Costin Sebastian Moise

„După 30 de ani, societatea românească are nevoie să afle ce s-a întâmplat la Revoluție”

Revoluția română a devenit, în ultimii ani, o temă prăfuită și care naște tot mai puțin interes în rândurile noii generații. Aproape jumătate din cetățenii actuali ai României s-au născut ori s-au format ca adulți în perioada postcomunistă

și au repere extrem de vagi despre ceea ce s-a întâmplat pe străzile marilor orașe ale țării în decembrie 1989. Această stare de fapt dă măsura rupturii cu trecutul, ceea ce este un lucru foarte bun, dar șterge repere istorice absolut esențiale pentru a înțelege ca societate de unde venim și încotro ne ducem. Or, cum bine spunea Nicolae Iorga, „...un popor care nu-și cunoaște istoria și eroii e ca un copil care nu-și cunoaște părinții”.

Din această perspectivă morală, devine obligatorie finalizarea Dosarului Revoluției române. Nu este o chestiune revanșardă și, fără îndoială, relevanța politică este limitată, având în vedere că cei care au acaparat puterea în primele zile ale Revoluției nu se mai află la vârful statului român. Este doar o problematică de a cunoaște adevărul, de a înțelege de ce am fost ținuți, ca societate, 15 ani pe loc, dar și de a ne da seama dacă actul generator al libertății de care ne bucurăm astăzi a fost onest sau doar o piesă de teatru cu mult prea multe victime. Realizând acest obiectiv, vom ști mai bine cine suntem ca societate și nu va trebui să ne uităm mereu în urma noastră pentru a înțelege de ce ne aflăm în acest punct.*

Cu siguranță, în primii ani de după Revoluție, FSN și urmașii săi politici, PDSR și PSD1