririle oamenilor, premierul Cîțu reacționează în stil radical și exagerat, numindu-i teroriști pe toți cei care își pun întrebări și nu se pronunță încă pentru vaccinare.

Îi reamintesc premierului că există și o lege specială, Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, conform căreia toți românii ar fi pasibili de pedepse între 15 și 20 de ani închisoare dacă am lua în serios spusele premierului.

În consecință, domnul Florin-Vasile Cîțu să lase deoparte declarațiile politice hazardate la adresa românilor, deoarece oamenii nu îl plătesc regește din propriile buzunare pentru a-i desconsidera și a-i face teroriști, ci pentru a-și îndeplini atribuțiile asumate prin programul de guvernare!

„Acești ticăloși cinici care ne conduc – Guvernul României”

Din păcate, România are astăzi cel mai incompetent și găunos guvern din istorie, format în majoritate din indivizi lipsiți de orice fel de normă morală și fără niciun fel de considerație față de înaltele funcții publice pe care le ocupă. De ce afirm aceste lucruri?

Toți și-au delegat atribuțiile către secretarii de stat, numiți politic, fără niciun criteriu de competență, dar ticăloșia cea mai mare o reprezintă faptul că zecile de consilieri onorifici, care nu ar avea dreptul legal nici măcar să intre în ministere, conduc _de facto_ ministerele și dau dispoziții obligatorii tuturor funcționarilor publici, iar aceștia ascultă, pentru că, în perioada aceasta de profund regres economic și moral, este foarte greu să-ți găsești un loc de muncă. Iar sabia lui Damocles a concedierii le este fluturată zilnic deasupra cefelor transpirate de muncă de unii care s-au cocoțat în spatele lor și-i călăresc pentru interesele proprii și ale camarilei de partid, care este și numeroasă, și, mai ales, flămândă, după anii lungi de opoziție, în care înjurătura și țipătul la mitinguri nu țineau nici de foame și nici nu înlocuiau lipsa acută de maniere și de creier.

Culmea este că, atunci când sunt prinși că habar n-au despre ce ar trebui să facă în calitate de miniștri, dau vina pe un funcționar oarecare, care nu ar fi completat o hârtie oarecare, pe care nu ar fi trimis-o la o adresă de e-mail oarecare, la un oarecare funcționar, de la un oarecare minister.

Aceasta este problema, în viziunea ministrului, iar sancțiunea administrativă aplicată acarului Păun, însoțită de postarea doveditoare pe Facebook, este rezolvarea miraculoasă. Despre faptul că, de exemplu, cadrele medicale care lucrează în centrele de vaccinare sunt neplătite de mai multe luni, deși au acest drept legal, nicio vorbă, deoarece sancțiunea aplicată de domnul ministru, imediat ce situația i s-a adus la cunoștință, a rezolvat tot complexul de împrejurări nefavorabile, cauzat, evident, de incompetenții nemembri ai partidului din care face parte ministrul. Iar ministrul, ca și primarul general actual, de exemplu, are o problemă foarte gravă, întrucât nu-și poate angaja fără concurs tot felul de prieteni, pentru că funcționarii publici sunt un corp specializat, concursul este dificil, iar salariile sunt mult mai mici în comparație cu ceea ce zbierau în campanie candidații neomarxiști, care abia așteptau să se așeze în fotolii călduțe, promițând orice și înjurând pe oricine, doar-doar să aibă și ei o slujbă călduță de șefuleț la stat.

În tot acest timp, armate de personaje școlite dau doar din gură, fără întrerupere, ca să-și apere șefii, cu logica fracturată și cu ochi sticloși, în spatele cărora li se vede ceafa, înjură și jignesc când li se pun întrebări țintite, pentru că noi trebuie să stăm drepți, toți, și să-i aplaudăm pe ei, cei care sunt moștenitorii ciocănitorii care a emis „Ciocu’ mic, acuma noi suntem la putere”.

Și ce fac ei?

De exemplu, copiii de securiști depun inițiative legislative care solicită scoaterea din funcțiile publice a rudelor până la gradul al treilea ale securiștilor; penalii care fură fonduri europene spun că penalii nu au ce căuta în funcții publice și își obligă subalternii să le dea certificate de bună purtare, sub pretextul cercetărilor efectuate în mod profesionist și imparțial; alții, uneori tot aceiași care și-au angajat rudele, înjură nepotismul pe unde apucă; niște colegi de-ai lor care au finanțat filme despre ce n-au făcut, dar au criticat vârtos, dar ar fi vrut să facă, dacă ar fi putut sau dacă ar fi fost lăsați de sistemul ticălos, pe care acum nu-l mai combat – căci îl conduc –, fac înțelegeri oculte prin consiliile locale și/sau județene, pe bani negri și mulți, cu persoane pe care le-au înfierat în filmele, filmulețele, documentarele, postările de pe Facebook și Instagram.

Dacă nu-i recunoașteți pe Năsui, Voiculescu, Barna și pe lipitorile de pe lângă ei, mai citiți-le CV-urile, dacă le găsiți pe undeva...

Dacă nu au meserie reală și, până să devină parlamentari și miniștri, n-au lucrat nicăieri sau nu au lucrat conform pregătirii academice pe care o au, dacă o au, ce să scrie în autobiografie? „De profesie «înjurător»”? „Am lucrat în Piața Victoriei”?

„Blocarea unui proiect de finanțare a unui centru de arși în București”

Spitalul Clinic de Urgență „Grigore Alexandrescu” din București este singurul spital din țară care tratează copii cu arsuri mari.

Deși este spitalul de referință al României în ceea ce privește chirurgia plastică și reparatorie a copiilor, acesta își desfășoară activitatea în spații care nu sunt în conformitate cu normele în vigoare. De aceea, conducerea spitalului a făcut demersurile necesare pentru a accesa proiectul „Construirea unui centru de arși și reorganizarea fluxurilor medicale ale spitalului, pentru o mai bună poziționare și conectare a departamentelor urgență, ATI și chirurgie pentru Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii «Grigore Alexandrescu»”. Acesta va fi finanțat de Banca Mondială și are o valoare de peste 77 de milioane de euro.

Noul centru de arși ar urma să fie construit pe o suprafață de 2.400 mp, cu opt săli de operații – dintre care trei săli pentru chirurgie generală, o sală pentru microchirurgie, o sală pentru urgențe și trei săli pentru ortopedie, stație de sterilizare, 36 de paturi ATI, împărțite într-un nucleu de șase paturi, două nuclee de opt paturi și 14 paturi de neonatologie, camere pentru medici de gardă, ambulatorii pentru chirurgie plastică, două săli de operații pentru centrul de arși, 10 paturi pentru pacienți critic mari arși, 16 paturi TIIP pentru mari arși, 10 paturi pentru microchirurgie și chirurgie reconstructivă.

Vorbim despre un proiect ambițios și modern, extrem de necesar României, nu doar Bucureștiului.

Din păcate, suntem pe cale să pierdem acești bani și să ratăm această oportunitate, din cauza birocrației, neglijenței sau unor rele intenții. Construirea noului centru presupune demolarea clădirii vechi, care a fost evacuată încă de acum cinci ani, din cauza riscului seismic ridicat. Numai că, deși dosarul pentru depunerea acestui proiect trebuie să fie gata până la sfârșitul lunii martie, el este blocat de inexistența unui aviz de demolare a vechiului imobil, care întârzie să fie dat de administratorul acestuia, Consiliul Local al Sectorului 1.

Această situație este revoltătoare și nepermisă! România are nevoie ca de aer de secții specializate pentru tratarea pacienților arși, dar autoritățile locale par să nu fie interesate deloc să ajute în rezolvarea acestei probleme naționale. Ba mai mult, unii sunt atât de rău intenționați, încât pun și piedici.

Solicit Primăriei Sectorului 1 să se implice și să rezolve de urgență acest blocaj birocratic inadmisibil!

„Minorii neînsoțiți trebuie protejați mai temeinic de lege împotriva consumului de alcool și tutun!”

Am constatat cu surprindere faptul că, atunci când semnalezi lucrurile grave din societate și încălcările flagrante ale legislației, nu ești deloc privit bine, ba dimpotrivă, dacă mai ai și inițiativa să îndrepți, să clarifici sau chiar să înăsprești prevederile legislative și sancțiunile aflate în vigoare, ești chiar de condamnat!

Cu toate acestea, eu nu mă voi opri aici, pentru că nu înțeleg să stau impasibil în Parlamentul României și să nu fac absolut nimic, doar pentru a nu deranja, atunci când constat că au loc derapaje!

Un exemplu în acest sens îl constituie rumoarea stârnită de inițiativa mea legislativă, pe care am depus-o recent, și anume Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun, precum și a Legii nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială.

Am inițiat acest demers în urma constatării unui fenomen deosebit de îngrijorător, care a început să ia amploare, poate și ca o consecință a învățământului online, la care s-a ajuns din motive de forță majoră, în perioada de criză în sănătate, criză provocată din cauza pandemiei de COVID-19. Astfel, numeroși elevi de liceu și, mai grav, foarte mulți elevi de gimnaziu, nesupravegheați de părinții lor, care, evident, au motive obiective, mergând să muncească, își petrec timpul în baruri, cluburi, terase, unde consumă alcool și tutun, deși nu au vârsta legală necesară pentru a putea cumpăra astfel de produse nocive pentru sănătatea lor.

În acest context, am considerat că este absolut necesară înăsprirea prevederilor aflate în vigoare, chiar dacă în România există o legislație consacrată acestei problematici. Am gândit acest demers în sensul interzicerii accesului în unitățile de alimentație publică în care se comercializează băuturi alcoolice sau produse din tutun al minorilor neînsoțiți, precum și a comercializării către copii a produselor de tutun sau derivate/similare.

Cred că modificarea legislației este necesară, deoarece sunt operatori economici care, poate din cauza unor pedepse mici, nu respectă aceste interdicții, preferând obținerea unui câștig financiar facil, dar imoral, în detrimentul sănătății minorilor. Față de situația actuală, când în astfel de cazuri se aplică doar amenda de 5.000 de lei, eu am propus, încă de la prima abatere, o sancțiune dublă și măsura complementară de suspendare a activității pentru 30 de zile. În textul actual aflat în vigoare, prevederea suspendării era de abia la a doua abatere. Litera b), care se referă la închiderea unității, nu este abrogată, așa cum susțin unii „binevoitori”; ea este completată de o nouă literă, litera c).

Dar, ca să fie și mai limpede, pentru a elimina orice neclarități, am depus o altă propunere, care presupune dublarea amenzilor, sancțiunea suspendării încă de la prima abatere și precizarea expresă că rămâne sancțiunea închiderii activității încă de la a doua abatere, nu a treia, cum este în prezent. În actuala formă, legea nu își atinge scopul propus, iar cei care nu cred să meargă și să vadă ce se întâmplă în cluburi!

„Guvernul PNL–USR trebuie să plece!”

A trecut un an de zile de la declararea pandemiei de COVID-19 în România și putem trage câteva concluzii despre bravele isprăvi ale guvernării PNL–USR.

În domeniul sănătății s-au obținut cele mai vizibile succese și nu vreau să le trecem așa ușor cu vederea.

Guvernul PNL–USR a anunțat că a achiziționat peste 1.000 de paturi ATI. Interesant este că, în total, avem tot atâtea paturi ATI câte aveam și acum un an. Or fi paturi invizibile, prin noua tehnologie propusă de coaliția de „centrunoaptea”?!

Actualul guvern a declarat în nenumărate rânduri că România are o capacitate de testare de peste 50.000 de teste pe zi, dar nu prea au doritori. În fapt, nu s-au făcut anchete epidemiologice, iar persoanele care au spus că au simptome ori au fost puse pe liste lungi de așteptare, ori nu au mai fost căutate niciodată de reprezentanții direcțiilor de sănătate publică. În acest sens, observăm că se fac mai puține teste acum decât în toamna anului trecut, deși numărul de internări la ATI se mărește considerabil. Desigur, asta arată dorința actualei guvernări de a obliga cetățenii români cu simptome ușoare și medii să meargă la privat și să plătească testele – o politică de-a dreptul criminală! Iar rezultatele se văd!

Actuala coaliție a promis măști gratuite pentru categoriile vulnerabile de cetățeni, dar nu le-au distribuit nicio mască gratuită acestor oameni, care oricum nu aveau resursele financiare să și le cumpere.

Să mai menționez marile tunuri financiare date în timpul pandemiei, achiziții la suprapreț ale unor echipamente, de multe ori neconforme? Actualul guvern a reușit să îmbogățească camarilele de partid mult mai repede și mult mai ușor decât în condiții normale, că doar în starea de urgență și de alertă au făcut cum au vrut achizițiile, în disprețul românilor, iar acum spun că nu mai sunt bani.

Nu mai sunt bani pentru alocații, pentru salariile profesorilor, dar sunt bani suficienți pentru contracte la prețuri supraevaluate pentru propria camarilă – o adevărată guvernare liberală!

Nu în ultimul rând, actuala guvernare a reușit să vaccineze pe șest toți esențialii din instituțiile de forță, că doar nu era să prioritizeze persoanele peste 65 de ani sau pe cei cu boli cronice.

Pentru modul în care a gestionat pandemia, pentru modul în care a mințit românii cu nerușinare, pentru modul în care și-a îmbogățit ilegal camarilele de partid, această coaliție nu mai are niciun drept moral de a rămâne la guvernare!

„Planul național de redresare și reziliență, o șansă unică de dezvoltare pentru județul Galați și România”

Traversăm o perioadă extrem de dificilă, una în care ne confruntăm cu restricții și constrângeri, care produc efecte negative atât în plan sanitar, cât și în plan social și economic. Cu toții avem de gestionat în continuare provocările crizei sanitare. Dar, în același timp, trebuie să pregătim cele mai potrivite politici și măsuri pentru redresarea economiei și dezvoltarea țării noastre.

Trebuie să lăsăm în urmă modelul guvernărilor anterioare, cel care a bazat întreaga economie doar pe stimularea consumului și pe măsuri de azi pe mâine și care a neglijat tocmai investițiile. Județul Galați este un exemplu în ceea ce privește politicile haotice și antiromânești ale PSD. Lipsa investițiilor în infrastructura de sănătate, educație sau în proiectele majore de infrastructură de transport, energie și agricultură constituie rezultatul unor măsuri și politici defectuoase. PNL tocmai asta a încercat să împiedice, încă din momentul preluării guvernării. Modelul economic PSD-ist nu trebuie să se mai repete.

În anii următori, datorită PNL și măsurilor luate începând cu anul 2020, țara noastră va implementa un nou model de dezvoltare economică, bazat pe investiții, inovare și competitivitate. Depinde doar de noi să transformăm provocările actuale în oportunități și să identificăm cele mai bune soluții la problemele cu care ne confruntăm. O șansă pentru a atinge nivelul de dezvoltare pe care ni-l dorim este reprezentată de Planul național de redresare și reziliență.

Pentru PNL, ca parte a coaliției de guvernare, principalul obiectiv este acela de a finaliza în cel mai scurt timp discuțiile legate de Planul național de redresare și reziliență, pentru că, din punctul nostru de vedere, este fundamental pentru susținerea procesului de reformă și a procesului de investiții în toate domeniile de intervenție, indiferent că este vorba despre infrastructură de transport, despre infrastructură locală, despre educație, despre sănătate, despre susținerea mediului de afaceri. Toate domeniile care urmează să fie finanțate prin PNRR sunt extrem de importante, iar prioritatea noastră este să ajungem la o formă pe care să o putem prezenta Comisiei Europene.

Prin Planul național de redresare și reziliență, țara noastră poate solicita finanțarea unor proiecte de investiții majore în infrastructură, de la autostrăzi la drumuri expres, drumuri naționale, dar și căi ferate. Banii pot fi folosiți inclusiv pentru infrastructura de irigații, pentru industrie, infrastructura de gaz, pentru sprijinirea sectorului privat, a întreprinderilor mici și mijlocii, pentru extinderea și modernizarea spitalelor existente, precum și pentru construcția de noi spitale.

Cea mai mare parte a propunerilor din Planul național de redresare și reziliență, lansat în consultare de Guvernul PNL încă de anul trecut, răspund exigențelor cerute de Comisia Europeană. Părțile din Planul național de redresare și reziliență, pe domenii de investiții, trimise Comisiei Europene pentru discuții tehnice de Guvernul PNL condus de Ludovic Orban în 2020, tocmai pentru a preîntâmpina eventualele întârzieri în procesul de negociere, ca urmare a complexității documentului care trebuie elaborat, au respectat obiectivele europene, fiind un plan al dezvoltării și modernizării României.

Ceea ce Partidul Național Liberal a propus pentru finanțare prin PNRR – spitale, școli, campusuri, autostrăzi, extinderi de căi ferate, infrastructură de gaz, irigații, industrială, mobilitate și regenerare urbană, creșterea competitivității IMM-urilor, digitalizare etc. – nu a fost niciodată respins de Comisia Europeană.

Fiecare județ din România, inclusiv județul pe care îl reprezint, Galați, va avea proiecte finanțate din Planul național de redresare și reziliență. Județul Galați are o șansă unică de dezvoltare în următorii ani, pe care nu o poate rata. Fiecare județ va beneficia de fonduri din Planul național de redresare și reziliență, prin care avem la dispoziție aproape 30 de miliarde de euro din totalul de 80 de miliarde de euro alocați României pentru perioada 2021–2027.

Eu și colegii mei din PNL vom face tot ce depinde de noi pentru a contribui la dezvoltarea tuturor județelor din țara noastră. Însă prioritatea mea o reprezintă județul Galați și bunăstarea gălățenilor. Timp de șapte ani, cât a fost la guvernare, PSD a sabotat economic locuitorii județului Galați, refuzându-le dreptul la dezvoltare. În județul Galați au lipsit investițiile majore, în ciuda faptului că PSD a avut primarul Galațiului, președintele consiliului județean și prefectul.

Timpul este scurt și trebuie selectate rapid proiecte mature, care pot începe imediat și pot fi finalizate până în 2026.

Este o oportunitate istorică de dezvoltare, pe care România nu are voie să o rateze!

„Pământul strămoșesc nu este de vânzare”

Zilele trecute, 61 de deputați și senatori din partidele coaliției de guvernare au depus la Senat un proiect de lege care vizează, printre altele, modificarea și completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan.

Cusută cu ață albă, această inițiativă ascunde, sub pretextul unor intenții de bună-credință, un plan ale cărui efecte pot deveni catastrofale pentru agricultura românească, în special în Transilvania, acolo unde terenurile sunt extrem de fragmentate, iar comasarea și intabularea acestora este anevoioasă.

Colegii mei din PSD au încercat, anul trecut, prin Legea nr. 175/2020, lege promulgată de Președintele României, să ofere o impulsionare sectorului agricol românesc și să interzică achiziționarea de terenuri extravilane de către străini. Această lege ar fi trebuit să intre în vigoare la data de 13 octombrie 2020, iar Guvernul ar fi trebuit să emită normele de aplicare a legii până la data de 15 noiembrie 2020. În schimb, în total contrast cu demersurile multor altor state europene, guvernul nostru a decis inițial să împiedice procedural intrarea în vigoare a legii propuse de PSD, nepublicând normele de aplicare, pentru ca mai apoi să amâne termenul de intrare în vigoare până în luna februarie 2021.

Spre surprinderea mea, politicieni care se autoproclamă patrioți și apărători ai interesului național au preferat să se ascundă în spatele unor proceduri și să abuzeze anumite frânghii ale puterii pentru a vinde și una dintre puținele resurse care ar fi putut contribui la relansarea economică a României, pământul strămoșesc. În acest context, nu pot decât să remarc cu tristețe faptul că, pe zi ce trece, coaliția de guvernare se îndepărtează din ce în ce mai mult de interesul poporului român, acela de a se bucura de autonomia oferită de resursele naturale.

Mai mult, în timp ce statele membre ale UE ajută și susțin atât sectorul agricol, cât și producătorii agricoli autohtoni, condiționând sau limitând posibilitatea persoanelor fizice și/sau juridice străine de a achiziționa terenuri agricole,

în România noi ne grăbim să cedăm siguranța alimentară a țării pe mâinile unor interese străine.

Din punctul meu de vedere, agricultura ar trebui să facă parte, în România, din infrastructura critică. Avem pământ fertil și calitativ, care nu trebuie să devină niciodată monedă de schimb în negocierile politice externe și care trebuie protejat, prețuit și exploatat așa cum și-ar fi dorit strămoșii noștri, ctitorii neamului, al căror sânge a curs pe aceste ogoare pentru fiecare centimetru de pământ.

Mi-aș dori ca toți colegii mei parlamentari, indiferent de partidul de proveniență, să demonstreze că pot face front comun măcar o dată și că se pot coaliza în apărarea interesului național.

Având în vedere că aproape jumătate din terenul agricol românesc deja nu mai aparține românilor, fac apel la Guvernul României să nu pună și mai mult în pericol siguranța națională și să demareze, similar prietenilor noștri europeni, proiecte prin care să ofere ajutoare cetățenilor români să cumpere și să comaseze terenuri agricole, atât în România, cât și în afara granițelor.

Dacă străinii se bat pe pământul românesc, de ce nu încercăm și noi să le urmăm exemplul?

„Cîțu și guvernul său afundă România într-o austeritate din ce în ce mai crâncenă, după ce lasă urmașilor noștri datorii uriașe!”

De la zi la zi, sub guvernarea dreptei unite, nivelul de trai se deteriorează. Cîțu și guvernul său afundă România într-o austeritate din ce în ce mai crâncenă. Anunțul înghețării salariilor și anul viitor, după tăierile și înghețările de venituri din acest an, demonstrează o profundă incapacitate a acestui guvern de a găsi soluții.

Toți românii au constatat că prețurile cresc continuu, iar inflația mușcă nemilos din veniturile fiecărui cetățean.

Miniștrii coaliției austerității naționale, în loc să fie preocupați să găsească soluții, să încurajeze activitatea economică și, astfel, să crească și veniturile bugetului, nu știu decât să înghețe și să taie.

Abia a trecut bugetul de anul acesta și premierul Cîțu ne anunță ce se va întâmpla în 2022. În loc să vină cu soluții concrete pentru a sprijini antreprenorii români, pentru angajații rămași fără locuri de muncă, pentru investițiile începute în guvernarea PSD, dreapta unită vorbește despre înghețări de venituri și pentru anul viitor.

Din nou Guvernul Cîțu face exact invers decât în lumea civilizată. În timp ce în Uniunea Europeană și în Statele Unite ale Americii oamenii și companiile primesc cât mai mult sprijin, consumul este încurajat puternic, pentru a atenua efectele crizei și a grăbi relansarea economică, în România guvernarea austerității taie tot – salarii, pensii, alocații, resurse pentru programele de sprijin destinate mediului de afaceri –, subminează exporturile.

În același timp, guvernarea austerității se ocupă să le lase urmașilor noștri datorii uriașe. Fiecare dintre copiii de acum ai țării va avea de plătit o datorie de peste 25.000 de euro în viitor. Deja pragul de 100 de miliarde de euro – datorie guvernamentală, înregistrată oficial la finalul anului trecut, a fost depășit. În primele două luni ale anului, Guvernul Cîțu a continuat dezmățul și a îndatorat țara de două ori mai mult decât își planificase.

Din păcate, zecile de miliarde de euro luate pe datorie nu aduc bunăstare, nu se regăsesc în investiții care să genereze dezvoltare și noi venituri. Dimpotrivă! Odată cu creșterea exponențială, fără precedent, a datoriei publice, austeritatea se adâncește din ce în ce mai mult în toate domeniile de activitate, pentru că salariile au fost înghețate, alocațiile și pensiile tăiate în raport cu drepturile conferite legal, stimulentele pentru mediul de afaceri au fost dramatic amputate, creșterea a devenit cădere economică, falimentele s-au înmulțit galopant, a crescut șomajul, au crescut și cresc continuu prețurile, populația și companiile fac față din ce în ce mai greu realității cotidiene.

Niciodată Florin-Vasile Cîțu, nici când a fost ministrul finanțelor și nici acum, ca premier, nu a explicat simplu, pe înțelesul tuturor, unde dispar banii. Deși a fost convocat în Parlament de multe ori pe această temă, a refuzat să vină! Efectiv, zecile de miliarde de euro datorie care împovărează generațiile viitoare dispar ca într-o gaură neagră!

Domnule prim-ministru, unde sunt banii din împrumuturile săptămânale pe care le luați în mod iresponsabil și pe care le vor plăti copiii copiilor fiecărui român?

„Planul național de redresare și reziliență – slogan de campanie pentru șefia PNL”

După presiuni făcute în spațiul public atât de societatea civilă, cât și de colegi parlamentari, guvernanții au ieșit, după patru zile de la termenul inițial stabilit, cu forma actualizată a Planului național de redresare și reziliență (PNRR), pentru care România urmează să primească 29,2 miliarde de euro, și nu 30 de miliarde de euro, așa cum s-a vehiculat inițial, potrivit datelor privind PNRR făcute cunoscute săptămâna trecută de ministrul investițiilor și proiectelor europene în cadrul Comisiei pentru afaceri europene a Camerei Deputaților. Fac mențiunea că această sumă nu a fost negociată, așa cum s-au lăudat decidenții, ci alocată în baza unui algoritm general, aplicat tuturor statelor membre, conform Regulamentului 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență, anexa nr. I/18.02.2021.

Să fie oare o glumă nereușită ceea ce ne-au prezentat aleșii prin noul PNRR? Sau România urmează să trimită Comisiei Europene cele nouă pagini de document cu măsuri de reformă și de investiții negândite, inventate, care nu spun absolut nimic despre nevoile și prioritățile unei țări slăbite de pandemie, dar mai ales din cauza unei guvernări defectuoase?

De aceea a solicitat PSD Executivului să vină în Parlament cu planul care urmează să fie finanțat din bani europeni, pentru că a prevăzut acest rezultat, care trădează incompetența.

Mai mult, Planul național de redresare și reziliență (PNRR), în ultimele zile, a devenit nimic mai mult decât instrument politic, unul de care liderii PNL se folosesc pentru a merge în teritoriu să facă impresie și să își prelungească mandate. Frumos jucat, însă cetățenii văd!

Fiți sinceri! Nu ați mers în Hunedoara pentru că vă pasă de hunedoreni! Dacă lucrurile stăteau astfel, erați prezenți în teritoriu atunci când minerii se luptau pentru drepturile lor în adâncuri. Acum, când situația s-a liniștit, veniți câte trei-patru demnitari, faceți promisiuni și declarați că vă pasă. Cine vă mai crede? Demersul de sâmbătă din Deva a fost despre câștig politic, nicidecum despre PNRR, despre nevoile oamenilor, ale minerilor din Valea Jiului, pe care nici în ceasul acesta nu ați avut curajul să îi confruntați, să îi ascultați!

Declarațiile oficialului din Deva apărute în spațiul public în aceste zile referitoare la situația minerilor din Valea Jiului și la situația din municipiu sunt în mod real penibile. Vinovați

de lipsa căldurii din școli, din casele hunedorenilor nu sunt minerii, ci voi! S-a ajuns aici din lipsa voastră de asumare a actului de conducere la nivel central!

Stimați guvernanți,

Planul național de redresare și reziliență este despre viitorul României, un proiect care trebuie negociat, discutat și scris cu simț de răspundere. De ce? Pentru că sunt banii cetățenilor în joc, binele lor și al țării noastre.

Îmi pare rău să vă spun, dar acest plan nu poate fi folosit drept paravan pentru jocul vostru politic!

„Capitalul românesc trebuie sprijinit să se dezvolte!”

România a traversat două momente deosebit de grele care au afectat puternic antreprenorii români. Prima perioadă, cea cuprinsă între anii 2017 și 2019, a reprezentat de departe cel mai puternic atentat la dezvoltarea și competitivitatea operatorilor economici români, întrucât a însemnat sufocarea mediului de afaceri cu impozite și taxe, majorări de accize, costuri suplimentare pentru forța de muncă și sistarea investițiilor publice generatoare de efecte de multiplicare și de cerere pe orizontală.

După ce această perioadă nefastă din istoria economică a României a luat sfârșit, pandemia a lovit necruțător în majoritatea sectoarelor dinamice, susținute în mod special de curajoșii antreprenori români – turism, alimentație, comerț cu amănuntul, dar și altele.

Din fericire, anul 2020 a găsit România cu o guvernare liberală, care a acționat la timp și eficient, astfel încât către finalul anului am ajuns campionii europeni ai creșterii economice. Este un succes care se datorează în mare parte măsurilor liberale, dar acest succes nu ar fi existat dacă mii de întreprinzători români nu s-ar fi încăpățânat să-și salveze afacerile și să protejeze locurile de muncă ale angajaților, cu sacrificii și pierderi încă greu de estimat.

Cel mai bun lucru care ni s-a întâmplat în ultimii ani a fost acela că, deși timid, antreprenoriatul românesc s-a dezvoltat prin propriile resurse și a început să devină tot mai prezent pe piața locală și internațională. Constatăm cu satisfacție că avem operatori economici care construiesc infrastructură la o calitate superioară față de firme mari din străinătate, că unii producători de alimente sau textile sunt deosebit de bine apreciați în țară sau peste hotare, că domeniul tehnologiei informației a devenit un adevărat brand de țară, grație tinerilor care inovează în industria software.

Cu toate acestea, cred că suntem cu toții de acord că antreprenorii români nu se pot dezvolta mai repede și mai bine și nu pot rezista la nesfârșit concurenței puternice din UE fără un sprijin direct și susținut al statului român. Dacă ne uităm la firme puternice din vestul continentului și ne întrebăm cum de au reușit să devină așa competitive, ar trebui să știm că ele au fost și sunt susținute de guvernele lor să se dezvolte.

Guvernarea PNL a reușit să elimine în anul 2020 accizele suplimentare, taxele aberante pentru anumite sectoare și impozitele nejustificate pentru contractele parțiale de muncă. În anul 2021, în ciuda contextului economic dificil, niciun impozit nu se majorează și nici alte poveri fiscale nu apar. Mai mult decât atât, a fost demarat un amplu proces de debirocratizare și de informatizare, care înseamnă reducere de costuri și de timp pentru operatorii economici. Tot în sprijinul economiei românești, programele sectoriale de granturi pentru IMM-uri și accesul mult mai ușor la credite garantate de stat creează toate condițiile pentru ca firmele românești să se poată dezvolta, să poată deveni mai competitive, să poată vinde mai mult și să își răsplătească angajații cu salarii comparabile cu cele din statele dezvoltate din UE.

Îmi doresc foarte mult ca și cele peste 30 de miliarde de euro pe care România le va utiliza prin Planul național de redresare și reziliență să contribuie direct la dinamizarea și dezvoltarea capitalului autohton, pentru că pe firmele românești ne putem bizui la greu. O țară fără firme naționale puternice nu se poate considera că are o economie solidă, rezistentă la eventuale alte noi provocări.

„Nu avem dreptul să vindem pământurile oricui și oricum!” Asistăm în aceste zile la o nouă încercare a dreptei politice aflate vremelnic la guvernare de a comite un păcat suprem la adresa țării noastre! Tocmai a fost depus la Senat un proiect de lege de modificare a condițiilor de înstrăinare a terenurilor agricole din extravilan.

Vă reamintesc faptul că, acum mai bine de un an, PSD a reușit să introducă în legislație o serie de prevederi prin care vânzarea terenurilor agricole avea o serie de condiții restrictive. Aceste condiții au menirea de a proteja înstrăinarea terenurilor către oricine și oricum, mai ales în ceea ce privește vânzarea către persoane cu altă cetățenie sau care nu au rezidență în țara noastră. Am prevăzut atunci în lege drepturi extinse de preempțiune către rudele proprietarului și vecini. Este normal să fie astfel, fiindcă pământul trebuie în primul rând să rămână în familie, abia apoi vecinii și apoi străinii.

Legea prevedea și un alt aspect foarte important, și anume dreptul de preempțiune este acordat arendașilor care au contract valabil de arendă, o prevedere menită să protejeze și proprietarul, și arendașul de orice fel de abuz.

Mențiunea dreptului activ de rezidență în România drept condiție pentru tranzacțiile cu terenuri agricole nu cred că mai are nevoie de explicații.

O vorbă înțeleaptă din bătrâni spune că „al cui e pământul, e și pâinea”! Cred că unele lucruri din țara asta nu trebuie vândute ca la talcioc. Cu siguranță, avem unele resurse care sunt considerate strategice și nu ar trebui vândute deloc. Mă întreb de ce pământul care ne hrănește ar trebui să fie vândut ca o mașină sau un apartament!

Esența unei națiuni presupune unitate în limbă, în credință și tradiții și împlinirea acestora într-un teritoriu de care aparține. Vânzarea bucăților din pământul acestei țări nu poate avea niciun beneficiu pe termen mediu sau lung. Dacă ne lăcomim la câțiva gologani primiți în schimbul pământului părinților, bunicilor și străbunicilor noștri, atunci ne pierdem o părticică din ceea ce suntem noi ca români, ne pierdem o parte din sufletul nostru.

„Lăsați crucile bisericilor acolo unde le este locul!” În cel mai neomarxist mod, noii politicieni de dreapta din USR PLUS își bat joc de credința a milioane de români.

Anul trecut, guvernanții din PNL au umilit o țară întreagă – au închis bisericile și i-au alungat pe români de la slujbele religioase. Au călcat în picioare drepturile credincioșilor din România, în numele unor lozinci găunoase. Au promis că protejează sănătatea și viața românilor, însă, în prostia și incompetența lor, au dus țara noastră pe marginea prăpastiei.

Acum, „tinerii frumoși și liberi” din USR PLUS, noii aliați la guvernare ai PNL-iștilor, continuă prigoana anticreștină. Este revoltător că am ajuns până acolo încât, în comunicarea

oficială a Ministerului Sănătății, de pe turnurile unei catedrale să fie tăiate crucile! Nu îmi explic ce legătură are imaginea unui lăcaș de cult cu campania de vaccinare a Guvernului și nici de ce a considerat cineva din conducerea Ministerului Sănătății că e nevoie să elimine crucile. Nu găsesc o explicație rațională cu ce i-o fi deranjat pe USR-iști acele cruci.

Observ însă că acești „progresiști”, în frunte cu Voiculescu, Năsui și alții ca ei, în lupta lor pentru tot felul de drepturi, unele dintre ele extrem de ciudate, calcă în picioare drepturile altor milioane de români, inclusiv dreptul acestora de a fi creștini. Și, uite-așa, anticreștinismul ajunge o politică oficială a Guvernului PNL–USR PLUS–UDMR!

Este un stil meschin de a face politică și de a guverna țara, într-o perioadă de criză, un stil care murdărește totul și își bate joc de credința multor milioane de români.

Domnilor USR-iști, lăsați crucile bisericilor acolo unde le este locul și concentrați-vă energia pe lupta cu virusul, nu cu credința oamenilor! O țară fără credință este o țară fără viitor! Oamenii au nevoie de biserici și de credință, mai ales acum, în aceste momente dificile. Actualii guvernanți de dreapta s-au dovedit a fi niște impostori mincinoși și incompetenți, așa că singura speranță a românilor pentru a trece cu bine de această criză a rămas credința!

„Vești bune pentru agricultura românească. Programul AGRO IMM INVEST a fost aprobat!”

Deși unele voci rău intenționate continuă să vehiculeze în spațiul public scenarii apocaliptice la adresa economiei și mediului de afaceri românesc, în ședința de miercurea trecută Guvernul Cîțu a aprobat continuarea programelor IMM INVEST, IMM FACTOR și a subprogramului AGRO IMM INVEST – la care voi dori să mă refer în mod special astăzi –, cu alocarea plafoanelor de garantare pe fiecare program.

În acest sens, Ministerul Finanțelor Publice, FNGCIMM și instituțiile bancare din România vor fi responsabile de operaționalizarea în cel mai scurt timp a noilor facilități.

Consider că aprobarea programului AGRO IMM INVEST, cu un plafon de un miliard de lei, este o veste excelentă pentru mediul agricol românesc. Fondurile alocate sunt unele provizorii, iar, în cazul în care va exista cerere mai mare din partea fermierilor, plafonul va putea fi majorat. Acest program reprezintă garantarea de către stat pentru creditele acordate IMM-urilor din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar de către instituțiile de credit.

Prin subprogramul AGRO IMM INVEST va fi acordat un grant nerambursabil de maximum 10% din valoarea creditului garantat, cu condiția încadrării în plafonul de 120.000 euro pentru fiecare întreprindere care își desfășoară activitatea în sectorul pescuitului și acvaculturii sau de 100.000 euro pentru fiecare întreprindere care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole, respectiv de 800.000 euro pentru fiecare întreprindere care își desfășoară activitatea în sectorul alimentar.

Creditele se referă atât la capitalul de lucru, cât și la investiții. Sunt subvenționate 100% comisionul de risc, comisionul de administrare și dobânzile, iar, la fel ca în cazul celorlalte programe, întreprinzătorii pot accesa AGRO IMM INVEST până la data de 30 iunie 2021.

De asemenea, are o perioadă de grație de maximum 24 de luni pentru rambursarea principalului, iar rambursarea creditelor se face în cel puțin două rate pe an.

Guvernul coaliției PNL–USR PLUS–UDMR oferă o atenție deosebită agriculturii românești, afectată, la rândul ei, de criza generată de pandemia de coronavirus, dar mai ales de secetă.

Pe lângă toate aceste măsuri de sprijin cu fonduri proprii, o bună parte din banii veniți prin Programul național de redresare și reziliență vor fi alocați către tranziția verde, ceea ce se traduce în bani pentru sistemul național de gestionare a apei – apă curentă, canalizare, irigații –, dezmlăștiniri și antigrindină, păduri, perdele forestiere și biodiversitate.

Astfel, agricultura românească are o nouă șansă cu guvernarea de dreapta, iar programe precum AGRO IMM INVEST sunt dovada concretă a importanței pe care această coaliție o acordă unui domeniu esențial pentru economia României. Manipulările venite din partea PSD și a purtătorilor lor de false mesaje vor continua să irumpă de unde te aștepți și nu te aștepți, lucru care face esențială buna informare, pentru a rămâne imuni la astfel de otrăvuri.

Este suficient un virus care face victime zilnic în rândul românilor, nu mai este nevoie de încă un virus al dezinformării venit din partea PSD.

„Industria românească, recuperare optimistă”

Numeroasele domenii care contribuie la menținerea economiei românești la un nivel bun de funcționare au suferit pierderi considerabile, care s-au tradus în deficitul bugetar înregistrat. Cu toate acestea, săptămâna trecută s-a raportat o revenire optimistă în ceea ce privește întreaga industrie, o revenire care constituie un semn de progres și eficiență. Industria românească a recuperat cea mai mare parte a volumului de producție și a revenit în ianuarie 2021 la un nivel apropiat de cel de acum un an, dinainte de debutul pandemiei. Mai mult decât atât, recuperarea vizează atât exporturile, cât și industria auto.

După lovitura suferită la începutul pandemiei și scăderea progresivă a exporturilor, industria prelucrătoare, puternic exportatoare, a revenit la un volum comparabil cu cel de anul trecut – industria auto are o creștere de volum de +20% față de luna decembrie și de -2% față de ianuarie 2020, în timp ce exporturile de autoturisme, 40% din valoarea totală a exporturilor României, au fost cu -1,6% mai mici decât acum un an.

Revenirea producției și a exporturilor de automobile se vede și în deficitul balanței comerciale a României, care a scăzut cu 124 de milioane de euro față de anul trecut. În principal evoluția producției arată promițător, și în alte sectoare, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, înregistrându-se creșteri de +1,2% în industria metalurgică, +30% în fabricarea echipamentelor electrice și de +5% în industria mobilei, conform datelor apărute în spațiul public.

În urma unei crize de o asemenea amploare precum pandemia de COVID-19, revenirea este cel mai dificil și delicat proces, pentru că orice acțiune sau reformă implementată are capacitatea de a influența întreaga societate.

Misiunea Guvernului de a restarta economia românească, de a oferi ajutor și sprijin financiar categoriilor cele mai afectate de pandemie, precum și de a restructura un sistem defectuos necesită coordonare, încredere și eficiență. Campania de vaccinare este un factor-cheie, o armă prin care putem combate acest virus, putem ajunge să creăm contextul ideal pentru a reversa deficitul economic, pentru a dezgheța fiecare sector grav afectat, prioritizând, desigur, sănătatea românilor.

Am anunțat de la început că scopul cu care am venit la guvernare este un nou început. Ne dorim ca fiecare român

să fie încurajat să muncească, să aibă condițiile necesare pentru îngrijire medicală, să se poată dezvolta profesional, să își crească copiii în siguranță. Ne dorim ca treptat să primim vești la fel de optimiste ca revenirea industriei prelucrătoare, un indicator al funcționării măsurilor de restartare economică.

Putem ajunge la ceea ce ne-am propus, putem reda românilor încrederea în conducătorii statului, pentru a depăși această criză. PNL și-a asumat acest scop de la început și zilnic contribuie la îndeplinirea lui.

„Capacitatea de resuscitare a zonelor rurale ne va determina calitatea vieții!”

5 milioane de hectare de terenuri agricole vor fi abandonate până în 2030, iar 30% din terenurile agricole, în speță 56 de milioane de hectare, se află în risc de abandon la nivelul Uniunii Europene. Din nefericire, și România este printre statele cele mai afectate de acest fenomen.

Precizez că toate aceste date îngrijorătoare au rezultat dintr-un studiu comandat de Comisia pentru agricultură din Parlamentul European (AGRI) și nu reprezintă nicio luare de poziție politică, cum le place colegilor de la putere să comenteze orice neajuns pe care noi, cei de la PSD, îl lansăm în spațiul public ca un avertisment sau pentru că o temă sau alta reclamă o dezbatere largă ori o mai mare atenție a opiniei publice.

Potrivit documentului realizat pentru AGRI, principalii factori care conduc la abandonul terenurilor agricole sunt toți identificabili în România, respectiv: accesul dificil la piață și creditare, lipsa irigațiilor, contextul economic și social, depopularea spațiului rural, acapararea terenurilor pentru scopuri speculative și extinderea zonelor urbane. La toți acești factori alarmanți se adaugă și schimbările climatice, care, de multe ori, cum s-a întâmplat și anul trecut cu seceta pedologică, pot accelera și mai mult procesul de neglijare a terenurilor, prin lipsa cultivării și îngrijirii constante a acestora. Anul trecut, spre exemplu, în ciuda secetei, Guvernul Orban a refuzat să continue seria de investiții în extinderea rețelei de irigații pe care guvernarea PSD le-a demarat.

De menționat este că la fel de gravă a fost și opțiunea guvernanților de dreapta de a trena la nesfârșit acordarea de despăgubiri fermierilor afectați de secetă, astfel încât au fost condamnate la dezastru o mare parte din culturile de toamnă, din lipsa banilor din conturile agricultorilor. Iar rezultatele acestor decizii fără noimă ne vor arde pe toți la buzunare începând cu primele luni ale verii, când vor fi strânse insuficientele recolte însămânțate în toamna lui 2020.

Dar cel mai puternic vom resimți costurile ridicate ale produselor alimentare abia în toamna acestui an. Singura speranță, și de data aceasta, o reprezintă providența, care se poate îndura să ne ofere un sezon normal de precipitații propice semănăturilor făcute în această perioadă a anului în care ne aflăm, pentru exploatarea lor la toamnă.

Fac această afirmație în deplină cunoștință de cauză, pentru că, recent, Comisia Europeană a decis să nu mai finanțeze dezvoltarea sistemelor de irigații.

Dincolo de această perspectivă, deloc fericită pentru noi, ca stat, toate guvernele noastre de dreapta au făcut mereu dovada că acordă prea puțină atenție producției agricole interne proprii, subvenționării acestui domeniu și încurajării actualilor fermieri, prin alte diverse politici guvernamentale.

Așadar, recomandarea Comisiei de a atrage oameni noi în sector, pentru a preveni abandonul terenurilor, riscă să nu depășească în România perimetrul hârtiei pe care va fi tipărită. Cu alte cuvinte, aplicabilitate care tinde spre zero, dezinteres guvernamental maxim! Și totuși mai există o speranță astfel încât multe zone rurale să nu devină istorie, grație unor soluții pe care ar trebui să le punem în practică.

Comisia Europeană a prezentat câteva propuneri legislative privind politica agricolă comună (PAC), care vizează promovarea unui sector agricol durabil și competitiv, care să poată contribui în mod semnificativ la Pactul verde european, în special în ceea ce privește Strategia „De la fermă la consumator” și Strategia privind biodiversitatea.

Dar, deși aceste propuneri ar reuși să mai elimine din decalajele dintre ruralul și urbanul de la noi, ele ar trebui să se susțină pe subvenții, acces egal cu cel din urban la sistemul de educație și sănătate, plus eradicarea definitivă a diferențelor de venituri dintre femeile și bărbații angrenați în agricultură.

Resuscitarea zonelor rurale este vitală. Orașele mici de provincie, precum și satele și terenurile agricole aferente trebuie să beneficieze cât mai urgent de investiții care să stopeze exodul populației active către marile orașe și abandonarea activităților de exploatare a solului.

Trebuie să fim conștienți cu toții de impactul negativ pe care îl va avea asupra calității vieții noastre reducerea constantă a suprafețelor de teren utilizate pentru agricultură. Îmi exprim speranța că semnalul de alarmă pe care eu îl trag astăzi, în Parlament, va fi auzit și de guvernanții noștri, înainte ca accesul la hrana de care ne bucurăm cu toții să fie restricționat pe viitor, fie din cauza lipsei calității produselor agricole, fie din pricina costurilor ridicate care vor rezulta din abandonarea de noi suprafețe agrare.

„Bode – ministrul de asfalt și de beton al afacerilor interne”

Este greu de știut cu ce parte a sa este creativ ministrul fost la Transporturi, ajuns la Afaceri Interne și pregătit să decoleze în cine mai știe ce alt domeniu de buchiseală la locul de muncă.

Ministrul bun la toate, începând cu turnatul betoanelor și al asfaltului, tocmai se închipuie reformând instituțiile de forță ale României.

Și, ca să se înțeleagă bine filosofia reformelor sale, a început de la sfârșit, de la sfârșitul vieții polițiștilor și a altor angajați ai Ministerului Afacerilor Interne, care nu mai pot beneficia de onoruri militare în cadrul ceremoniei de înmormântare decât în urma unei profunde analize făcute de o comisie specială, inventată de Lucian Bode – inventată cu partea sa betonată, probabil.

Pe ce căi neasfaltate gândește domnul Lucian Bode este un mister pentru toată lumea! Cum o fi arătând în imaginația sa ministerială filmul adunării grabnice a comisiei cu pricina pentru a hotărî, după calcule minuțioase, dacă cineva merge pe lumea cealaltă cu onoruri militare sau nu?

Textul Ordonanței nr. 31 trebuie citit ca să înțelegem întreaga filosofie de reforme a guvernării actuale. Incapabili să înțeleagă marile fenomene care au condus la proasta funcționare a lucrurilor în mai toate domeniile de activitate, oamenii puterii cotrobăie prin praf și vechituri pentru a lăsa impresia că lucrează. „Fă-te că muncești!” pare să fie ordinul de partid al celor lipsiți complet de viziune și de determinarea de a schimba ceva cu adevărat în România.

Reforma afacerilor interne începe deci cu urmărirea până dincolo de moarte a oamenilor care au lucrat în sistem, pentru a-i priva de un simplu gest de închinăciune, dedicat mai mult imaginii instituției, și nu sărmanului defunct.

Poate ministrul afacerilor interne se crede un mare reformator, răscolind prin lada cu vechituri a vieții unuia sau a altuia, dar o poate face foarte bine la el acasă, cu oamenii din familia sa naturală, nu în fruntea unui minister sub sigla căruia mii și mii de oameni au cunoscut gloria profesională și onoare militară autentică, apărând legea și ordinea în România. Lucian Bode nu face decât să se umple de ridicol și să pună în impas imaginea unor instituții a căror istorie nu pare că o cunoaște și o respectă.

„Declinul demografic din România se adâncește de la un an la altul. Avem nevoie urgentă de politici pronataliste eficiente!”

Institutul Național de Statistică ne-a anunțat că în luna ianuarie 2021 s-a înregistrat nașterea a 13.852 de copii, cu 2.005 mai puțini copii decât în luna decembrie 2020. În același timp, numărul deceselor înregistrate tot în luna ianuarie 2021 a fost de 28.390, cu 7.726 de decese mai puține decât în luna decembrie 2020. Așadar, sporul natural negativ al țării noastre tinde să se adâncească de la an la an, de la o lună la alta. În condițiile în care peste 4 milioane de tineri au luat calea migrației, pentru un loc de muncă bine plătit în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene, tot mai mulți copii români se nasc peste hotare și tot mai puțini în interiorul țării.

Nu este pentru prima dată când instituții și autorități interne și internaționale ne spun că, dacă România menține aceleași politici, populația țării va scădea abrupt, poate chiar sub 15 milioane de locuitori, și în numai câțiva ani deficitul de tineri va apăsa puternic asupra potențialului economiei, asupra deficitului de personal din anumite sectoare de activitate, asupra sustenabilității fondului de pensii alimentat din contribuțiile de asigurări sociale, asupra sistemului național de sănătate.

În ultimele decenii, societatea românească s-a schimbat profund, importanța carierei plasându-se pentru cei mai mulți tineri deasupra importanței familiei. Nu trebuie să-i judecăm pe tineri, ci trebuie să-i înțelegem și să-i sprijinim. În acest context, salut decizia Guvernului României, care a înțeles acest lucru și a majorat de la 650 de lei la 1.500 de lei valoarea stimulentului de inserție pentru părinții care aleg să se întoarcă mai repede la locul de muncă.

Cu toate acestea, cred că ar trebui să înțelegem că tinerii sunt mult mai exigenți astăzi în legătură cu ansamblul de condiții pe care îl oferă copiilor lor. Acesta este un lucru bun, pentru că înseamnă o creștere a calității îngrijirii copiilor. Însă aceste exigențe reprezintă și o limitare directă pentru natalitate, în condițiile în care serviciile necesare creșterii și îngrijirii copiilor sunt de slabă calitate în România.

Nu cred că este cineva care nu știe că, în țara noastră, deși anual se cheltuiesc peste 65 de miliarde de lei în sistemul sanitar, maternitățile sunt slab dotate și așteaptă mila organizațiilor nonguvernamentale pentru a cumpăra aparatura necesară bebelușilor și mamelor. Creșele sunt puține și de ani de zile nu s-au mai construit altele. Grădinițele și școlile nu corespund, în marea lor parte, din punct de vedere sanitar și nici din punctul de vedere al siguranței. Serviciile medicale și sociale pentru mamă și copil sunt puține și deficitare.

Așadar, natalitatea nu se poate stimula numai printr-o indemnizație sau un spor la salariu, ci ea trebuie să fie rezultatul unui ansamblu de politici, asupra cărora statul român trebuie să se concentreze, atât la nivel guvernamental, cât și local. Nu suntem nici prima și, cel mai probabil, nici ultima țară care se confruntă cu problema scăderii natalității. Dimpotrivă, acest lucru ar trebui să ne stimuleze să analizăm soluțiile pe care le-au adoptat alte state dezvoltate din Uniunea Europeană, care astăzi pot spune că au reușit să amelioreze structura demografică și să întinerească populația.

Pentru noi este doar o chestiune de voință politică, la toate nivelurile de decizie, pentru a avea cui să lăsăm moștenire ceea ce construim astăzi!

„Planul național de redresare și reziliență – o himeră pentru populație, o vacă de muls pentru coaliția dreptei!”

PSD insistă ca Planul național de redresare și reziliență să fie dezbătut și adoptat în Parlament, pentru că trebuie să fie un program destinat tuturor românilor, și nu unul partizan, după cum decide Guvernul, pe criterii politice.

Așa cum ratificarea Acordului de creștere a contribuției României la bugetul Uniunii Europene de la 1,2% la 1,4% din veniturile țării este făcută în Parlament, și Planul național de redresare și reziliență trebuie votat tot în forul suprem.

Având în vedere că suplimentarea fondurilor Uniunii Europene se va regăsi și în banii europeni alocați României prin Planul național de redresare și reziliență, PSD vrea să existe o minimă consultare asupra acestui plan, înainte de votul pentru ratificare.

Atrag atenția premierului Cîțu să nu confunde șantajul cu apelul la dialog și consultări. Să înceteze cu aroganța că el este singurul care are soluții pentru România și să învețe să asculte și alte puncte de vedere!

Dacă tot pretinde că este democrat, prim-ministrul ar trebui să învețe mai bine că democrația înseamnă inclusiv dezbateri și dialog cu toate partidele parlamentare, pentru că fiecare dintre acestea reprezintă cetățeni ai României.

Creșterea contribuției României la Uniunea Europeană este determinată de Mecanismul de redresare și reziliență, pe care Uniunea Europeană l-a introdus pentru sprijinirea statelor membre, pentru relansarea economică în urma șocului produs de pandemia cu noul coronavirus.

Prin urmare, banii suplimentari pe care trebuie să-i plătească România au ca finalitate primirea mai multor bani de către țara noastră, prin Planul național de redresare și reziliență, care trebuie prezentat la Bruxelles.

Având în vedere că este un plan al României, nu al Guvernului actual, iar România, ca țară, nu puterea politică din actuala conjunctură parlamentară, trebuie să plătească o sumă suplimentară în vederea susținerii acestui plan, atunci este absolut necesar să existe o consultare a tuturor partidelor parlamentare, care reprezintă toate județele României în Parlament.

PSD nu mai poate vota în orb, în ideea că vedem după aceea cu ce plan va veni Guvernul în vederea absorbției fondurilor suplimentare de la Uniunea Europeană din Planul național de redresare și reziliență.

Nimeni nu mai are încredere în acest guvern al austerității naționale. Nici sindicatele, nici patronatele și nici populația nu mai au încredere în capacitatea acestui Executiv de a atrage banii europeni, pentru a susține economia în fața pandemiei.

De aceea, votul pentru decretul prezidențial trebuie să aibă loc după declanșarea consultărilor cu toate partidele parlamentare cu privire la Planul național de redresare și reziliență.

Atât eu, cât și colegii mei de la PSD vom vota cu certitudine decretul prezidențial, dar vrem să ne asigurăm că suma plătită suplimentar de România la Uniunea Europeană

va fi cu folos și țara noastră va beneficia cu adevărat de fondurile suplimentare din partea Comisiei Europene.

Avertizez Guvernul Cîțu să nu facă din Planul național de redresare și reziliență o nouă anexă nr. 7.03, prin care să mituiască politic și electoral propriii primari. Din cele 380 de milioane de lei alocate prin această anexă specială, introdusă în premieră în structura bugetului de stat, Guvernul dreptei unite a alocat 98% către primăriile PNL, USR PLUS, UDMR – culmea cinismului, în proporții corespunzătoare algoritmului politic al acestei coaliții a austerității.

„Elevii navetiști, victime ale Guvernului Cîțu”

Teza educației, în condițiile actuale, politice și de pandemie, se încarcă, din păcate, cu încă un subiect sensibil și cu puternice efecte pe termen lung – soarta a peste 400.000 de elevi navetiști din întreaga țară. La nivelul învățământului liceal și profesional, există mulți elevi care folosesc companii private de transport auto pentru a se deplasa din zona de domiciliu din mediul rural către orașele sau comunele mai dezvoltate, pentru a frecventa cursurile liceale sau profesionale la zi. Acești elevi sunt supuși la nedreptăți improprii politicii unui stat european, în 2021, îngrădindu-li-se dreptul fundamental la educație prin aplicarea unor măsuri luate fără discernământ și fără a se ține cont de efecte.

Școala în varianta „față-în-față” generează factori noi de stres, suplimentari față de cei generați de pandemia cu SARS-CoV-2, atât pentru elevii navetiști, care, în plus față de provocările mediului educațional actual, se confruntă cu riscul contaminării, multiplicat pe mijloacele de transport interurban, cât și pentru cadrele didactice care trebuie să interacționeze cu acești elevi. Mai mult, elevii navetiști sunt victime ale discriminării, întrucât statutul lor și, mai ales, decontarea cheltuielilor de navetă este un _blur_ total pentru actuala guvernare. Această problemă a elevilor navetiști trebuia tranșată și soluționată înainte de începerea anului școlar 2020–2021.

În urma unei modificări legislative operate în secret și lipsit de transparență de către Guvern, operatorii de transport rutier sunt puși în situația de a face cursele pentru elevi fără a avea certitudinea că statul va deconta cheltuielile. Prevederile Hotărârii Guvernului nr. 435/2020 sunt neclare și interpretabile în privința valabilității adeverințelor elevilor emise de unitățile de învățământ, pe baza cărora ar trebui să se facă decontul.

În lipsa unui suport legislativ care să clarifice încă de la începutul anului școlar situația elevilor navetiști, mulți dintre aceștia s-au confruntat cu imposibilitatea de a-și achita cheltuielile de navetă, riscând astfel abandonul școlar.

Ministrul educației vorbește despre gratuitatea integrală a transportului la elevii navetiști în februarie, la începutul semestrului al II-lea, la momentul la care acest lucru trebuia să se întâmple deja, dar spune că „...transportul e nereglementat și, dacă este nereglementat, este greu să îl introduci în cadrul legal (...), deci nu poate fi decontat”.

Prin urmare, parafrazându-l pe Caragiale, transportul gratuit pentru elevi e admirabil, e sublim, putem zice, dar lipsește cu desăvârșire. Rezultatul? În teritoriu, deja se înregistrează cazuri de elevi care nu pot frecventa școala din lipsa banilor, încă o piatră pusă de Guvernul PNL la temelia sărăciei din România!

Pentru a veni totuși cu o soluție, care indică evident lipsa de control al Guvernului asupra situației navetiștilor, aflăm că se lucrează la un proiect de ordonanță de urgență al Ministerului Educației care transferă povara financiară și obligația de a plăti cheltuielile de navetă ale elevilor către resursele primăriilor, încălcându-se astfel principiile după care funcționează acestea, mai ales pe acela cu referire la asigurarea sursei de finanțare odată cu atribuirea de responsabilități.

Acest proiect de ordonanță, aspru criticat de AMR, încarcă primăriile cu acea sarcină suplimentară și fără susținere financiară, așa încât se va crea un dezechilibru bugetar, o problemă în plus a societății românești, pe lângă cea a iminenței abandonului școlar.

Hotărârea Guvernului nr. 435/2020 vorbește despre un circuit al banilor pentru decontarea navetei elevilor între Ministerul Educației și inspectoratele școlare județene, dar un guvern incapabil consideră că e o muncă prea grea a o pune în aplicare, așa că se spală pe mâini de soarta zecilor de mii de copii navetiști și aruncă problema în curtea primăriilor.

Reamintesc Guvernului României că țara noastră înregistrează o rată înaltă a părăsirii timpurii a școlii, 15,3%, mult mai mare decât ținta asumată de țara noastră până în anul 2020, 11,3%, iar această limitare a accesului copiilor la educație ignoră principiul constituțional al asigurării unui „regim special de protecție și de asistență în realizarea drepturilor lor”.

Adoptarea acestei ordonanțe de urgență nu trebuie să creeze premisele creșterii ratei abandonului școlar și adâncirea stării de sărăcie și excluziune socială a celor mai vulnerabili dintre copii.

„Salarii și pensii înghețate, prețuri tot mai mari”

De mai bine de un an și jumătate, guvernele de dreapta repetă, cu obstinație, că modelul lor de creștere economică se bazează pe investiții care creează locuri de muncă și asigură dezvoltare sustenabilă. Când erau în opoziție, criticau politica de creștere a salariilor medicilor și profesorilor, invocând că acestea vor duce la majorarea prețurilor, lucru care va afecta puterea de cumpărare a românilor.

Acum, când sunt la putere, își aplică modelul propriu de dezvoltare economică – scăderea nivelului de trai, prin înghețarea salariilor și a pensiilor, dar și prin creșterea prețurilor.

România a început anul 2021 cu una dintre cele mai ridicate inflații din UE. Prețurile de consum din luna februarie 2021 au fost cu 3,2% peste cele din luna februarie 2020, ne informează INS. Rata inflației a fost în primele două luni din acest an de trei ori mai ridicată decât în primele două luni din anul 2020. Constatăm cu stupoare că teoriile economice nu mai sunt valabile. Veniturile populației – și deci cererea – nu cresc, dar prețurile urcă galopant.

Tot datele INS ne arată că prețurile au crescut în primele două luni la multe dintre produsele alimentare de bază – mălai (+1,59% față de decembrie), pâine (+1,15% față de decembrie), legume și conserve din legume (+4,18% față de decembrie), cartofi (+2,25% față de decembrie), ulei comestibil (+4,24% față de decembrie).

Politica actualului guvern, în detrimentul cetățeanului și în favoarea multinaționalelor, s-a reflectat direct în comportamentul abuziv al marilor operatori privați, care au majorat prețurile și tarifele la energie electrică (+18,45% în februarie 2021 față de decembrie 2020) și combustibil (+4,18% față de decembrie).

Deși circulația este limitată, prețurile benzinei și motorinei au ajuns în doar o lună la nivelul existent înainte de pandemie. Se caută motivare în creșterea prețului

internațional al petrolului, uitându-se că în 2020 același preț a scăzut foarte mult, fără a se reflecta în România în prețurile la pompă.

Ce înseamnă aceasta? Înseamnă o scădere a salariului real – și deci a puterii de cumpărare – cu 5%-10%. Tot INS este instituția care ne spune că în luna ianuarie câștigul salarial real a fost cu 7,4% sub nivelul lunii decembrie 2020.

De altfel, guvernarea de dreapta a adus doar sărăcie, șomaj și datorii. În ultimul an și jumătate, prețurile la produsele alimentare de bază au crescut cu peste 10% – 7% la pâine, 7% la mălai, 22% la fasole, 13% la ulei comestibil, 8% la brânză –, afectând, de fapt, cetățenii cu venituri reduse, ei devenind astfel mai săraci.

În noiembrie 2020, INS a publicat rata sărăciei din anul 2019, care a crescut la 23,8%, față de 23,5% în anul 2018. Mă gândesc cu groază ce date va publica INS pentru anul 2020, când circa un milion de persoane au suferit din cauza pandemiei și a guvernării de dreapta, intrând în categoria persoanelor sărace.

În același timp, constatăm cu stupoare că domnul prim-ministru continuă mesajele triumfaliste cu privire la bunăstarea românilor, care va cădea din pom ca urmare a bugetului austerității, dar, în același timp, există o lipsă nepermisă de reacție a Guvernului, a Consiliului Concurenței cu privire la creșterile de prețuri la carburant și energie electrică, precum și lipsa oricărei măsuri de reducere a inflației.

„O șansă istorică pentru sănătatea din Uniunea Europeană și România”

În cursul acestei săptămâni, Parlamentul European a aprobat cu o largă majoritate programul EU4Health, având o valoare de 5,1 miliarde de euro.

Acest program, fără precedent în istoria UE, va spori gradul de pregătire a UE în fața amenințărilor transfrontaliere majore la adresa sănătății, creând: rezerve de materiale medicale pentru situații de criză, o rezervă de personal medical și de experți care să poată fi mobilizați pentru a răspunde la crize oriunde în UE, o supraveghere mai amplă a amenințărilor la adresa sănătății.

De asemenea, programul EU4Health va consolida sistemele de sănătate, astfel încât acestea să facă față atât epidemiilor, cât și provocărilor pe termen lung, stimulând prevenirea bolilor și promovarea sănătății în condițiile îmbătrânirii populației, transformarea digitală a sistemelor de sănătate, accesul grupurilor vulnerabile la asistență medicală.

Acest program va face medicamentele și dispozitivele medicale disponibile și accesibile, va susține utilizarea prudentă și eficientă a antimicrobienelor și va promova atât inovarea în domeniul medical și farmaceutic, cât și metodele mai ecologice de producție.

Programul EU4Health are ca obiectiv principal transformarea sistemelor medicale, pentru a deveni mai rezistente în cazuri de criză majoră. Astfel, prin EU4Health se va crea o rezervă de provizii medicale, strategie care va rezolva problema sincopelor de aprovizionare, în special în cazul medicamentelor considerate esențiale. De asemenea, acest program va crește și disponibilitatea medicamentelor accesibile ca preț și a dispozitivelor medicale.

Programul își propune ca, din totalul de 5,1 miliarde de euro alocați bugetului, un procentaj de 20% să fie dedicat prevenirii bolilor și promovării sănătății. Astfel, Uniunea Europeană dorește să fie mai bine pregătită pentru a face față provocărilor de ordin sanitar. Mai mult decât atât, programul va sprijini acțiunile rețelei eHealth, prin crearea Spațiului european de date privind sănătatea, EHDS fiind soluția propusă pentru a realiza interconectivitatea bazelor medicale europene și pentru a facilita accesul și schimbul de date privind sănătatea populației.

Toate aceste programe vizează cooperarea și facilitarea accesului la informații. Sunt de părere că trebuie să privim aceste fonduri ca instrumente atât pentru situația actuală, cât și pentru viitor. Așadar, cu acest sprijin, statele membre ar trebui să își dezvolte capacitatea de a răspunde atât viitoarelor epidemii, cât și provocărilor pe termen lung, cum ar fi îmbătrânirea populației și inegalitățile în materie de sănătate.

Programul EU4Health este susținut puternic de România, europarlamentarul PNL Cristian Bușoi fiind raportor al acestui program. Conform acestuia, Programul de acțiune a UE în domeniul sănătății pentru perioada 2021–2027 „întinde o mână sistemelor de sănătate” din toate statele membre și, fără echivoc, „este șansa României de a sparge barierele în materie de sănătate și de a reduce decalajul dintre noi și țările din vestul Europei”.

Pentru România, EU4Health reprezintă șansa istorică de a digitaliza asistența medicală, de a crea și a finanța acțiuni pentru formarea personalului medical, de a readuce producția de medicamente în țară și, mai ales, de a crea o rezervă de produse esențiale, relevante pentru viitoarele posibile crize. Toate aceste obiective pot face România mai rezilientă în fața crizelor sanitare și pot îmbunătăți sistemul medical românesc, făcându-l mai durabil și mai stabil.

Criza COVID-19 ne-a arătat cât de mare nevoie avem de o politică de sănătate europeană, care să asigure un răspuns comun statelor membre în problemele majore de sănătate. EU4Health este un pas major înainte, un pas pe care trebuie să îl facă și România, pentru a avansa atât în legislația ce privește sănătatea, cât și în practică, pentru a ajunge să deținem un sistem sanitar puternic și cât mai digitalizat.

După lansarea principalelor axe de finanțare, România trebuie să fie pregătită pentru atragerea fondurilor europene în sistemul sanitar național!

## „România, citește!”

Lucrurile simple pot schimba vieți, țări și lumi. Poate că unii dintre dumneavoastră, cei care citiți aceste rânduri acum, veți merge acasă și veți încheia ziua cu o oră de lectură. În realitate, câți dintre români au acest obicei? Mult mai puțini decât vă imaginați. Statisticile sunt triste – 35% dintre români nu au citit niciodată o carte. În medie, românii citesc mai puțin de cinci minute pe zi și doar 6,2% dintre concetățenii noștri se raportează la lectură ca la o modalitate de petrecere a timpului liber.

Fără îndoială, una dintre cauze este lipsa resurselor financiare alocate cărților. Un sondaj al Eurostat din 2019 ne spune că românii cheltuiesc doar 0,4% din bugetul anual al familiei pe cărți, ziare și papetărie, având astfel cel mai mic scor din Uniunea Europeană, cu aproximativ 50% sub media UE. Deși o alternativă la achiziție ar fi împrumutatul cărților de la bibliotecile publice, nici datele acestea nu sunt încurajatoare. În 2019, bibliotecile din România aveau aproximativ 3,1 milioane de cititori activi, cu aproximativ 48,5% mai puțini față de anul 2000. Regăsim aceste procente și când ne uităm la numărul de volume împrumutate, acestea scăzând aproape la jumătate, în ciuda

faptului că bibliotecile au astăzi peste un milion de volume în plus față de cele din 2000.

Problemele derivate din lipsa obiceiului de lectură ajung la analfabetism funcțional și chiar abandon școlar. 38,7% dintre tinerii de 15 ani nu înțeleg ceea ce citesc. România se clasează printre ultimele țări la testele PISA. Rezultatele testelor din 2018 indică o rată a analfabetismului funcțional care ajunge la 41% la evaluarea citirii. Acest procent reprezintă elevii care nu pot identifica ideea principală dintr-un text de lungime medie, nu pot găsi informații pe baza unor criterii explicite și nu pot reflecta asupra scopului unui text. Acestea sunt toate abilități care se pot dezvolta prin lectură.

Studiile de specialitate arată că lectura este un obicei sănătos, nu doar de relaxare sau îmbogățire a culturii generale și a cunoștințelor. În plus, cititul crește nivelul de empatie, dezvoltă cunoștințele generale și vocabularul. De exemplu, citind 20 de minute pe zi, ajungi să citești 1,8 milioane de cuvinte pe an. De aceea, doar citind, copiii ar putea învăța între 4.000 și 12.000 de cuvinte noi într-un an.

Toate aceste cifre ne indică necesitatea unei strategii naționale pentru încurajarea lecturii, cu obiectivul principal de a crește popularitatea acestei activități, atât de necesare pentru o dezvoltare intelectuală sănătoasă.

Din 1995, România sărbătorește și Ziua internațională a cărții, pe 23 aprilie, un eveniment anual, organizat în special pentru a promova cititul, publicarea de cărți, dar și drepturile de autor. Dar nu este suficient. Pentru că sărbătorim Ziua mondială a cărții prin intermediul UNESCO, inițiativele de încurajare a lecturii au rămas în special la nivelul mediului privat, fără să existe un cadru legal pentru derularea acestora în școli sau instituții culturale.

Ce este de făcut?

Voi depune, în zilele următoare, un proiect legislativ care vine în întâmpinarea necesității promovării lecturii, atât în rândul populației tinere, cât și în rândul celei adulte. Este nevoie urgent de instituirea unui cadru pentru derularea de activități pentru încurajarea lecturii, în țara în care analfabetismul funcțional afectează sute de mii de copii. Această lege va seta un cadru necesar, dar fac apel la toți colegii de arenă publică să se implice în promovarea lecturii, ca pilon de bază pentru o societate dezvoltată și educată.

Parlamentari, miniștri, consilieri sau primari, indiferent din ce partid faceți parte, dacă simțiți responsabilitatea funcției publice și vă interesează soarta acestei țări, este momentul să ne unim forțele și să facem din Ziua națională a lecturii un eveniment național, despre care să se vorbească peste tot în lume!

„Proiectul de lege privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul, inițiat de ministrul muncii, este unul antisocial”

Nu peste mult timp, Parlamentul va dezbate proiectul de lege propus de ministrul muncii cu privire la interdicția cumulării pensiei cu salariul. Este un act normativ revoltător, antisocial, plin de vicii de constituționalitate, care introduce discriminări sociale și îngrădește drepturile fundamentale garantate de Constituția României.

Acest proiect de lege nu lovește doar în pensionarii care lucrează la stat. Îi lovește pe toți pensionarii din România, inclusiv pe cei care lucrează la privat.

Din primul articol al legii se încalcă dreptul fundamental de a munci, garantat de Constituția României, la art. 41. Sub aparența unei așa-zise „opțiuni”, respectiv că pensionarii își pot continua activitatea până la vârsta de 70 de ani,

se introduce, practic, o interdicție pentru toți pensionarii de a mai lucra după împlinirea acestei vârste. Atrag atenția că textul constituțional e foarte limpede: „dreptul la muncă nu poate fi îngrădit”, deci vârsta nu poate deveni un element de interzicere a muncii. Sunt mulți oameni de bună calitate – medici, profesori, savanți, economiști –, cu o experiență uriașă, care pot oferi încă foarte multe societății și după vârsta de 70 de ani!

Apoi, tot sub aparența unei opțiuni, pentru pensionarii care lucrează la stat se instituie obligația de a alege între două drepturi constituționale. Dacă aleg dreptul de a munci, li se suspendă dreptul la pensie. Dacă, dimpotrivă, aleg dreptul de a-și primi pensia cuvenită, li se suspendă dreptul de a munci la stat.

Atrag și aici atenția asupra unei grave încălcări a Constituției. Articolul 41 din Legea fundamentală prevede foarte clar că alegerea locului de muncă este liberă și nu poate fi condiționată prin suspendarea altor drepturi fundamentale.

Deci, dacă un pensionar alege să lucreze la stat, nimeni nu are dreptul să-i interzică sau să-i suspende dreptul la pensie, garantat, de asemenea, de Constituție. Asta nu este o opțiune liberă, ci este o condiționare a unor drepturi fundamentale, ceea ce este revoltător, mai ales în cazul celor care au contribuit zeci de ani la bugetul de pensii.

Curtea Constituțională a spus foarte clar, în mai multe decizii, că pensia reprezintă un drept patrimonial, adică o proprietate, care a fost preconstituită încă din perioada de contribuție la bugetul asigurărilor sociale. Odată cu plata acestor contribuții, a apărut și obligația statului de a asigura pensia persoanei în cauză, după împlinirea vârstei de pensionare.

Statul nu se poate deroga de la această obligație în nicio circumstanță, deci cu atât mai puțin dacă cel ajuns la vârsta de pensionare decide să muncească.

Prin această muncă, pe care această coaliție a austerității vrea să o interzică, pensionarul angajat își plătește, practic, o parte din propria pensie. Este absurd să-i interziceți să muncească! Nu vorbim aici despre două venituri de la stat. Pensia nu este un venit câștigat, ci un drept preconstituit, care trebuie restituit de stat. De aceea, este rușinoasă această inițiativă legislativă, prin care statul încearcă să se sustragă obligației care s-a născut odată cu plata contribuțiilor de către salariat.

Nu în ultimul rând, proiectul de lege introduce o discriminare inacceptabilă între diverse categorii sociale care au respectat în mod identic obligația de a contribui la bugetul de pensii. De ce un inginer nu are dreptul de a cumula pensia cu salariul, dar Președintele României poate face acest lucru? De ce un bun economist trebuie să renunțe fie la pensie, fie la salariu, dar un parlamentar nu e obligat să facă acest lucru? Care sunt rațiunile pentru care profesorii sunt exceptați de la această interdicție, dar medicii nu sunt?

Vă invit să mergeți în mediul rural și în zonele sărace ale României, să vedeți câți dintre medicii de familie sau specialiști au deja peste 65 de ani, pentru că acolo nimeni nu vrea să meargă să practice medicina. Cu cine veți înlocui golul lăsat dacă acești medici vor fi forțați să renunțe la activitate, pentru a nu-și pierde pensia? Este o acțiune cinică, neconstituțională a acestei coaliții a austerității.

Ați promis că nu veți reduce veniturile populației! Această lege taie ori pensia, ori salariul unor persoane îndreptățite să le primească pe ambele. Este rușinos și revoltător să vă bateți joc de seniorii României! Așa ați făcut mereu când ați

pus mâna pe putere. Pensionarii au fost primii pe care i-ați sancționat de fiecare dată!

Vă spun clar că nu voi vota acest proiect și am convingerea că nici colegii mei din Grupul PSD nu vor vota această lege antisocială!

„Guvernul Cîțu susține investițiile în infrastructura educațională și culturală a municipiului Craiova”

Două obiective importante din municipiul Craiova, Colegiul „Carol I” și sediul Operei Române, au intrat în linie dreaptă pe traseul implementării, ajungând în etapa finală a semnării contractului pentru demararea lucrărilor de reabilitare.

În prezența premierului Florin Cîțu și a ministrului dezvoltării și lucrărilor publice, domnul Cseke Attila, s-a semnat, pe data de 16 martie, la Craiova, contractul derulat prin Compania Națională de Investiții pentru reabilitarea celor două clădiri emblematice ale municipiului Craiova, sediul Colegiului „Carol I” și sediul Operei Române.

Cele două sedii de instituții au nevoie urgentă de lucrări de intervenție pentru a fi funcționale și sigure, dar mai ales pentru a fi redate circuitului educațional și cultural. Odată acest pas fiind făcut, sunt sigur că municipiul Craiova și întregul nostru județ vor fi mai bogate din punct de vedere cultural, cele două spații fiind redate comunității.

Realizarea celor două obiective este o promisiune onorată și mă bucur să văd că eforturile de anul trecut dau roade. Pe timpul guvernării Orban, au fost aprobați, prin hotărâre de guvern, indicatorii tehnico-economici ai proiectului, ceea ce a permis contractarea lucrărilor de proiectare și execuție printr-o procedură de licitație, astfel încât proiectul să intre în linie dreaptă.

Prin acest contract, care se va derula pe parcursul următorilor doi ani, valoarea investițiilor ridicându-se la peste 97 de milioane de lei, se au în vedere lucrări de reabilitare complexe care vizează consolidarea întregului monument din centrul municipiului Craiova. Astfel, clădirea monument istoric reprezentantă de Colegiul „Carol I”, care se afla într-o fază avansată de degradare, fiind folosită parțial, va deveni funcțională după mulți ani în care a fost scoasă din uz, iar în ceea ce privește sediul Operei Române, după realizarea lucrărilor de modernizare și extindere a spațiilor existente, va fi redeschis accesului publicului la nivelul foaierului.

Acestea sunt doar două dintre proiectele din lista obiectivelor de investiții asumate la nivel local și care beneficiază de susținere guvernamentală. Cu ocazia vizitei din 16 martie, la Craiova, a delegației guvernamentale formate din domnul Florin Cîțu, prim-ministrul României, domnul Cseke Attila, ministrul dezvoltării și lucrărilor publice, domnul Ioan Ciucă, ministrul apărării naționale, a fost inventariat, alături de reprezentanți locali, stadiul câtorva proiecte. Mă refer la vizitele de lucru efectuate la Colegiul Național Militar „Tudor Vladimirescu”, instituție de învățământ cu tradiție, care a intrat într-un amplu program de investiții în modernizarea infrastructurii școlare, program aflat pe final, dar și la vizita organizată pe tronsonul I al drumului expres Craiova–Pitești, un obiectiv de infrastructură major pentru Regiunea de Sud și Sud-Vest a României.

Acestea sunt doar câteva dintre proiectele de investiții în derulare care au alocare bugetară și a căror implementare o voi monitoriza atent, astfel încât termenele asumate să fie respectate pentru finalizarea lor cu succes.

Pentru Guvernul Cîțu următorii patru ani sunt anii relansării economice și ai dezvoltării durabile, iar fiecare proiect de investiție de la nivel local este o verigă din lanțul investițional național care va contribui la reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni, asigurând o creștere economică sustenabilă și echilibrată.

Dezvoltarea județului Dolj, prin investiții, reprezintă prioritatea noastră, a liberalilor, la nivel local. Sunt convins că, printr-un parteneriat activ și dialog constant cu membrii Guvernului, vom reuși să plasăm județul nostru, după ani buni de stagnare și izolare, în rândul județelor dinamice și atractive din punct de vedere economic, în care tinerii să aleagă să rămână, să se dezvolte și să-și construiască un destin!

„Marele scriitor Nicolae Dabija a plecat la Domnul privind cum frații sunt separați cu forța, chiar și în ziua funeraliilor sale. Cum este posibil ca unui demnitar român, membru al Partidului AUR, să îi fie interzis accesul pe teritoriul Republicii Moldova?”

Ziua de 15 martie a fost declarată zi de doliu național în Republica Moldova. Este ziua în care Nicolae Dabija, marele scriitor, academician și reprezentant al valorilor românești, va fi condus pe ultimul drum.

Președintele Alianței pentru Unirea Românilor, domnul George Simion, a dorit să participe la funeraliile marelui om de cultură și să cinstească memoria acestui reprezentant de seamă al neamului românesc, însă propaganda ce luptă pentru dezbinarea unității spirituale și identitare a românilor, atât de aici, cât și de dincolo de Prut, a încălcat orice principii internaționale ale mobilității și relațiilor diplomatice și a interzis intrarea deputatului AUR pe teritoriul Republicii Moldova.

Aceștia sunt cei care, în locul unirii, seamănă dezbinare, necinstind memoria unui geniu care a cultivat întreaga sa viață spiritul unirii, prin opera și activitatea sa.

Prin restricționarea abuzivă a prezenței demnitarilor AUR la conducerea pe ultimul drum a academicianului Nicolae Dabija, acești oameni mici ai granițelor, ai separării fraților și ai slăbirii spiritului dintre români, pe care istoria nu îi va ierta, calcă pe memoria unui reazem al identității poporului român, așa cum a fost marele Nicolae Dabija.

În poemele sale „Doruri interzise”, Nicolae Dabija scria: „E greu de tot să fii mereu crezut,

De nu confrunți cu viața cele zise.

Iar pe aceste dealuri plouă rouă,

Graiul e blând și zorile-s deschise...”

Poate că cei care ne-au interzis astăzi să fim acolo, la mormântul unui far al unității și limbii române, vor vedea cu ochii lor că „zorile unirii” dintre frații români rămân deschise chiar și atunci când granițele sunt pe nedrept închise.

S-a demonstrat încă o dată că cei din fruntea țării, deși transmit un pseudomesaj solidar pentru ambele maluri ale Prutului, nu probează acest mesaj cu faptele lor.

Acum, când un mare om al românismului merge la Domnul, iar, așa cum spun poemele sale, „cu dânsul au tăcut martirii”, noi nu vom tăcea până când nu vom realiza idealul românilor de a fi împreună, puternici și a-i vedea pe acești falși irozi spânzurați de propria limbă mincinoasă a trădării!

„După un an de pandemie, vinovați sunt tot românii!”

A trecut un an de când viața noastră, a tuturor, s-a schimbat fundamental, brusc și violent, aruncându-ne într-o lume complet necunoscută, marcată de frică și disperare, un an în care am așteptat și am sperat, un an întreg în care am

așteptat acele măsuri care să nu ne mai lase să luptăm singuri în fața pandemiei și în care am tot sperat că cei care și-au asumat responsabilitatea și obligația de a ne oferi sprijin vor depăși în final scuzele și vor conștientiza rolul.

Tot în acest an, tuturor problemelor create de pandemie li s-au adăugat scuzele repetate ale celor care ar fi trebuit să găsească soluții, nu acuze. Pentru că nu a fost suficient spectrul acestui virus! Am fost transformați cu toții în vinovații de serviciu ai celor care și-au omis complet datoria față de noi, cei care au toate scuzele din lume pentru incapacitatea și haosul proprii și toate acuzele pentru noi, restul.

De un an de zile, în ochii unei guvernări pentru care binele propriu și aroganța sunt mai presus de orice și oricine din această țară, românii sunt vinovați de lipsa de măsuri adecvate pentru prevenirea și combaterea virusului, pentru incapacitatea unităților spitalicești de a susține corespunzător serviciile necesare, pentru epuizarea și disperarea cadrelor medicale lăsate să se lupte singure cu pandemia, pentru lipsa medicamentelor, a instrumentelor medicale, a netratării și uitării bolnavilor cronici, pentru restricțiile haotice și la bunul-plac, pentru încălcarea drepturilor fundamentale ale omului, pentru sutele de mii de locuri de muncă pierdute, pentru zecile de mii de afaceri falimentare, pentru distrugerea unor domenii-cheie de activitate în orice stat și societate, pentru răzgândirile peste noapte și incoerență, pentru lipsa măsurilor de sprijin concret și țintit față de toate categoriile socioprofesionale și de vârstă și toate domeniile de activitate, pentru bâlbe, incompetență și ineficiență, pentru jocurile și interesele politice devenite prioritate maximă, pentru bătaia pe funcții și privilegii, pentru uitare, ignorare, ignoranță, fracturi logice și neadevăruri flagrante, pentru să suntem singuri în fața pandemiei!

Dar, mai ales, românii sunt vinovați pentru aroganța guvernanților, cei incapabili să facă diferența între binele național și cel personal și de grup, cei incapabili să-și recunoască greșelile și să le repare, cei care refuză orice propunere constructivă și orice soluție dovedită viabilă, pentru că interesul lor politic este mai presus de orice.

După un an de pandemie, de la o zi la alta, suntem cu atât mai singuri și cu atât mai vinovați cu cât incapacitatea și aroganța celor care guvernează cresc.

După un an de pandemie, ne este cu atât mai rău cu cât lipsa de măsuri adecvate este mai mare. Pentru ei, rămânem vinovați. Pentru ei, suntem cei datori să plătească!

Acum exact un an, în calitate de primar al sectorului 1 al municipiului București, primeam de la ministrul mediului de atunci răspunsul la sesizarea privind ocuparea fără acte a 5,3 ha de teren din sectorul 1 și depozitarea unor cantități de sute de mii de metri cubi de gunoaie pe această suprafață. Sesizarea avea anexate și rapoartele de expertiză topografică care atestă acest fapt. Răspunsul de atunci a fost că Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor nu are atribuții în verificarea acestor aspecte.

Acum, actualul ministru al mediului „descoperă” o serie de depozite necontrolate de deșeuri, unele chiar în sectorul 1. Mă adresez pe această cale, reluând solicitarea de verificare și control al unei suprafețe de peste 5 ha de teren din sectorul 1, domeniu public, ocupată cu deșeuri de ani și ani, devenită o groapă ilegală de gunoi prin indiferența autorităților de mediu. Poate actualul ministru al mediului are capacitatea de a ne da un răspuns legal și competent pe această speță. Între timp, aflu că poluatorii au trecut la un nou nivel: acționează în instanță Guvernul României și Primăria Capitalei pentru a schimba legislația europeană de mediu aplicabilă și asimilată legislației din România. Astfel, doresc dumnealor ca încălcarea legii să fie corectată prin modificarea sau abrogarea articolelor încălcate.

Cu o săptămână în urmă, pe data de 10 martie, la Curtea de Apel București s-a judecat plângerea prealabilă depusă de un operator de depozit de deșeuri pentru modificarea sau abrogarea HG nr. 349/2005, ce transpune în legislația română Directiva 1999/31/CE.

Oare ce atitudine vor lua față de această situație gravă ministrul mediului și subordonații săi? Devine România, cu știrea și acceptul acestora, groapa de gunoi a Europei?

Curtea de Apel București, dosarul nr. 6.776/2/2020, Secția 8 – Complet de 6, termen – 10.03.2021, ora 9.00.

Obiect: anulare act administrativ cu caracter normativ, HG nr. 349/2005 – fond.

„«Vinerea verde», bine-venită, dar nu suficientă”

De săptămâna trecută avem „Vinerea verde”, o campanie de conștientizare lansată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, cu scopul declarat de a reduce poluarea aerului din marile orașe, prin încurajarea transportului alternativ.

Salut această inițiativă, precum și variantele alese în această zi de reprezentanții Guvernului. Utilizarea transportului comun, mersul pe jos, utilizarea bicicletei, a vehiculelor electrice sunt, toate, măsuri „de manual”, pe care le regăsim încă din 2008, odată cu obligația de a respecta Directiva 2008/50/CE privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa, în toate strategiile, planurile, comunicările la nivel european sau național.

Însă, după cum „cu o floare nu se face primăvară”, nici cu o zi pe săptămână nu se va curăța aerul din marile orașe, astfel încât reducerea emisiilor să contribuie semnificativ la protejarea sănătății noastre.

De aceea, am ales să fac azi apel la autoritățile responsabile, centrale și locale, să accelereze punerea în practică a tuturor măsurilor prevăzute în multitudinea de documente strategice pe care le avem în vigoare. Mă refer aici la obligațiile asumate de România prin transpunerea legislației europene, la planurile integrate privind calitatea aerului pentru aglomerările urbane, la planurile de mobilitate urbană durabilă, la Strategia națională privind protecția atmosferei, Strategia națională privind schimbările climatice, la Cadrul național de politică pentru dezvoltarea pieței în ceea ce privește combustibilii alternativi în sectorul transporturilor și pentru instalarea infrastructurii relevante în România, iar lista ar putea continua cu programele finanțate din fonduri europene sau cu programele Administrației Fondului pentru Mediu.

Înțeleg necesitatea și importanța unor documente strategice, care să asigure o viziune pe termen mediu și lung, însă ceea ce ne lipsește cu desăvârșire este punerea lor în practică și tocmai această lipsă de acțiune din ultimii 20 de ani a făcut ca România să fie țara cu cele mai multe decese provocate de poluarea aerului.

Mă bucur de inițiativa Ministerului Mediului și aștept să continue rapid în aceeași notă, să dea drumul programelor finanțate prin AFM, să colaboreze cu celelalte ministere, care răspund de transporturi, de fondurile europene, precum și cu primarii marilor orașe, astfel încât măsurile tehnologice să fie implementate odată cu măsurile sistemice.

Privim Planul național de redresare și reziliență cu maxim optimism, prin prisma sumelor alocate pentru investiții, inclusiv pentru obiective care contribuie la atenuarea poluării

aerului, însă trebuie să avem cu toții în vedere că bani au fost disponibili și în alte perioade, dar principala problemă a fost incapacitatea de a implementa proiectele propuse. Nu ne mai permitem să eșuăm, pentru că este în joc sănătatea noastră, a tuturor!

## **Doamna Vetuța Stănescu:**

„Stimulentul de reinserție în muncă crește de la 650 de lei la 1.500 de lei lunar”

A fi părinte este, probabil, cea mai mare bucurie pe care o poate avea un om într-o viață, dar și cea mai mare responsabilitate, un job care te solicită 24 din 24, șapte zile din șapte. Ultimul an a fost o adevărată provocare pentru tinerele familii, dar mai ales pentru părinții îngrijorați de incertitudinea viitorului lor și sănătatea copiilor lor.

În această privință, Ministerul Muncii și Protecției Sociale vine cu vești bune, în special pentru mamele care doresc să își reia activitatea la mai puțin de șase luni de la momentul nașterii.

Acum câteva zile a fost pus în dezbatere publică Proiectul de ordonanță de urgență prin care stimulentul de reinserție pentru părintele care se întoarce la muncă înainte de împlinirea de către copil a vârstei de șase luni crește de la 650 de lei lunar la 1.500 de lei. Nevoia acestei modificări legislative a fost cauzată de rata mică a părinților care au dorit să revină la muncă mai repede. Creșterea stimulentului de peste două ori are scopul de a-i determina pe cât mai mulți părinți să opteze pentru reluarea activității lucrative, fiind o măsură care crește veniturile, scade riscurile deprofesionalizării, asigură forța de muncă necesară angajatorilor și, de asemenea, aduce și un plus financiar considerabil la bugetul statului.

Totodată, această creștere substanțială îi va permite părintelui să apeleze la servicii specializate pentru supravegherea și îngrijirea copilului. Noi, liberalii, considerăm că decizia de a avea un copil trebuie să fie cât mai mult încurajată de statul român. Femeile care au avut curajul, deși lucrează din greu, să aibă un copil în această perioadă trebuie susținute în efortul lor de a avea o carieră și de a reprezenta stâlpul de rezistență al unei familii.

Din păcate, statistica și indicii demografici din ultima perioadă au atins cele mai pesimiste cote și proiecții. Știm foarte bine că tinerii din România nu mai aleg să își întemeieze familii, cu atât mai puțin să aibă copii. Prin politicile publice pe care le promovează, statul român are obligația de a încuraja tinerii din România să își întemeieze familii și să rămână aici, în țară, iar această încurajare trebuie tradusă prin oferirea unor condiții și măsuri concrete în această direcție.

În acest context, creșterea stimulentului de reinserție este o primă măsură de acest fel. Tinerele mame nu mai trebuie să trăiască cu gândul că a avea un copil reprezintă sacrificarea vieții profesionale. Este adevărat, proiectul ordonanței de urgență nu precizează problemele structurale cu care se confruntă demografia României, care necesită măsuri mult mai ample și cu un impact mult mai mare, însă este un prim pas.

După multe estimări, populația României va coborî, în 2050, la 15 milioane de locuitori, iar acest fapt poate conduce la probleme economice semnificative, în principal presiuni uriașe asupra bugetului asigurărilor sociale de stat. Dacă nu vom lua măsuri concrete în următorii ani, vom asista pasiv la problemele ce vizează, pe termen lung, însăși existența statului român. Timpul pentru a acționa în consecință trebuie recuperat rapid!

PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ

Sărut mâna!

## Bună dimineața!

Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm lucrările de astăzi ale ședinței Camerei Deputaților și vă informez că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența 125.

Ordinea de zi pentru astăzi a fost deja distribuită.

Vă reamintesc programul de lucru: între orele 10.00 și 11.30 – dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; 11.30–12.00 – pauză; ora 12.00 – vot final; la încheierea ședinței de vot final – ședința Biroului permanent al Camerei Deputaților, urmată de ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Dacă sunt observații în legătură cu ordinea de zi? Vă rog, domnule deputat.

## **Domnul Benedek Zacharie:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doresc să introduc pe ordinea de zi PL-x 601/2020. Avem consensul liderilor și aș dori să-l introduc la punctul 5.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis**

**:**

Obiectul de reglementare îl dorim.

## Da, un moment.

Este Proiectul de lege care modifică și completează Ordonanța Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărții de identitate și certificarea autenticității vehiculelor rutiere în vederea comercializării, înmatriculării sau înregistrării acestora în România și Ordonanța Guvernului nr. 80/2000.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

Da.

Vă mulțumesc.

Fiind acordul liderilor, PL-x 601/2020 va intra la 5 prim. Dacă mai sunt observații, intervenții? Nu.

Atunci, intrăm în ordinea de zi. Începem dezbaterea inițiativelor legislative.

La punctul 1, Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 35/2021.

Dacă sunt obiecții sau comentarii de ordin general? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Obiecții la titlu? Nu.

Adoptat. La preambul? Nu. Adoptat. La articolul unic?

Nu. Adoptat.

Dezbaterile sunt finalizate.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

La punctul 2 și punctul 3 de pe ordinea de zi nu au sosit încă rapoartele comune, așa că mergem la punctul 4, Proiectul de lege privind instituirea zilei de 10 ianuarie – Ziua matematicii, informaticii și științelor naturii; PL-x 74/2021. Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Domnul deputat Pambuccian Varujan.

## **Domnul Varujan Pambuccian**

**:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Proiectul acesta de lege face parte dintr-un program mai amplu pe care o să vi-l propun, legat de dezvoltarea domeniului ȘTIM – e traducerea pe care am dat-o pentru STEM – în România.

Consider că este foarte important să facem lucrul acesta acum, în al doisprezecelea ceas. Pentru că se constată, nu numai în România, ci și într-o arie mai mare, care cuprinde multe țări în care se trăiește bine, în care nivelul de trai este ridicat, că tinerii se orientează mult mai mult către domeniile de minimă rezistență și, atunci, riscul ca aceste națiuni să ajungă ușor-ușor să piardă locurile pe care ele le au astăzi în ceea ce privește nivelul de dezvoltare al științei și tehnologiei în țările respective, în națiunile respective, riscul acesta este foarte mare.

România și așa în ultimii 30 de ani a făcut un pas înapoi, spre deosebire de alte națiuni, alte țări, care au făcut pași spectaculoși înainte. Și avem exemplul Israelului, al Chinei, al Coreei în acest sens.

România trebuie să recupereze tot ce a pierdut și trebuie să ajungă să aibă un cuvânt de spus în acest domeniu.

Istoria a dovedit că națiunile care nu au însemnat foarte mult în zona aceasta, a științelor și tehnologiilor, și care în general au urmat alte națiuni în direcția aceasta nu au avut... nu au beneficiat de un nivel de trai ridicat, de un viitor cert. Și nu vreau ca lucrul acesta să se întâmple pentru națiunea română.

Cred că este un gest de patriotism fundamental ca domeniul acesta să se dezvolte rapid în România, să recuperăm ce am pierdut și să începem să avem lucruri pe care să le producem noi și pentru care să putem să avem un cuvânt de spus în concertul acesta global.

Instituirea unei asemenea zile are în primul rând – de aceea este și primul pas –, are în primul rând semnificația aceasta de atragere a atenției și a populației, dar mai ales a tinerilor, în sensul acesta al dezvoltării, al unei eventuale calificări în acest domeniu, al unei cariere în acest domeniu.

Și după aceea trebuie să venim cu legislația care să le asigure acestor oameni posibilitatea de a avea o carieră în România, de a avea produse de proprietate intelectuală create în România, în zona științifică și tehnologică, și de a însemna ceva în acest concert al națiunilor.

Am ales ziua de 10 ianuarie pentru că pe 10 ianuarie 1906 s-a născut una dintre cele mai complexe personalități pe care le-a dat această națiune – mă refer la profesorul Grigore Moisil, un om care a avut rezultate fundamentale. Culmea este că este mult mai admirat în afara țării – de fapt, nu e culmea, se pare că acesta e un obicei la noi – decât în România. În matematică, în mecanică teoretică, în informatică, în logica formală. Dar care în același timp a contribuit foarte mult – și am să folosesc un cuvânt care, din păcate, a fost golit de sens în ultimul timp – la popularizarea acestor domenii și la sprijinirea tineretului pentru a lua o hotărâre în sensul acesta, în sensul unei cariere în acest domeniu, în ȘTIM.

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

Vă mulțumesc.

## **Domnul Varujan Pambuccian**

**:**

Să nu uităm că lui îi datorăm... Asta vreau să mai spun, pentru că lucrul acesta, din păcate, nu se știe în România foarte mult: lui îi datorăm și faptul că, în 1957, România a fost a cincea națiune care a proiectat și a construit un calculator electronic. Este una dintre cele mai mari realizări pe care le-am avut ca națiune, despre care nu știu de ce nu se vorbește. Noi credem că suntem, așa, un popor de muncitori în fabrica de soft apăruți în ultimii 20 de ani, dar noi am însemnat foarte mult în domeniul acesta. Sunt foarte mulți oameni pe planeta aceasta care ne respectă pentru ce s-a întâmplat atunci și după aceea.

Și-mi doresc să se întâmple...

Da.

Vă mulțumesc frumos, domnule deputat.

Vă mulțumim pentru intervenție, din partea inițiatorului. Din partea comisiei sesizate în fond are cuvântul domnul deputat Dragoș Gabriel Zisopol, președintele Comisiei pentru știință și tehnologie.

Prezentarea raportului, vă rog.

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați, Stimați invitați,

Pentru început, vreau să fac precizarea că în raport există o greșeală materială, la pagina 3.

În acest context, se va înlocui sintagma „Comisiei juridice, de disciplină și imunități” cu sintagma „Comisiei pentru știință și tehnologie”. Și voi citi în consecință.

Ca atare, permiteți-mi să dau citire raportului, cu modificarea pe care am subliniat-o.

Comisia pentru știință și tehnologie a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege privind instituirea zilei de 10 ianuarie – Ziua matematicii, informaticii și științelor naturii.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social au avizat favorabil proiectul de lege.

Senatul a adoptat proiectul de lege în ședința din data de 28 decembrie 2020, ca urmare a depășirii termenului de adoptare.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea zilei de 10 ianuarie – Ziua matematicii, informaticii și științelor naturii.

Potrivit expunerii de motive, în această zi, în anul 1906, s-a născut academicianul Grigore Constantin Moisil, personalitate care și-a pus amprenta asupra dezvoltării matematicii românești și care a fost cel mai important pionier al informaticii în România și unul dintre cei mai importanți teoreticieni ai informaticii din lume.

Comisia a examinat proiectul de lege în ședința din data de 16 februarie 2021.

Membrii Comisiei pentru știință și tehnologie – aici am făcut modificarea – au participat la dezbateri conform listei de prezență.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de lege privind instituirea zilei de 10 ianuarie – Ziua matematicii, informaticii și științelor naturii, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din acest raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Stimate domnule președinte de ședință, propun ca timpul de dezbatere a amendamentului să fie de două minute. Vă mulțumesc.

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

Vă mulțumesc și eu.

Da?

Nu se aude.

Dacă nu..., dacă nu a intrat doamna deputat, voi spune eu un gând.

Fiind profesor de matematică, nu pot să nu salut această inițiativă, în respect față de matematică, această disciplină care, pe bună dreptate, este denumită „regina științelor”.

Știu că această denumire naște anumite invidii, naște anumite frustrări, dar aș spune că, dacă matematica este regina științelor, acest lucru nu oprește pe nimeni care reprezintă o altă disciplină să facă din disciplina respectivă regele științelor.

De asemenea, se mai spune că fiecare disciplină este atâta știință câtă matematică conține.

Este adevărat că matematica a stat, stă și va sta mereu la baza analizei studiilor și a tuturor elementelor structurale pentru celelalte discipline.

Salut această inițiativă.

Grupul Partidului Național Liberal va vota această propunere legislativă, din respect pentru tot ceea ce a însemnat, înseamnă și va da frumos și bun România, românismul, în domeniul matematicii, al informaticii și al științelor naturii.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnul Grosaru.

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al minorităților naționale va vota, de asemenea, această bine-venită inițiativă legislativă.

Salut personal această inițiativă a domnului Pambuccian, din perspectiva faptului că inclusiv un părinte de-al meu a fost profesor de matematică – și aduc un omagiu pe această cale tatălui meu –, dar și din perspectiva reprezentantului..., a mea, ca reprezentant al minorității italiene, pentru că în România, la un moment dat, știți foarte bine, a circulat o culegere de probleme de matematică scrisă de un etnic italian.

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă nu mai sunt luări de cuvânt în cadrul dezbaterilor generale, trecem la dezbaterea inițiativei legislative. Titlul legii. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Sunt patru amendamente admise. La art. 1? Nu.

Art. 2? Nu. Art. 3? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

6. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2018 privind modificarea anexei la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2011 pentru aprobarea organizării unor acțiuni de informare și promovare privind politicile aplicate în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, în plan intern și internațional; PL-x 58/2019.

Suntem în procedură de urgență.

Conform prevederilor din regulament, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Și îi dăm cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, pentru prezentarea raportului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru agricultură a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2018 privind modificarea anexei la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2011 pentru aprobarea organizării unor acțiuni de informare și promovare privind politicile aplicate în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, în plan intern și internațional.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 18 februarie 2019.

Proiectul de lege este de competența decizională a Camerei Deputaților.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea anexei la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2011 pentru aprobarea organizării unor acțiuni de informare și promovare privind politicile aplicate în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, în plan intern și internațional.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a hotărât, cu majoritate de voturi – înregistrându-se 3 abțineri –, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, în forma prezentată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 5, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărții de identitate și certificarea autenticității vehiculelor rutiere în vederea comercializării, înmatriculării sau înregistrării acestora în România și a Ordonanței Guvernului nr. 80/2000 privind omologarea și certificarea produselor și a materialelor de exploatare utilizate la vehiculele rutiere, precum și condițiile de introducere pe piață și de comercializare a acestora; PL-x 601/2020.

Suntem în procedură de urgență.

Îi dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare, Comisia pentru industrii și Comisia pentru transporturi.

Prezentarea raportului, vă rog, domnul președinte.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărții de identitate și certificarea autenticității vehiculelor rutiere în vederea comercializării, înmatriculării sau înregistrării acestora în România și a Ordonanței Guvernului nr. 80/2000 privind omologarea și certificarea produselor și a materialelor de exploatare utilizate la vehiculele rutiere, precum și condițiile de introducere pe piață și de comercializare a acestora, transmis cu adresa PL-x 601/2020 din data de 6 octombrie 2020

Consiliul Legislativ, cu avizul nr. 702/21 iulie 2020, avizează favorabil proiectul de ordonanță, cu observații și propuneri.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, în ședința din 30 septembrie 2020, a adoptat proiectul de lege.

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, în ședința din 9 februarie 2021, a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru transporturi și infrastructură au examinat proiectul de lege în ședința comună din 9 martie 2020.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărții de identitate și certificarea autenticității vehiculelor rutiere în vederea comercializării, înmatriculării sau înregistrării acestora în România și a Ordonanței Guvernului nr. 80/2000 privind omologarea și certificarea produselor și a materialelor de exploatare utilizate la vehiculele rutiere, precum și condițiile de introducere pe piață și de comercializare a acestora, cu amendamentele admise prevăzute în anexa nr. 1 și amendamentele respinse prevăzute în anexa nr. 2, anexe care fac parte integrantă din prezentul raport comun.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Vă rog să propuneți și timpul afectat dezbaterilor propunerii legislative.

Propun pentru dezbateri trei minute. Vă mulțumesc.

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

Vă mulțumesc și eu.

## PL-x 347/2019.

Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru politică externă au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale.

Senatul a adoptat inițiativa legislativă, în condițiile art. 115 alin. (5) teza a III-a din Constituția României, republicată. Camera Deputaților este Camera decizională.

Obiectul de reglementare este modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 202/2008 în sensul eliminării referirilor la „Ministerul Economiei și Finanțelor”, al actualizării componenței Consiliului interinstituțional pentru implementarea sancțiunilor, precum și pentru respectarea

angajamentelor internaționale ale României în domeniul combaterii finanțării terorismului.

În conformitate cu prevederile art. 61 și art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, membrii comisiilor sesizate pentru dezbaterea în fond a proiectului de lege au examinat inițiativa legislativă în ședințe separate.

Membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, inițiativa legislativă se încadrează în categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 8, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 65/2019 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2012 pentru stabilirea cadrului instituțional de acțiune în scopul utilizării durabile a pesticidelor pe teritoriul României; PL-x 456/2019.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului, Guvernul României.

Vă rog.

## **Domnul Gheorghe Ștefan** _– secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Bună ziua!

Mă numesc Gheorghe Ștefan; sunt secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare transpunerea prevederilor Directivei (UE) 2019/782 a Comisiei din 15 mai 2019 de modificare a Directivei 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește stabilirea indicatorilor de risc armonizați. Astfel, se prevede că:

– indicatorii de risc armonizați sunt stabiliți la nivel european;

– autoritatea responsabilă de calcularea indicatorilor de risc armonizați este Autoritatea Națională Fitosanitară;

– indicatorii de risc armonizați măsoară progresele înregistrate în îndeplinirea obiectivului de reducere a riscurilor și a efectelor utilizării pesticidelor asupra sănătății umane și asupra mediului la nivelul Uniunii Europene.

Doamnelor și domnilor deputați, vă rog să aprobați proiectul de lege, în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Îi dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice – prezentarea raportului. Vă rog.

Comisia pentru agricultură a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 65/2019 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2012 pentru stabilirea cadrului instituțional de acțiune în scopul utilizării durabile a pesticidelor pe teritoriul României.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 9 octombrie 2019.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Comisia pentru mediu și echilibru ecologic, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru sănătate și familie au avizat favorabil proiectul de lege mai sus menționat.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2012. Proiectul transpune prevederile Directivei (UE) 2019/782 a Comisiei din 15 mai 2019 de modificare a Directivei 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește stabilirea indicatorilor de risc armonizați.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru agricultură au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, în forma prezentată de Senat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 9, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea și protecția infrastructurilor critice; PL-x 430/2019.

Suntem în procedură de urgență.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului, Guvernul României.

## **Domnul Gheorghe Sorescu** _– subsecretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Gheorghe Sorescu, Ministerul Afacerilor Interne.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 61/2019 are ca obiect constituirea temeiului legal pentru desemnarea ca infrastructuri critice naționale a obiectivelor strategice de interes național aflate în stadiu de proiect.

În considerarea celor anterior menționate, vă rugăm să adoptați Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea și protecția infrastructurilor critice, în forma propusă de comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Are cuvântul reprezentantul comisiilor raportoare, Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru apărare.

Prezentarea raportului comun, vă rog, doamna deputat Simona Bucura.

În conformitate cu prevederile art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost sesizate spre dezbatere și avizare pe fond cu privire la PL-x 430 din 8 octombrie 2019.

Camera Deputaților este Camera decizională. Senatul este prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Consiliul Suprem de Apărare a Țării, cu Decizia nr. 64 din 30 iulie 2019, a avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2010. Soluțiile legislative propuse au în vedere necesitatea stabilirii conexiunilor cu coridoarele europene de transport și asigurarea cerințelor pentru apărare.

Potrivit prevederilor art. 61 și art. 63, Comisia pentru administrație și Comisia pentru apărare au examinat acest proiect de lege, iar, în urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2019.

În funcție de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc. Dacă la dezbateri generale? Domnul deputat Moldovan Sorin, Grupul PNL, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Ținând cont de prevederile Ordonanței de urgență nr. 98/2010, care a creat baza legală necesară reglementării domeniului protecției infrastructurii critice în România, facilitând astfel realizarea cadrului normativ secundar care asigură un nivel corespunzător de protecție a infrastructurii critice, esențial pentru dezvoltarea economică, menținerea funcțiilor vitale ale societății și, bineînțeles, siguranța cetățenilor, astăzi avem de votat Proiectul de lege de adoptare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2019, prin care se face corelarea cadrului legislativ existent, în conformitate cu avizul negativ exprimat de Consiliul Legislativ, prin republicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2010.

Astfel, ținând cont că este vorba despre infrastructura critică și despre securitatea acesteia, Grupul Partidului Național susține adoptarea acestui raport. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă mai sunt intervenții? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final. Punctul 10, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2019 pentru completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri; PL-x 409/2019.

Proiectul de lege se dezbate în procedură de urgență. Reprezentantul inițiatorului, Guvernul României, vă rog.

## **Domnul Adrian-Ștefan Cîrstea** _– secretar de stat în Ministerul Tineretului și Sportului_ **:**

## Bună ziua!

Numele meu este Adrian Cîrstea și sunt secretar de stat în Ministerul Tineretului și Sportului.

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2019 în vederea extinderii domeniilor în care poate fi prestată activitatea desfășurată de zilieri, precum și reintroducerii în categoria beneficiarilor legii a instituțiilor aflate în coordonarea Ministerului Tineretului și Sportului.

Proiectul a fost adoptat de Senat în ședința din 25 septembrie 2019, a fost avizat favorabil de toate comisiile din Parlament, iar Guvernul susține aprobarea acestui proiect.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială, prezentarea raportului, vă rog. Doamna deputat Țonea.

## **Doamna Oana-Silvia Țoiu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis**

**:**

Țoiu. Țoiu, domnule președinte. Țoiu! Țoiu!

## Mulțumesc, domnule lider de grup.

Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată, prin adresa PL-x 409/2019 din 1 octombrie 2019, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2019 pentru completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2019 în vederea extinderii domeniilor în care poate fi prestată activitatea desfășurată de zilieri, precum și pentru reintroducerea în categoria beneficiarilor legii a instituțiilor aflate în coordonarea Ministerului Tineretului și Sportului.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 25 septembrie 2019.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizele favorabile de la Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social, avizul Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, precum și avizul Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, în forma prezentată de Senat.

Propunem cinci minute pentru dezbatere. Mulțumesc.

Da.

Vorbim... Doamnă deputat Țoiu Oana, ați prezentat raportul pentru PL-x 409/2019.

Nefiind propuse amendamente, nu este necesar să adoptăm un timp pentru dezbaterea proiectului legislativ.

Așa că vă întreb dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale. Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 11, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2019 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2019; PL-x 215/2019.

Proiectul de lege se dezbate în procedură de urgență. Reprezentantul inițiatorului, Guvernul României, vă rog. Domnul ministru secretar de stat Lucian Heiuș.

## **Domnul Lucian Ovidiu Heiuș** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor_ **:**

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 14/2019 a aprobat plafoanele unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2019.

Pe baza acestor indicatori a fost construit și aprobat bugetul de stat pe anul 2020, buget care a fost și executat în cursul anului 2020.

În consecință, vă rugăm să aprobați ordonanța, în forma aprobată de Guvern.

Vă mulțumesc.

Îi dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, pentru prezentarea raportului.

Președintele comisiei, domnul deputat Bogdan Huțucă.

## Bună ziua!

Raport asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2019 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2019

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2019.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, membrii comisiei au examinat proiectul de lege menționat mai sus în ședința din 15 aprilie 2019.

În urma examinării și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare proiectul de lege, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 12, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2019 pentru completarea Legii nr. 176/2018 privind internshipul; PL-x 214/2019.

Suntem în procedură de urgență.

Reprezentantul inițiatorului, Guvernul României? Nu.

Vă rog, reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială, pentru prezentarea raportului. Doamna deputat Oana Țoiu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În temeiul art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată, prin adresa PL-x 214 din 8 aprilie 2019, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2019 pentru completarea Legii nr. 176/2018 privind internshipul.

Proiectul de lege are ca obiect completarea Legii nr. 176/2018 în scopul reglementării modalității de continuare a organizării Programului oficial de internship al Guvernului României de către Secretariatul General al Guvernului, program care se va desfășura atât la nivelul aparatului de lucru al Guvernului, cât și la nivelul ministerelor și instituțiilor publice ale administrației publice centrale, care vor avea calitatea de organizație-gazdă.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 1 aprilie 2019.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, în forma prezentată de Senat.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. La dezbateri generale? Nu.

Rămâne la votul final.

Punctul 13, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 48/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 16/2018 privind asigurarea măsurilor necesare organizării și desfășurării unor proiecte culturale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 405/2019.

Suntem în procedură de urgență.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului, Guvernul României.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 48/2019 a avut ca obiect de reglementare participarea României la un proiect cultural, și anume la festivalul artelor numit „Europalia”, organizat sub auspiciile asigurării de către România a președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene.

Proiectul în sine și-a atins obiectivul.

Ca atare, ordonanța de urgență și-a atins scopul.

Proiectul de lege aflat în fața dumneavoastră a fost adoptat de Senatul României și are toate avizele din partea comisiilor de specialitate ale Camerei Deputaților, așa că vă rugăm să adoptați proiectul de lege, în forma prezentată. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Reprezentantul comisiilor raportoare, Comisia pentru politică externă și Comisia pentru cultură, prezentarea raportului comun. Vă rog, domnule deputat Iulian Bulai.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Camera Deputaților este Camera decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 23 septembrie 2019.

Membrii Comisiei pentru politică externă au examinat proiectul de lege în ședința din data de 15 octombrie 2018.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă și-a desfășurat lucrările în ședința din 22 octombrie 2019.

Comisia a dat un raport comun de adoptare, în unanimitate.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. La dezbateri generale? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final. Stimați colegi,

Vă informez că punctele 14, 15 și 16 de pe ordinea de zi vor fi reportate și se vor regăsi în ordinea de zi de marțea viitoare, la respingeri.

Așa încât vom continua cu punctul 17 de pe ordinea zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2019 privind reorganizarea sistemului național de clasificare a carcaselor de bovine, porcine și ovine, precum și monitorizarea, controlul și raportarea prețurilor de piață ale carcaselor și ale animalelor vii; PL-x 32/2021.

Suntem în procedură de urgență.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului, Guvernul României.

Vă rog să vă și prezentați. Toți colegii vă cunosc, și de asta.

## **Domnul Demeter András István** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Culturii_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Mă numesc Demeter András; sunt secretar de stat la Ministerul Culturii.

Mulțumesc, domnule președinte. Mă mai prezint o dată.

Gheorghe Ștefan, secretar de stat, Ministerul Agriculturii. Proiectul de ordonanță de urgență are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2019 privind reorganizarea sistemului național de clasificare a carcaselor de bovine, porcine și ovine, precum și monitorizarea, controlul și raportarea prețurilor de piață ale carcaselor și ale animalelor vii, aprobată prin Legea nr. 228/2019, în vederea reorganizării sistemului de clasificare la nivel național și, respectiv, a elaborării legislației subsecvente de ordin secundar și terțiar, care să asigure, pe de o parte, continuarea funcționării sistemului de clasificare a carcaselor, iar, pe de altă parte, preluarea și implementarea în legislația națională a regulamentelor europene în materie, în contextul îndeplinirii obligațiilor ce îi revin României, în calitatea sa de stat membru.

Proiectul de lege are avizele Camerei Deputaților și Senatului.

Și vă rugăm, prin urmare, să aprobați proiectul de lege, în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Îi dau cuvântul reprezentatului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, pentru prezentarea raportului. Vă rog.

Comisia pentru agricultură a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2019 privind reorganizarea sistemului național de clasificare a carcaselor de bovine, porcine și ovine, precum și monitorizarea, controlul și raportarea prețurilor de piață ale carcaselor și ale animalelor vii.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență, ca urmare a depășirii termenului de adoptare.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență, cu observații și propuneri.

Comisia pentru tehnologia informațiilor și comunicațiilor a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru industrii și servicii a avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea, modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2019 în vederea reorganizării sistemului de clasificare la nivel național și, respectiv, a elaborării legislației subsecvente de ordin secundar și terțiar, care să asigure, pe de o parte, continuarea funcționării sistemului de clasificare a carcaselor, iar, pe de altă parte, preluarea și implementarea în legislația națională a regulamentelor europene în materie, în contextul îndeplinirii obligațiilor ce îi revin României, în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a propus, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. La dezbateri generale? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 18, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 214/2020 privind modificarea și completarea art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare locală și pentru instituirea unor măsuri pentru derularea Programului național de dezvoltare locală etapa I; PL-x 96/2021.

Suntem în procedură de urgență.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului, Guvernul României.

Domnul ministru secretar de stat Claudiu Răcuci.

## **Domnul Claudiu-Vasile Răcuci** _– secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației_ **:**

## Bună ziua, dragi deputați și deputate!

Prin prezenta ordonanță se propune modificarea mecanismului de implementare a Programului național de dezvoltare locală, astfel încât să se asigure beneficiarilor posibilitatea gestionării contractelor de achiziții publice atribuite pentru realizarea obiectivelor de investiții finanțate prin program, fără a se mai institui condiționarea finanțării acestora de sume reprezentând credite bugetare aprobate prin legile bugetare anuale.

De asemenea, o altă reglementare propusă vizează prelungirea pe o perioadă de până la doi ani a contractelor de finanțare multianuale încheiate între Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și beneficiarii Programului național de dezvoltare locală.

Vă rugăm să susțineți adoptarea acestui proiect de lege. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Îi dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, pentru prezentarea raportului.

Doamna deputat Simona Bucura, vă rog.

În conformitate cu prevederile art. 94 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a fost sesizată cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, a Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 214/2020 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare locală și pentru instituirea unor măsuri pentru derularea Programului național de dezvoltare locală etapa I, transmis cu adresa PL-x 96/2021 din 10 februarie 2021.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaților este Camera Decizională.

Comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ și avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului.

Proiectul are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței nr. 214/2020 în vederea schimbării mecanismului de implementare a Programului național de dezvoltare locală, astfel încât să se asigure beneficiarilor posibilitatea gestionării contractelor de achiziții publice pentru realizarea obiectivelor de investiții, fără a se mai condiționa aceste investiții de existența creditelor bugetare și asigurându-se în același timp și prelungirea programului cu o perioadă de doi ani. Potrivit prevederilor art. 61 din regulament, Comisia pentru administrație publică a examinat proiectul de lege în ședința din 23 februarie și, cu unanimitate de voturi, a dat un raport de adoptare, în forma adoptată de Senat.

În funcție de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale?

Domnul deputat Seres Denes, Grupul parlamentar al UDMR, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Această ordonanță de urgență într-adevăr justifică urgența, având în vedere că completează și modifică Ordonanța de urgență nr. 28/2013, ordonanță care a aprobat Programul național de dezvoltare locală, care avea finalitate în anul 2020.

Or, din cele peste 3.000 de proiecte aprobate și în derulare, peste 1.000 de proiecte nu au fost finalizate.

Având în vedere acest lucru, sigur, se impunea prelungirea programului cu încă doi ani.

Având în vedere că ordonanța transparentizează și modalitatea de decontare a cheltuielilor, precum și faptul că nu este condiționată de aprobarea creditelor bugetare, Grupul UDMR sprijină și votează acest proiect de lege. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Domnul deputat Roman Florin, Grupul PNL, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Grupul PNL va susține acest proiect de lege de aprobare a ordonanței.

Pe lângă faptul că era imperios necesară o intervenție legislativă care să permită prelungirea termenului pentru PNDL I – așa cum spunea colegul deputat Seres Denes, sunt încă aproape 1.000 de proiecte care nu sunt finalizate și riscăm să rămânem cu 1.000 de șantiere deschise și nefinanțate –, apreciez intervenția Ministerului Dezvoltării, care vine și cu acea prevedere legată de creditele de angajament.

Foarte mulți dintre dumneavoastră aflați de la colegii primari că aceste investiții pornite cu ani în urmă au fost licitate la anumite sume; a apărut celebra Ordonanță nr. 114, care practic a dat peste cap majoritatea contractelor pe PNDL; a crescut prețul bitumului – dacă vă amintiți, anul trecut, practic, s-a dublat prețul, s-a dus de la 1.200 la 2.400 pe tonă – și a mai apărut și acea problemă legată de manoperă pentru societățile comerciale din zona construcțiilor care lucrează pe PNDL.

Tot așa cum știți, aceste contracte nu pot fi modificate prin acte adiționale.

Prin urmare, soluția găsită de Ministerul Dezvoltării pentru finalizarea lucrărilor începute pe PNDL 1 prin această formulă este nu doar corectă, ci și necesară.

Motiv pentru care Partidul Național Liberal va vota acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Domnul deputat Suciu Daniel, Grupul PSD.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Din capul locului trebuie să spunem că și Partidul Social Democrat, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, va vota acest proiect legislativ.

Dar vreau să fac și niște completări, suplimentar, pentru că despre Programul național de dezvoltare locală s-au spus foarte multe neadevăruri în ultimii ani și faptul că astăzi coaliția guvernamentală susține prelungirea cu doi ani de zile a implementării PNDL este, dacă vreți, o ușoară palmă peste ani pentru niște colegi care tot timpul au acuzat acest program.

Vreau să vă spun că, în ultimii șase ani și jumătate, șapte, doar prin Programul național de dezvoltare locală, etapele I și II, în această țară, în toate județele și în aproape toate unitățile administrativ-teritoriale, se derulează circa 16.000 de obiective de investiții; 16.000 de șantiere, dacă vreți. Iar utilitatea acestui program a fost unanim recunoscută chiar de către primarii care se aflau în opoziție atunci când guvernam noi.

Doar pentru că ne aflam într-un război politic a fost profund incorect ca doar din acest motiv să acuzi un program care a funcționat.

Și, pentru că niciodată nu-mi place să rămân dator, pentru că PSD a înființat PNDL I și II, lansez nu neapărat o provocare, ci fac o propunere coaliției guvernamentale să existe și un PNDL III, pentru că este imperios necesar și sunt convins, dragi guvernanți, că, atunci când mergeți în teritoriu și discutați cu primarii, vă reclamă și vă solicită acest lucru.

Până una-alta, 47 de miliarde de lei în 16.000 de obiective este cartea noastră de vizită și aștept cu mare interes, la fel ca actorii din administrație, partea dumneavoastră de investiții, în special în satele României.

Vă mulțumesc.

Cu inima deschisă, PSD va vota acest proiect legislativ.

Mulțumesc.

Nemaifiind intervenții, proiectul de lege rămâne la votul final.

19. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 204/2020 privind stabilirea unor măsuri de aplicare a Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, în materie de reglementare a dreptului de intrare și ședere pe teritoriul României; PL-x 40/2021. Suntem în procedură de urgență.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului, Guvernul României.

**Doamna Daniela Anda Grigore Gîtman** _– secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sunt Daniela Gîtman, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe.

Prin acordul de retragere din Uniunea Europeană, Marea Britanie a agreat menținerea drepturilor de care beneficiau cetățenii europeni, inclusiv cetățenii români aflați în Regatul Unit, anterior retragerii acesteia din Uniune, instituind în acest sens un sistem de înregistrare. Până la acest moment, peste 800.000 de cetățeni români s-au înregistrat în sistemul britanic, fiind cea de-a doua cea mai numeroasă comunitate din Marea Britanie, după Polonia.

Pe cale de reciprocitate, și România trebuie să asigure menținerea drepturilor de care beneficiază cetățenii britanici aflați în țara noastră până la 31 decembrie 2020 și după această dată.

Acest proiect de lege urmărește stabilirea în dreptul intern a sistemului de înregistrare aplicabil celor aproximativ 3.000 de cetățeni britanici rezidenți, astfel încât aceștia să-și mențină drepturile dobândite atunci când Regatul Unit era încă membru al Uniunii Europene.

De asemenea, cuprinde dispoziții care reglementează acordarea vizei de intrare în România a membrilor de familie ai cetățenilor britanici beneficiari ai art. 50 din Tratatul de funcționare al Uniunii Europene, care se alătură acestora ulterior încheierii perioadei de tranziție.

Dispozițiile sunt aliniate prevederilor acordului de retragere, care a devenit parte a legislației primare a Uniunii Europene, constituind o obligație internațională asumată de Uniune și de România.

Punerea în aplicare și asigurarea respectării drepturilor cetățenilor în Uniunea Europeană vor fi monitorizate de către Comisia Europeană.

Considerăm această lege ca fiind foarte importantă, din perspectiva interesului statului român de a asigura protecția cât mai extinsă a drepturilor cetățenilor români care trăiesc în Marea Britanie, și de aceea Guvernul susține adoptarea acestui act normativ.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Îi dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare, Comisia pentru apărare și Comisia juridică, pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog, domnule deputat Grosaru.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională – PL-x 40/20201

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 204/2020 privind stabilirea unor măsuri de aplicare a Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, în materie de reglementare a dreptului de intrare și ședere pe teritoriul României

În conformitate cu prevederile art. 94 și art. 115 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea OUG nr. 204/2020 privind stabilirea unor măsuri de aplicare a Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, în materie de reglementare a dreptului de intrare și ședere pe teritoriul României, trimis cu adresa PL-x 40/2021.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat inițiativa legislativă, în condițiile art. 115 alin. (5) teza a III-a din Constituția României, republicată.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri de aplicare a Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, în materie de reglementare a dreptului de intrare și ședere pe teritoriul României.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru politică externă a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați a avizat favorabil inițiativa legislativă.

Comisia pentru muncă și protecție socială a avizat favorabil.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat favorabil.

În conformitate cu prevederile art. 61, art. 63 și art. 129 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia juridică, de disciplină și imunități au examinat proiectul de lege în ședințe separate.

Membrii celor două comisii, cu majoritate de voturi, propun plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele din anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

- Vă mulțumesc.

Și, domnule președinte, dați-mi voie: am o...

Vă mulțumesc. Vă rog.

...mențiune personală de făcut cu privire la acest aspect. Stimați colegi,

Am urmărit, în cadrul dezbaterilor din Parlamentul European premergătoare procesului Brexit, reprezentanții Marii Britanii, care acuzau la un moment dat Uniunea Europeană de atitudine de gangsteri. Nu este un termen european, vă asigur!

Sunt un cetățean european, sunt un europenist. Ceea ce s-a întâmplat cu Marea Britanie, din perspectiva mea, este o greșeală, pot spune o eroare, _a huge mistake_ , cum spun englezii. Este o diferență între Canalul Mânecii și Oceanul Atlantic, dar adevărații prieteni ai Marii Britanii vor avea o atitudine contrară acestei neplăcute situații. Nu pot accepta o forțare care are și va avea un efect nefast pe termen lung. Vă mulțumesc foarte mult.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă mai sunt luări de cuvânt?

Domnul deputat Sorin Moldovan, Grupul PNL. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Din păcate, decizia Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord de a părăsi Uniunea Europeană devine realitate și, odată cu acest lucru, statele membre ale Uniunii au de modificat diferite legi, pentru a nu se ajunge la un blocaj.

Părăsirea Uniunii Europene de către Regatul Unit creează probleme legate de persoanele care au drept de ședere în țara noastră.

Prezentul proiect stabilește categoriile de persoane și condițiile pe care cetățenii britanici le au de îndeplinit pentru a avea drept de ședere și de muncă în România.

Deși decizia Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană nu ne bucură, Grupul PNL susține adoptarea prezentului raport.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Nemaifiind luări de cuvânt, proiectul de lege intră în dezbatere pe articole.

Din partea comisiei, domnule Grosaru, dacă doriți să propunem un timp afectat dezbaterii acestui proiect de lege, fiind trei amendamente admise?

Vă rog.

Da, domnule președinte. Trei minute propun termen de dezbatere.

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 158/1999 vizează completarea capitolului de sancțiuni cu prevederi privind pedeapsa penală pentru nerespectarea regimului de control, din perspectiva efectuării unor operațiuni fără licență sau către destinații neautorizate sau supuse unor restricții internaționale.

Astfel, au fost introduse prevederi specifice pentru eliminarea riscului derulării de operațiuni de comerț exterior cu produse militare de către persoane care fie nu dețin înregistrarea la ANCEX, fie nu dețin licența pentru activități de intermediere privind negocierea sau organizarea tranzacțiilor care presupun scoaterea ori introducerea din sau pe teritoriul României de produse militare.

Au fost, de asemenea, completate prevederile specifice utilizării licențelor generale de export și transfer, ca urmare a

evaluării modului de implementare a Directivei nr. 43 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 mai 2009.

Limitele pedepsei penale au fost împărțite în funcție de gradul de risc pe care-l comportă tipul de produse militare, implicând pedepse privative de libertate între unu și cinci ani sau între cinci și 12 ani.

Guvernul susține acest proiect de lege, pentru a preveni riscul de a rămâne nesancționate acte grave de încălcare a obligațiilor României privind aplicarea embargourilor privind comerțul cu arme, instituite fie prin rezoluții ale Consiliului de Securitate al ONU, fie prin decizii adoptate de Consiliul Uniunii Europene, fie prin decizii ale OSCE ori instituite de alte state membre ale Uniunii Europene sau NATO, respectiv efectuarea de operațiuni de export către destinații interzise. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, prezentarea raportului. Vă rog.

Vă rog, prezentarea raportului. Iar la finalul prezentării raportului să propuneți și timpul afectat dezbaterii proiectului de lege.

Domnule președinte, Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/1999 privind regimul de control al exporturilor, importurilor și altor operațiuni cu produse militare, trimis cu adresa PL-x 368/2020.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/1999 privind regimul de control al exporturilor, importurilor și altor operațiuni cu produse militare în sensul îmbunătățirii dispozițiilor referitoare la sancțiunile aplicabile.

În raport cu obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituția României.

Conform dispozițiilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 91 alin. (9) pct. 2 lit. g) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Camera Decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege în ședința din 10 iunie 2020.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Consiliul Suprem de Apărare a Țării a avizat proiectul de lege.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a dezbătut acest proiect în ședința desfășurată în data de 2 februarie 2021.

În concluzie, în urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele din anexa care face parte integrantă din acest raport. Vă mulțumesc.

Timpul?

Timpul de dezbateri – trei minute.

Mulțumesc.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenți – 160, pentru – 159, unu – „nu votez”.

Adoptat timpul de trei minute.

La dezbateri generale?

Domnul deputat Sorin Moldovan, Grupul PNL. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Operațiunile de export, reexport, import, transfer intracomunitar de introducere și scoatere, intermediere, tranzit și transbordare cu produse militare sunt reglementate de Ordonanța nr. 158/1999.

Codul penal intrat în vigoare la 1 februarie 2014 nu mai incriminează nerespectarea dispozițiilor privind operațiunile de import, export sau tranzit.

Prin prezentul proiect de lege este completat cadrul sancționator cu precizări explicite privind pedeapsa penală pentru efectuarea de operațiuni de import, export și intermediere cu produse militare fără a deține licență.

În plus, a fost actualizat capitolul privind sancțiunile cu prevederi privind pedeapsa penală, precum și aplicarea unor sancțiuni contravenționale.

Având în vedere cele prezentate mai sus, Grupul PNL susține adoptarea prezentului raport. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă mai sunt și alte intervenții? Nu.

Dacă nu, trecem la dezbaterea pe articole. Sunt 41 de amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observații?

Nu.

De la marginal 2 la marginal 10? Nu.

De la marginal 11 la marginal 20? Nu.

De la marginal 21 la marginal 30? Nu.

De la marginal 31 la marginal 41?

Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Ultimul proiect înscris pe ordinea de zi de astăzi.

21. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap; PL-x 389/2017. Suntem în procedură de urgență.

Reprezentantul comisiilor raportoare, Comisia pentru sănătate și Comisia pentru muncă.

Vă rog, prezentarea raportului comun înlocuitor.

Doamna deputat Oana Țonea. Țoiu! E clar că sărbătorile vin și mieii încep de acum să fie livrați.

S-a notat, domnule președinte. Revin de Paște. Raport comun de înlocuire.

În temeiul prevederilor Regulamentului Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap a fost retrimis Comisiei pentru muncă și protecție socială și Comisiei pentru sănătate și familie, prin adresa PL-x 389/2017 din 2 februarie 2021, în vederea reexaminării și întocmirii unui nou raport.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2017. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 23 octombrie 2017.

În urma reluării dezbaterilor în ședința din data de 9 februarie 2021, membrii Comisiei pentru muncă și protecție socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege, cu amendamente în vederea punerii în acord a textului Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2017 cu dispozițiile Deciziei Curții Constituționale nr. 906/2020.

La dezbateri au participat doamna Mădălina Turza, președintele de la acea vreme al Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții, și doamna Angela Achiței, președinte, Fundația „Alături de Voi”.

Membrii Comisiei pentru sănătate și familie au dezbătut proiectul de lege în ședința din 23 februarie 2021 și au hotărât, cu unanimitate de voturi, aprobarea proiectului de lege, cu amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, cele două comisii propun plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise și respinse, redate în anexele care fac parte din prezentul raport comun de înlocuire.

Timpul propus pentru dezbatere – cinci minute.

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

Vă mulțumesc.

## **Doamna Mara-Daniela Calista**

**:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Încă de la adoptarea acestei ordonanțe, în anul 2017, atât societatea civilă, cât și reprezentanții comunității persoanelor cu dizabilități, dar chiar și noi, Partidul Național Liberal, am sesizat faptul că această ordonanță este una profund greșită.

Printre modificările pe care le aducea această ordonanță regăseam desființarea unităților protejate autorizate, acele locuri, puține, de altfel, în care comunitatea persoanelor cu dizabilități reușea să-și mai găsească un loc de muncă. La momentul respectiv vorbeam despre desființarea a peste 2.000 de locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilități.

În anul 2017, Partidul Național Liberal a înaintat o adresă Avocatului Poporului pentru a ataca la Curtea Constituțională această ordonanță, pentru că ea, de fapt, lovea exact acolo unde comunitatea persoanelor cu dizabilități avea cea mai mare nevoie, respectiv în crearea de locuri de muncă și incluziunea acestor persoane în societatea românească. Pentru că, vedeți dumneavoastră, scopul nu este să le dăm acestor persoane o sumă infimă și să uităm de ele într-un colț de cameră, ci scopul este să le includem în societatea în care trăim, pentru că au dreptul la aceeași viață de zi cu zi pe care o avem și noi: să-și plătească taxele, să poată să meargă la muncă, să poată să meargă la operă, la teatru, să meargă în parc, activități normale de zi cu zi.

Din păcate, pentru că la momentul respectiv avocatul poporului a refuzat să conteste această ordonanță și pentru că ea a fost blocată foarte mult timp în Parlamentul României, Partidul Național Liberal, alături de alți colegi din majoritatea partidelor parlamentare, a redactat două proiecte de lege care să repare greșelile care au fost operate prin Ordonanța de urgență nr. 60. Proiectele cu pricina au stat în Parlamentul României doi ani de zile, au fost dezbătute, ambele au devenit legi mai departe, la finalul anului trecut.

Întâmplarea face că noul avocat al poporului, la momentul la care aceasta a ajuns în funcție, a sesizat Curtea Constituțională pentru aspecte privind neconstituționalitatea Ordonanței de urgență nr. 60. Și ce să vedeți? Curtea Constituțională a declarat faptul că o parte din prevederile ordonanței erau neconstituționale, motiv pentru care acest proiect de lege a ajuns în atenția Comisiei pentru muncă.

În acest sens, toți reprezentanții partidelor parlamentare au conchis că prevederile ordonanței nu erau în regulă, s-a ținut cont de cele precizate de Curtea Constituțională a României, dar atenție că aceste prevederi au fost puse în acord și cu cele două proiecte de lege, ulterior devenite legi, la care făceam referire mai devreme.

Acesta este un scurt istoric al acestei controversate Ordonanțe de urgență nr. 60/2017, motiv pentru care în momentul dezbaterilor din comisie s-a ținut cont de tot ceea ce comunitatea a avut să ne spună, ce noi, parlamentarii, am considerat că trebuie modificat, motiv pentru care ajungem astăzi la acest moment al votului cu modificări și amendamente atașate prezentului proiect de lege, modificări extrem de necesare.

De aceea, vă rog, domnule președinte, și vă rog și pe dumneavoastră, stimați colegi, să votați Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2017 în varianta în care acesta a ieșit din cadrul celor două comisii, Comisia pentru muncă și Comisia pentru sănătate, pentru că reflectă, de fapt, necesitatea pe care aceste persoane o au, respectiv efectiv incluziunea acestora în societatea românească, din toate punctele de vedere – economic, social și politic.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Doamna deputat Oana Țoiu, Grupul USR PLUS.

Așa cum spunea și colega mea Mara Calista, să reparăm ordonanța de urgență dată de Olguța Vasilescu și de Mihai Tudose.

E momentul în care reparăm nu doar acea ordonanță de urgență, care a mai fost îmbunătățită pe parcurs, în Parlament, ci și lipsa de dialog de la acel moment. Odată cu momentul în care a fost dată ordonanța de urgență, fără nicio urmă de consultare sau de dialog cu cei afectați, peste 2.000 de persoane cu dizabilități și-au pierdut locul de muncă

aproape instantaneu, pentru că, din cele peste 740 de unități protejate, 700 dintre ele s-au văzut fără piață de desfacere.

De data aceasta, unitățile protejate, reprezentanți ai beneficiarilor au fost prezenți alături de noi și în dezbaterile comisiei, și în dezbaterile din grupurile politice pe parcursul legislativ. Și de aceasta varianta de acum este una mult îmbunătățită, care redă acces la piață, redă acces la banii care sunt colectați pentru taxa de angajare pentru unitățile protejate, care pot să-și vândă astfel bunurile și serviciile. Dar, în același timp, se asigură că această prevedere nu e abuzată de agenții comerciali, asigurându-se că produsele și serviciile sunt doar cele realizate în cadrul unităților protejate, astfel încât să se ducă în calitatea și numărul locurilor de muncă pentru persoanele cu dizabilități.

Sigur că aceasta este doar o parte a soluției, pentru că este nevoie să lucrăm mult mai mult la integrarea în muncă și în afara unităților protejate ale acestor beneficiari.

De altfel, și Parlamentul României – atât Senatul, cât și Camera Deputaților – este mult sub cota de angajare specifică pentru aceasta.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Adrian Solomon, Grupul PSD.

## **Domnul Adrian Solomon:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Ce ne-am fi făcut noi dacă USR nu s-ar fi inventat?!

Oare? Nu mai stăteam de vorbă cu beneficiarii acestei ordonanțe, nici cu cei care au pierdut locurile de muncă, nici cu nimeni.

Doamna președinte este la început și o să-i dăm creditul necesar, că n-a avut timp să se informeze.

Comisia pentru muncă a fost întotdeauna un loc al dialogului, pe toate planurile. De la sindicate până la ONG-uri au avut ușa deschisă și la dezbateri, și în afara lor.

Prin urmare, știam problema creată de această Ordonanță de urgență nr. 60/2017. La acel moment însă a fost o ordonanță necesară. Se ajunsese ca de o prevedere legală absolut proactivă pentru persoanele cu handicap... ajunsese să se abuzeze de această prevedere, iar mulți agenți economici să profite de situație, să profite de necazul unor oameni și să facă profituri în relația cu statul, profitul respectiv nemaifiind chiar cel mai corect și cel mai moral obținut, pentru că se ajunsese ca o bună parte din UPA să fie doar firme de intermediere care se duceau la magazin în locul primăriilor sau instituțiilor publice ca să achiziționeze rechizite, hârtie igienică, materiale de curățenie care nu au fost nicicând produse de persoanele cu handicap în acele unități protejate, așa cum am fi dorit cu toții să fie, în momentul în care legea a fost modificată, în 2006, și s-a introdus acest sistem.

S-a curmat lanțul slăbiciunilor, s-a eliminat un important izvor al corupției în sistemul public și apoi, pe baze noi, așezate, cu toate asociațiile și ONG-urile din domeniu la masă, am găsit de cuviință să modificăm ordonanța chiar noi, în Parlament. Această formă este după retrimiterea, acum vreo lună, la comisie și mare lucru, în afară de câteva chestiuni de formă, nu s-a adus, ca modificări.

Prin urmare, încă din mandatul doamnei Alexandru am reușit, prin comisie, să trecem o formă modificată, în sensul bun al acestor modificări, eliminând intermediarii, păstrând însă, printr-un amendament depus de mine acum, la comisie, un soi de intermediere a serviciilor și produselor realizate, produse sută la sută de către aceste unități protejate.

Prin urmare, e o formă pe care noi o susținem, e o formă pe care sper să o folosească de acum în interesul persoanelor cu handicap toate firmele care sunt în domeniu, toate unitățile protejate, să se licențieze cât mai multe, să se autorizeze cât mai multe, pentru că e nevoie de o implicare activă a acestor persoane în piața muncii și e nevoie de creativitatea lor, care poate de multe ori este mai mare decât a oamenilor sănătoși, în anumite aspecte ale vieții.

Felicitări, știu eu?, tuturor celor care au pus umărul la modificări și să nu mai încercăm să tragem pe turta noastră tot felul de merite, pentru că nu e cazul, mai ales că unii de abia s-au născut ieri.

Da.

Doamna deputat Oana Țoiu, drept la replică.

## Vă mulțumesc.

De altfel, vă reamintesc că am menționat că Parlamentul a reparat de-a lungul timpului o parte din efectele ordonanței și, sigur, Comisia pentru muncă este un loc al dialogului, a fost și va urma. Dar sunt nouă în Parlament; pe de altă parte, deloc pe subiectul acesta. În 2016, în mandatul de secretar de stat, am lăsat în Ministerul Muncii, înainte să fie preluat de Olguța Vasilescu, exact soluția la a repara felul în care unitățile protejate erau abuzate, fără a elimina piața aceasta cu totul pentru beneficiari, și anume prin prevederi similare celor din economia socială. Și, la momentul acela, vă reamintesc că erau și guvern PSD, și minister PSD și au existat zero întâlniri de consultare și dialog. Mai mult decât atât, ceea ce clamați dumneavoastră și a clamat la vremea aceea doamna ministru, și anume că e o măsură activă de angajare, a dus la scăderea numărului de angajați ai persoanelor cu dizabilități de la 17%, în 2016, la sub 8% în 2019, ca să citez un an de dinainte de pandemie.

Mai mult decât atât, ați dublat o taxă pentru toți angajatorii și ați colectat la bugetul de stat aproape 500 de milioane de euro, sub umbrela sprijinului persoanelor cu dizabilități, bani care ulterior nu au fost investiți nici în accesibilizare, nici în programe socioprofesionale de integrare.

Mulțumesc.

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

Vă mulțumesc și eu. Domnul deputat Budăi.

Dar, am să vă rog, scurt. Intrăm peste timpul alocat votului final.

Da, am intrat în Postul Paștelui. Ispitele ne încearcă! E Postul Paștelui!

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Voi fi extrem de scurt și nu neapărat să dau o replică, ci să punem adevărul acolo unde este.

Stimată doamnă colegă,

17% din ce spuneți dumneavoastră nu spuneți că este din toată piața muncii, ci este doar din piața muncii a acelor persoane cu dizabilități. Una la mână.

A doua la mână. Dacă nu recunoașteți că atunci se făceau abuzuri este strict problema dumneavoastră, dar eu, ca o persoană care lucrează în asistență socială din 1995, pe diferite funcții, atât în aprovizionare, cât și în achiziții, vă spun sigur – sigur! – că erau foarte, foarte multe abuzuri. Aceasta este una.

A doua. Sigur că da, nu trebuie să corectăm un abuz cu un alt abuz, sunt de acord cu acest lucru, dar la acea vreme chiar a fost o măsură de descurajare a acelor persoane să se folosească de persoanele cu dizabilități într-un scop doar pecuniar pentru acele firme, fără a-i proteja real și a implica real persoanele cu dizabilități. Iar, dacă tot spuneți că ați lăsat în Ministerul Muncii proiecte de-ale dumneavoastră, vă întreb cum le răspundeți salariaților cu salariul minim din România, cu promisiunea dumneavoastră din campania electorală, „taxe minime pe salariul minim”?

Mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc și eu.

Dezbaterile generale s-au încheiat.

Intrăm la dezbaterea pe articole. Sunt 12 amendamente admise și unul respins.

Dacă la titlul legii sunt observații? Nu sunt.

De la 2 la 5? Nu.

De la 6 la 12? Nu.

Amendamentul respins dacă se susține? Nu se susține.

Proiectul de lege rămâne la votul final. Declar închisă ședința de dezbateri generale. La ora 12.00 intrăm în ședința de vot final.

O pauză binemeritată.

Vă mulțumesc, stimați colegi.

Este ora 12.00. Rog liderii de grup să își invite colegii să se logheze pe tabletă pentru sesiunea de vot. Colegii din sală să introducă cartela în consolele pe care le au la dispoziție. Ne pregătim pentru a intra în sesiunea de vot final.

Vom începe printr-un vot de control pentru a verifica prezența, în câteva minute. Vă rog.

Liderii de grup sunt prezenți? Da.

Așa încât trecem la votul de control. Vot, vă rog.

Verificarea prezenței: 244 de colegi prezenți fizic sau online.

Intrăm în sesiunea de vot propriu-zisă.

Secțiunea I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților.

1. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 35/2021.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 271 prezenți, pentru – 268, 3 colegi nu votează.

Adoptat.

Secțiunea a II-a. Legi ordinare. Adoptări.

2. Proiectul de lege privind instituirea zilei de 10 ianuarie ca Ziua matematicii, informaticii și științelor naturii; PL-x 74/2021; lege ordinară. Comisia pentru știință propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenți – 287, pentru – 280, contra – unu, 4 abțineri, „nu votez” – două.

Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Solomon Adrian.

## **Domnul Adrian Solomon:**

Mulțumesc, domnule președinte.

N-am nimic de spus împotriva acestei inițiative. Din contră, am votat-o cu mare drag, ținând cont și de inițiator, dar vreau să vă descrețesc frunțile puțin. Pe vremea când eram încă student la Iași, pe holurile Universității din Iași erau două tablouri, pe care le uitaseră, poate, dinainte de ’89 pe acolo, mai ales că Catedra de matematică era lângă biblioteca Facultății de Istorie, pe care am urmat-o. Pe unul scria un citat din Moisil, că „Matematica este religia secolului XX”. Iar pe altul, mai după un colț, așa, Marx spunea că „Religia este opium pentru popor”. Tragem concluzia că și matematica este opium pentru popor.

Felicitări pentru această inițiativă și sper ca toate celelalte discipline să aibă atenția noastră, a tuturor, să le dăm importanța cuvenită în curriculumul școlar, mai ales că văd la progresiștii de rit nou că istoria și geografia mai că nu mai încap în programa școlară.

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

## Da. Vă mulțumim.

Sigur, fiecare din slujitorii disciplinelor pot face din ele aristocrate ale disciplinelor și activităților pe care le desfășurăm.

Trecem la punctul 3.

3. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2018 privind modificarea anexei la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2011 pentru aprobarea organizării unor acțiuni de informare și promovare privind politicile aplicate în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, în plan intern și internațional; PL-x 58/2019; lege ordinară.

Comisia pentru agricultură propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenți – 295, pentru – 293, „nu votez” – două.

## Adoptat.

4. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale; PL-x 347/2019; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia juridică și Comisia pentru politică externă propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenți – 297, pentru – 295, doi colegi nu votează.

Adoptat.

5. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 65/2019 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2012 pentru stabilirea cadrului instituțional de acțiune în scopul utilizării durabile a pesticidelor pe teritoriul României; PL-x 456/2019; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru agricultură propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenți – 298, pentru – 296, doi colegi nu votează. Adoptat.

6. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea și protecția infrastructurilor critice; PL-x 430/2019; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru apărare propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenți – 300, pentru – 299, „nu votez” – unu.

Adoptat.

7. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2019 pentru completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri; PL-x 409/2019; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenți – 300, pentru – 300. Adoptat.

8. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2019 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2019; PL-x 215/2019; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenți – 301, pentru – 301. Adoptat.

9. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 48/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 16/2018 privind asigurarea măsurilor necesare organizării și desfășurării unor proiecte culturale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 405/2019; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru politică externă și Comisia pentru cultură propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

- Rezultatul votului: prezenți – 303, pentru – 303. Adoptat.

10. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2019 privind reorganizarea sistemului național de clasificare a carcaselor de bovine, porcine și ovine, precum și monitorizarea, controlul și raportarea prețurilor de piață ale carcaselor și ale animalelor vii; PL-x 32/2021; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru agricultură propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

- Rezultatul votului: prezenți – 305, pentru – 305. Adoptat.

11. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 214/2020 privind modificarea și completarea art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare locală și pentru instituirea unor măsuri pentru derularea Programului național de dezvoltare locală etapa I; PL-x 96/2021; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru administrație publică propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenți – 305, pentru – 305. Adoptat.

Domnul deputat Tudor Benga, explicarea votului.

## **Domnul Tudor-Vlad Benga**

**:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Dragi colegi,

Aș vrea să lămurim o chestiune de principiu, pentru că în cadrul dezbaterilor generale n-am apucat, de la distanță.

Grupul parlamentar al USR PLUS a votat pentru acest proiect de lege, ceea ce nu înseamnă că poziția noastră consistentă vizavi de PNDL pe parcursul legislaturii anterioare s-a schimbat.

Am criticat tot timpul o serie întreagă de probleme ale PNDL-ului. Știm foarte bine că atât presa, cât și cetățenii au documentat în detaliu numeroase exemple de proiecte cu cheltuieli aiuritoare, de la becuri de mii de euro la toalete cu costuri de garsoniere sau asfalt de consistența și durabilitatea pufuleților.

Acestea fiind exprimate, acest proiect de lege punctual și această ordonanță de urgență vizează continuarea lucrărilor acolo unde proiectele erau deja începute. Nu aveam niciun motiv să privăm acele comunități care au intrat cu bună-credință în acest proiect pentru a-și dezvolta infrastructura, să le oprim din a le duce la capăt.

Acestea fiind exprimate, noi nu vom susține un eventual PNDL – o nouă etapă.

Mai mult decât atât, întotdeauna am spus cât se poate de clar că este nevoie de același mod... – și de criterii, și de implementare – similar cu proiectele pe fonduri europene, pentru a avea același grad de transparență.

În fine, ultimul lucru care mi se pare foarte important de spus este: noi întotdeauna am avut o abordare cât se poate de constructivă vizavi de ceea ce înseamnă a duce lucrurile până la capăt, dar în niciun caz nu capitulăm la ceea ce a fost un program pe care Liviu Dragnea și PSD l-au folosit atât ca instrument de clientelism politic masiv, cât și ca pe un tun de risipă bugetară semnificativă.

Mulțumesc frumos de tot.

Vă mulțumesc și eu. Domnul deputat Suciu Daniel, Grupul PSD.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Nu văd un personaj simpatic în sală, dar o spun încă o dată. P-N-D-L! Este foarte simplu! Și vreau să spun niște date tehnice, pe care absolut toată lumea le știe. PNDL I și II înseamnă 47 de miliarde de lei și înseamnă 15.000 de șantiere, de obiective în toată țara.

PNDL înseamnă, de fapt, cu deficiențele pe care le recunoaștem, înseamnă câte patru proiecte pe orice unitate administrativ-teritorială a unui primar aflat la putere și trei proiecte pe câte o unitate administrativ-teritorială, stimați colegi, de la PNL, aflat atunci în opoziție.

Aceasta înseamnă că tot acest mit al politizării nu stă în picioare.

Domnul de la USR mai bine nu avea această intervenție, pentru că tocmai l-a contrazis pe premierul _de facto_ al

României, pe domnul Ludovic Orban, care ne spunea mai devreme, mai deunăzi, că intenționează și un PNDL III.

Stimați colegi,

Primarii din această țară au nevoi – și au nevoi indiferent de culoarea lor politică – și sper, într-adevăr, că vom avea un nou proiect de dezvoltare locală, dar din toată inima sper ca acesta să nu fie după chipul și asemănarea celebrei anexe nr. 7.03. Dacă aceasta este moștenirea „ciumei roșii”, dacă aceasta este moștenirea noastră, 15.000 de șantiere, 15.000 de obiective care au făcut viața oamenilor puțin mai bună, cred că este de datoria PNL, USR, UDMR să vină cu cel puțin atâtea proiecte de dezvoltare în România și să nu repete greșeala pe care au făcut-o cu anexa nr. 7.03.

Este foarte simplu, stimați colegi. Nevoile de dezvoltare ale României nu se opresc în Piața Victoriei, nu se opresc în marile piețe ale orașelor mari, ci există și o Românie pe care o ignorați, există România rurală, există România care în continuare are nevoie de rețele de apă și canalizare, care nu pot fi finanțate toate pe fonduri europene, și are nevoie, domnule Ludovic Orban, să vă țineți promisiunea de a avea un PNDL III.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Proiectele, în fapt, sunt ale administrației publice locale; ministerul doar le gestionează.

Domnul deputat Roman Florin, Grupul PNL. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doar câteva precizări, pentru că am auzit ce au spus antevorbitorii și cred că unii n-au înțeles ce votăm astăzi.

Deci astăzi, stimați colegi, votăm un proiect de lege care permite legal continuarea celor aproape 1.000 de proiecte demarate pe PNDL I și care nu au fost finalizate din două motive: un motiv este cel al modificărilor legislative succesive, iar al doilea este celebra Ordonanță nr. 114, care a dus la creșterea prețului manoperei și la dublarea, practic, a prețului bitumului folosit în lucrările de modernizare a drumurilor.

Rugămintea este să ne referim doar la acest proiect de lege, pentru că fără el – și mă bucur că l-ați votat cu toții –, fără acest proiect nu aveam cadrul legal pentru ca aceste proiecte să fie finalizate și riscam să rămânem cu 1.000 de șantiere descoperite, indiferent de culoarea politică a primarului, pentru că nu știu cine crede că votează altceva.

Am dorit să fac aceste precizări pentru ca cei care au dat votul, atunci când merg în teritoriu, să știe să explice cetățenilor de fapt ce au votat.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Este un proiect de lege supus la vot pe procedură de urgență, deci este un singur vorbitor la explicarea votului.

12. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 204/2020 privind stabilirea unor măsuri de aplicare a Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, în materie de reglementare a dreptului de intrare și ședere pe teritoriul României; PL-x 40/2021; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru apărare și Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege. ## Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenți – 301, pentru – 300, abținere – una.

Adoptat.

Secțiunea a III-a. Legi organice. Adoptări.

13. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărții de identitate și certificarea autenticității vehiculelor rutiere în vederea comercializării, înmatriculării sau înregistrării acestora în România, a Ordonanței Guvernului nr. 80/2000 privind omologarea și certificarea produselor și materialelor de exploatare utilizate la vehiculele rutiere, precum și condițiile de introducere pe piață și de comercializare a acestora, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice; PL-x 601/2020; lege organică; procedură de urgență.

Comisia pentru industrii și Comisia pentru transporturi propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenți – 303, pentru – 302, contra – unu.

Adoptat.

14. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2019 pentru completarea Legii nr. 176/2018 privind internshipul; PL-x 214/2019; lege organică; procedură de urgență.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog. Rezultatul votului: prezenți – 308, pentru – 308. Adoptat.

15. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/1999 privind regimul de control al exporturilor, importurilor și altor operațiuni cu produse militare; PL-x 368/2020; lege organică; procedură de urgență.

- Comisia pentru apărare propune adoptarea proiectului de

- lege.

Vot, vă rog.

- Rezultatul votului: prezenți – 304, pentru – 304. Adoptat.

16. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de

urgență a Guvernului nr. 60/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap; PL-x 389/2017; lege organică; procedură de urgență.

- Comisia pentru muncă și Comisia pentru sănătate propun

- adoptarea proiectului de lege.

- Vot, vă rog.

- Rezultatul votului: prezenți – 305, pentru – 305. Adoptat.

- Stimați colegi, ați fost extrem de productivi și activi astăzi. Vă urez o zi bună! Odihnă binemeritată!

- Succes la comisii și la programul pe care-l aveți în

- activitatea dumneavoastră!

- O zi bună tuturor!

Urmează ședința Biroului permanent, urmată de ședința Comitetului liderilor.

## _Ședința s-a încheiat la ora 12.30._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|336815]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 37/29.III.2021 conține 52 de pagini.**

Prețul: 130,00 lei