Oana Murariu

„Educație pentru relații sănătoase și consensuale”

Unul dintre proiectele de lege care a stârnit din nou dezbateri aprinse în societate și în Parlament este cel al educației sexuale în școli. Săptămâna trecută a fost votat în plenul Camerei Deputaților amendamentul la proiectul de lege care modifică art. 46 alin. (3) lit. i) din Legea

nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, care înlocuiește educația pentru viață, inclusiv educație sexuală pentru copii, în vederea prevenirii contactării bolilor cu transmitere sexuală și a gravidității minorelor cu educația pentru sănătate, începând cu clasa a VIII-a.

Realitatea zilelor noastre, când accesul la surse de informare este la un click distanță, ne arată că atât copiii de școală primară, cât și adolescenții sunt expuși unui „atac informațional” despre sexualitate din surse necontrolate – internet, TV, rețele sociale, publicitate, de la o vârstă mult mai mică decât vârsta de 14 ani, aferentă clasei a VIII-a. Însă nu sunt expuși concomitent și informațiilor științifice adaptate vârstei privind sănătatea corpului lor, privind sănătatea reproducerii și, mai ales, privind riscurile de sarcini nedorite, de avort și de boli cu transmitere sexuală.

Rezultatele acestei lipse de informații aduse din timp, sistematizat și controlat în mediul școlar, sunt dezastruoase pentru țara noastră. România se află pe primul loc în UE la numărul mamelor minore sub 15 ani, deci sub vârsta clasei a VIII-a. 44,4% din mamele între 10 și 15 ani din Uniunea Europeană se află în România.* Aproape jumătate din fetele mai mici de 15 ani din UE care au dat naștere unor copii în 2020 provin din România. Ar trebui să ne fie rușine cu acest procent, suntem țara copiilor cu copii, țara fetelor care devin mame la vârste când încă se joacă cu păpuși. Și chiar dacă aproape 800 de fete devin mame înainte de 15 ani, doar 200-300 de inculpați sunt trimiși în judecată pentru comiterea infracțiunii de act sexual cu un minor.